Kay Kuzma Intelege Copilul PDF

FORTA ,
ENTUZIASMULUI
Editia a II -a revizuita
NORMAN VINCENT PEALE
Traducere de
ANDREEA ROSEMARIE LUTIC
_CII'._�
PEALE, NORMAN VINCENT
Furta _tuaullndui I Norman Vincent Peale;
tnd.: Andree. Rosemarie LUlie. . Ed . • 2-., I'n'. -
B_.i, C....... Voch. Publiahing, 2013
ISBN 978-606-588-504-2
I. LDlie, AIIdnea R_mari< ( ... d_)
159.923.2
Editor. GmGOu AasENE

Corector: GINA CoPEL
Tehnoredactor: CHIMCHITA DocARU
CURTEA VECHE PUBLISHING
BU. Awel VI.ieu Dr. 35, Bucu.rqti. 020091

••1.,021 260 22 87, 0744 55 47 63
Cax, 021 223 1688
diotribuli., 021 222 25 36
e-mail: redactie@C1II.teaveche.ro
internet: www.curteavecbe.ro
Design interior & coperta: GritTon and Swans

www.griffon.ro
Norman Vincent Peale

ENTHUSIASM MAKES THE DIFFERENCE
Copyright renewed C 1995 by Ruth Staford Peale. Margaret Peale Everett.
Elizabeth Peale Allen, and John Stafford Peale
OriginaUy publi,hed by SIMON & SCHUSTER, IDe.
C CURTEA VECHE Publi,hing, 2001, 2013
pentru presenta veniune in limb. romani
ISBN 978-606-588-504-2
Aceastd carte este dedicatd nepotilor no�tri
LAURA STAFFORD PEALE
CHARLES CLIFFORD PEALE
SARAH LACY PEALE
JENNIFER RUTH EVERETT
�i lui
JOHN, CYNTHIA �i JENNIFER ALLEN,
cu speranta cd vor invdta cd entuziasmul
Ie poate schimba viata
Introducere
ENTUZIASMUL - ACEA CALITATE nepretuita care

poate schimba totul! - acesta este mesajul eartii de fata.
Viata nu inseamna nici pe departe doar placere �i bucurie.

De-a lungul ei te izbe�ti de tot felul de probleme, de sufe
rinte �i frustrari. Aceasta carte prezinta viata a�a cum este,
dar ofera 0 solutie creativa. 0 solutie viabila. Este 0 carte
care va spune ca, in pofida tuturor aspectelor negative, pu
teti crea lucruri valoroase.
Interes, entuziasm, insufletire - iata despre ce este yorba

.
in aceasta lucrare.
Nu trebuie sa duceti 0 viata monotona, plictisitoare, lipsita

de sens! Nici sa nu va ganditi la a�a ceva! Indiferent de si
tuatiile dificile, dureroase �i descurajante in care va aflati,
puteti fi plin de viata, plin de energie �i aveti �ansa de a
detine controlul asupra propriului dumneavoastra destin.
Un spirit nou, capacitati creatoare inedite pot deveni in

vestitii de succes in tot ceea ce faceti. Orice aspect al vietii
poate fi imbunatatit. Daca doriti, puteti avea 0 existenta
plina de entuziasm. �i cine nu-�i dore�te a�a ceva?
10 FORTA ENTUZIASMULUI
Eu, personal, cred in mesajul acestei carli �i am viizut ce

lucruri extraordinare a facut entuziasmul pentru multi
oameni.
Norman Vincent Peale

CAPITOLUL 1
Ce poate face entuziasmul

pentru dumneavoastra
I N ACEA ZI LUMINOASA DE APRILIE, ora�ul New

York parea 0 harta imensa, cu contururi clare �i precise.
De la fereastra unui zgarie-nori din centrul metropolei,
departe, spre sud, se zarea Sandy Hook, iar la nord se
intindea podul George Washington. Spre apus, dealurile
joase din New Jersey se retrageau invaluite intr-o misteri
oasa ceata albastrie. Dinspre port se auzi semnalul ragu�it
al unui pachebot ce pornea in larg. La picioarele noastre se
intindea vasta retea a celui mai mare ora� din lume.
Omul din spatele biroului era vadit ingrijorat, iar privirea

lui ingandurata Ii trada sentimentele. "Uneori a� vrea sa
nu mai fiu responsabil pentru oamenii din aceasta orga
nizatie", spuse el. "Crede-ma, nu este u�or sa fii director
de personal. De multe ori sunt obligat sa fac lucruri care
nu-mi sunt deloc pe plac. Ma cople�e�te faptul ca trebuie
sa tin in mainile mele destinul oamenilor."
"Dar destinul lor nu se afla, de fapt, in mainile tale", am

zis eu. " I n ultima instanta, destinul fiecarui om se afla in
propriile sale maini. Dar iti inteleg framantarile, pentru
ca, intr-adevar, ai de luat decizii care pot influenta in mod

esential viitorul oamenilor."
"Iar acest lucru", mai spuse el, "reprezinta chiar motivul

pentru care te-am rugat sa vii astbi aiei. Este yorba despre
prietenul nostru comun, Fred Hill. Ma aflu in fata uneia
dintre cele mai dureroase hotarari pe care am fost nevoit
sa Ie iau vreodata eu privire la viitorul unui om - �i am
nevoie de ajutorul tau." L-am asigurat ca ii stateam la dis
pozitie, dar nu mi-era foarte dar cum i-a� fi putut oferi
vreun sfat practie, dat fiind faptul cii nu aveam habar des
pre problemele pe care Ie implicau afacerile.
,Yezi, nu este chiar 0 ehestiune legata de afaeeri, ci una

care prive�te, in esenta, oamenii. De fapt, la aceasta �edin
ta se poate decide viitorul unui bun prieten, al sotiei �i al
copiilor sai. Ceea ce rna preocupa este cat de eficient va
putea fi Fred de acum inainte, nu numai in afaceri, ci �i
in alte domenii, cum ar fi viata sociala sau biseriea." EI a
continuat: " In urmatoarele �ase luni, in aeeasta companie
va fi disponibil un nou post �i, din punctul de vedere al
structurii activitatii, Fred este candidatul cel mai potrivit.
Mi-am tot faeut proeese de con�tiinta �i, ca sa-mi pastrez
loialitatea fata de firma, am ajuns la conduzia cii nu-l pot
recomanda. Sper ca, impreuna, sa gasim 0 metoda prin
care sa-l reabilitez pe Fred �i, intamplator, imi dau seama
ca este 0 sarcina nespus de grea."
"Ce-i de faeut?", I-am intrebat. "Pare a fi un om de calitate.

Nu-mi pot inchipui ce dificultati intampina. Am observat
doar ca, uneori, este cam apatie."
"Chiar asta-i problema", exdama directorul. "Fred este

bine pregatit, are multa experienta �i charisma. Este un sot
CE POATE FACE ENTUZlASMUL PENTRU DVS. 13
bun �i un tata extraordinar. Dar ii lipsesc energia �i vita

litatea. Fred n-are niciun dram de entuziasm. Daca I-am
putea ajuta sa devina entuziast, ar fi omul potrivit pentru
slujba potrivita."
"I n �ase luni?" , am intrebat eu.
,,�ase luni", spuse el.
Am cazut pe ganduri, fiindca era intr-adevar 0 problema

grea. ,,�tii, poate ca nu a incercat nimeni sa starneasca in
Fred entuziasmul."
Prietenul meu a inteles foarte repede ce vreau sa spun.

"S-ar putea sa ai dreptate. �i nu este singurul. I n relatiile
mele cu angajatii rna lovesc de acest fapt tot timpul - oa
meni capabili, carora nu le-a starnit nimeni pofta de viata.
Ar fi minunat sa-i putem convinge pe ace�ti oameni sa fie
indragostiti de viata - incepand cu Fred. �tii, a� vrea sa-l
vad cum i�i folose�te toate resursele la maximum.«
In timp ce mergeam cu metroul spre casa, am privit cu

atentie chipurile pasagerilor - chipuri ingrijorate, chipuri
inexpresive, chipuri nefericite. Am numarat doar cateva
persoane care emanau vitalitate �i aveau 0 atitudine poziti
va in fata vietii. Multi dintre noi accepta 0 viata monotona,
fara sa se straduiasca sa 0 faca mai buna. I �i construiesc
singuri bariere, gandindu-se ca, poate, nu merita mai
mult. Atunci mi-am dat seama ca avem nevoie de 0 arma
impotriva mediocritatii, 0 arma care sa ne invete cum sa
ne folosim fortele pozitive, vitalitatea �i resursele creatoa
re care sunt ascunse in noi. Avem nevoie cu disperare de
�ansa de a ne exersa puterile pozitive. M -am hotarat pe
loc sa scriu aceasta carte, Forta entuziasmuiui, deoarece
14 FORTA ENTUZlASMULUI
sunt convins cii entuziasmul poate constitui granita dintre

succes �i e�ec.
In ceea ce-I prive�te pe Fred Hill , in capitoIuIS yom poves

ti in detaliu ce s-a intamplat cu el.
Dar acum vreau sa va vorbesc despre entuziasm �i despre

importanta pe care 0 poate avea pentru dumneavoastra.
Cum, de-a Iungul anilor, i-am studiat cu atentie pe oa
meni, am ajuns Ia concluzia ca indivizii noroco�i carora Ie
reu�e�te totul in viata sunt, fara exceptie, insufletiti de en
tuziasm. Cei care se bucura de cele mai mari succese sunt
oamenii care abordeaza viata, posibilitatile �i probIemeIe
acesteia - chiar �i situatiile cele mai grele - cu 0 atitudi
ne increzatoare �i cu optimism. Prin urmare, acesta pare
a fi momentul potrivit ca sa scot in evidenta forta vitala a
entuziasmului �i sa va sugerez cateva metode prin care va
puteti dezvolta �i mentine acest puternic �i pretios impuls
motivational.
Entuziasmul va poate schimba viata cu adevarat. De

exempIu, ganditi-va Ia diferenta imensa dintre urmatoa
rele doua tipuri de oameni. Din prima categorie fac parte
oamenii optimi�ti, veseli, plini de speranta. Ei au un crez,
sunt persoane dinamice, care pun Iucrurile in mi�care, se
straduiesc mereu ca societatea sa devina mai buna, se Iup
ta cu ceea ce este rau sau perimat �i creeaza 0 Iume noua.
Tinerii rizvrititi
Comparati-i pe ace�ti optimi�ti, plini de energie cu cei care
spulbera increderea, cu rebelii care-i sfideaza nu numai
pe parinti �i profesori, ci �i pe cei neinsemnati. Lipsiti de
viziune �i de taria de a ajuta omenirea sa indrepte marile
CE POATE FACE ENTUZIASMUL PENTRU DVS. 15
gre�eli, joaca roluri puerile �i spiritul lor razvratit se ma

nifesta prin lipsa manierelor, aversiunea fata de curate
nie, printr-o gandire confuza �i prin cultul nimicului.
Entuziasmul n-a fost niciodata apanajul unui cult negativ.
A�adar, trebuie sa invatam sa folosim entuziasmul pentru

a face parte din acea categorie interesanta �i creativa a rasei
umane - oamenii constructivi. Veti descoperi ca toti cei
care fac parte din aceasta clasa considera ca entuziasmul
este 0 trasatura nepretuita a personalitatii, care ii ajuta pe
oameni sa dobandeasca fericirea �i implinirea personala.
Sir Edward V. Appleton, fizicianul scotian ale carui desco

periri �tiintifice au avut un succes remarcabil �i i-au adus
Premiul Nobel, a fost intrebat care este secretul uluitoare
lor sale realizari. "Entuziasmul", a raspuns el. "Dupa mine,
entuziasmul este mai important chiar decat aptitudinile
profesionale." Fara entuziasm, v-ar fi foarte greu sa indu
rati autodisciplina �i nenumaratele eforturi atat de nece
sare in formarea maiestriei profesionale. Entuziasmul este
impulsul motivational care ne ajuta sa ne urmarim scopul.
Voltaire a descris odata omul ca fiind aidoma unui cup

tor in care poti incalzi mancarea, dar in care nu poti
coace niciodata nimic. Comentand acest punct de vedere,
Harold Blake Walker subliniaza ca multi oameni traiesc
fara niciun scop, tarandu-se prin viata fara pic de energie;
pe scurt, ei se agita indeajuns ca sa se descurce, dar rara sa
produca ceva.
Se pot intampla insa lucruri uimitoare, spune el, atunci

cand 0 persoana se "aprinde" �i intra in procesul de "coa
cere". Walt Whitman a spus despre sine: "Eu doar fier
beam inabu�it; Emerson m-a ajutat sa dau in clocot." Ce
descriere sugestiva a unei personalitati inzestrate, dar

lip site de forta pana in momentul in care flacara vietii a
adus-o la punctul de fierbere! Prin urmare, W hitman a
ajuns sa scrie poeme nemuritoare. Oare nu e momentul sa
renuntam la "fierberea inabu�ita" �i sa ne lasam cuprin�i
de flacara entuziasmului vital? Caldura mentala �i spiri
tuala generata de entuziasm poate transforma in cenu�a
acele trasaturi ale personalitatii noastre care ne conduc
spre apatie �i e�ec �i poate elibera calitati extraordinare,
pana atunci nefolosite sau chiar neblinuite. Walker spune
acest lucru in felul urmator: "Treceti dincolo de punctul de
fierbere �i veti descoperi talente �i puteri despre care nici
n-ati fi vis at ca va apactin."
Cu ani in urma, am dat peste un citat din Charles

M. Schwab, unul dintre barbatii plini de dinamism care au
construit structura industriala americana. "Un om", spu
nea Schwab, "poate atinge aproape orice obiectiv fata de
care are un entuziasm nemarginit." �i acesta este un lucru
foarte important.
Fire�te, e adevarat ca multe realizari au fost obtinute in ciu

da unor mari dificultati. La inceputul oricarei initiative, se
gasesc mereu pesimi�ti care vor spune: "Nu se poate" - �i
vor a�terne, cu nerabdare, in fata noastra toate caile care im
piedica succesul. Pesimistul abia a�teapta sa spuna: "Ti-am
zis eu!" Bineinteles, ace�ti oameni nu sunt aproape nicioda
ta constructivi �i spera sa nu fiti nici dumneavoastra.
De curand, am avut placerea sa decernez Premiul Horatio

Alger, un premiu al Asociatiei �colilor �i Colegiilor
Americane, lui Robert Johnson, redactor �i editor al re
numitei publicatii Ebony, cat �i al altor periodice. Lui i-a
venit ideea sa infiinteze 0 revista destinata populatiei de
culoare, dar, a�a cum se intampHi de multe ori, nu prea

avea bani. A�a di a fost sfatuit "sa uite".
Au trecut ni�te ani, iar a�a-zi�ii lui prieteni inca se mai

gandesc la faptul ca astazi ar fi putut avea aqiuni la 0 in
treprindere extrem de profitabila. Dl Johnson �i sotia lui
controleaza intreaga afacere, pentru ca el a fost singura
persoana inflaciirata de acel proiect. Entuziasmul i-a hriinit
credinta, iar credinta a stimulat aqiunea. Robert Johnson
este 0 dovada vie a faptului ca declaratia lui Charles M.
Schwab: "Un om poate atinge aproape orice obiectiv fata
de care are un entuziasm nemarginit" este adevarata. La fel
de bine a exprimat acest lucru �i George Matthew Adams:
"Entuziasmul este un fel de credinta care a fost pusa pe foe."
Dar va rog sa intelegeti ca intre entuziasm �i foe exista 0 le

gatura aparte. Entuziasmul este un foe tinut sub control -
iar acesta este singurul foe ce conteaza. Focul trebuie
imblanzit pentru a genera putere. Lumea apartine entuzi
astului care i�i poate pastra calmul. Sangele rece este abso
lut necesar pentru 0 gandire profunda �i pentru aqiunile
potrivite. A�adar, procesul poate fi descris in felul urmator:
entuziasmul manifestat pentru 0 idee sau un proiect aprin
de in noi un foe, dar trebuie sa tinem acest foe sub control,
nu sa fim controlati de el. Nu trebuie sa permitem nicio
data ca nerabdarea sa ne intunece judecata. La fel ca orice
forta, entuziasmul necontrolat poate distruge, tot a�a cum
entuziasmul tinut sub control are puterea de a crea.
Filosofia "scopurilor marunte"

Cand dl Johnson a conceput revista Ebony, a decis sa nu
treaca imediat la indeplinirea scopurilor grandioase pe
care entuziasmul i Ie inspira fata de proiectul lui. A luat

hotararea inteleapta de a stabili �i a atinge a�a-numite
Ie "scopuri marunte", unul dupa altul. l mplinirea unui
scop marunt ii ofere a sentimentul succesului �i il invata
tehnica. Apoi, cu ajutorul experientei dobandite, a trecut
la urmatorul "scop marunt", iar in prezent acele scopuri
marunte alcatuiesc un scop uria�. Filosofia "scopurilor
miirunte" este un sfat intelept, mai ales pentru superentu
zia�tii care, convin�i fiind ca lumea e a lor, incearca sa faca
prea mult �i prea repede, sfaqind pe tarmul infrangerii �i
al frustrarilor.
De�i v-am avertizat ca entuziasmul excesiv e periculos,

trebuie sa subliniem cii la fel de important este sa nu deve
niti prea calculat. Mintea are nevoie de arderi intense pen
tru ca entuziasmul sa invarteasca puternic toti cilindrii.
Indivizii supersofisticati, care, din pacate, domina astazi
o mare parte din lucrurile care ne influenteaza gandirea,
denigreaza entuziasmul. l ntr-adeviir, ei trateaza cu dispret
orice emotie - poate cu exceptia tristetii existentiale -,
considerand-o demo data.
Prietenul meu, Raymond Thornburg, el insu�i un entuzi

ast de neinvins, comentand purtarea acestor denigratori,
il citeaza pe Anatole France: "Nebunia entuziasmului este
de preferat indiferentei intelepciunii." Sau sa-i spunem
mai bine cinism?
l ntr-adevar, nu trebuie sa ezitati nicio clipa sa fiti de par

tea entuziasmului. Chiar daca angajamentul fata de entu
ziasm implica �i riscul de a gre�i, numai cel care i�i asuma
acest risc i�i va putea manifesta pe deplin creativitatea.
Numai pentru aceasta - indiferent daca va ca�tiga sau va
pierde - viata este cu adevarat interesanta.
Betty Friedan, autoarea ci'irtii The Feminine Mystique,

face urmatoarea afirmatie: ,,0 femeie bun�i", spune ea,
"este aceea care traie�te cu pasiune, manifesta euraj,
seriozitate �i convingeri puternice, i�i asuma responsabi
litati �i ii modeleaza pe eei din jur. Cuvantul «rezervat»
rna ingroze�te. A fi rezervat inseamna sa fugi de viata. Nu
inseamna nimic . . . Prefer sa fiu plina de viata �i sa gre�esc.
Mai bine sa fiu dedicata decat deta�ata." A�a gande�te orice
persoana care erede d trebuie sa facem ceva. �i iata de ce
entuziasmul va poate schimba viata: pentru ca 0 inalta �i
ii da un sens. Daca sunteti rece �i rezervat, exista riscul sa
inghetati. Dad in dumneavoastra s-a aprins 0 flacara, s-ar
putea sa va ardeti, dar eel putin Yeti aduce caldura intr-o
lume descurajata �i dezorientata.
Bineinteles, in categoria "putin imi pasa" exista destule

persoane care nu sunt nici reci, nici fierbinti. Se pare ca
aceasta masa lipsita de emotii a existat intotdeauna �i ni
ciodata n-a fost apreciata in mod deosebit. De fapt, in vre
murile biblice, despre ace�ti oameni se spunea: " . . . calduti,
nici calzi, nici reci, ii voi scuipa din gura mea." 0 apreciere
destul de dura �i un comportament destul de direct, dar
care descrie 0 multime inofensiva. Daca am putea reduce
numarul celor aflati in letargie �i i-am putea atrage macar
pe ccitiva dintre ei in grupul celor care traiesc eu pasiune,
nu numai ca viata lor s-ar imbogati, dar lumea ar deveni
mai buna.
"Putin imi pasa!"

