Curs 10

Dezv si evoluția cailor urinare + malformatii

 E legata de evolutia segm anterior al cloacei -> evolutia sinusului urogenital care se separa
complet de sinusul ano-rectal in intervalul cuprins intre sapt 4 si sapt 7 -> perioada numita
septarea cloacei
 Implantarea acestor canale? In peretele sinusal imparte acest perete in 2 segmente :
o Unul superior care se ingusteaza treptat reprezentand partea urinara si care se continua
cu alantoida
o Unul inferior (caudal) care reprezinta partea falica si care e inchisa la exterior de mb uro-
genitala -> partea genitala
 P de canal mezonefrotic cuprinsa intre emergenta mugurelui ureteral si deschiderea canalului
in sinusul uro-genital treptat se dilata si formeaza 2 proeminente simetrice care au fost
denumite coarne
 Aceste coarne sunt plasate pe fata post a sinusului uro-genital si in fiecare corn se deschid pe
de o parte canalul mezo-nefrotic si pe de alta parte ureterul
 In s7 cele 2 coarne sunt incorporate in peretele posterior al sinusului, ,iar orificiile ureterale se
vor dispune lateral + sup de orificiile canalelor mezonefrotice
 In s8 orificiile ureterale se departeaza de orificiile canalelor mezo-nefrotice
 Se aseaza lateral si superior , iar prin dezv sinusului uro-genital rezulta VU, in care raman doar
deschiderile ureterale, iar cele care corespund ductelor mezo-nefrotice se vor atasa
segmentului ureteral, acestea fiind caile genitale
 In ceea ce priveste mucoasa VU, ea provine din sinusul uro-genital => e de origine endodermala
 Partea de perete vezical cuprinsa intre orificiile de deschidere ale ureterelor constituie trigonul
vezical
 Mucoasa acestui trigon vezical e de natura mezodermala ; mucoasa ulterior e inlocuita prin
expansiune de epiteliul de origine endodermala
 Partea superioara a VU situata deasupra orificiilor ureterale se ingusteaza treptat, se cont cu
alantoida, aparand sub forma unui cordon (initial permeabil, ulterior devine fibros) si care va
purta numele de Uraca - dupa nastere e ligament ombilical median ( dispus intre vf VU si
cordonul ombilical)
 In ceea ce priveste uretra : cea masculina e form din mai multe portiuni cu dezv complexa
o Una intre vezica urinara si deschiderea canalului Wolf -> aceasta parte constituie partea
superioara (prostatica) care deriva din portiunea vezico-uretrala a sinusului uro-genital
o Partea prostatica inf, impr cu uretra membranoasa se dezv din segmentul pelvin al
sinusului uro-genital
o Partea spongioasa se dezv din port falica a sinusului uro-genital, exceptie : ultimul
segment gasit la nivelul glandului penian cu origine ectodermala
 Partea terminala a canalelor mezonefrotice sunt cele care vor forma canalele ejaculatoare si
care se deschid in partea prostatica a uretrei la nivelul coliculului seminal al tuberculului sinusal
 Uretra feminina e scurta, mai lata si se dezv in intregime din partea urinara a sinusului uro-
genital
 Canalele mezonefrotice degenereaza in intregime
Anomalii in dezvoltarea aparatului genital
1.Agenezia renala
 Poate fi unilaterala sau bilaterala
 Are o frecventa de 1 caz / 1700 nasteri
 E mai frecventa la sexul feminin, fiind insotita de lipsa in dezvoltarea cailor genitale
 Agenezia bilaterala -> incompatibila cu viata
2.Aplazia/hipoplazia renala
 Aplazia este o anomalie in care rinichii sunt mai mici prin numar redus de piramide in care se
formeaza
 E comparabila aplazia cu hipoplazia (in ambele cazuri rinichii sunt mici)
 Cele 2 mai au asociate si o dezvoltare incompleta a bazinetului, in aplazie poate chiar lipsi
bazinetul
 Pot lipsi pediculi vasculari renali, ureterele sunt slab dezvoltare, uneori neprezentand lumen
 In cazurile in care nu se formeaza aceste componente, rinichii sunt afunctionali
3.Displazia renala
 Insuf de dezvoltare a nefronilor si a tubilor colectori
4.rinichi polichistic congenital
 Anomalie de structura prin prezenta unor resturi embrionare la nivelul parenchimului renal sub
forma unor chisturi de dimensiuni variabile si care cresc in dimensiuni odata cu inaintarea in
varsta
 Aceste chisturi apar din cauza neconectarii nefronilor cu TC / persistenta unor nefroni care
refuza sa involueze / diferentieri anormale la nivelul mugurelui ureteral
5. Hidronefroza congenitala
 Dilatatie exagerata a bazinetului, calice mari si calice mici
 Aceste dilatari determina intarzieri in dezvoltarea corticalei renale (foarte subtire)
  Acumularea respectiva de urina e determinata fie de un obstacol care se gaseste la interior (ex:
lipsa a tumelizarii mugurelui ureteral), fie de o compresie externa asupra ureterului in formare
6.Ectopia renala
 Unilaterala / bilaterala
