CURS

1: CAILE SENSIBILITATILOR

Ascendente: receptori, modul de formare a unui potential care poate fi citit de o
structura nervoasa sau transmis acesteia (lantul neuronal), aria de proiectie.
Caile sensibilitatilor sunt de mai multe feluri:
- sensibilitatea trunchiului si membrelor;
- sensibilitatea capului.
Pentru trunchi si member exista sensibilitatile termica, protopatica, tactila fina
(epicritica), costienta si inconstienta. La fel, pentru cap exista sensibilitatea exteroceptiva si
proprioceptiva.
Lantul neuronal, ca localizare, se gaseste in maduva spinarii sau la nivelul trunchiului
cerebral. Informatiile sunt apoi transmise catre talamus, de unde formeaza apoi proiectia
corticala.

Receptorii: sunt structuri specializate care pot detecta variatii ale modificarilor energetice ce
pot aparea la nivelul mediului extern sau intern, sa genereze in cadrul receptorului o
depolarizare locala. Depolarizarea poarta numele de potential de receptor.
Clasificarea receptorilor:
- dupa tipul de energie care poate fi inregistrat: mecanoreceptori, termoreceptorii,
chemoreceptorii (modificari ale pH-ul, concentratiei unor metaboliti – olfactivi sau gustativi),
osmoreceptorii (modificari de presiune), fotoreceptorii (modificari determinate de lumina),
nociceptorii (receptioneaza durerea si pot face o monitorizare a acestei dureri, variabila de la
individ la individ)
Mecanoreceptorii sunt tactili, cutanati sau de la nivelul structurilor mai profunde.
Monitorizeaza pe de o parte informatii de la nivelul pielii, iar pe de alta parte de la nivelul
musculaturii, privind lungimea si tensiunea din muschiul respectiv. Mai pot fi receptori
speciali, de tipul celor vestibulari sau auditivi.
Termoreceptorii receptioneaza variatiile temperaturii.
- dupa adaptabilitate: receptori cu adaptabilitate lenta sau rapida.
- dupa tipul de sensibilitate receptionat: exteroreceptori (informatii din mediul extern),
proprioreceptori (de la nivelul aparatului locomotor) si interoreceptori (din mediul intern).
Aceste categorii sunt cele ale sensibilitatii generale, la care se mai adauga cele ale sensibilitatii
speciale (receptorii din cadrul analizatorilor).
In cadrul organizarii generale a receptorilor, exista doua tipuri de receptori:
- lungi;
- scurti.
Cei lungi transmit impulsul pe distante mari. Acestia sunt ai sensibilitatii generale, de
exemplu transmiterea informatiei de la planta la maduva spinarii.
Cei scurti se afla aproape de lantul neuronal (ca in cazul organelor de simt).
Morfologic, receptorii prezinta:
- o arie de receptie care este zona specializata (se cheama de fapt situs) unde se percep
anumiti stimuli pe care ii transforma intr-un potential de receptor;
- aria mitocondriala: zona care permite obtinerea unei cantitati suficiente de energie in
procesul de citire sau transmitere a informatiei in situs;
- aria sinaptica, care poate fi la distanta sau in apropiere. Aceasta arie de receptie este cea
care determina transmiterea mai departe catre structura nervoasa, in speta dendrita, a
protoneuronului.
 Tipuri de receptori:
CUTANATI
Se gasesc in principal la nivelul tegumentului. Sunt de doua feluri:
- neincapsulati;
- incapsulati.
Preiau informatii exteroceptive.
Receptorii neincapsulati sunt reprezentati de TNL, terminatii nervoase peritrihiale si
discurile tactile Merkel.
TNL sunt ramificatii dendritice ale fibrelor sensitive localizate in tegument, ajungand
pana la nivelul epidermei. Dar putem gasi si terminatii nervoase la nivelul mucoaselor, ca de
exemplu in mucoasa bucala, vaginala, nazala, precum si in interiorul unor organe (fibre