In ziua de azi, multi oameni se mandresc cu atitudinea lor
indiferenta fata de viata. Sunt surmenati �i plictisiti �i i�i
ascund gandirea distructiva in spatele unei atitudini de
tipul "Nu-mi pasa catu�i de putin". Poate ca in acest fel se

apara de viata, deoarece viata presupune implicare totaHi,
iar implicarea poate crea suferinte �i probleme.
Harry Simpson facea parte din aceasta categorie. Era

cel mai apatic om pe care I-am cunoscut vreodata.
Spunea ca fusese peste tot �i vazuse tot ce era de vazut,
inclusiv ni�te reprezentanti ai rasei umane care nu-i in
spirau respect. Ne informa ca era satul de tinerii rebeli
�i de "nulitatile cu ifose" de varsta mijlocie. In ceea ce
prive�te politica, ce importanta avea cine ca�tiga ale
gerile? Dupa parerea lui, toti politicienii erau corupti
�i, indiferent de partidul care ajungea la putere, oame
nii aveau intotdeauna de pierdut. Asista la meciuri de
baseball, fara sa tina vreodata cu vreo echipa. Chiar �i
Cupa Mondiala il lasa indiferent. Era cinic, egoist �i nu
exista deceit pentru sine. Nu se simtea obligat sa ia par
te la slujbele de la biserica sau sa se implice in viata ci
vica. Facea acte de caritate, dar a�a, de ochii lumii, dupa
cum spunea chiar el insu�i, "ca sa Ie inch ida gura". Nu-i
pasa deloc de cei nevoia�i. I n cele din urma, atitudinea
lui negativa i-a atras porecla "Ce-mi pasa mie?", evident,
imprumutata de la bine cunoscuta sa filosofie "Putin imi
pasa!". I n ciuda acestor lucruri, era un om sociabil; un bun
jucator de golf, de bridge �i facea parte dintr-un club. El �i
sotia lui se distrau foarte bine. De asemenea, se bucura de
mult succes in cariera.
La un moment dat, in viata lui �i-a facut aparitia entuzi

asmul. �i ce schimbare s-a produs in Harry Simpson! lata
cum s-au petrecut lucrurile. El �i sotia lui au decis ca tre
buie sa iasa din lumea in care traiau. S-au dus la New York
�i au facut obi�nuitul tur al restaurantelor �i al cluburilor
de noapte. Dna Simpson a fost incantata, dar Harry a reac

ti onat ca de obicei. "Putin imi pasa de toata mizeria asta",
a mormait el. "Hai s-o �tergem de-aici."
I i promisesera insa unui asociat din ora�ul lor sa-l caute

pe un prieten de-al acestuia care locuia in New York; a�a
ca, fara niciun chef, Harry a pus mana pe receptor. I n mod
surprinzator, a urmat 0 invitatie la cina �i, intr-un mod
�i mai surprinzator, Harry a acceptat. "Pe moment n-am
�tiut de ce", a explicat el, "dar mai tarziu am aflat."
La cina au participat mai multe cupluri �i s-a dovedit cea

mai vesela �i mai placuta seara pe care 0 petrecuse Harry
Simpson in ultimii ani. "Nu-i inteleg pe ace�ti oameni",
spuse Harry cand se intoarsera la hotel. "Nimeni n-a pus
strop de bautura in gura, sau cel putin n-am observat eu.
Dar cum de erau atat de veseli? Discutiile lor despre po
litica �i despre problemele lumii erau de-a dreptul intere
sante. Ai observat ca vorbeau despre religie ca �i cum chiar
i-ar fi interesat? Ce au ei �i noi n-avem?"
"Nu �tiu", raspunse dna Simpson, cu toate ca avea 0 banu

iala, dar voia ca sotul ei sa descopere singur. "Ce-ar fi sa te
intalne�ti din nou cu omul acela �i sa-l intrebi pe el?"
Plin de curiozitate, Harry I-a invitat la masa �i I-a intrebat:

"Cum se face cii un grup de locuitori ai unei metropole,
care, in general, sunt tare spilcuiti, pot manifesta atata ver
va �i entuziasm?"
"Ei bine", a venit explicatia, "grupul pe care l-ai intalnit

i�i are povestea lui. Cei pe care i-ai vazut aseara se cu
nosc de putina vreme �i ajunsesera la un moment dat sa
nu mai aiba chef de viata. in ceea ce rna prive�te, aveam
convingerea ca viata e mereu la fel �i nu-mi ofera nimic in

teresant. Afacerile mergeau destul de bine, dar Betty �i cu
mine simteam ca nu mai avem niciun sens. Toate petrece
rile la care mergeam erau stupide, aceia�i oameni, aceea�i
conversatie rara noima - �tii cum este.«
"Cum sa nu �tiu!«, spuse Harry. "Descrierea asta mi se po

trive�te ca 0 manu�a. Continua.«
"Ei, oricum, din intamplare, am dat peste pastorul unei

biserici din New York. De fapt, el venise la mine la fir
ma ca sa cumpere ceva. Nu-l mai intru.nisem pana atunci,
dar citisem una dintre cartile sale. L-am rugat sa intre la
mine in birou. N -a scos niciun cuvant despre religie, dar
eu mi-am deschis sufletul �i i-am povestit totul despre
frustrarile �i despre plictiseala mea. M -a ascultat in lini�te.
Cand am terminat, am fost convins ca 0 sa inceapa sa-mi
tina predici despre mersul la biserica sau ca 0 sa scoata 0
Biblie �i 0 sa-mi citeasca. Dar n-a racut asta. A stat putin
pe ganduri, apoi m-a intrebat: ((�i mai departe?))
Parea 0 intrebare ciudata, dar dintr-odata am spus: ((Mai

departe? Mai departe? �tiu despre ce e yorba - am nevoie
de Dumnezeub) Am fost �ocat sa aud ca gandesc astfel -
parca nid n-a� fi fost eu cel care vorbea.
Pastorul mi-a spus: ((A�a este. Cred ca de El avem cu to

tii nevoie. Noi, fiintele umane, avem ni�te dorinte nesa
tisracute - �i cea mai importanta dintre ele este foamea
de Dumnezeu.)) Pastorul s-a ridicat �i s-a indreptat spre
u�a. ((Daca vrei sa continui, suna-ma.)) Nid nu mi-am dat
seama cand a plecat. M-am intins pe scaun �i am zambit,
spunandu-mi: ((Doamne, ce vanzator! Ma lasa sa tanjesc
dupa marfa lui. �tie ca voi cumpara.))
CE POATE FACE ENTUZlASMUL PENTRU DVS. 23
Pana la urma am avut 0 intalnire cu pastorul �i el m-a pre

zentat unui barbat, spunand: «Vorbe�te cu acest om. El are
ceea ce cauti tu.» Barbatul mi-a propus sa iau micul de
jun impreuna cu el �i cu alti cativa. M-am uitat la cei din
jurul meu �i, cu toate ca erau oameni ca �i mine, nu mai
cunoscusem niciodata ni�te persoane atat de entuziaste.
Atmosfera pe care 0 creau a inceput sa rna captiveze. Dupa
micul dejun, au inceput sa-�i imparta�easca «experiente
Ie spirituale» . Mi-au spus cum aplicau «strategia cre�tina
practica» in afaceri �i in relatiile personale - �i era evi
dent ca toti ace�ti oameni se eliberasera. I n acel moment,
mi-am dat seama ca �i eu aveam nevoie de aceasta elibera
reo �i stand alaturi de acel grup, am reu�it s-o obtin. Asta-i
povestea. Nu ti-a� fi spus-o daca nu m-ai fi rugat."
"Deci asta este", spuse Harry, dupa 0 clipa de tacere, "in

vataturile cre�tine intr-un limbaj nou. Dar ar trebui sa vezi
biserica la care rna duc eu. Rareori particip la slujba, fiind
eel e tare plictisitoare, iar pastorul, dupa parerea mea, e un
fel de socialist pe jumatate necopt. Nu pot sa-l surar. Se
pare ca multi enoria�i se afla in aceea�i situatie, fiindca la
slujba de duminica apar doar cativa oameni. Cu siguran
ta pastorul nostru ar avea nevoie de lucrurile despre care
vorbe�ti."
"Atunci", spuse celalalt, "de ce nu obtii tu acest lucru, ca

apoi sa-l transmiti pastorului tau? Poate eel �i el cauta ace
la�i lucru, dar nu recunoa�te. Cu siguranta ca 0 religie care
nu-i insuflete�te pe oameni nu-l face fericit."
"Nu-mi da aceasta povara", mormai Harry. "Nu am de

gand sa fiu misionarul unui pastor al unei biserici in care
Dumnezeu nu mai exista. �i-a�a am destule pe cap - intai
trebuie sa rna gandesc la mine." Dar, mai tarziu, i�i spuse:
"Poate di Dumnezeu este raspunsul. Ce chestie! Am venit

la New York ca sa scap de toate, �i cand colo am ajuns la
rascruce!"
Cu toata uluirea pe care 0 simtea, Harry �i-a luat, in felul

lui, un angajament spiritual. "De acum incolo, Dumnezeu
va fi centrul vietii mele", a spus el. Fire�te, trebuia sa se
gandeasca �i sa studieze problema, "ca sa �tie care-i este
capatul". Dar fenomenul straniu �i lini�titor care se petrece
in asemenea situatii este ca de fiecare data cand 0 persoa
na, in mod con�tient sau incon�tient, i�i dore�te 0 rena�
tere spirituala �i incepe sa fadi eforturi in aceasta direqie
intr-un mod simplu �i sincer, incep sa se petreaca lucruri
uimitoare. Harry nu s-a schimbat dintr-odata. Dar trans
formarea a devenit din ce in ce mai vizibila, iar treptat oa
menii au inceput sa vada un nou Harry Simpson.
"Ma rogi sa-V destainui cine este «motorul» nostru?",

mi-a spus unul dintre partenerii lui de golf, cateva luni
mai tarziu. "Cine crezi ca este? Ai ghicit, Harry Simpson."
,,�i cum s-a produs schimbarea?", am intrebat.
"Entuziasmul, un entuziasm nou �i extraordinar. Nu e

nebun, nici yorba de a�a ceva. Dupa mine, este cel mai
de�tept om de afaceri din ora�. Dar de cand a devenit en
tuziast, radiaza 0 putere �i 0 satisfactie neobi�nuite. Este
alt om", incheie el ganditor.
Am citat cazul lui Harry pentru ca atunci cand entuziasmul

prinde radacini, de obicei este prezent un factor religios.
Dar in realitate orice avant al spiritului, religios sau de alta
natura, care treze�te in cineva flacara emotiei, a fervorii, a
deschiderii, capabila sa aduca apa la punctul de fierbere,
va produce entuziasmul care duce la schimbare. Odata ce

entuziasmul a preluat controlul, Harry �i-a pierdut atitu
dinea de "nepasare". Noua virtute nu era compatibila cu
vechiul cusur.
Entuziasmul - sarea �i piperul vietii

N -am idee dacii dl John Kieran, bine cunoscutul autor,
are inclinatii religioase, dar frazele lui convingatoare des
pre entuziasm ne dovedesc cii a evitat apatia: "William
Cowper, poetul englez, este omul care a fost de parere cii
«diversitatea este sarea �i piperul vietii», dar eu nu sunt de
acord cu el �i va amintesc di Cowper a fost internat de trei
ori pentru dementii, ceea ce arata ce consecinte poate avea
prea multii diversitate", scrie Kieran.
"I n ceea ce rna prive�te, cred ca entuziasmul inseamna sa

rea �i piperul vietii. Emerson spunea la un moment dat:
«Nimic de seama nu s-a realizat vreodata rara entuziasm.»
Pe cand eram student la colegiu, I-am auzit pe David
Starr Jordan, viitor pre�edinte al UniversWitii Stanford,
povestind despre un om care i-a spus ca singurul mod
de a face 0 cafea buna era «sa puna atat cat e nevoie». Iar
acesta era �i sfatul doctorului Jordan despre viata, pe care
ni-l dadea noua, ca viitori studenti �i cetateni. I nca mi-l
amintesc cum batea cu pumnul in catedra �i spunea: «Dati
de la voi atat cat este nevoie! Orice vreti sa faceti, procedati
cu entuziasm.»"
"Eu am predispozitii in aceasta privinta", continua dl Kieran,

"pentru ca sunt plin de entuziasm fata de persoane, locuri
�i situatii. E mai amuzant. Poate ca un entuziast ii plictise�te
pe altii - dar el nu se plictise�te nicio clipa."
Comentariile dlui Kieran imi amintesc de spusele unui is

toric, Arnold Toynbee: "Apatia poate fi invinsa numai de
entuziasm, iar entuziasmul poate fi starnit numai de doua
lucruri: in primul rand, de un ideal care ne pune imagi
natia in mi�care, iar in al doilea rand, de un plan dar �i
inteligibil pentru a transpune acest ideal in practica." Din
nou sunt mentionate elementele de baza ale entuziasmu
lui - pasiunea, inteligenta �i 0 motivatie profunda, care
alunga apatia �i cinismul.
Jack London, ale carui carti ne-au fermecat odinioara pe

multi dintre noi, a rezumat chestiunea in felul urmator:
"Prefer sa fiu format din cenu�a decat din praf. Prefer ca
scanteia mea sa izbucneasca intr-o valvataie decat sa se
inabu�e sub lemne putrezite. Prefer sa fiu un splendid me
teorit, cu fiecare atom cuprins de 0 stralucire magnifica,
decat 0 planeta ve�nica, dar adormita. Modul corect de
functionare a omului este de a triii, nu de a exista."
Acesta este chiar motivul pentru care m -am hotarat sa

scriu aceasta carte. Printre noi sunt atatia oameni care
nu traiesc cu adevarat; atatia oameni apatici �i nefericiti;
atatia oameni care dau gre� in loc sa se bucure de succes,
atatia oameni carora Ie lipse�te imboldul motivational.
Cauza acestui lant al nefericirilor este lipsa entuziasmului.
Prietenul meu, Alfred Krebs, proprietarul frumosului

hotel Regina din Grindelwald, Elvetia, mi-a spus odata:
"Succesul nu poate fi dobandit lara entuziasm. Secretul
unei vieti implinite este pofta navalnicii de viata, care te
ajuta sa lupti �i sa depa�e�ti toate obstacolele - �i sa te
bucuri de fiecare clip a a acestei lupte."
Desigur, Alfred Krebs are dreptate, pentru cii a fi entuziast

inseamna a trai cu adevarat. Straniul �i tristul adevar este
cii multi oameni exista, dar nu sunt vii cu adeviirat. �i cfmd
cineva nu traie�te cu adevarat, zilele yin �i se duc, intr-un
mar� fara de sfaqit al mediocritatii. Henry Thoreau, unul
dintre cei cativa mari ganditori care au impus orienta
rea intelectuala a Americii la inceputurile sale, a afirmat:
"Ziua incepe numai daca ne-am trezit."
o personalitate distrusa rena�te

cu ajutorul entuziasmului
I ntr-un ora�, unde urma sa tin un discurs in cadrul unei
cine festive, am fost a�ezat de gazda langa un j udecator
local, un barbat energic in varsta de 35 de ani, care mi-a
spus: "Cred ca v-ar interesa sa auziti povestea rena�terii
unei personalitati distruse din acest ora�."
"Puteti repeta, dle judecator?", am spus eu.
"Da, chiar asta am vrut sa spun: ren�terea unei perso

nalitati distruse", repeta el. "Acest biirbat, George, este
un ofiter de politie, arondat la tribunalul unde lucrez eu",
continua judecatorul. " Are 1 ,85 m iniiltime �i 0 alura im
presionanta. La inceput, facea treaba buna. Apoi am ob
servat ca se schimbase. Se pare ca nu mai manifesta niciun
pic de interes. Pur �i simplu lancezea; i�i pierduse pofta
de viata �i abia se tara printre treburile zilnice. L-am tri
mis la medic, care, dupa consultatii amanuntite, ne-a co
municat: «Nu e nicio problema din punct de vedere fizic,
numai ca intreaga energie �i toate functiile organismului
sunt la piimant, �i la fel vigilenta mentala. Cand trupul se
prabu�e�te, deseori este de vina mintea, pentru ca min tea

�i trupul functioneaza impreuna.
Probabil cii pe acest om il friimanta ceva la nivel mental sau

emotional. Poate ar fi mai bine sa-l consulte un psihiatru.»
I n loc sa fac asta", spuse judecatorul, "am hotarat sa rna

ocup chiar eu de George. «Cum te simti?», I-am intrebat,
iar el a raspuns: «DIe judecator, am ni�te probleme perso
nale, care n-ar trebui sa rna doboare. Se pare ca nu mai am
niciun pic de putere. Cred ca viata a devenit pentru mine
o povara. Mi-e ru�ine sa fiu atat de slab.»
« Uite, George, ia cartea asta. Recunosc ca dezbate teme

religioase, dar este scrisa intr-un stil simplu - niciun feI
de predici - �i cred ca te va interesa. Vreau s-o iei cu tine
acasa in seara asta. Cite�te primul capitol �i studiaza-l cu
atentie. Pe urma, vino maine la mine la birou �i 0 sa starn
de vorba.»"
I n fiecare zi, judecatorul il supunea pe George unui ches

tionar amanuntit in legatura cu fiecare capitol, iar dupa
doua saptiimani, ofiterul citise, studiase �i raspunsese la
multe intrebiiri legate de continutul cartii. "Nu cred ca
George mai citise vreodata 0 carte." I n timpul ultimei dis
cutii, judecatorul l-a rugat pe George sa-i spuna in cateva
cuvinte ce intelesese din acea carte.
George nu a ezitat. "DIe judecator, in aceasta carte se spu

ne ca daca un om i�i pune viata in mainile Domnului, i�i
poate depa�i slabiciunile. Asta am inteIes eu din ea, de�i se
vorbe�te mult despre cum sa gande�ti corect."
"George, chiar asta am vrut sa ajunga la tine. Poate ca ar

trebui sa incepi sa pui in practica principiile din aceasta
carte. Iti pot fi de folos �i tie, a�a cum au fost de folos �i

altor oameni. Aceasta carte i-a ajutat pe multi."
,,�i ce s-a intamplat?", am intrebat.
"George a inteles mesajul. A inceput sa studieze principiile

spirituale creative. I-am dat �i alte carti �i bro�uri care l-ar
fi putut ajuta. Ma bucur sa va spun ca a depii�it impasul in
care se afla. Personalitatea lui a renascut. Este patruns de
entuziasm, iar urmele apatiei in care se scufundase aproa
pe ca nu se mai vad, de�i mai are inca multe de invatat
despre forta spirituala ca sursa a vietii adevarate. �i invata.
Cel mai important lucru este ca vrea sa invete, a�a ca am
incredere ca George este pe drumul cel bun."
In dimineata urmatoare, in timp ce imi luam micul dejun

in camera de la hotel, am deschis televizorul �i am urmiirit
o emisiune in care trei politi�ti discutau despre "saptiimana
sigurantei". Unul dintre ei era un biirbat inalt, energic, care
vorbea despre cat de minunata e viata �i cat de importante
sunt masurile de siguranta. Dupa felul in care vorbea, cu
mult entuziasm, spunandu-le telespectatorilor cat de inte
resanta e viata, m -am convins ca era ofiterul despre care imi
povestise judecatorul - fosta personalitate distrusa, care se
rede�teptase la viata. A fost 0 demonstratie senzationala �i
sugestiva despre cum entuziasmul a schimbat un om, care
s-a dedicat apoi in intregime unei vieti pline de sens.
�i mai sunt inca multe de povestit despre felul in care en

tuziasmul ne poate schimba viata. A�adar, daca va doriti 0
viata mai buna, cititi mai departe, pentru ca entuziasmul
poate aduce schimbari extraordinare in toate domeniile
vietii - in munca, in relatiile cu familia �i prietenii, in
intregul dumneavoastra fel de a fi.
CAPITOLUL2
Entuziasmul nu se stinge
niciodata
NU VOl UITA NICIODATA SEARA in care am cunos

cut-o pe domni�oara "Nimeni". Dupa un discurs sustinut
intr-un ora� de pe Coasta de Vest, tocmai dadeam mana
cu oamenii care urcasera pe scena ca sa rna salute, cand a
aparut 0 tanara femeie care mi-a strans lara vlaga mana
�i a rostit cu un glas stins: "Cu multa greutate m-am ho
tarat sa va strang mana, dar cred ca n-ar fi trebuit sa va
deranjez. Se afla atatia oameni importanti, iar eu sunt un
nimeni. lertati-ma eli va rapesc timpul."
M-am uitat la ea �i i-am spus: " Vreti sa-mi faceti 0 favoare?

Mai ramaneti cateva minute. A� vrea sa vorbesc cu dum
neavoastra. "
Surprinsa, a acceptat. Dupa ce-am terminat cu ceilalti, am

spus: "Acum, domni�oara Nimeni, haideti sa starn putin
de vorba."
"Cum mi-ati spus?", m-a intrebat ea, mirata.
"Am rostit singurul nume cu care v-ati recomandat:

«Nimeni». Aveti �i un alt nume?"
ENTUZIASMUL NU SE STINGE NICIODATA 31
"Bineinteles. "
"M-am gandit eu", am spus. "Unul dintre motivele pen

tru care voiam sa vorbesc cu dumneavoastra este acela ca
nu-mi pot imagina cum poate sa creada cineva ca este un
nimeni. Un alt motiv este ca, dupa parerea mea, a te referi
la tine in acest fel este 0 jignire adusa lui Dumnezeu."
"Oh, dIe Peale!", a exclamat ea, "nu vorbiti serios. ° jignire

adusa lui Dumnezeu?"
"Sunteti un copil al lui Dumnezeu, creat dupa chipul �i

asemanarea Sa. A�a ca rna doare sa va aud spunand ca nu
aveti nicio insemnatate." �i am rugat-o: ,;Vorbiti-mi putin
despre dumneavoastra."
Femeia a inceput sa-mi povesteasca despre viata �i despre

framantarile ei. Avea ezitari in vorbire, dar se simtea u�u
rata ca putea sa aiba incredere in cineva: "Am un complex
de inferioritate �i uneori rna simt atat de descurajata. Am
venit aici, in seara asta, sperand di Yeti spune ceva care
m-ar putea ajuta."
"Sunteti un copil al lui Dumnezeu." �i am statuit -0 ca in

fiecare zi sa-�i indrepte tinuta �i sa-�i spuna: "Sunt un co
pil al lui Dumnezeu."
Tristetea ei s-a transformat intr-un zambet fermecator �i a

promis ca-mi va urma sfatuI. Cand ne-am despartit, m-a
implorat sa rna rog pentru ea.
�i m-am rugat. M-am rugat ca Domnul s-o ajute sa do

bandeasca 0 dragoste adevarata fata de propria persoana
�i mai multa incredere in sine.
eu alta ocazie, am tinut un alt discurs in acela�i ora�, iar

o tanara atragatoare s-a apropiat de mine �i m-a intrebat:
,;Va mai aduceti aminte de mine?"
"Ne-am mai intalnit?", am intrebat-o eu.
"Da, ne-am intalnit. Sunt fosta domni�oara Nimeni."
Atunci mi-am amintit. $i am vazut ca se simtea cu mult

mai bine decat la prima noastra intalnire. Se vedea din
atitudinea ei �i din stralucirea ochilor, chiar inainte de a
apuca sa spuna ceva. I �i descoperise fortele de copil al lui
Dumnezeu.
Aceasta intamplare scoate in evidenta un lucru important.

va puteti schimba! Oricine se poate schimba! Un nimeni
plictisitor poate deveni un cineva sclipitor!
Nu numai "domni�oara Nimeni" s-a schimbat, ci �i multi

aW oameni - �i inca intr-un mod extraordinar. Au ince
tat sa mai fie invin�i �i nefericiti, schimbandu-�i cu totul
firea! Metehnele �i viciile lor au facut loc calitatilor, iar
personalitatea lor a cunoscut transformari uimitoare. I n
viata lor a aparut atata fericire, succes �i creativitate, incat
cei din jur s-au minunat. $i ei se minuneaza! De ce nu?
Doar e 0 minune!
I n anii in care i-am invatat pe altii cum sa traiasca intr-un

mod creativ prin practica spirituala, am vazut cum
oameni plini de ura s-au transform at in oameni plini de
iubire. I - am vazut pe cei invin�i cum se leapada de ingrijo
rare, sorbind uluitorul secret al victoriei. Am trait bucuria
de a vedea oameni bolnavi de frica transformandu-se in
oameni plini de curaj !
ENTUZIASMUL NU SE STINGE N ICIODATA 33
Entuziasmul va poate intari personalitatea

Mai exista 0 forma importanta de schimbare - poate ceva
mai complicata, legata de stari suflet�ti complexe, de ci
dul reaqiilor emotionale. Ea este reprezentata de trecerea
de la apatie la entuziasm, prin inlocuirea unei atitudini
indiferente cu 0 pofta nestavilita de viata. Sensibilizeaza
spiritul, alunga monotonia �i ofera 0 motivatie puternica,
datorita careia entuziasmul devine nemuritor.
Cei mai multi oameni recunosc cii este posibil ca din su
fletul lor sa dispara ura, teama sau alte forme obi�nuite
de conflict, dar se tern ca nu se vor putea transforma in
persoane entuziaste. Ei sustin ca vor sa devina entuzi
a�ti, dar, in acela�i timp, se tern ca nu sunt in stare. E ca
�i cum intotdeauna s-ar a�tepta la 0 confirmare de genul:
"Sigur ca nu poti." Dar eu nu sunt de acord. Orice om
este capabil sa fie fericit. Va puteti dezvolta entuziasmul!
Cultivandu-va spiritul, hranindu-l, el va radia bucurie �i
dragoste de viata.
Cel mai important este sa va ca�tigati entuziasmul in mod

delibe rat. De fapt, puteti sa mergeti chiar mai departe �i
sa va modelati un entuziasm atat de puternic �i atat de
profund, incat, indiferent de problemele cu care va con
fruntati, acesta sa nu scada �i sa nu se stinga. Exista nenu
marate dovezi ca un om poate deveni ceea ce i�i dore�te,
cu conditia ca dorinta sa sa fie de neinvins. 0 metoda de
a va transforma in mod voit in persoana care doriti sa fiti
presupune ca, mai int31, sa decideti ce calitate anume vreti
sa aveti, iar apoi, sa aveti mereu viu acest gand in con�tiin
ta dumneavoastra. Dupa aceea incercati sa va comportati
ca �i cum ati avea deja calitatea dorita. Nu uitati sa credeti
�i sa afirmati in mod repetat di sunteti pe cale sa va dez

voltati insu�irea pe care ati decis s-o cultivati.
Principiul "Ca �i cum"