 E datorata fie de lipsa ascensiunii determinata de plicile formate de aa.ombilicale -> rinichii
raman de obicei plasati in portiunea pelvina, au ureter scurt, rectiliniu, rinichiul poate fi
malrotat (pozitia hilului in alta parte) - de regula cel ventral - si cu surse vasculare variabile
 Daca ureterul face o ansa -> ptoza renala
 Tot in cadrul ectopie poate aparea ascensionarea rotativa, denumita si incrucisata -> e vorba
de rinichiul care trece de partea opusa locului unde va treui sa ascensioneze. In conditiile in
care el ajunge in contact cu rinichiul normal pozitionat se realizeaza fuziunea intre ei si rezulta
rinichiul sigmoidian de forma literei S
 Rinichiul sup va avea hilul orientat medial, iar cel care vine din partea opusa il va avea orientat
lateral
 Ascensiunea relativa este o pozitionare intermediara - rinichiul poate fi pozitionat imediat
deasupra plicilor formate de aa.ombilicale, atunci e o pozitie sacrata / daca e in dreptul L4 L5 ->
pozitie lombara joasa
 Ascensiunea exagerata in care rinichiul ajunge in cavitatea toracica, acestia avand un ureter
lung
7.Rinichi in potcoava
 Poate fi cu concavitatea superior / inferior
 Cand e superior -> fuziunea polilor inf ai celor 2 rinichi prevascular (inaintea vaselor mari)
 De regula au hilurile orientate ventral
 Cand potcoava are concavitatea inf -> fuziune la nivelul polilor superiori
 Aspectul de rinichi inelar -> cand fuzioneaza la ambii poli in jurul unui element vascular (cu
hilurile orientate ventral)
 Cea mai frecventa anomalie de acest tip -> fuziunea in jurul a.mezenterice inferioare
8.Rinichii supranumerari
 Pot fi unilateral / bilateral
 Se form din duplicatie renala , in urma careia fiecare rinichi va avea componenta secretorie
proprie, dar si componenta excretorie proprie
 Componenta excretorie merge rar la locul de deschidere separat, ureterele respective de
regula fuzioneaza sub rinichi
Anomalii congenitale la nivelul ureterului
 Ureterul dublu + ureterul bifid
 Cel dublu rez din fuziunea precoce a mug ureteral, si blastemul acesta metanefrogen se
grupeaza in jurul celor 2 ramuri ale bifurcatiei mugurelui ureteral, rezultand astfel 2 rinichi cu
ureter propriu; de regula la ureter dublu, acestea merg independent pana la niv VU
 Ajunse la VU fuzioneaza / se deschid independent in VU / alte organe vecine : in veziculele
seminale, peretele rectului, vagin, vulva; mai rar se deschid la nivel de uretra
 Ureterul bifid presupune existenta fie a unui rinichi cu 2 uretere (bazinetul fiind la randul lui
divizat si el in 2 segmente), fie cu uretere separate, care fuzioneaza in. Unghi ascutit imediat inf
de polul caudal al rinichiului => in final o sa aiba o singura deschidere in VU
Anomalii congenitale in dezv vezicii urinare
1.Extrofia vezicii urinare
 E o malf care af mai frecv sex masc
 E vorba de extravazarea la niv per abd a fetei mucoase de la niv peretelui post al VU prin lipsa
de formare a simfizei pubiene / e rezultatul unui defect in formarea tuberculului sinusal / lipsa
de formare a peretelui anterior al VU
2.Agenezia vezicala
 E lipsa de formare a VU
  E insotita si de alte malformatii, majoritatea nu supravietuiesc deoarece multitudinii de
malformatii
 Agenezia e rezultatul nedezvoltarii sinusului uro-genital
3.Hipoplazia vezicala
 Afectiune rara, insotita de malformatii, indivizii nu sunt compatibili cu viata
4.Vezica urinara dubla
 Poate fi complet separata / cele 2 compartimente pot comunica intre ele
 E rezultatul unei septari longitudinale / frontale in cadrul procesului de duplicare al cloacei
 Mai pot fi prezenti diverticuli vezicali -> prelungiri in deget de manusa din peretele VU catre
exterior
 Pot determina modificari ce duc la neoplazii (regenerare maligna)
Anomalii congenitale in dezvoltarea uretrei
1.Agenezia uretrala
 E completa sau partiala cu fistule uretrale secundar unei septari anormale a cloacei
 Rezulta astfel o uretra scurta care poate fistuliza intr-o vezicula seminala / la nivelul rectului
2.Persistenta membranelor uretrala si anala
 Se vad la nastere, reprezinta perforare instrumentala ?
3.Duplicatie uretrala
 Uretrele se deschid separat
4.Uretra anormal de lunga
 Cu traiect sinuos, de luat In calcul in sondare
5.Uretra anormal de scurta
 Orif de deschidere e anormal plasat
 Acestea pot fi coroborate cu anomaliile de pozitionare ale orificiului uretral, acesta putand fi
plasat la niv uretrei spongioase / poate fi la nivelul scrotului / la nivelul labiilor (in general cele
mici)
6.Uretra deviata asociata si cu alte malformatii la nivelul aparatului genital
 Cea mai frecventa asociere e cu vagin dublu / uter dublu