dendritice care pot ajunge la capsulele unor organe sau chiar articulare). Sunt receptori
nociceptivi, termoreceptori sau mecanoreceptori. Se termina ramificat sau butonat.
Terminatiile nervoase peritrihiale sunt niste fibre senzitive care se rasucesc la nivelul
dermului profund in jurul bazei firului de par (a nu se confunda cu bulbul). De regula
spiralizarea se face sub locul de deschidere a glandelor sebacee. Sunt receptori cu
adaptabilitate rapida, mecanoreceptori.
Discurile tactile Merkel sunt localizate atat la nivelul pielii glabre (fara par), cat si la
nivelul tegumentului cu par. Prezinta de regula o ramificatie senzitiva nervoasa care se
termina in cupa la nivelul dermului profund (de obicei, se poate gasi si in dermul superficial).
In interiorul cupei se afla o celula epiteliala modificata, apartinand stratului bazal. Intre celula
si cupa se gaseste o mica capsula adipoasa. Sunt receptori cu adaptabilitate lenta,
mecanoreceptori si sunt specifici pentru sensibilitatea tactila fina (epicritica).
Receptorii incapsulati sunt:
- corpusculii Meissner;
Sunt localizati in dermul superficial, de obicei la nivelul tegumentului fara par,
aproximativ in dreptul partii papilare a dermului (superficiala) – pulpa degetelor mai
numerosi. Au o forma ovoidala, cu axul mare perpendicular pe suprafata pielii. Prezinta la
suprafata o capsula, iar in interior se gasesc niste celule aplatizate, dispuse ca niste discuri.
Prin partea bazala patrunde fibra nervoasa senzitiva care se ramifica si care realizeaza miscari
de du-te vino, in final terminandu-se printr-un buton. Sunt receptori cu adaptabilitate rapida,
mecanoreceptori. Sunt mai numerosi in varful degetelor.
- corpusculul Pacini;
Localizat mai ales la nivelul hipodermului, dar putem sa il gasim si la nivel de capsula
articulara, periost, in unele membrane interosoase, in cadrul peretilor unor vase, in cadrul
ligamentelor. Ca aspect, sunt de forma rotund-ovalara, prezinta la exterior o capsula. In
interior se gasesc niste celule aplatizate, asezate ca foile de ceapa. De asemenea, in interior
prezinta o fibra nervoasa senzitiva bogat ramificata intre aceste celule si care se termina
butonat. Este un receptor cu adaptabilitate rapida, raspund la distante foarte mici (chiar mai
mici de 1 mm). Sunt mecanoreceptori care raspund foarte bine la vibratii, peretii acestori
corpusculi fiind foarte elastici.
- receptorii Golgi-Mazzoni;
Sunt incapsulati, de forma aproximativ sferica. Sunt localizati in hipoderm, dar putem
sa ii gasim si la nivelul mucoasei organelor genitale. Seamana ca structura cu corpusculii Pacini
– in interiorul capsulei se gasesc celule aplatizate dispuse sub forma de ceapa, dar sunt sferici.
Prezinta si o fibra nervoasa la interior care se ramifica si se termina butonat. Sunt
mecanoreceptori si sunt sensibili la variatii de presiune mica.
- receptorii Ruffini;
Sunt receptori care se gasesc in dermul profund si uneori chiar si in hipodermul
superficial. In structura lor intra o capsula la exterior, cu neregularitati, care ii confera aspectul
unui trabuc. La interior se gaseste o suvita de tesut de colagen. Intre ramificatiile suvitei
patrund ramificatiile unei fibre nervoase senzitive care se termina butonat.
- receptorul Krause;
Sunt receptori capsulati de forma sferica, localizati in dermul superficial. Se mai
numesc si corpusculi bulbosi. Prezinta o capsula care poate fi dubla (poate fi formata si dintr-
un singur strat). In aceasta capsula patrunde o fibra nervoasa care se ramifica bogat, formand
o retea. Sunt mecanoreceptori. Clasic se considera ca sunt si termoreceptori pentru rece, iar
Ruffini pentru cald.