Cu multi ani in urma, renumitul psiholog William James
a enuntat celebrul sau principiu "Ca �i cum". EI a spus
ca "daca vreti sa aveti 0 calitate, purtati-va ca �i cum".
I ncercati metoda dlui James. Este extrem de puternica �i
funqioneaza.
Sa presupunem di sunteti 0 persoana timida, care, din

cauza complexului de inferioritate, �i-a pierdut increde
rea in sine. Ca sa puteti doba.ndi 0 personalitate deschi
sa, comunicativa este necesar sa va vizuaiizati nu a�a cum
sunteti, ci a�a cum ati dori sa fiti, 0 persoana increzatoare
�i sigura pe sine, capabila sa vorbeasca cu oamenii �i sa se
descurce in diverse situatii. Odata ce v-ati intiparit adanc
in minte gandul sau imaginea a ceea ce doriti sa fiti, pur
tati-va ca �i cum ati fi in stare sa va descurcati in or ice
situatie. Exista 0 lege a firii omene�ti care spune ca daca
ne imaginam ca suntem a�a cum ne do rim �i dadi ne com
portam ca atare, cu timpul, miracolul transformarii se va
petrece, cu conditia sa fim perseverenti.
Aceasta lege a schimbarii prin vointa proprie a fost de

monstrata in nenumarate cazuri. De exemplu, in secolul
al XVII-lea, celebrul lider religios John Wesley a fost in
grozit cand asupra vasului cu care calatorea spre America
s-a abatut 0 furtuna violenta. Dar pe vasul care se clatina
cu salbaticie erau cativa oameni care infruntau furtuna cu
calm �i incredere. Wesley a fost atat de impresionat de cal
mul lor, incat i-a intrebat care e secretul. S-a dovedit di nu
era yorba decat despre 0 incredere nemarginitci in grija lui

Dumnezeu. Cand Wesley a marturisit cu tristete ca el nu
avea atata credinta, unul dintre oameni i-a spus: "Este un
secret simplu de aflat. Poarta-te ca �i cum ai fi intru totul
increzator �i, cu timpul, acest sentiment va pune stapanire
pe tine." Wesley i-a urmat sfatul �i, in cele din urma, a
devenit atat de credincios, incat a reu�it sa depa�easca cele
mai dificile situatii. A�adar, daca va este frica, purtati-va
ca �i cum ati avea curaj ! Daca stresul pune stapanire pe
dumneavoastra, dati-va silinta sa fiti calm �i increzator.
Shakespeare, a ciirui viziune asupra firii omene�ti e greu
de egalat, este unul dintre sustinatorii acestei metode.
"Simulati virtutea pe care nu 0 aveti", ne spune el in actul
III din Hamlet.
o alta ilustrare deosebita a acestui principiu este cea a lui

Frank Bettger, lider in domeniul asiguriirilor. In cartea
sa How I Raised Myselffrom Failure to Success in Selling,
dl Bettger ne poveste�te despre experienta sa ca j ucator
profesionist de baseball intr-o echipa din Liga secunda,
din care a fost eliminat. Antrenorul regreta ca I-a dat afara,
pentru ca Frank era talentat. Dar cu toate acestea, fusese
eliminat datorita lipsei sale de entuziasm.
Bettger a fost angajat la 0 alta echipa, cu un salariu mai

mic, dar a jucat in continuare fara vlaga. I ntr-o zi, a stat de
yorba cu un jucator celebru, aflat la varsta senectutii.
"Frank, tie nu-ti place baseballul?", I-a intrebat fostul cam

pion. "E�ti cu adevarat talentat, dar nu ai niciun pic de en
tuziasm �i, in conditiile acestea, nu vei cunoa�te nicicand
gloria nici in sport �i nici intr-un alt domeniu. Trebuie sa
fii plin de suflet, sa arzi ca 0 flaciira! Este conditia esentiala
a succesului."
"Nu �tiu ce sa fac", s-a plans Bettger. "Pur �i simplu nu

am nid pic de avant. Nu poti sa te dud sa-l cumperi la
magazin."
"Gre�e�ti, Frank", i-a mai spus batranul pe un ton staru

itor. "Poarta-te ca �i cum ai fi entuziast. E foarte simplu.
Fii plin de viata, avanta-te in jocul din teren, incarca-te in
permanenta cu energie pozitiva �i, in curand, vei fi un alt
om. Cand vei fi convins de tot ce ti-am spus, talentele tale
innascute te vor ajuta sa devii campion."
t n cele din urma, lui Frank Bettger i-a suras norocul. A fost
remarcat de clubul sportiv New Haven, iar in prima zi de
joc s-a hotarat sa urmeze sfatul batranului sau prieten �i sa
se poarte ca �i cum ar fi fost plin de entuziasm. Alerga de
parca fusese bagat in priza. Arunca mingea cu atata forta,
incat era cat pe ce sa perforeze manu�ile celorlalti jucatori.
Sarea spre minge ca un nebun �i a reu�it sa inscrie cateva
lovituri. Parca luase foc �i, in duda temperaturii ridicate
de-afara, alerga pe teren ca un apucat.
A doua zi, ziarele din New Haven se intrebau de unde apa

ruse acest jucator nemaipomenit, pe nume Bettger. Dupa
spusele lor, era un supraom. I n curand, au inceput sa-l
numeasca "Pep"l Bettger. Jucand in continuare cu aceea�i
vigoare, eroul nostru a inceput sa se simta cu totul alt om.
De fapt, chiar era un alt om. Jocul sau era atat de viu, de
entuziast, incat a fost remarcat de dneva de la St. Louis
Cardinals �i, in curand, a ajuns sa joace in Liga Nationala.
I In lb. engleza, "pep" inseamna v/aga, vigoare, energie. (n. red.)

Timpul a trecut, odata cu el �i succesele sportive, iar

Bettger a fost din nou cuprins de apatie �i e�ecul ii dadea
din nou tarcoale. A incercat sa intre in domeniul asigura
rilor, dar totul parea din nou atat de greu! �i -a amintit insa
cum i�i cultivase entuziasmul in mod deliberat �i a inceput
sa se comporte a�a cum �i-ar fi dorit sa fie in munca lui de
agent. Rezultatul a fost ca a ajuns in varf �i in acest dome
niu, la fel ca la baseball. Experientele dlui Bettger ne dove
desc ca entuziasmul poate fi cultivat �i dezvoltat, gandind
�i actionand pozitiv. �i dumneavoastra puteti triii a�a cum
va imaginati! "Culegem ce am semanat." Acest principiu
remarcabil a fost formulat de Emerson in felul urmator:
"Un om este 0 metoda, un aranjament progresiv; este un
principiu de selectie, care pretutindeni aduna din jur ceea
ce este asemenea lui." A�adar, purtati-va a�a cum doriti sa
fiti �i Yeti fi a�a cum va purtati.
Purificarea mentala lasa cale libera

entuziasmului
o alta practica importanta pentru dezvoltarea unei ati
tudini pozitive 0 reprezinta purificarea mentala. 0 minte
plina de ganduri prevestitoare de rele ne impiedica sa fim
optimi�ti �i ne lipse�te de curaj. La fel se intampla �i in
cazul gandurilor sumbre, pline de ura, de prejudecati �i
de resentimente fata de oameni �i de lume. Descurajarea
�i frustrarea atarna deasupra mintii ca 0 pacla �i impun
o atitudine mentala nefasta. I n aceste conditii, purifica
rea mentala reprezinta un pas extrem de important in
revigorarea mintii, pentru a accepta un climat de gandi
re pozitiva in care se poate dezvolta entuziasmul, care va
deveni in cele din urma un factor dominant.
Acest concept al purifidirii mentale mi-a fost sugerat pen

tru prima oara, acum ccltiva ani, de dl A. E. Russ, un vechi
prieten care avea 0 farmacie pe Fifth Avenue, aproape de
Twelfth Street din New York. Dl Russ, unul dintre mem
brii congregatiei mele, era inzestrat cu 0 intelepciune �i cu
o viziune cu totul remarcabile. Era un fllo sof innascut, un
gc1nditor ager �i perspicace, un cititor impatimit �i un om
de afaceri de succes. Viata lui spirituala avea 0 profunzime
aparte, care, de obicei, se manifesta atunci cand suferintele
se transforma in intelegere �i victorie. �tia cum sa-i ajute
pe oameni �i sa-i faca sa descopere sensul vietii.
Pe vremuri, rna simteam deseori descurajat �i, uneori,

rna cufundam in sentimente nefericite. De�i sunt entuzi
ast din fire, mi se intampla sa rna las prada depresiilor. I n
aceste perioade de descurajare, aveam senzatia ca nimic
nu merge bine. Pe vremea aceea, tine am predici la biserica
Marble Collegiate, in fiecare duminica, dimineata �i seara.
Mai tarziu, congregatiile de dimineata au crescut intr-atat,
incat am fost nevoit sa tin aceea�i predica de doua ori du
minica dimineata; slujba de seara era oficiata de colegii
meL Dar sa revin la momentele despre care incepusem sa
va vorbesc. I ntr-o duminica seara, am simtit ca starea in
care rna aflam in timp ce Ie vorbeam enoria�ilor a fost in
grozitoare. La plecare, am evitat sa dau ochii cu oamenii,
m-am cufundat in noaptea cetoasa �i am pornit mohorat
spre casa.
Trecand pe langa farmacia dlui Russ, m-am hotarat

dintr-odata sa intru sa-l vad. Prepara bauturi racoritoare,
a�a ca m-am a�ezat langa tejghea �i I-am urmarit. "De ce
faci asta?", I-am intrebat. "Unde este vanzatorul?"
"A plecat, a�a ca voi fi nevoit sa angajez pe altcineva", mi-a

raspuns el.
"Uite ce e. I n seara asta am tinut 0 predica ingrozitoare.

Nu-mi pot imagina de ce mi-am ales meseria asta. Sunt un
ratat. Ce-ar fi sa-mi dai mie slujba asta?"
"Sigur, de ce nu?" , a raspuns dl Russ, fara sa schiteze vreun

gest. ,,vino la tejghea �i pregate�te-mi ceva de baut. I nainte
sa te angajez, vreau sa �tiu cat de bine te pricepi la asta."
A�a cii dl Russ s-a a�ezat Ianga tejghea, iar eu mi-am pus
un �ort �i am inceput sa prepar 0 bautura in amestec cu
inghetata de ciocolata. I n sine a mea, am considerat cii res
pectasem intocmai reteta. Am pus un pai, a�a cum vazu
sem cii faceau expertii, �i I-am imbiat. El sorbi indelung, in
timp ce eu a�teptam verdictul. Scotand paiul din gura, imi
spuse: "Mai bine ramai cu predicile!"
Se dadu jos de pe scaun �i incuie u�a din fata. "I nch idem",
imi explica, apoi adauga: "Hai in camera din spate sa vor
bim." M -a condus in misterioasele incaperi din spatele
farmaciei, acolo unde se retrag farmaci�tii ca sa prepare
retetele. Marturisesc ca acolo mi -a pregatit 0 "reteta de
gandire" pentru care i-am fost recunosciitor in toti ace�ti
ani care s-au scurs din seara aceea in care am fost atM de
descumpanit.
01 Russ a inceput sa-mi povesteascii despre batalia pe

care el insu�i 0 dusese cu descurajarea. Ascultandu-l cum
vorbea despre greutatile, infrangerile �i amaraciunile lui,
deprimarea mea parea, intr-adevar, un lucru neinsemnat.
"Dar pot sa-ti marturisesc sincer", a mai spus el, "cii de
cand am inceput sa respect 0 anumita practica mentala �i
spirituala, n-am mai simtit nicicand gheara descurajarii.

�i cred ca e�ti de acord ca sunt un om entuziast."
"Nu cunosc un om mai entuziast decM dvs. Dar ce presu

pune aceasta practica mentala �i spirituala care v-a ajutat?"
"Este vorba despre purificarea mentala zilnica. I n fiecare

zi trebuie sa-ti eliberezi mintea de gandurile negre. Acest
exercitiu m-a ajutat �i rna ajuta in continuare." A conti
nuat scotand in evidenta importanta procesului zilnic de
eliberare a mintii. "Daca la�i ca gandurile negre, regretele,
resentimentele sau alte lucruri de acest fel sa se acumule
ze, cu timpul, intreaga ta psihologie va fi afectata atat de
sever, incat va fi nevoie de un efort imens ca sa 0 readuci
la echilibru." �tiam ca are dreptate, pentru ca speciali�tii
no�tri in consultanta religioasa �i psihiatrica tocmai lu
crau la cazul impresionant al unui om care, dupa cum se
exprimase el insu�i, "stransese in minte un morman de
nefericire straveche". Pastorilor �i pSihiatrilor no�tri Ie-au
fost necesare nenumarate saptamani ca sa purifice �i sa re
aduca la starea de funqionare psihicul acestui om.
De atunci nu m-am mai despartit de procedeele de puri

ficare mentala ale dlui Russ. I n calea mea au aparut �i alti
oameni doborati de frica �i deznadejde. I -am indemnat
�i pe ei sa urmeze aceasta cale. Rezultatele au fost atat de
eficiente, incat am expus aici procedeul dlui Russ pentru
beneficiul tuturor celor care citesc aceasta carte. La sfar�i
tul fiecarei zile, el i�i elibera mintea, pentru ca gandurile
nesanatoase sa nu-�i faca sala� pe timpul noptii, fiindca
�tia ca aceste ganduri prind foarte repede radacini, daca Ie
la�i sa se stranga chiar �i numai 24 de ore.
Aceasta "golire" mentala consta intr-o recapitulare a in

tamplarilor neplacute din cursul zilei; 0 yorba taioasa, 0
remarca insinuanta, un gest ostil din partea altei persoa
ne. De asemenea, facea un rezumat al propriilor gre�eli.
Adauga, apoi, dezamagirile, frustrarile �i orice alta forma
de nefericire pe care 0 traise in ultimele ore. Le proiecta
intr-o imagine mentala clara �i tragea toate invataturile
posibile. Dupa aceea, Ie facea pe toate gramada �i Ie "arun
ca" din con�tiinta, rostind, in acest timp, urmatoarele cu
vinte vindecatoare: "uitand cele ce sunt in urma mea, �i
tinzand catre cele dinainte . . " (Filipeni 3, 1 4 ) 1 .
.
D I Russ mi-a spus c a atunci cand a inceput s a foloseasca

tehnica de "colectare" �i de "aruncare", partea de colectare
mergea bine, dar aruncarea nu. Dar cu timpul, prin efort
�i perseverenta, �i-a format 0 capacitate remarcabila de a
uita lucrurile inutile �i nesanatoase care Ii invadau min
tea, fapt care a generat insufletire �i entuziasm. I n cursul
acestor proceduri, Russ s-a folosit de principiul conform
caruia cineva poate face practic orice dore�te cu gandurile
sale, cu conditia sa depuna un efort sustinut.
"Pana cand nu incerci tu insuti, nu poti intelege cata bucu

rie se na�te in tine cand descoperi ca poti sa «colectezi» �i
sa ��arunci la gunoi» ace�ti du�mani afurisiti ai unei minti
fericite", a spus el. "Purificarea - acesta este raspunsul.
Purificarea! Lasa gandurile negre sa se duca, gone�te-Ie,
«colecteaza» �i «arunca! » Purifica-ti mintea!
I Citatele biblice sunt redate dupa Biblia sau Sjanta Scripturd,
Editura Institutului Biblic �i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane,

Bucure�ti, 1 995. (n. red. )
Acum e nlndul tau!", a exclamat el. "Spui ca ai avut 0 sea

ra proasta; ca ai tinut 0 slujba lamentabila. Foarte bine!
Analizeaza cu atentie cele intamplate. Afla ce-ar fi putut
fi gre�it. I nvata ceva din analiza tao Apoi «colecteaza» �i
«arunca» - purifica-ti mintea. Iti va reveni entuziasmul."
Cand ne-am luat ramas-bun, mi-a strans mana cu multa

caldura. M -am dus acasa �i am inceput imediat sa practic
metoda de purificare. Mi-a luat ceva timp �i multe zile de
munca, dar, in cele din urma, am reu�it sa-mi controlez
gandirea. In continuare, a fost u�or. Credeti-ma, este 0
tehnica absolut sigura de a recuceri tot ceea ce pierdusem.
Spuneti-va toate ve�tile bune

Un element esential in dezvoltarea entuziasmului este
felul in care va incepeti ziua. Cele cinci minute de dupa
ce v-ati dat jos din pat sunt hotaratoare pentru intreaga
zi. Bineinteles, unii oameni sunt mai "lene�i" �i Ie ia ceva
timp ca sa se trezeasca de-a binelea. Dar chiar �i a�a, aten
tia acordata modului in care va decurge ziua, inca din pri
mele ore ale diminetii, va avea un rol hotarator.
Henry Thoreau, un filosof american, obi�nuia ca diminea

ta sa stea 0 vreme in pat, spunandu-�i to ate ve�tile bune
care-i treceau prin cap; ca are un trup sanatos, ca mintea
lui e treaza, ca munca pe care 0 face e interesanta, ca foarte
multi oameni au incredere in el. A ajuns, astfel, sa intam
pine fiecare zi intr-o lume care, pentru el, era plina de lu
cruri bune, de oameni minunati �i de ocazii extraordinare.
Aceasta tehnica de a va spune ve�ti bune in fiecare dimi

neata va poate ajuta sa fiti fericit in cursul zilei, in ciuda
faptului ca poate va trebui sa va confruntati �i cu ve�ti
neplacute. r nsa cu cat va spuneti mai multe ve�ti bune, cu

atat cresc �ansele de a Ie spori numarul. Tehnica aceas
ta va va ajuta, de asemenea, sa folositi ve�tile proaste in
avantajul dumneavoastra. r n orice caz, ceea ce prime�te
mintea dupa ce va treziti din somn tinde sa influenteze
�i, intr-o mare masura, chiar sa determine cum va fi ziua
dumneavoastra
Un om care este intotdeauna plin de entuziasm, chiar �i

atunci dnd Ii merge prost, are propria lui metoda de a-�i
incepe ziua. r nainte de micul dejun, petrece dteva minute
de "lini�te". Aceste momente eonstau in citirea unui scurt
fragment spiritual sau inspirator, urmata de trei-patru
minute de tacere, in care afirma �i practica 0 stare de pace
a mintii. Indiferent cat de incarcat ar fi programul zilei, in
acele minute nu-i este permisa graba sau nerabdarea, nici
macar mentala.
Apoi i�i imagineaza to ate persoanele cu care se va intalni

in ziua aceea �i se roaga pentru fieeare dintre ele. "I i in
credintez ziua lui Dumnezeu �i merg mai departe", spune
el. �i chiar merge mai departe. Orice persoana pe care 0
intalne�te se simte insufletita de acest om, al ciirui entuzi
asm nestavilit pare sa nu se epuizeze niciodata. Iar 0 cau
za importanta a acestei vitalitati este faptul ca practicarea
zilnica a motivatiei spirituale i1 umple mereu de un nou
entuziasm.
AIte fapte in fiecare dimineata

Unii oameni se tern de ziua care incepe, mai ales dad in
trezarese probleme dificile �i apasatoare. Privesc spre ceea
ee-i a�teapta cu neplaeere �i, poate, ehiar eu frica, a�a ca
problemele pe care Ie au de rezolvat devin motiv de neli

ni�te �i de stres. Admir atitudinea pe care 0 are unul dintre
prietenii mei fata de fiecare noua zi. A trecut prin cateva
incercari dureroase, care pe multi i-ar fi distrus. Dar el
spune ca "un e�ec nu este un dezastru, ci doar 0 intampla
re pe ordinea de zi a vietii". Prietenul meu crede d zorii
fiecarei dimineti sunt martorii unui nou �i lung �ir de fap
teo Trebuie numai sa te convingi pe tine insuti sa accepti
aceste fapte �i vei fi fericit dad prin ele vei realiza ceva
constructiv.
Entuziasmul prietenului meu nu are margini: "Pentru

mine exista doar doua feluri de zile: in unele zile sunt feri
cit, in altele sunt extraordinar de fericit." Tehnica de a vi
zualiza noi fapte, in fiecare dimineata, �i de a Ie accepta cu
bucurie pare sa fie un factor real in mentinerea unui tonus
excelent. Se spune ca fiecare zi are doua manere. Manerul
anxietatii �i manerul entuziasmului. Alegerea unuia dintre
aceste manere apartine fiecaruia dintre noi. Alegeti entu
ziasmul �i fiecare zi va fi un dar divino
Cum sa fiti tot timpul entuziast

Sa fii mereu vesel, cu zambetul pe buze nu e totu�i
chiar atat de u�or, mai ales pentru persoanele in varsta.
Frenezia tineretii poate disparea odata cu trecerea anilor.
Dezamagirile, sperantele �i iluziile pierdute, secatuirea
energiei naturale miqoreaza interesul �i manifestarile en
tuziaste.
Dar nu trebuie sa va lasati ingenuncheat! De fapt, acest

lucru se poate intampla numai �i numai din cauza dum
neavoastra. Puteti opri declinul spiritual; puteti fi ve�nic
motivat de entuziasm - in ciuda varstei, a suferintei, a

bolilor, a dezamagirilor �i a frustrarilor.
Am cunoscut oameni care nu s-au lasat infranti pana la

sfar�itul vietii �i pareau a parasi aceasta lume cu fruntea
sus, purtand inca in ochi lumina iubirii. Nimic nu Ie putea
smulge pretiosul dar al entuziasmului.
Cand rna gandesc la ace�ti oameni energici �i intreprin

zatori, imi Yin in minte cuvintele lui Huxley: "Adevaratul
talent de a trai inseamna sa-ti pastrezi un suflet de copil
pana la adanci biitraneti!" �i ce inseamna sa ai un suflet
de copil, dacii nu sa ai mereu ochii larg deschi�i a mirare,
stralucind de iubire �i infiacarati de entuziasm?
La Montreux, in Elvetia, i-am cunoscut pe dl �i dna