Dezvoltarea aparatului genital

O prima etapa este etapa indiferenta
 Aceasta coresp primelor 6 sapt de dezvoltare cand nu poate fi stabilit cu exactitate sexul
viitorului produs
 In aceasta perioada apar primordii / formatiuni embrionare care preced aparitia organelor, atat
a celor interne cat si a celor externe
 In Saptamana 4 - pe fata antero-mediala a mezonefrosului apare o ridicatura care incepe sa
prolifereze si care se numeste creasta genitala - e rezultatul ingrosarii epit celomic asociat cu
condensarea mezenchimului subiacent, proces care se realizeaza in dreptul segmmentelor de
la T6 la S2
 Acest epit celomic s.n. epit germinativ
 In Saptamana 5 - apar gonocitele primare; acestea e prezinta ca niste celule de talie mare
bogate in lipide cu numerosi corpusculi Golgi, o bogata citoplasma cu aspect granular si
numerosi nuclei veziculosi
 Aceste gonocite primare se formeaza in mod normal in peretele SV, de unde incep sa migreze
si sa se deplaseze prin miscari amevoidal, prezinta niste prelungiri temporare care se retrag,
deplasandu-se pana la locul unde se vor forma
 Deplasarea acestor celule se face trecand lateral de tubul digestiv primitiv aflat in formare,
ajung la nivelul mezenterului dorsal, apoi patrund in crestele genitale si respectiv la nivelul epit
celomic din care s-au creat crestele genitale
 Deplasarea se face pana in S6
 Epit celomic din S5 prolifereaza si formeaza niste cordoane numite cordoane sexuale primitive
/ primare care sunt separate prin niste travee de mezenchim; gonocitele invadeaza aceste
 cordoane, aici se inmultesc, cordoanele resp se anastomozeaza cu reteaua de tubi contorti de
la nivelul mezonefrosului si rezulta prima conexiune uro-genitala
 Populatia celulara a gonadei indiferente e reprezentata de
o celulele germinative primordiale
o Celulele mezenchimale locale adiacente zonei de proliferare
o Celulele de proliferare a epiteliului celomic
 Prin cresterea in volum a gonadei indiferente, acestea proemina in cavitatea abdominala, dar
raman atasate de mezonefros prin intermediul unui mezou care poarta numele de mezou
gonadal prin care trec vase cu origine in aorta dorsala, vase care vor deveni ulterior artera
testiculara / ovariana
 In evolutia canalelor paramezonefrotice Muller (se gasesc la inceput lateral fata de canalul
mezonefrotic Wolf), incruciseaza ant canalul mezonefrotic, au traiect orizontal catre linia
mediana unde fuzioneaza tot pe linia mediana
 Apoi formeaza o proliferare ca un cordon plin la nivelul peretelui dorsal al sinusului uro-genital
; aceasta proliferare formeaza tuberculul sinusal
 Din acesta rezulta mai tarziu coliculul seminal la sexul masculin, la sexul feminin himenul
 Canalele mezonefrotice se deschid in mod normal la niv sinusului uro-genital langa tuberculul
sinusal, ele participand la formarea cailor genitale
 In ceea ce priveste dezvoltarea organelor genitale externe in aceasta perioada indiferenta,
initial au o dezvoltare identica la ambele sexe
 In Saptamana 4 rezulta o proliferare a mezenchimului local care se face de o parte si de alta a
sinusului uro-genital si rezuta niste proeminente care se numesc plici uro-genitale; aceste plici
in Saptamana 5 fuzioneaza pe linie mediana, superior de membrana uro-genitala si rezulta o
proeminenta numita tuberculul falic
 In partea ventrala a tuberculului falic patrunde o lama de endoderm din peretele sinusului uro-
genital
 Marginile acestei proliferari incep sa creasca si transforma lama respectiva intr-un sant; lama
se numeste lama uretrala , apoi prin cresterea marginilor se transforma in sant uretral ;
marginile vor ajunge in contact si vor fuziona
 Lat de plicile uro-genitale se form alte proeminente -> plicile labio-scrotale