Clasificarea neuronilor: pot fi dupa aspect de forma rotunda, stelata, piramidali samd.
Dupa prelungirile lor:
- unipolari: sunt cei adendritici;
- pseudounipolari: prezinta o singura prelungire care se bifurca in forma literei T intr-o fibra
centripeta (considerata dendrita) si o fibra centrifuga (considerate axon);
- bipolari: de forma rotunda sau ovalara, cu o ramificatie dendritica (se poate termina ascutit
sau butonat) si una axonala (ramificatie dispusa opus primeia);
- multipolari: cu numeroase prelungiri, dintre care una singura este axonul, iar celelalte sunt
dendritele. Dupa dispozitia dendritelor, pot fi: cu dendrite orizontale, verticale samd. (mai
multe detalii la scoarta cerebrala)
Dupa dimensiunile axonului, exista trei categorii:
- tip Golgi 1 cu axon lung;
- tip Golgi 2 cu axon scurt;
- neuroni amacrinici: nu au axon. Pe acestia ii intalnim la retina sau la nivelul bulbului olfactiv.
Dupa functia neuronilor:
- motori: de comanda si efectori;
- senzitivi: specifici si nespecifici;
- de asociatie: facilitatori sau inhibitori;
- secretori: eliberatori (GRH) sau inhibitori sau excitatori.
Acesti neuroni sunt cei care realizeaza lantul neuronal pentru cai ascendente, respectiv
descendente. In cadrul cailor ascendente, prima statie neuronala este protoneuronul.
Protoneuronul este un neuron pseudounipolar care se gaseste in ggl spinal, cand luam in calcul
sensibilitatea trunchiului si membrelor, sau in ggl senzitivi ai nervilor cranieni pentru nervii 5,
7, 9, 10, pentru sensibilitatile capului. De la neuron pleaca o singura prelungire in T, din care
una este prelungirea periferica (ajunge la receptori) si cealalta este prelungirea centrala (se
indreapta catre cea de-a doua statie neuronala, aceasta fiind deutoneuronul).
Tipuri de fibre care pleaca in directiile respective:
- fibre mielinizate;
Sunt de trei feluri: de tip A1, A2 si A3.
Fibrele de tip A1 au teaca de mielina groasa (de apx 20 microni). Viteza de conducere
este mare, de 100-120 m/s. Transmit sensibilitatea proprioceptiva constienta si inconstienta
si sunt de doua feluri: fibre A1 alfa (aduc stimuli de la nivelul fusurilor neuromusculare), A1
beta (aduc stimuli de la corpusculii neurotendinosi Golgi).
 Fibrele de tip A2 au o grosime medie pentru mielina cuprinsa intre 5-15 microni. Au o
viteza de conducere mai mica, intre 20-90 m/s. Transmit sensibilitatea tactila si
proprioceptiva.
Fibrele de tip A3 au teaca de mielina mai subtire, cuprinsa intre 1-7 microni si au o
viteza de conducere scazuta, intre 10-20 m/s. Transmit sensibilitatea tactila protopatica,
dureroasa si termica.
Mai exista fibrele de tip B au grosime, cu tot cu stratul de mielina, de apx 3 microni.
Conduc sensibilitatea cu o viteza de apx 3-15 m/s si se gasesc in cadrul fibrelor preggl de la
nivelul sistemului nervos vegetativ.
- fibre amielinice.
Fibrele de tip C sunt amielinice. Au un diametru redus, cuprins intre 0,5-2 microni. Au
cea mai mica viteza de conducere, intre 0,5-2 m/s. Transmit informatii legate de durere
Merg prin radacina post a nervului spinal. Sunt prelungiri ale protoneuronului si au o
anumita somatotropie (dispozitie in cadrul radacinii posterioare). Sunt asezate dintre lateral
spre medial astfel:
- intai fibrele de tip C;
- apoi fibrele de tip A3;
- A2;
- A1.
Prelungirea centrala a protoneuronului merge spre deutoneuron. Acesta este situat in
substanta cenusie a maduvei spinarii sau la nivelul nucleilor bulbari proprii gracil sau cuneat,
pentru sensibilitatile trunchiului si membrelor. Se mai pot gasi in nucleii terminali ai nervilor
cranieni, care se gasesc in coloana somatoaferenta generala din trunchiul cerebral, pentru
sensibilitatile capului.
La nivelul trunchiului cerebral, dupa apartenenta fibrelor, se realizeaza mai multe
coloane:
- fibre somatoaferente generale pentru sensibilitatea cutanata, musculara sau tendinoasa;
- fibre somatoaferente speciale pentru vaz, auz, miros (senzoriale);
- fibre somatoeferente pentru muschii scheletici;
- fibre visceroaferente generale pentru organe, vase, glande;
- fibre visceroaferente speciale pentru gust;
- fibre visceroeferente generale preggl pentru viscere si glande;
- fibre eferente speciale (branhiale) pentru muschi care deriva din arcurile branhiale.
Daca luam in calcul mediatorul chimic folosit in sinapsa, exista:
- fibre colinergice, care au ca mediator Ach, pentru fibrele parasimpatice, simpatice preggl sau
pentru unele fibre somatice;
- fibre adrenergice care folosesc adrenalina, noradrenalina, serotonina sau dopamina, pentru
fibrele simpatice postggl si pentru unele fibre centrale.
Tritoneuronul este localizat la nivelul talamusului. Este vorba de nucleii senzitivi
talamici. Sunt localizati la nivelul nucleii ventral posteo lateral, posteromedial talamici sau in
aria talamica posterioara. Axonul acestuia se proiecteaza cortical intr-o anumita arie.
In cadrul sinapsei care se realizeaza intre prelungirea deutoneuronului si tritoneuron,
de regula se face si o analiza, decodare sau codificare a impulsului nervos, astfel incat
protejeaza cat se poate scoarta cerebrala.

Aria de proiectie este o arie specifica care se gaseste la nivelul neocortexului parietal,
si anume in aria somestezica primara (cuprinde ariile Brodmann 3, 1, 2) in girusul postcentral.
Se mai fac in aria somestezica secundara, care se gaseste in peretele superior (?), la nivelul
santului lateral Sylvius.