William P. Daggett, profesori in Long Beach, California, �i
pe copiii lor, Lucy, Cathy �i Larry. Dna Daggett ne-a spus
cii in bucatarie, pe unul dintre pereti, a lipit un citat din
Thoreau, care suna a�a: "Batrani sunt aceia care �i-au pier
dut entuziasmul." Credeti-ma, aceste vorbe de aur merita
gravate intr-una dintre incaperile mintii. I ntr-adevar, ba
trani �i tri�ti sunt aceia care au renuntat la entuziasmul
tineretii.
Citatul acela din Thoreau m-a pus pe ganduri. Scriu aceste

randuri stand pe un balcon al unuia dintre apartamente
Ie vestitului hotel Montreux Palace, al carui manager este
prietenul meu, Paul Rossier. Peste apele albastre ale lacului
Leman ce scalda Geneva, se zare�te 0 priveli�te ametitoare
a inaltimilor inceto�ate ale Alpilor. La margine a apei, se
inalta zidurile cenu�ii ale vechiului castel Chillon, imorta
lizat de lordul Byron.
Din pacla amintirilor, se desprinde prima mea vizita in

acest vechi ora� european. Aveam cu 40 de ani mai putin �i
eram tanar �i entuziast, voiam sa cutreier Europa �i sa-mi
port pa�ii prin locurile despre care citisem in cartile de
istorie. Cum n-aveam niciun ban, am organizat 0 excursie
de agrement �i am ca�tigat costul excursiei plus cateva sute
de dolari. A fost 0 experienta unica. Eram atat de infla
carat �i, totodata, atat de visator �i traiam intr-o stare de
reverie absoluta! La fel ca "ianarul care in fiecare zi merge
tot mai departe, iar pe drum il intampina 0 viziune splen
dida", am fost fascinat de splendoarea peisajelor insufletite
de sunet �i culoare. I n ochii mei uimiti, Montreux Palace
era eel mai elegant hotel. Vedeam pentru prima oara Alpii
�i lacul Leman. Incredibila �i minunata, scaldata in albas
tru �i verde, priveli�tea Genevei trezise in mine fiorii unei
placeri pana atunci necunoscute.
Au trecut patru decenii de la acea prima vizita. I ntrebarea

este: cum a ramas cu visurile din tinerete? Ce s-a intam
plat cu fervoarea aceea extraordinara? I n ce stare se afla
entuziasmul acela efervescent?
Care ar fi raspunsul dumneavoastra sincer la aceste re

fleqii? Ganditi-va bine la cuvintele lui Thoreau: "Batrani
sunt aceia care �i-au pierdut entuziasmul." �i daca
ne-am pierdut entuziasmul, ce ne-a mai ramas? Biblia
ne ofera 0 descriere de neegalat a celor care sunt inspai
mantati: "Cand Ie va fi teama de ce e inalt �i drumul Ie
va fi presarat cu frica. . . " I n aceasta viziune, un om poa
te fi beltran la 20 de ani - �i unii chiar sunt. Tineretea
mintii este cea care tine aprinsa flacara entuziasmului
�i franeaza imbatranirea spirituala, poate chiar �i pe cea
fizica.
ENTUZIASMU L NU SE STINGE NICIODATA 47
Nu �tiu care este raspunsul dumneavoastra. Dar am sa va

spun ce cred eu. Pot sa va marturisesc sincer ca entuzias
mul �i insufletirea de acum 40 de ani sunt vii in continuare,
dar mai profunde �i mai capabile sa-mi aduca multumire.
A�adar, �tiu din experienta cii entuziasmul poate fi ve�nic;
nu trebuie sa se stinga niciodata. lar acesta este un fapt, �i
inca unul extraordinar.
Pastrati aprinsa flacara entuziasmului

pentru un scop
Ce lucru esential �i extraordinar este entuziasmul! lar unul
dintre factorii care il intretin este un scop irezistibil, un
obiectiv fascinant, 0 tinta care te domina, te motiveaza �i de
care nu poti scapa. Stabiliti-va un scop pe care trebuie nea
parat sa-l atingeti. Apoi aprindeti sub el flacara a�teptarii �i
hraniti-o - astfel Yeti dobandi un entuziasm pe care nu-l
Yeti pierde niciodata. Scopul acela va va face mereu semn cu
mana, spunandu-va: "Vino la mine." �i cand va Yeti atinge
scopul, ii vor urma altele, unul dupa altul, pe masura ce il
atingeti pe fiecare. Noi scopuri, noi obiective - iata facto
rii care mentin spiritul ve�nic treaz.
Pe prietenul meu Paul Chow I-am intalnit prima data in

Hong-Kong. Plecase pe jos din China comunista, impreuna
cu familia lui. Dragostea lui de viata se reflecta intr-un zam
bet minunat �i un chip luminos. Paul avea un vis, avea un
scop: acela de a ajunge in America pentru a-�i cre�te copiii.
Era foarte sarac - unul dintre miile de refugiati inghesuiti
din Hong-Kong. Paul avea insa ceva mult mai pretios decat
banii. Avea credinta, 0 tinta �i avea entuziasm.
E poveste lunga, dar intr-o duminica am privit din

0
amvonul meu din New York - atat de departe de

Hong-Kong - �i in multimea aceea imensa, chiar in ran
dul din fata, stateau Paul Chow �i familia lui. Zambea, ca
�i cum mi-ar fi spus: "Am reu�it sa ajungem la New York."
Sotia mea �i cu mine I-am vizitat in noua lui casa dintr-un

cartier al New Yorkului, unde inghesuiala, zgomotul �i
mizeria imi aminteau de caznele lor din Hong-Kong. "Nu
vor mai trai nid macar 0 singura zi in aceasta gura a iadu
lui", ne-am gandit noi. I -am ajutat sa se mute in Pawling,
in New York, un de Paul a devenit un om de baza in ti
pografia noastra de la Foundation for Christian Living �i
unde familia lui �i-a gasit un loc in viata comunitatii.
Stephen Chow a ajuns un licean eminent, iar Ruth �i

Martha Chow sunt premiante. Familia s-a mutat din nou,
intr-o casa mai buna. Muncesc mult; muncesc a�a cum
munceau americanii pe vremuri. Stephen nu intelege de
ce exista tineri care nu inteleg extraordinarele privilegii �i
�ansele de care se bucura in �colile din America.
Pastrez in minte 0 imagine vie. I ntr-o sambata frumoasa

de iulie, sotia mea �i cu mine plecam de la ferma noas
tra din Pawling intr-o vacanta in Europa. Paul �i Stephen
vopseau un gard lung. Ei muncesc tot timpul. Au un scop,
a�a ca muncesc. Drumul trece pe sub un teras ament, unde
Paul, manjit de vopsea, aranja gardul dupa cum ii dicta
simtul lui de perfectiune. Dupa ce am trecut, el a ramas
acolo cu pensula in mana, profilat pe cerul albastru, cu
fata insufietita de zeimbet �i Iacandu-ne semn cu mana.
I n drum spre aeroport, rna minunam cat de departe a

ajuns familia aceea de refugiati chinezi, pornind de la 0
situatie atat de delicata �i avand atatea obstacole de tre

cut. Cum se explid acest fapt? E foarte simplu. Un scop,
un obiectiv, 0 tinta! Aspiratia catre 0 viata mai buna. Un
entuziasm care nu ar fi putut sa scada vreodata, pentru ca
ve�nic era reinnoit.
Dwayne Orton a grait un adevar esential atunci cand a

spus: »Fiecare organizatie trebuie sa aiba un vicepre�e
dinte responsabil cu regenerarea spirituala a angajatilor."
Dad este benefic ca 0 firma sa se modernizeze tot timpul,
atunci este cu atat mai important ca fiecare om sa aibii in
permanenta un imbold motivational, care sa-l mentina
treaz �i intotdeauna in pas cu prezentul dinamic in care
traie�te. Daca nu-�i primene�te mereu sufletul, s-ar putea
sa nu mai tina pasul cu vremurile in ve�nica schimbare.
Atunci viata i-a va lua inainte. Dintr-un om plin de viata
va deveni un ratat. Un om plin de entuziasm este un ceta
lean al prezentului, indiferent de timpul pe care I-a petre
cut pe acest pamant. Despre 0 asemenea persoana nu se
poate spune ca a fost. Ea este in fiecare clipa.
Dorintele, idealurile produc 0 schimbare extraordinara in

fiecare dintre noi. "Orice om este entuziast din cand in
cando Pe unul il tine 30 de minute, pe altul 30 de zile -
dar omul care are cu adevarat succes in viata este eel care
intretine aceasta stare timp de 30 de ani." A�a se spune in
The Catholic Layman.
Entuziasmul �i puii fripti

I n ziua in care implinea 65 de ani, colonelul Harland
Sanders statea pe veranda casei sale din Shelbyville,
Kentucky, cand aparu po�ta�ul �i-i intinse un plic.
50 FORTA ENTUZIA SMULUI
I nauntru se afla prima sa pensie. De�i era recunoscator

guvernului pentru ca se arata preocupat fata de cetatenii
in varsta, colonelul Sanders nu avea de gand sa stea mereu
in fata portii �i sa a�tepte pensia pana la moarte. Cu 0 in
credere nemiirginita, in ciuda situatiei sale financiare nu
prea stralucite, a inceput sa se gandeasca la felul in care ar
fi putut folosi suma modesta pe care 0 primise pentru a
incepe 0 noua cariera. Ce experienta interesanta ar fi sa se
lanseze intr-o noua cariera la varsta la care altii incep sa-�i
taraie picioarele!
�i, in ziua aceea, stand pe veranda, a inceput sa se gan

deasca - �i i-au venit idei. Ideile schimba lucrurile. �i-a
amintit despre delicio�ii pui fripti pe care-i prepara mama
lui, fragezi �i crocanti. Aroma lor parea sa strabata anii
pana la el, umplandu-l de nostalgie. Gustul puilor fripti
pregatiti dupa reteta mamei sale i se intiparise puternic in
cerul gurii �i in memorie.
Apoi, i-a venit ideea creativa care avea sa-i schimbe via
tao De ce n-ar vinde proprietarilor de restaurante reteta
mamei sale? Nu a mai stat pe ganduri. S-a urcat in ma
�ina �i a pornit intr-un tur al restaurantelor. Le-a vorbit,
cu entuziasm, proprietarilor despre fantastica lui reteta de
pui fript. Dar nimeni nu s-a repezit sa-i cumpere ideea.
i n toata tara, din Kentucky pana in Utah, patronii erau
de parere ca propriile lor retete de pui fript erau destul
de bune pentru clienti. I n Salt Lake City, un proprietar de
restaurant care, la inceput, nu a crezut ca reteta de pui fript
din Kentucky va fi apreciata de clientii sai a fost cucerit
insa de entuziasmul lui Sanders.
Rezultatul? Lumea s-a ingramadit in restaurantul lui sa

infulece bucatile aurii de pui pentru care colonelul cu
gandire pozitiva crease deja 0 reclama: "Bun de te lingi

pe degete".
Sanders, un personaj remarcabil, a vandut in cele din urma

drepturile pentru doua milioane de dolari �i a fost angajat
de proprietari ca reprezentant al clientelei, cu un salariu
anual de 40 000 de dolari. Chipul sau debordeaza de umor
�i inteligenta; acum are peste 80 de ani, dar se indreapta
cu entuziasm spre un viitor care necesita gandire creati
va. �i care este motivatia acestui om �i a altora asemenea
lui? Entuziasmul, acel entuziasm care ne face sa credem ca
intotdeauna ne a�teapta ceva mai bun. Este 0 convingere
care nu se stinge niciodata.
Exista inca un factor important in mentinerea entuzias

mului - unul care Ie reune�te �i Ie concentreaza pe toate
celelalte. Este yorba de un profund simtamant spiritual,
credinta in Dumnezeu, care genereaza 0 con�tiinta clara
�i un interes mistuitor fata de viata. Viata nu poate stinge
aceasta credinta. Suferinta �i problemele nu 0 pot risipi.
Loviturile sortii nu 0 afecteaza. Acest gand sustine 0 incre
dere esentiala in viata, pe care nu 0 afecteaza nicio proble
ma a existentei umane. 0 credinta profunda in Dumnezeu
este factorul fundamental in cultivarea unui entuziasm
fara de sfar�it. Acest lucru sta scris in Biblie: "Sa va innoiti
in duhul mintii voastre." (Efeseni 4, 23)
Am incercat sa fac 0 lista a celor mai entuzia�ti oameni

pe care i-am cunoscut �i am descoperit ca acest adevar
fundamental explica entuziasmul tuturor. Unul dintre cei
aflati pe lista mea este un vechi prieten, Bryson F. Kalt.
Un excelent agent de vanzari din New York, cu un record
absolut, amicul meu Bryson reu�e�te sa-�i intretina entu
ziasmul (fara de care nimeni nu poate reu�i in vclnzari) cu
ajutorul principiului exprimat in Biblie: "Sa va innoiti in

duhul mintii voastre."
I ntrebandu-l care este secretul sau, Bryson a raspuns:

"Uite cum este. Tu m-ai invatat sa-L iubesc pe Dumnezeu,
oamenii �i viata �i sa -mi pastrez mintea �i spiritul mereu
proaspete. Ti-am urmat invataturile, iar rezultatele au fost
fericirea �i un entuziasm care nu se epuizeaza niciodata."
Cred ca aceasta este solutia de baza a problemei entuzias

mului perpetuu. Pur �i simplu "sa va innoiti in duhul min
tii voastre". Pastrati-va tot timpul mintea deschisa la nou.
CAPITOLUL 3
Puterea de convingere entuziasta
EXISTA 0 FORMUL A MAGIC A pentru dobandirea suc

cesului.
Nimic nu poate reu�i fara ea; dar, in prezenta ei, orice

initiativa poate fi materializata. Aceasta formula va poa
te asigura succesul in viata. Ea poate fi exprimata in �ase
cuvinte pline de forta. Simple �i concise. lata-Ie: gasiti 0
nevoie �i impliniti-o.
Orice initiativa de afaceri care s-a bucurat de succes a fost

conceputa pe baza acestei formule. Managerii au descope
rit ca exista 0 nevoie generala privind un anumit serviciu
sau produs. S-au gandit cum sa implineasca aceasta nevo
ie, au facut-o foarte bine, iar eforturile lor au fost recom
pensate prin rezultate pe masura.
Titanii istoriei au fost aceia care au sesizat un imperativ,

anumite nevoi, devenind con�tienti de importanta mo
mentului. S-au gandit cum sa lupte pentru aceste nevoi
�i Ie-au transformat in cauze, au avut curajul sa infrunte
pericolul atunci cand a fost necesar �i au devenit lideri �i
binefacatori ai omenirii. Au ajuns personalitati, deoarece
au avut inspiratia de a face ceva exact in momentul-cheie.
Ace�ti oameni au dus un nhboi necrutator impotriva ne

dreptatii �i a lipsurilor, au implinit cerintele istoriei, con
ducand oamenii spre progreso
Succesul nu se bazeaza pe 0 inteligenta meschina, pe pro

cedee necinstite, pe 0 promovare echivoca sau pe presiuni
extreme. Acestea pot funqiona 0 vreme, dar sunt lip site de
substanta, nu rezista pe termen lung, a�a ca se epuizeaza
curand. Vehementa �i entuziasmul simulat care insotesc,
de obicei, constrangerea constituie 0 alta falsa procedura,
incapabila sa convinga �i sa dud la rezultate durabile.
Dar entuziasmul unui vanzator care se bazeaza pe necesi

tatea bunurilor sau a serviciilor pe care Ie ofera, pe capaci
tatea acestora de a implini nevoile oamenilor este tipul de
entuziasm care duce la reu�ita. I nsa un vanzator care cauta
sa convinga cu orice pret intampina rezistenta.
A�adar, daca sunteti agent de vanzari �i aveti ceva de van

dut, ceva de care oamenii au cu adevarat nevoie, atunci
aveti tot ce va trebuie pentru a va construi 0 cariera de
succes. Dar trebuie sa fiti sigur ca ceea ce incercati sa faceti
este corect. Nu umblati cu jumatati de masura �i nu faceti
lucrurile pe jumatate. Etalonul dumneavoastra trebuie sa
fie reprezentat de cinste �i de corectitudine.
Cand aveti ceva in care credeti cu adevarat, numai atunci

va puteti baza pe uluitoarea forta a convingerii. I n acel
moment, fortele pozitive vor prinde aripi �i munca dum
neavoastra va incepe sa dea roade. Iar atunci cand mun
citi cu daruire, convingerea devine un factor important.
Entuziasmul convingator este poate cel mai puternic in
strument de comunicare de pe acest piimant. Vii permite
sa intrati in contact cu oamenii, sa -i faceti con�tienti de
PUTEREA DE CONVINGERE ENTUZIASTA 55
nevoia lor �i, de asemenea, sa Ie transmiteti cii dumnea

voastra Ie puteti implini dezideratele. �i Yeti deveni un fac
tor de importanta vitala in viata lor, deoarece in mainile
dumneavoastra se afla lucrul de care au ei nevoie. Sunteti
de neinlocuit pentru fericirea �i bunastarea lor - iar ei 0
�tiu.
Ciudatenia naturii umane 0 constituie insa faptul ca oa

menii nu sunt intotdeauna con�tienti de nevoile lor.
A�adar, de multe ori opun rezistenta. I n aceasta situatie,
comunicarea �i convingerea devin extrem de importante.
Arta, indemanarea sau �tiinta comunicarii reprezinta pro
cesul prin care convingeti 0 alta persoana sau mai multe
sa fie de acord cu dumneavoastra. Comunicarea �i con
vingerea - doua calitati absolut esentiale, pe care trebuie
sa Ie aiba orice om dacii dore�te sa influenteze viata altora;
sa-i convinga sa cumpere un produs, sa accepte 0 idee, sa
imparta�eascii 0 convingere sau sa lupte pentru un scop.
Un vanzator adevarat
Acest capitol se refera, in mare masura, la art a vanzarii.
Ma simt indreptatit sa scriu des pre acest subiect, deoarece
am vorbit la multe conferinte de vanzari �i am avut lega
turi stranse cu aceasta bran�a. Am realizat chiar �i un film
intitulat How to be a Real Salesman.
Cum puteti deveni un vanzator adevarat? Ei bine, in acest

capitol voi schita �i voi ilustra cateva metode. Am sa va
prezint 0 tehnica de vanzari in 1 1 puncte, care cred ca va
poate oferi cateva elemente importante privind 0 vanzare
eficienta.
1. Gasiti 0 nevoie �i impliniti-o. E destul de greu sa

vindeti ceva de care nimeni nu are nevoie. Fiti con
vins ca vindeti un lucru de care oamenii au cu ade
varat nevoie.
2. De vreme ce, inainte de a va vinde produsele, trebu
ie sa va vindeti pe dumneavoastra, este important
sa fiti propriul dumneavoastra cumparator. A�adar,
aveti incredere in dumneavoastra.
3. Vindeti cu placere. Simtiti emotia de a vinde bunuri
sau servicii importante.
4. Fiti plin de entuziasm - fata de slujba �i fata de oa
meni.
5. Nu supralicitati entuziasmul, devenind ofensiv.
Astfel nu Yeti obtine decM rezistenta, �i nu comenzi.
6. Dezvoltati-va 0 motivatie puternica, nascuta din
tr-un entuziasm profund, interior, care nu se poate
epuiza niciodata.
7. Nu lucrati cu jumatati de masura. Implicati-va cu
tot sufletul, cu intreaga fiinta. Astfel, ceea ce faceti
va avea impact, iar rezultatele vor fi pe masura.
8. Concentrati-va, ganditi-va - concentrati-va, gan
diti-va. Mintea dumneavoastra trebuie sa functio
neze tot timpul �i sa se concentreze asupra vanzarii.
Gandirea na�te idei, iar ideile produc vanzare.
9. I nvatati sa comunicati. Creati relatii cu oamenii.
Trebuie sa-i cunoa�teti �i sa-i apreciati. Ei va vor
aprecia la randul lor �i vor cumpara ceea ce aveti
de vandut.
1 0. Rugati-L pe Dumnezeu sa va serveasca drept ghid
in planurile dumneavoastra Apoi intocmiti-va un
plan de lucru �i puneti-l in aplicare.
1 1 . Piti convins di a fi vanzator este cea mai extraordi

nara �i cea mai importanta meserie din economia
americana! Transformati-va intr-un promotor al
liberei initiative �i al libertatii. Piti mandru ca sun
teti vanzator!
Entuziasmul convinge, iar convingerea vinde