Curs 11
Dezvoltarea testiculului
 Se realiz incepand cu sapt7 cand se diferentiaza gonada
 Epit celomic incepe sa se dif , prin prolif se formeaza niste cordoane -> cordoane sexuale
primare
 Gonocitele care au ajuns la aceste gonade in formare incep procesul de insamantare a
cordoanelor sexuale primare, dupa ce patrund incep sa se inmulteasca ;
 Cordoanele sexuale se anastomozeaza si rezulta cordoanele testiculare
 Diferentierea se realizeaza sub influenta crz Y, care e prezent la acest nivel prin intermediul cell
germinative primordiale
 Diferentierea cordoanelor testiculare e conditionata de modul de migrare al celulelor
germinale in care o parte a celulelor (celulele epiteliale) patrund in profunzimea gonadei si ele
vor forma celulele Sertoli ; o alta categorie de celule raman la suprafata, se aplatizeaza, se
dispun intr-un singur rand si formeaza un mezoteliu care se va continua cu foita peritoneala
 La suprafata gonadei in formare apare din epiteliul celomic un strat de tes conjunctiv care prin
densificare formeaza albugineea ; din albuginee pornesc niste septuri care patrund in gonada si
o compartimenteaza formand lobi si lobuli (lobii vor fi fragmentati, in final vor fi doar lobuli)
 In lobi - o categ de celule care sunt de natura mezenchimala si care formeaza celulele
interstitiale Leydig care au functie endocrina
 Cordoanele testiculare, prin alungire formeaza anse care vor capata un traiect sinuos; capetele
acestor anse se vor continua cu tubii drepti; aceste anse vor forma tubii contorti seminiferi
care se vor continua cu tubii drepti
 Atat cei contorti, cat si cei drepti se prezinta initial ca niste tuburi pline; capata lumen dupa
pubertate, devenind functionale
 Toti tubii drepti de la nivelul gonadei se anastomozeaza, prin anastomoza formeaza reteaua
testiculara (rete testis), care se va continua cu canalele excretoare ; sunt tubi excretori
mezonefrotici care vor forma canalele eferente si care se deschid in canalul mezonefrotic Wolf
 Aceste canale eferente vor forma capul epididimului
 Diferentierea ductelor genitale masculine se face sub influenta hh androgeni secretati de cell
interstitiale Leydig
 In S7 rezulta ductele deferente(?) testiculare si se deschid in canalul mezonefrotic Wolf
 In cont se va forma can epididimar cu traiect sinuos, se formeaza canalul deferent si cel
ejaculator + peretele posterior din portiunea superioara a uretrei prostatice

Procesul de descensus
 Coborarea testic incepe la sf L2 cand se produce degenerarea metanefrosului
 Lig inghinal care lega metanefrosul de plicile labio-scrotale e preluat de gonada si devine
ulterior un element de baza pt coborare denumite gubernacul testicular
 Gubernaculul e format din tesut conjunctiv, dar contine si fibre musculare netede
 In procesul de coborare e luat in calcul procesul de crestere al fatului pe de o parte, iar pe de
alta parte e vorba de cresterea in volum a gonadei, alungirea pediculilor vasculari, alungirea
ductelor respective
 In decursul perioadei fetale, coborarea se face in 2 etape :
o prima este una falsa - perioada de coborare transabdominala care se realizeaza in L3,
tine o perioada scurta, testic ajunge din reg lombara in partea caudala a corpului
embrionar in dreptul jonct dintre per ant si post al abd -> se va situa cu 10 segm mai jos
decat momentul aparitiei; lungimea gub ramane la fel, testic ramane la jonct aia pana la
sf L6; in apropierea jonct peritoneul trimite o prelungire in deget de manusa catre plica
 labio-scrotala, prelungire numita proces vaginal. In jurul gubernaculului si proc vaginal se
diferentiaza muschi ai per abd care vor forma de jur imprejurul acestuia canalul inghinal.
O data cu formarea canalului are loc si ancorarea proc vag la gubernacul ->
 Coborarea e controlata si endocrin prin testosteron (act asupra gub) si hormonul anti mullerian
care intervine asupra ductului paramezonefrotic muller
 Cob e pana la sf L7 - inceput L8
 Adevaratul proces de descensus are 4 etape importante
1. Degenerarea mucoida a gubernaculului
 Prin acumularea de apa in tes mucoid din int gubernaculului
 Gub gasinduse in can ing nu lasa sa se lipeasca foitele din tunica vaginala
 Dupa ce coboara testic, foitele se apropie de sus in jos pe masura coborarii
2. Scurtarea gubernaculului prin contractiile realizate de musculatura neteda din structura sa
3. Contractia muschiului oblic intern care actioneaza ca un pistol la niv can ing favorizand cob
testic
4. Alungirea canalului deferent concomitent cu alungirea pediculilor vasculari

 In proc de coborare se pot gasi vestigii embr reprezentate de tubuli mezonefrotici care sunt
ramasi in port craniala a mezonefrosului si care constituie ducte aberante craniale , la fel si cu
caudale
 Un alt rest embrionar - paradidim care rezulta din tubii mezonefrotici care pierd legatura cu
ductul mezonefrotic Wolf si care participa la formarea unor excrescente localizate in special in
portiunea de mijloc
 Alte vestigii - apendicii epididimar si testicular
o Cel epididimar se prezinta ca o vezicula unica sau pediculata atasata capului epididimului
ca rest din partea craniala a ductului mezonefrotic Wolf
o Cel testicular se num si hidatida sesila - sit la polul sup al testiculului si e un rest din p
craniala a canalului paramezonefotic muller

Dezvoltarea organelor genitale externe masculine

 In luna a treia de viata fetala tuberculul genital creste si va forma penisul
 Pe fata lui inferioara apare un pliu epitelial care provine din epiteliul sinusului uro-genital, pliul
respectiv se adanceste pe linie mediana capatand aspectul unui sant -> santul uretral
 Santul se danceste in cont mai mult, marginile se apropie si fuzioneaza
 Fuziunea se realiz dinapoi inainte si in final rez uretra spong
 Partea libera e mai dilatata si va forma glandul
 In partea post a glandului, epit de natura ectodermala determina o adancitura circulara care
prefigureaza aparitia preputului vizibil inca din L4
 Plicile labio-scrotale se diferentiaza ca muguri scrotali care cresc si apoi fuzioneaza pe linie
mediana formand scrotul
 Veziculele seminale apar initial ca niste diverticuli care se proiecteaza la zona de jonctiune
dintre canalul deferent cu canalul ejaculator vizibili inca din L4, dupa care capata aspectul unor
saculeti si in final acesti saculeti se ramifica
 Prostata este o glanda exocrina care rezulta din 2 portiuni
o Externa de natura endodermala
o Interna de natura mezodermala
 Cea externa rezulta din prolif mugurilor endodermali care apar la niv uretrei prostatice,
proliferare vizibila aprox in L3 si care formeaza glandele prostatice
 Cea interna participa la diferentierea glandelor mucoase si submucoase si rezulta din epiteliul
mezodermal care se gaseste in vecinatatea trigonului vezical
 Evolutia acestor parti e diferita in cadrul patologiei :
 o Din cea ext prin proliferare haotica rezulta tumori maligne (carcinoame)
o Din cea int prin proliferare rezulta tumori benigne (adenoame)