I nca din copilarie, am fost fascinat de vanzari. Intotdeauna
am vrut sa vand - sa vand ceva cuiva -, sa Ie ofer oame
nilor ceva de valoare. Dupa orele de �coala, rna duceam
la un magazin de dulciuri �i vindeam bomboane - eel
putin cele pe care nu Ie mancam. Am lucrat la 0 bacanie
�i am muncit mult �i la vanzarea produselor, nu numai
la completarea facturilor. Am vandut ziarul Enquirer din
Cincinnati �i am muncit din zorii zilei pana la miezul nop
tii ca sa gasesc noi abonati - �i am gasit destui.
I n cariera mea de vanzari, din copilarie, am vandut �i hai

ne barbate�ti pentru vechiul meu prieten Emil Geiger. eu
ani in urma, avea unul dintre cele mai bune magazine pe
care Ie-am vazut vreodata, situat in Bellefontaine, Ohio.
Emil era un maestru in arta comunicarii �i a convingerii.
Iar marfurile lui erau de buna calitate. Era indragostit de
produsele pe care Ie vindea. Pentru el, erau cele mai bune.
Avea multa rabdare �i Ii placea ca clientul sa aiba mereu

ee-�i dorea. I n loc sa-I lase pe un om sa pIece din magazin
eu un costum nu toemai potrivit, Emil ii spunea sa caute
in alta parte. �tiu chiar di odata a telefonat unui alt van
zator, concurent al lui, pentru a-i trimite u n client diruia
nu-i putea oferi marfa cautata. Oamenii se intoreeau
intotdeauna in magazinul lui pentru ca aveau incredere in
el. �tia sa yanda �i, poate �i mai important, sa continue
sa vfmda. Cinstea �i integritatea erau emblemele acestui

om, care, pentru mine, ramane unul dintre cei mai grozavi
vanzatori pe care i-am cunoscut vreodata.
Era la fel ca raposatul Amos Sulka, un celebru comerciant

din New York, cu care de asemenea am fost prieten. Sulka
mi-a spus cii William Randolph Hearst, regretatul editor
al publicatiilor Hearst, a venit odata la magazinul sau ca
sa-�i cumpere gulere noi. Sulka era de parere cii modelul
de guler purtat de Hearst nu i se potrivea deloc �i, de fapt,
nici nu prea era de bun-gust. I-a sugerat un alt tip de guler.
Hearst s-a burzuluit: ,,�tiu foarte bine ce vreau. Vrei sa-mi
vinzi sau nu?"
Sulka, netulburat, binevoitor �i politicos, a ramas pe pozi

tie. Dar �tia sa comunice. "Dle Hearst", i-a spus el acestui
editor temut �i sever, cu sprancene stufoase, "dumnea
voastra sunteti eel mai mare vanzator de ziare din lume.
�titi de ce anume au nevoie oamenii �i Ie vindeti exact acel
lucru. Eu, Sulka, sunt eel mai mare vanzator de confec
tii din lume. �tiu care sunt articolele de imbraciiminte de
care au nevoie oamenii. Sunt expert in a oferi fiecarui om
lucrul potrivit."
Privirile celor doua personalitati s-au intalnit. Sulka nu a

ezitat. "Vreau ca dl Hearst sa arate impecabil in hainele stH
Sulka, pentru ca Sulka este un stil celebru."
Hearst a mormait: "Bine, egoist batran, pune-mi gulerul

care crezi ca mi se potrive�te."
Sulka credea in produsele lui. �tia ca are dreptate. Nu pu

tea sa faca un compromis. �i nu-i era teama de un client
cunoscut lumii intregi. Nu era un lingu�itor. Putea intra
in rezonanta cu min tea �i vointa celuilalt. Entuziasmul,

onestitatea �i integritatea lui I-au ajutat sa fie un vanzator
extraordinar.
Revenind la Emil Geiger, el mi-a spus intr-o zi: "Norman,

tu vei fi intotdeauna un vanzator, dar vei vinde un sistem
de idei. Vei vinde cre�tinismul, pentru ca �tiu ca vei ajunge
pastor. A�a ca lasa -rna sa -ti dau ni�te sfaturi. Ofera -Ie oa
menilor 0 religie care Ii poate ajuta in felul in care trebuie
ei ajutati. �i sa ai incredere in tine. Fii sincer. �i fii entu
ziast in ceea ce facio Fii convingator. Invata sa comunici."
Emil era evreu, dar in ultimii ani incepuse sa vina din cand
in dnd la biserica mea din New York �i imi spunea plin de
afectiune: "Ofera-Ie adevarul, fiindca de asta au nevoie. Fii
entuziast, comunica, convinge!" �i, bineinteles, Emil avea
dreptate, pentru ca a predica invataturile cre�tine ca pe un
mod de a gandi �i de a trai reprezinta 0 forma de vanzare.
Gratie acestor abordari Ii putem face pe oameni sa accepte
mesajul �i sa-i convingem sa fie de acord cu noi.
Am vandut oale �i tigii din aluminiu

eu ani in urma, am invatat dintr-o experienta de vanzari
despre felul in care entuziasmul �i convingerea pot antre
na 0 comunicare reu�ita �i pot aduce rezultate. Pe vremea
aceea, toata lumea i�i lua 0 slujba pe perioada verii, iar
intr-un an am devenit vanzator de oale �i tigai din alumi
niu. Eram comisionar �i mergeam din u�a in u�a; ocazi
onal, organizam demonstratii de gatit, la care prezentam
avantajele produselor pe care Ie vindeam. Ideea era de a
convinge 0 gospodina cunoscuta pentru priceperea ei in
arta culinara sa invite la dejun cateva vecine, iar eu trebuia

sa tin un dis curs despre avantajele ustensilelor de gatit.
Fiind un sustinator entuziast al stilului de gatit din

Ohio-Indiana, bazat in mare parte pe pui fript, cartofi
piure �i sos, am manifestat in mod firesc entuziasm �i con
vingere. Am laudat mancarea delicioasa! Le-am transmis
femeilor zelul meu cu atata convingere, incat fi�a mea de
comenzi era plina.
Dar vanzarea aceea din u�a-n u�a! Credeti-ma, era nevoie

de un curaj extraordinar �i de perseverenta. Pe vremea
aceea, traiam in Greenville, Ohio, �i rna simteam atat de
nervos �i de stingher, incat m-am hotarat sa "lucrez" in
Union City din Indiana, chiar la granita dintre state. Plin
de ezitari, in ziua aceea mi-am inceput munca pe 0 strada
unde mi se paruse ca a� avea vad, dupa ce ocolisem deja
cateva strazi, nascocind, bineinteles, scuze.
Prima casa era cam darapanata. Mi-am spus: "Oamenii

a�tia nu sunt destul de instariti ca sa cumpere oale din alu
miniu" - �i am trecut mai departe. Casa urmatoare era
aranjata �i curata. M-am gandit: "Oamenii a�tia sunt in
stariti �i probabil au deja tot ce Ie trebuie." I n momentul
acela eram deja con�tient de faptul ca mi-era teama. A�a
cii mi-am luat inima in dinti �i am urcat treptele, repe
tandu-mi in minte discursul de vanzari ce-mi fusese pre
dat laolalta cu marfa. Apoi, rugandu-ma sa nu fie nimeni
acasa, am apasat timid pe sonerie. U�a se deschise larg �i
in cadrul ei aparu cea mai corpolenta femeie pe care 0 va
zusem vreodata (eel putin a�a mi s-a parut). "Ce vrei?", a
marait ea, uitandu-se tinta la mine,
"Nu doriti oale din aluminiu, nu-i a�a?", am ingaimat eu.

"Sigur cii nu", izbucni ea �i imi tranti u�a-n nas.
M-am tarat ru�inat inapoi acasa, impreuna cu valiza pli

na de oale �i ibrice. Dar cum nu-mi placea sa rna dau
batut, m-am dus in vizita la un prieten pe nume Harry.
"Ai vandut vreodata tigai din aluminiu?", I-am intrebat.
Raspunsul lui a fost scurt �i sec: "Nu." "Cum? N-ai vandut
oale �i tigai din aluminiu? E cea mai grozava afacere din
lume." Entuziasmul meu I-a electrocutat �i, cat ai bate din
palme, Ii vandusem jumatate din afacere. I-am dat discur
suI de vanzari ca sa-l studieze �i i-am spus ca vom incepe
treaba chiar dis-de-dimineata, in Union City.
A doua zi am coborat din autobuz chiar in locul unde in

cerciirile mele dadusera gre�. "Mergem sa vindem pe stra
da asta?", m-a intrebat Harry.
"Nu", am raspuns, "pe asta 0 s-o ocolim. Aici am fost ieri. "
Cand ne-am apropiat d e strada urmatoare, a m simtit cum

rna cuprinde un val de incredere, starnit, rara indoiala, de
prezenta prietenului meu. "Tu mergi pe partea asta, eu pe
cealalta", i-am poruncit, ,,�i ascuIta-ma cu atentie - nu ac
cepta niciun refuz. Fii entuziast �i convingator. Gospodina
are nevoie de aceasta marra, a�a ca ra-o sa inteleaga asta. "
A m urcat pana l a u�a. Trebuia s a conving 0 femeie sa cum

pere ceva de care avea nevoie. Era cu adevarat emotionant.
Cand am apasat pe sonerie, Harry mi-a racut semn cu
mana. ,Yinde-i, baiete!", a strigat el.
U�a s-a deschis �i a aparut 0 femeie maruntica (cel pu

tin a�a am vazut-o eu). Foarte curand rna instal as em la ea
in bucatiirie, �tergand farfurii �i etaland virtutile cratite
lor din aluminiu. Vorbeam cu un elan nestavilit. "Vai de
mine, e�ti un tanar foarte entuziast. Cum de te ambalezi

atat pentru ni�te vase de bucatarie?" Aceasta remarca a dat
drumul unei adevarate avalan�e de informatii �tiintifice
despre gatit, care au lasat-o pe doamna cu gura cascata.
A semnat comanda �i pana la u�a multumirile s-au tinut
lant·
Aceasta femeie mi-a ramas prietena pe viata, iar odata,

cand a venit sa-mi asculte predica, mi-a spus: ,Yinzi Biblia
cu tot atata entuziasm �i convingere ca atunci cand mi-ai
vandut oalele �i tigaile acelea din aluminiu. �i inca mai
folosesc cateva dintre ele. Am avut intr-adevar nevoie de
ele, a�a cum mi-ai spus."
"Da", am raspuns eu, "sunt la fel de dedicat acum Cartii

Sfinte pe care 0 predic."
"Cartea asta 0 am de multa vreme", a zambit ea.
o formula extraordinara: entuziasm + convingere = 0
buna comunicare.
Entuziasmul �i viata fericiti

Oricine poate folosi convingerea entuziasta pentru a-�i
fauri 0 viata mai buna �i plina de succes - pentru sine �i
pentru cei dragi. Mama mea a murit cu 25 de ani in urma,
dar sunt con�tient ca toate activitatile mele creative din
ziua de azi i�i au radacinile in convingerea ei entuziasta, pe
care mi-a transmis-o in copilarie. Acela�i lucru l-ar putea
spune orice copil care are parinti buni �i atenti.
I n realitate, mama mea a fost 0 vanzatoare �i avea ceva

de oferit. Era fermecata de oameni, de personalitatile �i
de potentialul lor. I ntotdeauna Ii convingea pe tineri de

ceea ce ar fi putut deveni ei. Era unul dintre cei mai mari
experti in a trezi entuziasmul in sufletul oamenilor. �i, bi
neinteles, spiritul ei plin de vibratie avea un efect profund
asupra propriilor copii. 0 masa la noi acasa era intotdeau
na 0 experienta extraordinara. Mama vorbea despre toate
lucrurile minunate, nu numai cele de la noi din ora�, ci din
lumea intreaga.
Era responsabila cu activitatile misionare ale femeilor din

tr-o confesiune importanta �i primea scrisori de la misi
onarii de pretutindeni. Era la curent cu evenimentele �i
mi�carile din multe tari. A caliitorit prin intreaga lume, iar
aventurile ei au dus-o pana �i in zonele pline de banditi
din China �i in regiunile devastate de razboi. Toate aceste
lucruri erau alaturi de noi Ia cina, cand se striiduia sa-i
convinga pe cei trei baieti ai ei sa faca ceva cu viata lor �i
sa traiasca cu adevarat in aceasta lume. Putea sa yanda 0
idee oricui, pentru cii avea idei bune, sustinute de forta
motivationala a entuziasmului.
Mamele �i tatii sunt comercianti, iar slujba lor este sa Ie

yanda copiilor 0 viata creativa, fremiitatoare. Daca ei nu
Ie vand acest lucru, atunci s-ar putea ca ni�te indivizi po
somorati cu plete Iungi sa Ie yanda marea minciuna: ca
Statele Unite �i viata insa�i reprezinta un e�ec �i sa-i dirije
ze spre lumea drogurilor sau spre un alt model al e�ecului.
Sotia lui Ramsay MacDonald, unul dintre prim-mini�

trii Marii Britanii, aflandu-se pe patul de moarte, i-a spus
acestuia: "Indiferent ce faci, fa astfel incat viata copiilor
no�tri sa fie plina de romantism �i entuziasm. Cu aceste
calitati, vor duce 0 viata buna."
Convingerea entuziasta este 0 adevarata ma�ina de ferici

reo Are puterea de a conferi, dacii nu romantism, macar 0
semnificatie interesanta. Traim intr-o vreme in care multi
dintre cei care s-au bucurat de educatie, care au beneficiat
de avere �i de cultura, create in secole de truda �i de sa
crificii au ajuns la concluzia cii viata nu are niciun sens �i
nicio valoare. Iar in ceea ce prive�te entuziasmul, la simpla
rostire a acestui cuvant, chipurile lor ar oglindi 0 uluire
profunda, fiind incapabili sa inteleaga. A�adar, trebuie
sa recunoa�tem cii nu este epoca cea mai potrivita pen
tru promovarea entuziasmului. Sau poate cii tocmai din
aceasta cauza este cea mai potrivita. I n unele cercuri, orice
referire la entuziasm va fi desconsiderata sau catalogata
drept 0 idee perimata.
James Dillet Freeman spune urmatoarele: "Traim vremuri

de revolta impotriva ratiunii. Revolta impotriva frumuse
tii. Revolta impotriva bucuriei. Arti�tii improa�cii pe pan
za galeti cu vopsea. Sculptorii pun la un loc buciiti de fier
vechi �i de beton, adunate din gropile de gunoi. Muzicienii
compun simfonii folosind claxoane �i �ine de roti. Poetii
bolborosesc obscenitati. Filosofii dovedesc prin rationa
mente ca ratiunea nu dovede�te nimic."
�i continua, cu mai putina gentilete decat ar fi de a�teptat

din partea unui filosof: "Oamenii spun ca viata pute. 0
spun in special intelectualii. Oamenii sofisticati. Oamenii
educati. Oamenii care citesc carti - �i cu atat mai mult
cei care Ie scriu -, arti�tii, oamenii de �tiinta, profesorii �i
cercetatorii. Pentru ei", spune Freeman, "viata pute." Nu e
interesant? Se pare cii am ajuns sa traim vremuri in care,
pentru a fi erudit, trebuie sa prive�ti entuziasmul cu pesi
mism �i sa duci 0 viata putreda.
Pentru a practica entuziasmul

e nevoie de curaj
Am cunoscut nu demult 0 femeie distinsa, judecatoa
rea Mary Kohler, care luptase cu indarjire sa Ie ofere 0
viata mai buna persoanelor defavorizate din ghetourile
New Yorkului. De�i carunta, Mary este tipul de om care
ramane ve�nic tanar: chipul ei este iluminat de bunatate
�i em ana un spirit exuberant. I n timpul unei discutii, m-a
intrebat binevoitoare cu ce rna mai ocup acum, in afara de
predici.
"Scriu 0 carte", i-am spus.

"Ce interesant! Cum se nume�te?", m-a intrebat ea.
"Forta entuziasmului", i-am raspuns.
"Ce �titi despre acest lucru? Cred ca sunteti extraordinar!
va felicit pentru indrazneala �i curajul dumneavoastra de
a scrie 0 carte despre entuziasm in asemenea vremuri."
Am fost surprins sa aflu ca pentru un asemenea demers

este nevoie de curaj �i indrazneala. De atunci, am ajuns la
concluzia ca entuziasmul este opus orientarii generale sau
a�a-numitei gandiri americane actuale. Dar eu nu scriu
pentru intelectuali; scriu pentru popor, avand credinta
simpIa ca viata poate fi un lucru bun.
Entuziasmul inseamna dragoste

Cum poti dobandi entuziasmul in viata? I n realitate, este
foarte simplu: cultivati capacitatea de a iubi viata. Iubiti-i
pe oameni, iubiti cerul sub care traiti, iubiti frumusetea,
iubiti-L pe Dumnezeu. Cel care iube�te devine entuzi
ast, plin de scanteia �i de bucuria vietii. Astfel, viata lui
se umple de sens. Dadi nu sunteti entuziast, incepeti de

astazi sa cultivati dragostea de viata. Ca Fred, de exemplu.
S-a intamplat in Detroit, intr-o seara friguroasa de iarna.

Era cam 9.30 cand am ajuns la hotel �i, cum nu luasem
cina, am intrebat un baiat de serviciu: "E vreun restaurant
in acest hotel un de a� putea sa primesc un sendvi� �i 0
cea�ca de cafea la ora asta?"
"Avem room-service", mi-a spus el �i mi-a dat un meniu.
Cel mai ieftin sendvi� din meniu costa 2,50 dolari, iar ca
feaua, 35 de centi. L-am intrebat pe chelner daca mai exis
ta vreun local prin apropiere, iar el m-a indrumat spre 0
carciumioara numita "La Fred", spunandu-mi: "Nu pare
prea grozav, dar mancarea e foarte buna."
A�a di am luat-o spre "La Fred". Baiatul avea dreptate; pe

dinafara nu arata prea grozav, dar nici pe dinauntru. La
tejghea �edeau cativa bat rani amarati. (�i cand m-am a�e
zat eu, a mai aparut unul!) Barbatul din spatele tejghelei
era un individ solid, ale dirui maneci suflecate dezviilu
iau ni�te brate mari �i paroase. I n jurul taliei avea legat un
�ort. Localul nu avea niciun fel de stil, dar mie mi-a placut
din prima clipa.
Punandu-�i mana lui mare pe tejghea, barbatul cu �ort

m-a intrebat: "Fratioare, cu ce sa te servesc?"
"Tu e�ti Fred?"
"Mda."
"La hotel mi-au spus ca ai hamburgeri buni."
"N -ai mai mancat asemenea hamburgeri."
"Bine, da-mi unul."
Unga tejghea era un batran cu 0 inIati�are j alnica.

Degetele ii tremurau. Nu �tiu dad era nervos sau alcoo
lic, dar dupa ce marele Fred mi-a a�ezat hamburgerul in
fata, s-a dus la el �i �i-a a�ezat mana peste cea a batranului.
"OK, Bill", i-a spus. "E foarte bine. 0 sa-ti fac un castron
de supa fierbinte a�a cum iti place tie. Ce zici?" Bill il privi
cu recuno�tinta.
Peste doua-trei minute, un alt batran se ridica �i se tad

pana la tejghea ca sa plateasca. Fred ii spuse: "Dle Brown,
ai grija la ma�inile de pe bulevard. Noaptea circula destul
de repede. �i prive�te la luna ce straluce�te peste rau. E tare
frumoasa asta -seara."
L-am admirat indelung. Dragostea lui ne�lefuita, care,

uneori, este dragostea cea mai profunda avea 0 anumita
tandrete. Era cu adevarat impresionant. �i el era un van
zator. "Nu poti sa termini de man cat pana nu iei 0 bucata
din placinta asta minunata, fratioare. Uita-te la ea; nu-i a�a
ca-i frumoasa? Mary a Iacut-o chiar aici", rna imbie Fred.
"E foarte frumoasa, dar am ceea ce se nume�te vointa", re

fuzai eu politicos.
Cand am platit, nu m-am putut abtine: ,,�tii ceva, priete

ne? Mi-a placut cum ai vorbit cu batranii aceia. I-ai Iacut
sa simta d viata e frumoasa."
"De ce nu?'� a zis el. "Mie imi place sa triiiesc. Sunt ni�te oa
meni tri�ti �i localul nostru este pentru ei un fel de camin."
In timp ce rna intorceam la hotel, parca aveam aripi. Ma sim

team fericit - pentru ca mtr-un loc ca acela descoperisem
spiritul unui om cu dragoste fata de semenii siii, care-i Iacea
pe oameni sa creada ca traiul lor e minunat.
A�adar, nu va suparati pe viata cand treceti in revista toate

lucrurile care nu sunt bune. Exista probleme, dar ele pot fi
rezolvate. Mintea dumneavoastra trebuie sa se cone entre
ze asupra tuturor lucrurilor bune din viata, pentru cii viata
este un dar nepretuit. �i, din neferidre, e atat de scurta.
Astazi e aid, maine s-a dus. A�a cii iubiti-o atat cat se mai
poate!
Avea psihosderoza!
l ntr-o zi, impreuna cu alte doua persoane, am luat un taxi
�i am avut 0 experienta unica. Cand ne-am urcat in ma
�ina, I-am salutat pe �ofer, facand cateva comentarii des
pre vremea care mie mi se parea frumoasa �i I-am intrebat
cum se simte �i cum merge treaba. La toate aceste intre
biiri geniale, a mormait ursuz �i deprimat. Observasem ca
acest barbat tanar avea 0 expresie sumbra, posomorata.
Cu siguranta era pesimist.
I n timpul conversatiei, cei doi insotitori ai mei mi-au spus

de mai muite ori "doctore". �oferul m-a privit cu interes.
Credea probabil ca in taxiul lui se afla un medic �i s-a gandit
ca e 0 ocazie sa obtina ni�te sfaturi medicale gratuite, a�a ca
mi-a spus: "Doctore, puteti sa-mi dati �i mie un sfat?"
"Ce fel de sfat doriti?", am spus eu.
"Ma doare spatele, am 0 durere intre coaste, dorm prost,

sunt obosit �i pur �i simplu nu rna simt bine. Ce credeti ca
se intampla cu mine? Ati putea sa-mi dati ceva care sa rna
ajute sa rna simt mai bine?"
"Prietene", i-am raspuns eu, asumandu-mi rolul de me

dic cu care el rna investise, "trebuie sa-ti spun ca nu prea
dau consultatii in taxiuri �i nici nu prescriu retete, dar sunt

bucuros sa te ajut cat pot. De�i nu-mi place sa pun un di
agnostic improvizat, se pare ca ai simptome de psihoscle
roza."
Aproape ca s-a catarat cu ma�ina pe trotuar. Cred ca suna

extraordinar de sofisticat. "Ce este psihoscleroza?", m-a
intrebat el cu teama.
Nici eu nu eram prea sigur, dar am continuat: "Ai auzit de

arterioscleroza, nu-i a�a?"
"Cred ca da", spuse el �ovaind.
"Arterioscleroza este 0 ingro�are a arterelor. Or ice tip de

scleroza reprezinta 0 ingro�are, 0 inasprire a arterelor sau
a tesuturilor. Tu pari sa ai psihoscleroza, adica inasprirea
gandurilor, a atitudinii. Este 0 pierdere a flexibilitatii spi
ritului. Este 0 boala ingrozitoare �i constituie, fara indo
iala, una dintre cauzele acestor dureri �i suferinte ale tale.
Cati ani ani?" Mi-a spus ca are 35. "Nimeni n-ar trebui sa
aiba asemenea dureri �i suferinte la 35 de ani", am spus.
"Neplacerile tale sunt provocate, in mare masura, de psi
hoscleroza. "
Psihoscleroza - chiar eu am inventat denumirea - des

crie foarte bine starea multor oameni care �i-au pierdut
interesul �i a caror gandire a devenit dura �i inflexibila. Iar
unul dintre cele mai puternice antidoturi ale acestei mala
dii a spiritului este entuziasmul.
Cand se na�te un copil, Dumnezeu cel Atotputernic il in

zestreaza cu entuziasm. I n copilarie, este plin de viata �i
de insufletire. Pentru el, totul este nou �i fascinant. Dar,
pe masura ce cre�te, daca devine sofisticat �i i�i dezvolta
o perspectiva dura asupra lumii, pierde una dintre cele

mai extraordinare calitati, �i anume entuziasmul. Huxley
spunea cii secretul genialitatii este acela de a-ti pastra �i
la maturitate sufletul de copil. Aceasta inseamna ca este
important sa-ti pastrezi entuziasmul daruit de Dumnezeu.
Un medic mi-a spus odata: "Am vazut oameni care au
murit de plictiseala. Bineinteles, nu pot scrie asta pe cer
tificatul de deces, dar 0 astfel de persoana i�i poate pierde
vointa de a trai."
o multime de oameni dau gre� in vanzari, in management,

in orice activitate de conducere pentru ca sunt victimele
psihosclerozei, ale inaspririi gandurilor. �abloanele vechi
�i rigide nu pot face loc noilor metode, ideilor progresiste,
capacitatii de adaptare la vremuri �i situatii noi.
Bineinteles, in cele din urma i-am spus �oferului de taxi cii

nu sunt medic, ci specialist in sanatatea mintii �i a spiri
tului. Dar I-am asigurat cii multi medici considera ca intre
minte, spirit �i trup exista legaturi stranse.
I -am trimis acestui om un exemplar din cartea mea Forta

gandirii pozitive1• A practicat cu credinta procedurile
mentale �i spirituale prezentate acolo. I ntr-o zi, a venit la
mine zambitor, sa-mi dea de veste ca "psihoscleroza" lui se
vindeca. De fapt, chiar prezenta semne de entuziasm, care
tradau 0 stare sufleteascii mai buna.
Pentru a fi eficienta, convingerea entuziasta trebuie sa

aiba 0 direcpe; trebuie indreptata spre scopuri bine defini
te. Dragostea de viata va poate inzestra cu 0 personalitate
1 Aparuta la Curtea Veche Publishing, 20 1 3. (n. red.)