Malformatii congenitale in formarea genital masculin

 La nivel testicular - criptorhidie - lipsa de formare a testiculului
 Ectopic - se poate localiza
o Subpubian
o In can femural
o La niv perineului
o In compartimentul opus al sacului scrotal
o In canalul inghinal/ poate ramane si in cav pelvina
 Anorhidie - lipsa de dezvoltare a testiculului
 Monorhidie - dezvoltare unilateral (stanga sau dreapta)
 Sinorhidie - fuziune a testiculelor la niv scrotului sau in cavitatea abdominala sau pelvina
 Hidrocel congenital - persistenta in partea inf a canalului peritoneo vaginal, care poate ramane
in comunicare cu cavitatea peritoneala -> nu mai gasim ligamentul peritoneo-vaginal
 La nivel de epidim poate aparea
o atrezia epididimara (lipsa de formare)
o Anomalii de lungime
o Hernia inghinala congenitala - apare ca efect secundar pesistentei canalului peritoneo-
vaginal , cu angajarea in sacul de hernie a anselor intestinale, epiploon
 La niv ext
o Agenezia peniana - lipsa de formare - uretra se deschide la perineu
o Micropenis - talie mica - deficit hormonal in perioada fetala
o Penis bifid - lipsa de fuziune a celor 2 jumatati ale tuberculului genital cu sau fara uretra
proprie (se pot forma 2 uretre pt fiecare corp cavernos)
o Duplicatie peniana - prin formarea a 2 tuberculi genitali cu evolutie independenta
o Aderenta penisului la sacul scrotal - anomalie care apare in cadrul procesului de
difuziune a plicilor labio-scrotale

Dezvoltarea aparatului genital feminin

Dezvoltarea ovarului
 Se dezvolta mai tarziu decat la sexul masculin, aproximativ in S10
 In S10 cordoanele sexuale primare contin celule germinative
 Aceste celule germinative se inmultesc, se dezvolta inclusiv in reg medulara a crestei gonadale
 In final cord sexuale primare se anast si form o retea - reteaua ovariana
 Cordoanele si reteaua nu intra in legatura cu mezonefrosul, devin nefunctionale si vor
degenera
 Cordoanele sexuale secundare pornesc de la nivelul epit germinativ al crestelor gonadale si
patrund in mezenchimul adiacent; aceste cord sunt scurte si groase si raman dispuse numai in
partea periferica (la nivel de corticala gonadei)
 Cordoane sexuale contin si celule germinative primordiale / gonocit
 In S16 celulele se disperseaza si formeaza insule izolate, raman in regiunea corticala, iar partea
din centru devine regiune medulara a crestei gonadale
 Cord si reteaua sunt inlocuite treptat de aceasta structura aflata in formare
 Apare in regiunea corticala stroma care separa insulele celulare
 Sub epit germinativ exista un tesut fibro-conjunctiv care prin condensare formeaza albugineea
ovariana - tesut discontinuu dispus intr-un singur strat la suprafata gonadei
 Din epiteliul germinativ mai raman celule de forma cubica care acopera albugineea si care
treptat se aplatizeaza si formeaza un epit ovarian de suprafata si se continua cu epiteliul de la
nivelul peritoneului
 Cel germinale devin ovogonii in timp ce cel epiteliale devin celule foliculare
 Ovogoniile sufera proc de diviziune si vor creste numeric pana in L5, ajungand la 6kk pt fiecare
ovar
 In L5 incepe un proces de apoptoza, astfel incat nr se reduce pana in L7 la aprox 2 mil
 O mare parte din aceste ovogonii ramase vor suferi un proces de transformare devenind
ovocite primare, acestea intra intr-o faza a primei diviziuni de maturatie
 La sf L4, inceputul L5 se formeaza primii foliculi primari care contin ovocitele primare
 La nasterea fatului respectiv, cele 2 milioane de ovocite primare se afla intr-o faza a primei
diviziuni de maturatie, iar nr lor continua sa se reduca in perioada copilariei, ajungand la aprox
40 000 pt fiecare ovar
 La pubertate pt prima data un folicul ovarian ramane matur, isi termina prima diviziune
reductionala si devine ovocit secundar
 In decursul vietii raman aprox 400 ovocite care evolueaza si vor deveni ovocite sec