luminoasa �i atractiva, dar nu conduce la acea comunicare

profunda ce determina transformarea dorintelor in realitate.
John Bowles, vicepre�edintele firmei Beckman Instru

ments, mi-a povestit despre un vanzator care I-a vizitat
pe unul dintre clienti timp de �ase luni, in fiecare marti
dimineata. Homer intra, ii daruia din personalitatea lui
entuziasta, vorbea cu pasiune despre navigatie �i golf, iar
la sfar�it spunea: "Cred cii nu vrei nimic, nu-i a�a?"
Lui Sam, proprietarul, a inceput sa-i placa tare mult de

vanzatorul Homer. Cei doi au devenit parteneri de golf
in dupa-amiezile de sambata �i, din cand in cand, Sam il
insotea pe Homer pe micul lui iaht. Vanzatorul era intot
deauna plin de entuziasm �i era cu adevarat 0 companie
placuta.
I ntr-o zi, in timp ce se relaxau la club, dupa 0 partida de

golf, Homer spuse: ,,�tii, Sam, pur �i simplu nu inteleg.
Te-am vizitat in fiecare saptiimana timp de �ase luni �i
am devenit prieteni buni, dar, da-o-ncolo, niciodata n-ai
cumparat nimic de la mine."
"Nu e greu de spus de ce", a raspuns Sam. "Nu mi-ai spus

niciodata ce vinzi. Nu mi-ai cerut niciodata sa cumpar."
Ganditi-va la forta de convingere risipita. "Nu vrei nimic,

nu-i a�a?" Nu i-a spus niciodata clientului ce avea de vanza
reo Pare incredibil, dar este un exemplu bun despre efortul
derizoriu, lipsit de scop, care nu duce la nimic. Un lucru e
sigur: pentru a face avere, pentru a vinde prod use, pentru
a ajuta pe cineva sau pentru a-ti gasi un partener de viata,
trebuie sa ceri. I n Biblie se spune: "Cere �i ti se va da." Nu
puteti reu�i nici macar cu ajutorul convingerii entuziaste,
dacii nu va stabiliti un obiectiv claro Directie-scop-obiectiv,

acestea sunt coordonatele prin care se masoara succesul.
�i, bineinteles, trebuie sa va implicati.
Nu va opriti la mijlocul drumului

Acum cativa ani am avut 0 intrevedere interesanta cu un
cuplu la hotelul Sherman din Chicago. Ma aflam in ca
mera mea dupa ce vorbisem la 0 intrunire, cand a sunat 0
femeie �i m-a anuntat numaidecat cii il aduce la mine pe
sotul ei. Vorbea pe un ton atat de ferm, incat n-am avut
incotro �i am fost de acord. Cand au so sit, am vazut ca �i
chipul ei exprima aceea�i fermitate. Adresandu-se sotului
ei, ii spuse sa se a�eze, iar Charley s-a a�ezat. Iar Mabel era
pe jumatate cat el.
"Acum, vreau sa faceti ceva pentru Charley." Ca �i cum ar

fi spus ca ea lucrase cu Charley ani in �ir �i, pana la urma,
renuntase.
Charley parea un individ dragut, placut, binevoitor, dar,

dupa cum am descoperit mai tarziu, era indisciplinat, nu
avea niciun scop �i, in mare masura, era un ratat in munca
lui de vanzari. Cei de la firma fusesera neobi�nuit de inga
duitori cu el. L-am intalnit timp de cateva luni �i am ajuns
sa-l cunosc foarte bine. Ma cam deruta. Pana la urma,
am observat cii in vocabularul lui exista 0 fraza pe care
o repeta continuu, incat dade a impresia unui fonograf cu
acul intepenit. Charley vorbea despre ceva �i spunea: ,,�tii,
parca a� face asta." Sau: "Parca a� cerceta chestia asta." Iar
odata, cand il indemnam sa gandeasca pozitiv, mi-a spus:
,,�tii, parca m-a� gandi sa fac asta."
I n cele din urma, i-am spus: ,,�tiu care-i problema ta,

Charley. Faci lucrurile pe jumatate. Ar fi bine sa intelegi ca
nimeni n-a ajuns nicaieri in lume oprindu-se la jumatatea
drumului. Cei mai multi dintre noi avem nevoie de mult
mai multe lucruri, pe care nu e de-ajuns sa Ie facem pe
jumatate."
Charley a inceput sa obtina rezultate in viata abia cand s-a

hotarat sa dueft lucrurile pana la capat. Din acel moment,
a inceput sa se dezvolte uimitor. Cand a inceput sa se im
plice in munca lui, talentele sale innascute I-au propulsat.
Pentru a avea succes trebuie sa te implici cu toata fiinta,

cu toata gandirea. Sunt atatea cazuri in care oamenii care
se implieft in ceea ce fac dovedesc nu numai un entuziasm
care Ie schimba viata, ci �i 0 eficienta extraordinara. Un
prieten de-al meu, John Imre, este administratorul fermei
noastre din Quaker Hill, comitatul Dutchess, New York.
A facut din locul acela 0 frumusete �i il conduce in conti
nuare foarte bine, pentru ca se ocupa de el cu interes �i cu
preocupare. Studiaza cu atentie fiecare problema, a�a ca
solutiile pe care Ie gase�te sunt viabile.
Emigranti din Ungaria, John �i sotia lui Maria au deve

nit de curand cetateni americani �i au ca�tigat respectul
comunitatii. El are succes in munca lui pentru eft se im
plica. Dupa cum a remarcat un bine cunoscut antrenor de
atletism: "Performeri ajung cei ce se implica total, nu pe
jumatate."
Exista inca 0 situatie in care convingerea entuziasta este

foarte necesara. Ca sa rna exprim altfel, cea mai extraordi
nara munca de vanzare este aceea de a te vinde pe tine tie
insuti. A te accepta pe tine insuti cu entuziasm este unul
dintre lucrurile cele mai marete. Pentru a ajunge sa crezi

cu adevarat in tine, in talentele �i capacitatile tale, e nevoie
de foarte multa putere de convingere entuziasta.
Tragedia este ca foarte multor oameni nu Ie este proprie 0

evaluare normala, realista �i obiectiva a propriilor persoa
ne, care le-ar permite sa se concentreze asupra capacitati
lor lor reale, ci sunt apasati de un complex de inferioritate
care Ie distorsioneaza imaginea de sine. E adevarat, exista
�i oameni cufundati intr-o autoidolatrie egoista, dar ace�
tia reprezinta un numiir infim fata de cei care ve�nic se
lupta cu indoiala. I n ceea ce prive�te vanzarea propriei
persoane, exista 0 piata extraordinara, va rog sa rna cre
deti. Dar cand cineva reu�e�te sa aplice puterea de con
vingere entuziasta cu privire la propria persoana, este de-a
dreptul remarcabil cum se poate vinde in schimbul unei
intelegeri corecte a propriei valori.
Conversatie in toaleta unui avion

Aceasta este poate cea mai stranie experienta de consul
tanta personala din intreaga mea cariera. Eram intr-un
avion care zbura intre New York �i Chicago �i toate 10-
curile erau ocupate. M -am indreptat spre toaleta �i, cand
am intrat, am simtit ca se mai afla cineva in spatele meu.
Am facut un pas inapoi ca sa-l Ias sa treaca, dar, spre sur
prinderea mea, omul acela mi-a spus: ,Yreau sa vorbesc cu
dumneavoastra intre patru ochi �i cum avionul e aglome
rat, v-a� ruga sa vorbim la toaleta."
Mi-era putin teama ca am de-a face cu un individ cam ex

centric, a�a ca am lasat u�a intredeschisa ca s-o pot intinde
la nevoie. "Ce vrei sa-mi spui?", I-am intrebat eu, in timp

ce imi faceam de lucru cu robinetul de la chiuveta.
"Am 0 stare mizerabila. Pur �i simplu am inceput sa cred

ca slujba mea nu mi se mai potrive�te. Nu am incredere in
mine. Ma simt de parca a� aluneca intr-un hiiu �i mai simt
cii tot acest hau se prabu�e�te in mine. Am un complex
de inferioritate care rna ucide." Cam a�a sunau cuvintele
acestui om disperat, care se zugravea in cele mai sumbre
culori.
I ncercand sa aflu mai multe despre straniul meu conlocu

tor, I-am intrebat: "Cu ce te ocupi?"
"Sunt doar un vanzator, un vanzator oarecare", raspunse el

pe un ton autodezaprobator.
,,�i in ce forma de vanzare e�ti implicat?"
Raspunsul lui m-a �ocat. ,Yedeti dumneavoastra, �efii mei

rna trimit prin tara sa tin discursuri motivationale la in
trunirile de vanzari."
" I n cazul acesta, �efii tai trebuie sa fie cam nepriceputi

dacii trimit un artist posomorat ca sa-i inspire pe altii sa
creada in ei �i in produsele lor."
,,�efii mei nu sunt nepriceputi. Sunt cei mai de�tepti oa

meni in acest domeniu!", spuse el, dand la iveala primul
semn de insufletire.
"Daca e chiar a�a, �i nu pun la indoiala acest lucru, pro

babil ca vad in tine ni�te calitati pe care tu nu Ie percepi.
Adica, �efii tai cred intr-un om care nu crede in sine? I n
cele cateva minute de cand vorbim, ti-ai facut cu ou �i cu

otet profesia �i propria persoana."
"Profesia mea?", intreba el surprins.
"Da, profesia tao Ai spus ca nu e�ti decat un vanziitor oare

care, injosind una dintre cele mai profitabile indeletniciri
din aceasta tara, aceea de a vinde - procesul prin care
un produs sau un serviciu esential este pus la dispozitia
celor ce au nevoie de el pentru a avea 0 viata mai buna, ei
�i familia lor. Cum adica, un vcinziitor oarecare? E�ti un
vcinzator �i mai mult decat atat, un profesor �i 0 sursa de
inspiratie pentru alti vanziitori.
�i in afara de asta, te injose�ti pe tine insuti. �tii cine te-a

facut? Cine ti-a dat aceste extraordinare capacitati de con
ducere pe care Ie observa la tine �efii tai? Haide, spune-mi,
cine a creat toate acestea?", I-am intrebat eu.
"Cred ca te referi la Dumnezeu", murmura el �ovaielnic.
"Exact. Vorbesc despre Dumnezeu. lar tu II injose�ti pe

Dumnezeu prin faptul ca-I ponegre�ti creatia. Gande�ti
total anapoda."
"Doamne, niciodata nu mi-am pus problema in felul asta.

A�a cum 0 spuneti dumneavoastra, pare cu totul altfel."
Pentru prima oara, a schitat un zeimbet.
"Vite inca un lucru pe care I-am observat la tine - stai

coco�at. Cred cii ai cam 1 ,80 m inaltime."
,, 1 ,85", m-a corectat el.

"Tu folose�ti doar 1 ,70 m din inaltimea tao A�a ca stai

drept. I ncearca sa atingi peretele ala cu tot trupul. Tine
capul sus."
"E 0 metoda ciudata", comenta el.
"Nu-i nimic. Tot scenariul acestei conversatii e ciudat. Dar

sa nu amestecam asta cu problema tao
Acum, stai in pozitia asta �i repeta dupa mine urmatoarele

cuvinte: «Sunt un vanzator, am cea mai extraordinara pro
fesie din aceasta lume. Sunt 0 parte esentiala a sistemului
american de libera initiativa. Le pun la dispozitie oameni
lor bunurile �i serviciile de care au nevoie. Para oameni ca
mine, economia ar fi pe butuci. Sunt un pilon important
al civilizatiei libere."
"Chiar vrei sa spun asta?", m-a intrebat el.
"Sigur ca da, a�a ca hai sa-i dam drumul." �ovaind, a re

petat cuvintele, dar pe masura ce Ie rostea a inceput sa fie
mai vesel. "Bine, acum hai sa ne rugam." Se lasa 0 tacere
mormantala. "Haide", I-am indemnat.
"Eu sa rna rog? Ma a�teptam ca dumneavoastra sa spuneti

o rugaciune. Nu m-am rugat niciodata in public."
"Nu se poate spune ca suntem in public, a�a ca roaga-te."
A fost 0 rugaciune memorabila. Bineinteles, n-am inregis

trat-o �i trebuie s-o reproduc din memorie, dar, din cate
imi aduc aminte, suna cam a�a: "Doamne, trebuie sa rna
adun. Te rog, ajuta-ma sa ies din mine. Da, Doamne, asta
e - ajuta-ma sa ies din eul meu incorsetat. Ajuta-ma sa fiu
un comerciant adevarat. Amin."
"A fost 0 rugaciune adevarata pentru ca ai spus-o din su

flet. $i sunt sigur ca Dumnezeu a auzit-o, pentru eft se aM
. . ((
alCl.
Mai tarziu ne-am strans mainile la aeroport �i el a plecat

la treburile lui, dar din dnd in dnd imi trimite ve�ti, �i
se pare eft da tot mai multa importanta puterii de convin
gere entuziaste. I n viata acestui om, entuziasmul a creat 0
schimbare, 0 schimbare creativa imensa. S-a vandut sie�i
pe sine, ceea ce e foarte important pentru fiecare dintre
noi. Cand un om reu�e�te sa faca acest lucru, pastrandu-�i
o atitudine umila, este pe drumul cel bun.
Campionii la golf ,i gandirea pozitiva

Multi dintre marii no�tri atleti folosesc autoconvingerea in
pregatirile lor pentru un eveniment sportiv. Entuziasmul
joaca �i aiei un rol esential. De exemplu, Gay Brewer
a apelat la gandirea pozitiva �i la entuziasm la Turneul
Campionilor din 1 967, iar jocul lui indemanatic i-a adus
victoria. Galeria, care urmarise fermecata meeiul, habar
n-avea ca la diversele turnee Gay Brewer nu jucase chiar
extraordinar. El simtise intotdeauna ca avea mari resurse
interioare. Dar pareau sa fie zavorate. A�a ca a Iacut in
ventarul �i a descoperit 0 lipsa de credinta �i de entuziasm.
Cum ar fi putut sa joace ca un campion, cand in sufletul
sau se simtea un invins? Propria lui atitudine ii era du�man.
Apoi, datorita norocului - �i pentru ca incepuse cu ade

viirat sa caute ajutor -, Gay a dat peste scrierile unor
oameni care se luptasera �i i�i invinsesera sentimentele
de inferioritate; oameni care pe baza propriei lor expe
riente concepusera reguli practice pentru a trai in mod
constructiv. Gay Brewer a incercat aceste sugestii �i, spre

surprinderea lui, ele au dat roade �i pentru el. Rezultatele
au aparut nu numai la golf, ci in tot ceea ce facea. Prin
urmare, la Turneul Campionilor a fost calm �i, toto data,
agresiv. A jucat ca un atacant, dar a avut 0 atitudine po
zitiva. A vrut sa ca�tige, s-a concentrat, a crezut in sine �i
a gandit pozitiv. S-a comportat ca un campion pentru ca
se pregatise atat mental, cat �i fizic sa devina un campion.
Gary Player, marele jucator de golf din Africa de Sud, unul

dintre cei patru barbati care au ca�tigat "marele �lem" la
golf �i multe titluri internationale, mi-a povestit de curand
experientele lui.
"Dupa cum �tii, noi, jucatorii de golf, traim intr-o perma

nenta tensiune. A� vrea sa-ti povestesc cum am depa�it
aceasta stare cand am jucat cu Arnold Palmer �i cu Jack
Nicklaus la Campionatul Mondial de la Londra.
Acest campionat de golf parea sa fie foarte potrivit pen

tru etalarea talentelor concurentilor mei. Cei mai multi
suporteri erau sceptici in ce rna privea. Dar eu nu m-am
lasat influentat de parerea presei �i a publicului. �i nici nu
m-am lasat cople�it de tensiune. Mi-am amintit unul din
tre citatele din Forta gandirii pozitive �i am �tiut ca «pute
rea mea sta in calm �i incredere» �i mai �tiam, dr. Peale, ca
voi face tot ce pot «intru Hristos Care rna intare�te» .
Apoi, cand am jucat i n turneul Statelor Unite, mi-am amin

tit din nou sugestiile din aceasta carte. Am practicat vizua
lizarea �i actualizarea, m-am rugat - �i am ca�tigat turneul.
Deoarece Biblia este principala noastra sursa de inspiratie
�i energie, �i de vreme ce prin scrierile dumneavoastra, dr.
Peale, Biblia a patruns in viata noastra de fiecare zi, eu Ie
recomand mai ales tinerilor sa citeasca. Datorita influentei

pe care ati avut-o asupra spiritului meu, viata mea se ba
zeaza pe credinta, educatie �i conditie fizica."
Patru pa�i spre succes

lata 0 alta formula pentru dobandirea succesului in via
tao Ii apartine lui William A. Ward. El 0 nume�te »Cei pa
tru pa�i spre succes". S-ar putea insa numi �i Planul celor
patru »p": propune-ti ni�te obiective clare; pregate�te-te
prin rugaciune; actioneaza pozitiv; urmare�te-ti scopul cu
perseverenta.
Credeti in dumneavoastra in�iva. Practicati prinClpll

Ie convingerii entuziaste. Credeti in faptul ca puteti fi
mai bun decat va considerati. �i nu uitati - dacii sunteti
convins ca puteti realiza un anumit lucru, atunci aveti
dreptate! Umpleti-va viata de entuziasm - pentru cii en
tuziasmul poate aduce intotdeauna 0 schimbare.
CAPITOLUL 4
Entuziasmul indeparteaza frica
A
�l lngf1J orarea
• • •
"uCIsA DE 30 DE AN I de gandire!"
A�a se intitula un reportaj despre moartea stranie a unei

celebre jucatoare de tenis, aparut intr-un ziar londonez.
Aceasta femeie, cu 30 de ani in urma, asistase la moartea
subita a mamei sale, in urma unui atac de cord, survenit pe
cand se afla la dentist. Experienta aceasta traumatizanta a
afectat-o a�a de mult, incat in urmatorii 30 de ani a refuzat
categoric orice tratament stomatologic. Simpla idee de a
merge la dentist 0 ingrozea, de�i intelegea cii dentistul la
care fusese atunci mama ei nu avusese nicio vina. Faptul
cii atacul de cord avusese loc chiar in cabinetul dentistului
fusese 0 simpla coincidenta.
La un moment dat insa, 0 vizita la stomatolog a devenit

atat de necesara, incat femeia s-a hotarat sa mearga totu�i,
in pofida starii de teroare pe care 0 resimtea. A insistat
ins a ca medicul ei sa 0 insoteasca la cabinet. Dar nu i-a
fost de niciun folos. I n timp ce statea pe scaunul dentis
tului, la fel ca �i mama ei, cu 30 de ani in urma, a avut
dintr-odata un atac de cord �i a murit.
I ntr-adevar, au ucis-o 30 de ani de gandire - 31) de ani

in care frica de moarte a terorizat-o. I nchipuiti-va numai
cum ar fi schimbat viata acestei femei 30 de ani de ganduri
de credinta, 30 de ani de ganduri entuziaste.
Dar dati-mi voie sa va spun acum �i 0 altfel de poveste, cu

un final fericit. Este yorba despre un barb at care a suferit
de frica pana pe la 50 de ani. Apoi s-a saturat, a trecut la
actiune �i s-a eliberat; de fapt, a rezolvat problema atat de
bine, incat frica nu I-a mai atins niciodata. Cum a avut loc
aceasta eliberare remarcabila? Cu ajutorul entuziasmului.
A inteles faptul ca un entuziasm pro fund poate inlatura
frica �i ingrijorarea. �i cum reu�e�te entuziasmul aceasta
isprava extraordinara? lata intrebarea la care am intentia
sa raspund in acest capitol.
Temerile �i nelini�tile acestui om pareau sa fi inceput in

copilarie �i se manifestau sub multe forme. Ori de cate ori
il durea ceva, ceea ce se intampla des, era sigur ca are can
cer sau 0 alta boala incurabila. Cand vreunul dintre co
pii intarzia seara, se temea ca va primi prin telefon vestea
unui accident. Timiditatea pe care i-a activa frica il facea
foarte sfios in relatiile cu ceilalti. Prin urmare, nu se prea
descurca in relatiile cu oamenii.
Dar in ciuda temerilor sale - iar acesta este deseori un

fenomen curios in astfel de cazuri - era eficient in activi
tatea sa. Ocupa 0 pozitie privilegiata in conducerea firmei.
Asociatii lui, care il respectau foarte mult, ar fi fost uluiti
daca ar fi aflat despre toate suferintele �i lupta care se da
dea in sufletul lui. N-ar fi crezut sau n-ar fi inteles acest
pro fund conflict interior. Dar faptul ca angoasele sale erau
tinute in frau indica 0 tarie de caracter ce ne sugereaza ca
ENTUZIASMUL lNDEPARTEAZA FRICA $1 tNGRIJORAREA 83
daca, vreodata, s-ar fi hotarat sa faca ceva ca sa-�i alunge

frica, ar fi reu�it sa se elibereze.
�i chiar asta a facut. I ntr-o zi, la amiaza, am vorbit in fata

a 2 000 de oameni in sala de conferinte a hotelului Conrad
Hilton din Chicago. I n cursul conferintei, am adus in dis
cutie influenta devastatoare pe care 0 au frica �i ingrijora
rea asupra mintii umane �i am povestit cum mulV oameni
s-au vindecat de anxietate prin eforturile fundaVei noas
tre. Dupa masa de pranz, un barbat pe care il intalnisem
mai devreme, la 0 receptie organizata de conducatorii
acestei asociatii de afaceri, a facut 0 remarca in legatura
cu discursul meu, dar, in loc sa continue, a ezitat: "Aveti
cumva 0 clipa lib era ca sa vorbiti cu mine?" A adaugat cu
sfiala: "I n discursul dumneavoastra ati spus ceva foarte
important pentru mine."
Dincolo de cuvintele lui razbatea ceva, 0 anumita inten

sitate, aproape 0 disperare - �i I-am invitat sa starn de
yorba in camera mea. Cum am inchis u�a, a inceput sa
vorbeasca. Era extrem de nervos, de parca ar fi fost manat
de un impuls interior. Apoi s-a oprit. "Ma simt ru�inat.
N-am mai vorbit niciodata in felul acesta �i nu i-am po
vestit nimanui despre iadul in care mi-am trait intreaga
viata. Dar cred ca discursul pe care l-ati tinut despre frica
m-a starnit."
"Continuati �i spuneti tot ce aveti pe suflet", I-am rugat

eu. "Povestiti-mi totul. Trebuie sa va deschideti mintea
daca vreti sa exorcizati teama care s-a cuibiirit in con�tiin
ta dumneavoastra. Daca va opriti acum �i spiritul se blo
cheaza din nou, s-ar putea sa nu mai aveti niciodata ocazia
sa va eliberati. A�a ca hai sa rezolvarn aceasta problema
acum, pe loco Va ascult."
A vorbit timp de 0 ora, povestindu-�i experientele una

dupa alta. A facut 0 curatenie generala in mintea sa.
Aproape de final, a suspinat u�urat: "Ma simt mai bine. Va
multumesc ca m-ati lasat sa turui a�a. �tiu ca 0 sa-mi faca
foarte bine." I-am reamintit ca, de�i 0 asemenea golire a
mintii il poate face sa se simta mai bine, daca lasa lucrurile
in acest punct, cauza fundamentala a psihozei lui nu va fi
indepartata. Cu timpul, mintea i se va umple din nou cu
anxietate �i ingrijorare.
I -am sugerat sa vina la New York pentru cateva �edinte

de consiliere la American Foundation of Religion and
Psychiatry (Fundatia Americana de Religie �i Psihiatrie).
I -am explicat ca, de�i una dintre procedurile initiale de
vindecare a fricii ar fi tocmai aceasta golire a mintii �i
u�urarea pe care tocmai 0 resimtise, urmatorul pas va fi
sa descopere adevarata cauza a fricii. I n cele din urma,
va parcurge ni�te etape constructive pentru a invata cum
sa-�i reordoneze gandirea ca sa scape de atitudinea care ii
provoca aceste reaqii de anxietate.
A venit la echipa noastra de pastori �i psihiatri �i s-a do

vedit atat de cooperant, incat anxietatea lui a inceput sa
dispara. Radacinile fricii, care se dezvoltasera inca din
copilarie, au fost taiate. Spatiul nu-mi permite sa va po
vestesc despre procesul de consiliere psihiatrica realizat de
personalul nostru bine instruit, dar trebuie sa spun ca a
fost extrem de amanuntit �i �tiintific - �i, din fericire, s-a
dovedit eficient.
Personalul medical a raportat ca, de�i se recomanda un

tratament mai indelungat, prognoza arata di era prega
tit pentru pasul urmator - procedura de vindecare spi
rituala. A�adar, I-am informat pe pacient ca duminica
ENTUZIASMUL iNDEPARTEAZA FRICA �I iNGRI]ORA REA 85
dimineata, la biserica Marble Collegiate, avem obiceiul sa

pastram un interval de "tacere spiritual a creativa" �i i-am
sugerat sa ni se alature. I n realitate, aceasta este 0 forma
de terapie de grup, in care sunt implicati sute de oameni.
Puterea lini�tii spirituale creative

Duminica dimineata, am explicat ca de obicei in fata con
gregatiei puterea de vindecare a lini�tii creatoare, afir
mand ca orice persoana care se elibereazii de problemele
sale in mod con�tient, dandu-Ie drumul in "oceanul" de
lini�te spirituala, creat atunci cand sute de oameni se con
centreaza impreuna in rugaciune �i in spirit, va fi eliberata
�i vindecata prin credinta sa.
S-a intamplat un lucru uimitor. Unii l-ar numi un miracol,

dar nu �i eu. De-a lungul anilor, am vazut atatea schimbari
uluitoare produse prin aceasta metoda a lini�tii spirituale
creative, incat pentru mine nu reprezinta un miracol, ci
actiunea �tiintifica a legii spiritului asupra personalitatii.
Mai devreme ii vorbisem pe scurt acestui om despre extra
ordinarul principiu "Lasa durerile sa iasa �i lasa-L sa in
tre pe Dumnezeu". I s-a parut ca graiesc "un lucru ciudat,
despre care nu mai auzise pana atunci", dar i-am reamintit
ca, tara indoiala, in practica spiritual a erau multe lucruri
despre care nu mai auzise pana atunci. �i, in masura in
care va stapani tehnici necunoscute lui pana atunci, va re
u�i sa intre in posesia noilor calitati pe care �i Ie dorea atat
de mult.
I n perioada de lini�te, pe cand atmosfera spirituala de

venea tot mai profunda, omul a simtit, dupa cum a afir
mat mai tarziu, "prezenta cople�itoare a lui Dumnezeu".
Frica lui "parea marunta in acea Prezenta extraordinara".

Apoi, pentru prima oara, I-a striifulgerat idee a incredi
bila di poate inlatura frica atunci, imediat, �i pentru tot
deauna. Prin urmare, in perioada de lini�te I -a vorbit lui
Dumnezeu: "Chiar acum rna eliberez de frica; Ti-o dau
Tie. Te rog ia-o �i ia-ma �i pe mine. Sunt al Tau pentru
totdeauna. Multumesc, Doamne, ca rna vindeci acum. "
Acest simtamant de eliberare a fost urmat de 0 motivatie

noua, atat de puternica incat a dat buzna in biroul meu:
"M-a auzit! Chiar m-a auzit! Frica s-a indepartat de 1a
mine. I-am dat-o Lui. S-a dus. Niciodata n-am fost atat
de fericit."
S-a oprit incurcat. "Nu te jena", i-am spus. "Este minunat,

nu-i �a? A�a procedeaza Dumnezeu uneori. De obicei,
eliberarea de frica are loc treptat, dar uneori se produce
dramatic, ca in cazul tau, �i ambele experiente de innoire
sunt la fel de bune." In orice caz, acest om a fost eliberat de
vechile temeri care-l hiiituisera atata vreme. A devenit p1in
de entuziasm fata de profesia sa, fata de biserica, de Clubul
Rotary, al carui membru era, �i fata de comunitatea in care
triiia. A cultivat un interes puternic fata de toate aspecte
Ie vietii. Entuziasmul lui spiritual �i intelectual este atat de
intens, incat pare sa fi disparut orice urma a vechiului sen
timent de frica, ce I-a parasit pentru totdeauna. Acest caz
dovede�te ce se poate intampla atunci cand cineva vrea ceva
cu adevarat �i cand entuziasmul determina aceasta dorinta.
Frica poate fi inliturati

Un fapt primordial pe care trebuie sa-1 �titi in legatura
cu frica este ca ea poate fi inlaturata. Aveti tendinta sa va
ENTUZIASMUL tNDEPARTEAZA F RICA �I tNGRIJORA REA 87
infuriati? Furia poate fi inlaturata. 0 puteti depa�i. Uneori

sunteti deprimat? Deprimarea poate fi inlaturata. Orice
sta in calea fericirii �i a bunastarii omului, orice se im
potrive�te spiritului sau poate fi inlaturat. Nu fara greu
tate, dar poate fi inlaturat. Iar frica, unul dintre cei mai
mari du�mani ai personalitatii umane, poate fi eliminata.
Fixati-va bine in minte acest lucru. Pastrati-l cu fermitate.
Indiferent de temerile care va hartuiesc, amintiti-va in
totdeauna ca Ie puteti invinge. Entuziasmul, cu imensa sa
forta mentala �i spirituala, poate inlatura frica.
Sa nu va impacati cu ideea ca va trebui sa traiti cu frica

toata viata! Nu e nevoie de asta. 0 puteti inlatura. Nu pre
supuneti ca de vreme ce tatal sau mama dumneavoastra,
sau bunicii dumneavoastra au trait in frica �i anxietate tre
buie sa triiiti �i dumneavoastra la fel. Nu aveti nevoie decM
de ceea ce va doriti. Daca vreti sa traiti cu frica, alegerea va
apartine. Iar odata ce un om �tie ca frica poate fi inlaturata
�i decide, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa 0 inlature, atunci
urmeaza procesul de eliminare. Acesta implica etapele
schitate mai devreme �i inca un fapt care, poate, nu este
foarte indragit - autodisciplina. Nu treceti cu vederea
faptul ca puteti face cu propria dumneavoastra persoana
orice daca sunteti dis pus sa va impuneti 0 disciplina co
respunzatoare. Iar forta sa exista undeva inlauntrul fiintei,
a�teptand sa fie scoasa la lumina.
Mai demult, aceasta capacitate remarcabila, cunoscuta

sub numele de putere a vointei, se bucura de mult respect
in Statele Unite. I n prezent, degradarea vointei ameninta
cu 0 incidenta foarte mare a starilor nevrotice in randu
rile americanilor. Se pare ca inainte americanii erau mai
"normali" din punct de vedere psihologic. Unul dintre
motivele principale poate fi faptul dt erau invatati sa prac

tice autodisciplina. Credeau di orice inamic al personali
tatii poate fi invins cu ajutorul lui Dumnezeu. Aceasta nu
inseamna di nu-�i face au griji.
o metoda buna de a inlatura ingrijorarea consta in utili

zarea deliberata a entuziasmului �i a autodisciplinei. Dupa
cum am subliniat mai devreme, pentru a fi entuziast, pur
�i simplu purtati-va ca atare. Un atac direct asupra unei
sIabiciuni a personalitatii, cum este ingrijorarea, se poate
dovedi eficient mai ales dadi este implicata credinta. Dar
in majoritatea cazurilor, un atac indirect, sub forma unei
alte proceduri de substituire sau a unei manevre de inlan
tuire psihologidi, poate avea rezultate mai sigure.
Haideti sa ilustram aceasta metoda impotriva ingrijorarii

cu istoria unui om care m-a vizitat in legatura cu 0 pro
blema de anxietate. Judecand dupa dramatismul spuselor
sale, parea sa sufere de 0 anxietate extrema, insa mie mi
s-a parut destul de superficiala. I�i dezvoltase 0 abordare
de genul "este exact pe dos", destinata sa asigure un rezul
tat contrar. Era asemeni unui suporter infocat de baseball
care pariaza intotdeauna contra echipei favorite, crezand
di astfel ii va asigura victoria. Mi-a facut impresia ca an
xietatea lui cuprindea 0 doza considerabila de isterie, pro
ductie proprie. I nsa suferea cu adevarat �i avea dreptul la
eliberare.
Era negativist in comentarii �i parea ca se a�teapta la tot

ce era mai rau. I nsa acest negativism parea sa poarte ceva
fals, pentru ca el nu se a�tepta, cu adevarat, ca lucrurile sa
mearga rau. �i de aici razbatea acel stil ciudat de gandire,
in care vorbirea negativa produce, mai curand, rezultate
Ie contrare. I n mintea acestui om, era un amestec ciudat
ENTUZIASMUL iNDEPARTEAZA FRICA �I INGRIJORAREA 89
de idei anxioase, de care se temea rani sa creada in ele.

Totu�i, credea suficient pentru a se lasa dominat de aces
tea. Rezultatul nu era doar nefericire, ci �i 0 imensa pier
dere a energiei mentale, pe care ar fi putut s-o foloseasca
in scopuri constructive.
M-am hotarat sa-i prescriu 0 metoda indirecta de atac

asupra anxietatii. I n loc sa-l incurajez sa-�i infrunte an
xietatea, lovind-o drept in fata, i-am spus: "Nu, hai sa nu
facem aceasta. Hai sa-ti piicaIim ingrijorarea venind din
partea opusa, de unde nu ne poate vedea. Daca frica ta
este, intr-adevar, puternica, abordarea directa te poate face
sa te retragi �i asta te va descuraja. Vom folosi, mai degra
ba, tehnica boxerului care se tine la distanta de adversarul
lui, dar love�te pe nea�teptate cand celalalt lasa garda jos."
I-am schitat un regim zilnic, aSigurandu-l ca, daca il folo

se�te conform indicatiilor, se poate transforma dintr-un
adept al ingrijorarii intr-un adept al entuziasmului. "Iar
atunci", i-am promis, "vei deveni mai fericit decat ti-ai
inchipuit vreodata. Munca ta va deveni 0 j oaca de copii.
Totul va fi foarte simplu."
Un program in cinci pa�i

pentru combaterea ingrijorarii
Metoda schitata a fost urmatoarea: in primul rand, trebuia
sa se asculte cu atentie pe sine insu�i. Trebuia sa noteze �i
sa studieze cu grija orice comentariu pe care-l face a, pen
tru a deveni con�tient de uluitorul numar de remarci lugu
bre �i negative pe care Ie murmura continuu.
"Nu vorbi niciodata fara sa-ti asculti, sa-ti evaluezi �i sa-ti

analizezi remarcile", i-am spus. "N-o sa-ti prea placa,
pentru di va fi 0 revelatie dureroasa, dar va constitui un

pas important. Asculta cu urechile �i cu mintea toate lu
crurile deprimante pe care Ie spui toata ziua."
In al do ilea rand, trebuia sa inceapa sa fie absolut sincer,

astfel incat, atunci cand urma sa se auda facand un co
mentariu negativ, sa se intrebe: "Oare cred cu adevarat
ce spun sau doar impro�c in jur forte negative, in care nu
cred catu�i de putin? Daca vreau sa ca�tige echipa Mets,
de ce nu incep sa cred ca va ca�tiga? Trebuie sa renunt la
obieeiul copilaresc de a paria impotriva lor, pornind de
la presupunerea absurda ca Ii pot ajuta sa ca�tige printr-o
procedura de inversare complet irationaIa."
In al treilea rand, urma sa adopte obieeiul de a afirma

exact opusul a ceea ce spunea de obieei �i avea sa auda cat
de bine sunau noile fraze. Po ate ca avea sa se considere
ipocrit, dar asta n-ar fi fost nimie nou. Doar de atata vre
me spunea altceva decat gandea.
Pe masura ce urma sa-�i insu�easca aceasta procedura,

avea sa i se para tot mai interesant sa auda vorbe �i idei
pline de viata �i speranta in locul vechilor observatii de
fetiste. Curand avea sa descopere ca i se intampla ceva cu
adevarat interesant - ca este cuprins de un val de entu
ziasm dinamie. Urmand acest sfat, urma sa inteleaga va
loarea noului sau fel de a vorbi, bazat pe sinceritate �i pe 0
ascultare analitiea.
In al patrulea rand, trebuia sa tina evidenta tuturor lucru

rilor ce urmau sa se intample in cursul acestei proceduri,
observand �i analizand chiar �i cele mai marunte rezulta
teo De exemplu, daca avea obieeiul sa spuna: "Lucrurile
n-or sa mearga bine astazi", urma sa observe ca lucrurile
ENTUZIASMUL INDEPARTEAZA F RICA �I INGRIJORAREA 91
mergeau c u mult mai bine. Avea s a recunoascii cinstit ca,

de fapt, el se a�tepta ca lucrurile sa mearga bine, dar acum
nu se mai mintea pe sine insu�i in privinta a�teptarilor
sale. Mintea lui nu mai era bantuita de tot felul de ganduri
negre.
In al cincilea rand, urma sa acorde in fiecare zi cele mai

bune calificative fiecarei persoane �i fiecarei actiuni.
Aceasta este una dintre cele mai interesante proceduri de
dezvoltare personala. Am intrat pentru prima oara in con
tact cu ea datorita raposatului Harry Bullis, un personaj
de frunte din industria rainii din Minneapolis. Harry era
un om inzestrat cu un entuziasm sincer, care m-a impre
sionat intr-atat, incat I-am rugat sa-mi ofere 0 explicatie
a firii sale fericite. "Cu multa vreme in urma", mi-a spus
el, "m-am hotarat sa acord cele mai pozitive conotatii cu
vintelor �i actiunilor oricarei persoane �i oricarei situatii.
Fire�te, nu refuzam sa privesc realitatea, dar am incercat
intotdeauna ca, mai intai, sa subliniez ceea ce e mai bun,
deoarece cred ca un asemenea obicei rna ajuta sa obtin re
zultate pozitive. A�a a aparut entuziasmul fata de oameni,
fata de munca, fata de biserica, dragostea mea fata de viata
a crescut �i am reu�it sa scap de ingrijorare."
Aproape ca am ie�it din biserica

�i eu am avut de multe ori ocazia sa pun in aplicare acest
principiu al lui Harry Bullis. De curand, am participat la
slujba de dimineata intr-o biseridi anglicana, in Europa.
Pastorul care conduce a slujba era un om obi�nuit �i ne-a
transmis un mesaj simplu, dintr-o bucata, care mi-a plkut
enorm. Congregatia era alciituita in cea mai mare parte
din englezi �i ii cercetasem pe numero�ii tineri aflati de
fata. Apoi, spre surprinderea mea, unul dintre ei, care pa
rea a fi hippy, s-a ridicat ca sa citeasca leqia. Parul ii atar
na in ccirlionti lungi, iar chipul ii era incadrat de 0 barba
stufoasii.
Mi-a fost tare greu sa-l ascult pe acest personaj citind in

public din cea mai extraordinara Carte a lumii! Pentru
prima �i singura data din viata mea, chiar m-am gandit sa
ies din biserica - �i a� fi putut s-o fac cu u�urinta, aflan
du-ma in ultimul rand. Dar mi-am amintit de principiul
lui Harry Bullis �i am de cis ca SCriptura nu-mi poate face
deceit bine, chiar daca este citita de cineva care parea a fi
o persoana marginala. �i a trebuit sa recunosc ca depa
�irea unei antipatii poate avea un efect terapeutic asupra
spiritului. Atunci am observat ca individul avea 0 voce
masculina placuta �i a trebuit sa admit cu invidie ca rostea
nemuritoarele vorbe intr-un stH impresionant, cu sensibi
lit ate �i respect. I ncerceind, in continuare, sa gasesc ce era
mai bun in aceasta situatie, m-am gandit ca poate pasto
rul acela avea 0 strategie mai buna decat mine; daca i-am
implica pe tinerii rebeli in viata bisericii, poate ca, pana la
urma, ar deveni ni�te barbati adevarati. l n orice caz, aceas
ta aplicare a principiului celor mai nimerite conotatii m-a
ajutat sa dobcindesc 0 stare sufleteasca mai buna �i sa-mi
amplific sentimentele de entuziasm fata de oameni.
Sa revenim la omul pentru care am schitat procedura in

cinci pa�i de atacare a ingrijorarii. A reu�it pentru ca a
acceptat planul �i a aplicat in mod con�tiincios principi
He sugerate. r nsa nu i-a fost u�or, fiindca era yorba de 0
inversare a vechHor obiceiuri mentale. Mai tarziu, mi-a
povestit ca lupta lui pentru a dobandi 0 stare normala a
mintii, lipsita de ingrijorare, "a fost cu adevarat dureroasa.
ENTUZIASMUL tNDEPARTEAZA F RICA �I tNGRI]ORAREA 93
Dar cu cat am incercat mai mult, cu atat am vazut mai

dar posibilitatea de a scapa de anxietate. �i de fiecare data
cand obtineam 0 mica victorie in lupta cu mine insumi,
prime am un impuls a�a de puternic, incat rna indreptam
cu bucurie spre 0 noua victorie".
Cateva luni mai tarziu, m-am dus in ora�ul in care locuia

acest om ca sa tin un discurs, iar el m-a intampinat la ae
roport. Era 0 zi mohorata, dar norii pareau ca se risipesc
in prezenta lui. A insistat sa ne plimbam impreuna prin
ora�. Apoi m-a invitat la el acasa ca s-o cunosc pe sotia
lui, pe care 0 adora. �i ea parea sa-l iubeasca la fel de mult,
pentru ca s-au imbrati�at calduros. Aceasta femeie imi
crease 0 stare atat de placuta, incat, in loc sa dau mana cu
ea, am sarutat-o �i eu.
I nainte de a rna desparti de prietenul meu, sotia sa m-a

intrebat cu blandete: "Am putea sa ne rugam toti trei ca
sa-i multumim lui Dumnezeu pentru minunata schimba
re prin care a trecut sotul meu? Este alt om �i viata noastra
are un alt curs." A�a ca ne-am impreunat mainile intru
rugaciune, aducandu-i multumiri Domnului pentru acest
om ale carui temeri �i nelini�ti fusesera risipite. A fost 0
experienta nespus de impresionanta. Mai tarziu, in timp
ce rna conducea spre hotel, mi-a spus: "Ceea ce rna incanta
intr-adevar este miracolul schimbarii."
Sa nu va fie frica de ceilalti

Daca va pastrati entuziasmul, in special fata de oameni, un
alt neajuns care va fi inlaturat este frica de oameni.
Cc1nd eram reporter la publicatia Journal din Detroit, �eful

meu, editorul Grove Patterson, s-a aratat foarte interesat
de mine. Absolvisem de cunlnd facultatea �i faptul ca

lucram deja la un cotidian metropolitan insemna foarte
multo
Grove Patterson era un om cu 0 privire agera, patrunza

toare. I ntr-o zi, m-a chemat la el in birou. I ntotdeauna �tia
sa te faca sa te simti in largul tau, chiar daca el era �eful
ziarului, iar vizitatorul lui, in acest caz, se afla pe treapta
de jos a ierarhiei.
"Norman", mi-a spus el, "mi se pare ca porti in tine multa

frica �i anxietate. Trebuie sa scapi de ele. Ce anume iti star
ne�te aceasta frica? De ce tu sau oricine altcineva trebuie
sa treaca prin viata ca un iepure speriat? Bunul Dumnezeu
ne-a spus ca El va fi alaturi de noi �i ne va ajuta. De ce
nu vezi lucrurile a�a cum sunt, nu tii capul sus, nu pri
ve�ti lumea in fata �i nu mergi drept la tinta? �i, pentru
Dumnezeu, sa nu-ti fie frica de nimeni �i de nimic!"
I mi amintesc scena din redactia ce se afla pe Jefferson

Avenue de parca ar fi fost ieri.
"Dar asta e 0 treaba destul de dificila. Cum poate cineva sa

treaca prin viata fara sa-i fie frica de nimeni �i de nimic?",
i-am spus eu.
S-a a�ezat cu picioarele pe birou, indreptandu-�i spre mine

degetul lung, plin de cerneala. Degetele lui Grove pareau
intotdeauna a fi muiate in cerneala �i cand indrepta un
deget spre tine privindu-te cu ochii aceia patrunzatori, nu
puteai face altceva decat sa asculti.
"Asculta, 0 sa-ti spun eu cum. Fii puternic �i curajos; nu-ti

fie frica . . . pentru ca Durnnezeul tau este cu tine oriunde.
ENTUZIASMUL INDEPARTEAZA FRICA �I INGRIJORAREA 95
Da crezare acestei promisiuni �i nu uita ca a fost facuta de

Cineva care nu parase�te pe nimeni."
Era un sfat bun �i aveam nevoie de el, pentru ca inca din

frageda copilarie imi fusese frica de oameni.
ratal meu a fost pastor �i, in ordinul lui, pastorii schim

bau bisericile destul de des. I n fiecare toamna, in luna sep
tembrie, biserica supunea la vot daca pastorul va ramane
in comunitate sau nu inca un an. De obicei, pastorul era
numit de episcop pe termen de un an. I n acest sistem, si
guranta pastorilor era la cheremul congregatiei, al carei
sprijin se putea transforma foarte u�or in ostilitate, mai
ales daca lucrurile erau aranjate de cineva dornic sa ma
nipuleze situatia. Iar in unele cazuri - de fapt, in muite
cazuri - chiar a�a se intampla.
Din cauza acestui climat de nesiguranta, rna simteam in

grozit de unii dintre conducatorii bisericii �i urmaream cu
teama orice semn privind aprobarea sau demiterea tati'ilui
meu care ar fi putut veni din partea lor. Imi amintesc cum
stateam in strana bisericii duminica dimineata, cercetand
anumite chip uri pentru a vedea daca Ie place a predica.
ratal meu, ora�ean de felul lui, nu-�i facea griji in legatura
cu aceste manevre locale, dar eu imi faceam. Iar preocu
parea fata de atitudinea celorlaiti m-a afectat puternic. La
momentul potrivit, am reu�it s-o depa�esc. Dar in copila
rie rna temeam de dl Cutare sau de dna Cutare. Prin urma
re, a ajuns sa-mi fie frica de oameni.
ratal meu avea un obicei care nu rna ajuta sa depa�esc fri

ca de oameni. Cand ne mutam intr-o comunitate noua �i
imi prezenta membrii mai importanti ai bisericii, spunea:
"Este un mare bancher" sau "Este un mare avocat" sau
"Este un bacan important in acest ora�." Asta rna facea

sa cred ca trebuie sa tremur in prezenta acestor personaje
"importante". A�adar, frica mea fata de oameni s-a accen
tuat.
�i la �coala eram ingrozit de elevii straIuciti, laudaro�i, cu

gura mare, care pareau in stare sa vorbeasca fluent in orice
moment, pe orice tema. I n ceea ce rna prive�te, eram timid
�i reticent, in general, inexpresiv. Cuno�team subiectul,
dar nu rna pricepeam sa-l expun. Daca un alt elev nidea
sau zambea in timp ce vorbeam, inghetam pe loc. A�a ca
in mintea mea rna dadeam batut in fata acestor colegi in
fumurati, care se purtau de parca ar fi cunoscut raspunsul
la orice intrebare. Credeam ca sunt mult mai capabili de
cat mine, a�a ca mi-era frica de ei. Acum rna intreb ce s-a
intamplat cu ei. De fapt, deja Ie-am uitat pana �i numele �i
n-am mai auzit nimic despre ei. Se pare ca gloria lor a apus
de indata ce-au ie�it pe poarta �colii.
t nsa mi-a fost foarte greu sa depa�esc aceasta frica de

vastatoare fata de oamenii importanti, cu bani sau cu un
statut social deosebit. Ma simteam inferior in prezenta
oricarei persoane "cu greutate". A�a ca atunci cand Grove
Patterson m-a pus in fata faptului de netagaduit ca trebuie
sa rna eliberez de aceasta frica, a intors cutitul intr-o rana
foarte dureroasa. Cuvintele sale m-au ajutat cu adevarat sa
nu mai tremur in fata nimanui.
I nsa chiar in timp ce scriam aceasta carte, am avut 0 ex

perienta care demonstreaza ca trebuie sa practic cu mai
multa credinta principiul "sa nu-ti fie frica de nimeni".
I mpreuna cu sotia mea, Ruth, am plecat intr-o zi de la fer
rna noastra din Pawling, New York, pana la Syracuse, tot in
New York, unde urma sa vorbesc la intrunirea Asociatiei
agentilor de asigurare mutuala. I ntre cele doua localitati se

intinde 0 �osea de 400 km, prin Taconie Parkway �i New
York Thruway.
Ne-am oprit pe Thruway la 0 benzinarie �i am fost serviti

de un tanar care parea sa Ie �tie pe toate. Chiar �i cu co
mentariile despre vreme rna descuraja, afirmand ca prog
nozele mele erau total gre�ite. M-am gandit ca n-are rost
sa ne certiim pe tema aceasta. I n timp ce punea benzina, a
ridieat capota ma�inii ca sa verifice uleiul, apa �i bateria.
"Ooamne", a exclamat el, "cureaua de la ventilator �i cele
lalte doua curele sunt pe butuci."
Ce-i drept, unele dintre lucrurile despre care nu �tiu abso

lut nimie se afla sub capota unei ma�ini. "Ce se intampla?",
am intrebat eu, alarmat.
"Vitati-va eat de tocita este cureaua asta", a zis el. "Am va
zut ma�ini venind de pe Thruway care aveau curelele atat
de stranse, ineat ne-au trebuit vreo doua ore sa Ie scoatem.
Iar astea trebuie scoase imediat."
M -am uitat Ia curele. Serios, nu vedeam nimie, dar el vor

bea pe un ton atat de autoritar, incat am inceput sa rna
simt ingrozit �i parca imi amortise limba. Presupunand ca
�tie ce spune, am cedat. A tras ma�ina la 0 parte �i a ince
put sa scoata curelele. Am observat ca, alaturi, era 0 alta
ma�ina tara curele. Eram speriat �i I-am intrebat pe omul
din benzinarie: "Tanarul asta �tie ce face?"
"Sigur ca da", a spus el.
,,�titi, mie mi se pare ca ma�ina mea nu are nicio defecti-

une. "
"Daca el spune ca are, inseamna cii are", a nispuns el.

Atunci chiar ca m -am dat batut.
Apoi aparu sotia mea, care rna intreba ce se petrece: "Ce

au curelele?" Sotia mea are 0 minte foarte limpede �i nu se
lasa descurajata de oameni.
Am spus cu 0 voce stinsa: "Tanarul asta �tie totul despre

curele �i spune ca trebuie scoase �i puse altele noi."
Ea vazu ca tanarul scosese deja doua curele. Le privi �i-i

spuse: "Ceea ce faci tu e 0 escrocherie. Te rog, pune-Ie la
loc."
M-am simtit jenat de aceasta conversatie �i m-am dus sa

cumpar un ziar. I n jurul sotiei mele se stransesera deja trei
dintre cei patru oameni de la benzinarie �i ea incepuse sa-i
informeze, pe un ton politicos, dar ferm, cii tanarul acela in
sistent, infumurat �i, sa-i spunem, "dubios", care aproape ca
reu�ise sa-mi yanda ni�te curele inutile, este un escroc.
Impresionat de el �i de atitudinea sa, vechea mea frica de
oameni reaparuse. Dar sotia mea nu s-a lasat cople�ita de
stilul lui, a cantarit faptele. lata de ce teama de oameni dis
pare atunci cand va pastrati gandirea rationala �i nu tineti
cont decM de ceea ce fac oamenii.
A�adar, sa nu va fie frica de nimeni. Nici de sot, nici de

sotie, nici de copii; nici de �efi sau de cei care fac pe gro
zavii. �i, bineinteles, cea mai buna metoda este sa-i iubiti
pe oameni �i sa vedeti intotdeauna ce este mai bun in ei.
Entuziasmul va va inlatura timiditatea �i frica de ceilalti.
Astfel, uitand de propria persoana, Yeti crea relatii cordiale
cu ceilalti �i Yeti ajunge sa iubiti mai mult viata.
I n multe cazuri, un studiu atent al maladiei fricii �i ingri

jorarii va da la iveala 0 preocupare excesiva fata de propria
persoana. I ngrijorarea implica 0 referire la sine ultrasen
sibil a, insotita de teama cu privire la propria persoana �i
la cei apropiati. Cu cat cineva este mai interiorizat, cu atat
ingrijorarea lui va fi mai puternica. Prin urmare, pentru a
nu mai fi atat de ingrijorati, este obligatoriu sa ie�im din
propria gao ace.
lata de ce entuziasmul este atat de important: el reprezinta

unul dintre cele mai eficiente mecanisme de a ne construi
o personalitate extravertita. Un om inchis in sine nu este
preocupat de lumea din jur. Cite�te nervos ziarul �i este
intotdeauna sigur ca totul va merge prost. Dar interesul
lui fata de problemele sociale este vag �i efemer. Principala
lui preocupare este cum i1 vor afecta acestea personal. Prin
urmare, nu acorda atentie lumii exterioare decat din cand
in cand �i se framanta ve�nic �i fierbe intr-o stare de anxie
tate autoimpusa, care-i tulbura mintea. lar 0 ingrijorare de
acest fel poate duce la strangularea personalitatii.
tngrijorap-va - �i Yeti fi cioPartiti

�i strangulati!
In limba engleza, cuvantul worry, care inseamna ingrijo
rare, vine de la un vechi verb anglo-saxon, wyrgan, care
inseamna a cioparti sau a strangula. Dadi cineva ar in
cerca sa va stranga de gat �i v-ar lasa astfel fara pic de aer,
in scurt timp moartea �i-ar arata coltii. La fel se poate in
tampla �i cu spiritul. El poate fi sugrumat �i apoi ucis de
frica. Ingrijorarea va stranguleaza fortele creatoare. Intr-o
ilustratie anglo-saxona, ingrijorarea este reprezentata sub
1 00 FORTA ENTUZIASMULUI
forma unui lup uria�, furios, cu coltH infipti in gatul unui

om.
Alinarea starilor de ingrijorare este insu�i scopul pe care

�i-l propune aceasta carte. �i chiar mai mult decat atat, va
ofera posibilitatea vindeciirH cu ajutorul entuziasmului,
care poate spulbera angoasele.
va voi spune acum povestea unei vaduve care, cata vre

me traise sotul ei, nu cunoscuse grozavia fricH. Dar dupa
moartea lui, a fost cople�ita de anxietate. Foarte curand,
a cuprins-o un puternic sentiment de frica. Cu ceea ce
mo�tenise de pe urma biirbatului ei putea trai confortabil,
daca era prudenta. Se temea insa sa ia dedzH, pentru ca,
inainte, sotul ei era cel care lua toate hotararile. Tot ceea
ce implica judecata fusese treaba lui. Mi-a spus cii era bol
nava de ingrijorare. Eu am crezut-o, pentru ca �tiu ca din
cauza aceasta te poti imbolnavi.
M-am sfatuit cu ea, intr-o incercare de a-i striimuta atentia

de la dependenta fata de un sot puternic la dependenta
fata de un Dumnezeu atotputernic. Dar, de�i era credin
doasa, nu parea capabila sa nutreasca un sentiment de
credinta sufident de profund pentru a-�i depa�i temerile.
Prin urmare, s-a cufundat �i mai adanc intr-o stare per
manenta de ingrijorare.
I ntr-o zi, la amiaza, pe cand treceam prin holul hotelului

Commodore din New York, in drum spre 0 intrunire sap
tiimanala de la Clubul Rotary, am observat-o �ezand langa
intrare, in sala de mese a clubului. Privea in gol, deprima
tao Mi-a spus ca venea aproape in fiecare zi la club, pentru
ca: "Bill nu pierdea nido intalnire, iar eu stau acum aid pe
culoar langa sala de intruniri de la Rotary �i rna gandesc la
ENTUZlASMUL INDEPARTEAZA FRICA �I INGRIJORAREA 1 0 1
el. Dr. Peale, c e s a rna fae? Sunt atat d e ingrijorata. Nimic

nu mai conteaza. Viata mea s-a sfar�it." �i din nou ve�nica
vaicareala: "M -am saturat de anxietatea asta."
"Uite, Mary", i-am spus, ,,0 sa te ajutam, a�a ca stai aici

pana se termina intrunirea. Apoi 0 sa starn de yorba. N-o
sa las 0 femeie puternica �i inteligenta ca tine sa fie chinui
ta tot timpul de ingrijorare. 0 sa-ti spun tot ce ti-ar fi spus
Bill in aceasta situatie. Te cunosc destul de bine, iar pe Bill
I-am cunoscut �i mai bine. A�teapta-ma."
I n cursul intrunirii de la Rotary, am intors problema pe

toate fetele. Femeia aceea avea energie �i ar fi fost capabi
la de mult entuziasm. Am hotarat sa incerc un tratament
prin entuziasm pentru frica ei, simtind di asta i-ar putea
stimula capacitatea de a avea credinta, care se ofilise de la
moartea sotuIui ei.
La Rotary, intampliitor, am observat un om, �eful uneia

dintre marile agentii de servicii sociologice, care se ocupa
de saraci �i infirmi. L-am intrebat: "Jerry, mai ai nevoie de
personal in munca ta?"
"Sigur ca da. Chiar ducem lipsa de oameni. Dar deja

ne-am cheltuit bugetul �i nu mai pot angaja pe cineva."
"Ai putea folosi 0 femeie capabila, inteligenta, dar lara ex

perienta, pe la 50 de ani, dispusa sa lucreze pe gratis?"
"Mda, cred ca �tiu despre ce e yorba: cateva ore pe sapta

mana, intre partidele de bridge, ca sa-i dea senzatia ca se
consacra unui lucru. Nu, multumesc."
Dar I-am asigurat ca aceasta femeie avea sa dedice mun

cii cate 0 jumatate de zi, cinci zile pe saptiimana, de la
9 dimineata. A mormait: "Bine, trimite-o la mine. Dar

daca nu lucreaza, n-o s-o pastrez. Vreau oameni care sa se
implice in munca pe care 0 fac, nu inimi indurerate care
i�i cauta alinarea."
Revenind in holul unde rna a�tepta Mary, i-am spus: "Te

rog sa vii la mine la birou, la biserica Marble Collegiate.
Ne vedem acolo intr-o ora. Dar vreau sa mergi pe jos. Nu
cu taxiul sau cu autobuzul. �i vezi daca poti sa pastrezi
un ritm de �ase kilometri pe ora, ceea ce inseamna ca va
trebui sa mergi serios. Aceasta este viteza pe care 0 reco
manda dr. Paul White persoanelor care se plimba ca sa nu
faca atac de cord."
"Dar nu sunt obi�nuita sa merg pe jos", a exclamat ea sur

prinsa. ,,�i ce conteaza cum ajung la tine la birou?" Am asi
gurat -0 ca rugamintea mea se baza pe un motiv foarte bine
intemeiat �i am obtinut promisiunea ca va merge pe jos.
o ora mai tarziu, a ajuns la mine �i, pentru prima oara,

obrajii ii erau imbuj orati. "Ma simt mult mai bine", a spus
ea. "Ziua asta racoroasa, cerul albastru �i vitrinele colorate
ale magazinelor sunt extraordinare."
"Nu te-ai oprit ca sa te uiti la vitrine, nu-i a�a? Voiam sa-ti

pastrezi ritmul acesta viguros de �ase kilometri pe ora", am
zis eu.
Alungati-va grijile �i claditi entuziasmul

"De ce ai insistat sa merg pe jOs?", m-a intrebat ea. I-am
povestit despre un vechi prieten de-al meu, raposatul
dr. Henry C. Link, psiholog. Cand primea cate un pacient
stors de griji, inainte de a incepe sa-l chestioneze, ii cerea
ENTUZIASMUL INDEPARTEAZA F RICA �I INGRIJORA REA 103
deseori sa faca trei ture de mers la pas in jurul blocului.

Asta insemna cam un kilometru. Link mi-a explicat di
creierul are 0 sectiune superioara �i una inferioara; pentru
a ne ingrijora, folosim partea de sus, in vreme ce partea
de jos controleaza reactiile motorii. "A�adar", spunea el
zambind, "daca il conving pe pacient sa mearga pe jos, i�i
va folosi acei centri nervo�i care coordoneaza mersul, eli
berand astfel partea superioara a creierului de tensiunea
provocata de anxietate." Credea ca in acest fel e mai u�or
sa "alungi grijile".
Prietenul meu Ernest Zingg din Berna, Elvetia, cu care am

explorat de multe ori culmile Alpilor elvetieni, mi-a dat
un articol intitulat Mersul pe jos ne poate vindeca, semnat
de dr. Felix Oesch, membru al comisiei medicale munici
pale din Berna. lata un extras: "Mersul nu numai ca ac
tiveaza circulatia, dar accelereaza �i intensifica respiratia,
permitand 0 mai buna absorbtie a oxigenului . . . Corpul
celui care merge este absolut liber, numai talpile ajung in
contact cu pamantul. Este pozitia care permite 0 circula
tie optima a sangelui . . . I n plus, mersul pune in mi�care
�i armonizeaza mu�chii. «Euritmia» lor. . . trimite sangele
catre inima, aceasta fiind singura directie pe care valvele
o permit. . . Mersul are 0 influenta binefacatoare, echili
brand conflictele �i tulburarile psihice . . . Pe masura ce ne
indepartam de casa, ne indepartam, totodata, mai u�or
de suferintele acestei lumi. Perspectivele, «orizonturile al
bastre» ne ajuta sa punem problemele personale intr-un
acord mai bun cu tristetile intregii lumi . . . In multe cazuri,
o plimbare in armonie cu natura poate inlocui 0 vizita la
psihiatru. "
"A�a ca, Mary", i-am spus, "iti recomand sa faci rnai multe
activitati fizice �i sugestia mea este sa mergi pe jos. Dar
nu sa hoinare�ti; efectiv sa mergi. Fa-ti din asta un obicei
zilnic, indiferent daca e soare sau pIoua."
I -am sugerat inca 0 metoda care multora Ie-a fost de mare

ajutor, una pe care am folosit-o �i eu deseori. Aceasta
consta in a insoti mersul viguros cu recitarea anumitor
pasaje din Biblie. De exempIu, respirati adanc �i spuneti:
"Binecuvantat fie Domnul, sufletul meu; �i tot ceea ce este
in mine, binecuvantat fie-I sfantul nume."
Sau: "I mi voi inaIta ochii catre dealuri, de unde imi vine
ajutorul." Prin recitarea acestor pasaje in ritmul mersului
se activeaza circulatia sangvina, tonificand trupul �i min
tea. Am asigurat-o ca acest exercitiu ii va activa entuzias
mul, ii va inliitura grijile �i ii va mari capacitatea de a-�i
exersa credinta.
De asemenea, am subliniat faptul ca adevarata vindecare

i-o va aduce numai reinvierea credintei. "Efortul pe care
trebuie sa-I faci este sa-ti deschizi, sa-ti amplifici �i sa-ti
activezi capacitatea de a crede, care a fost zdruncinata.
Apoi vei putea duce 0 viata normaIa, creativa �i fericita."
I n continuare i-am povestit despre "sIujba" pe care i-o asi

gurasem Ia agentie �i am informat - 0 ca Ie promisesern eli
va merge Ia Iucru chiar de a doua zi. A fost un �oc pentru
ea. Se trezea greu dimineata �i a se prezenta Ia birou inca
de Ia ora 9 ar fi insemnat 0 schimbare de proportii. Nu
i-am oferit nicio consolare Ia aceasta obieqie, remarcand
doar ca ,,0 schimbare surprinzatoare" Iacea parte inte
granta din tratament. Fie ca a fost stimularea indusa de
Iunga plimbare, perspectiva unui inceput sau ambeIe, a
fost de acord sa-�i asume munca de la agentie in conditiile

specificate. A doua zi, la ora 9 fix era acolo.
Peste cateva saptamani, mi-a telefonat responsabilul de la

agentie, spunand: "Dna aceasta este 0 persoana deosebi
tao �i-a insu�it la perfeqie sistemul nostru de lucru �i s-a
incadrat in el cu mult entuziasm. Manifesta 0 profunda
simpatie fata de nefericitii cu care lucram. Dorinta ei de
a-i ajuta este cu totul aparte, rareori am vazut a�a ceva la
asistentii sociali profesioni�ti."
Cred ca nu e nevoie sa va expun mai departe acest caz,

dar trebuie sa spun ca in aceasta femeie s-a nascut un en
tuziasm puternic. Rugaciunea a capatat un sens �i acum
imi spune: "Cred ca in curand voi deveni dependenta de
Dumnezeu, a�a cum spuneai."
Formula pentru rezolvarea unei probleme

de ingrijorare
lata, pe scurt, terapia sugerata pentru 0 problema de in
grijorare:
1. Exersati mersul pe jos.

2. Implicati-va intr-o activitate regulata, prin care sa
aduceti servicii oamenilor.
3. Cultivati 0 preocupare intensa, chiar dragoste fata
de cei nefericiti.
4. Gasiti 0 noua semnificatie a rugaciunii �i a prezen
tei lui Dumnezeu.
Ace�ti factori au generat un entuziasm binefiicator, care a

inlaturat ingrijorarea ce ameninta viitorul acestei femei,
dovedindu-se eficienti �i in alte cazuri.
Entuziasmul transforma 0 zi grea

intr-una buna
Eram oaspetele unui prieten, dr. Georg Heberlein, pre�e
dintele marii companii de textile Heberlein din Watwill,
Elvetia. La dna, Georg m-a intrebat care este titlul noii
mele carti. Cand i-am spus ca se intituleaza Forta en
tuziasmului, el a fost de acord ca este 0 tema extrem
de importanta pentru oricine dore�te sa-�i implineas
ca destinul. Ca industria�, el �tie ca entuziasmul joaca
un rol esential in dobandirea succesului. Ginerele lui,
Mark Cappis, un tanar dinamic, a carui implicare in
afaceri �i in problemele dvice il anunta drept un viitor
lider, a afirmat imediat ca ingrijorarea nu poate avea
niciun control asupra unei persoane entuziaste.
Mark mi-a spus ca el �i tanara lui sotie, Bridgett, s-au dus

la New York ca sa-�i faca 0 situatie, sa invete engleza, sa-�i
faca prieteni �i sa se pregateasca pentru importanta lor
afacere internationala. Zi dupa zi, intr-o perioada de re
cesiune economica, Mark a batut strazile din New York
in cautarea unei slujbe, pe care a insist at sa �i-o gaseasca
singur, fara relatii �i influente. Slava Domnului, in lumea
asta inca mai sunt tineri ca el. Cuplul a locuit intr-un mic
apartament de doua camere �i folosea ca mas a de bucata
rie 0 lada acoperita cu postere.
"Nu te-ai descurajat in zilele acelea grele?", I-am intrebat.
"Nu exista zile grele", au exclamat Mark �i Bridgett la uni

son. "Ne-am distrat. Era atat de interesant sa fim impreu
na, cu viitorul profilandu-se inaintea no astra. De ce ne-am
fi facut griji?", a adaugat Mark. "Vedeti dumneavoastra,
eram indragostiti de viata �i de Statele Unite. I i iubeam
ENTUZIASMUL INDEPARTEAZA FRICA �I INGRIJORAREA 1 07
pe oamenii de acolo. Totul ne starnea entuziasmul, a�a ca

ingrijorarea n-avea sorti de izbanda."
�i chiar acesta este adevarul. Daca va pastrati voio�ia, gri

jile nu pot pune stapanire pe voi.
I ntr-o seara, mergeam cu ma�ina, alaturi de John Robison,

din Columbus, spre Findlay, Ohio, unde urma sa tin un
discurs. Am observat ca langa multe dintre fermele pe
langa care treceam erau felinare ce raspandeau 0 lumina
blanda. John, care are legaturi cu compania de electrifi
care din Columbus, mi-a explicat eli erau lampi cu vapori
de mercur. Acestea se aprind automat dupa apusul soare
lui, fiind declan�ate de intuneric, �i se sting la fel in lOri.
Datorita luminii protectoare, fermierii nu se mai temeau
de raufacatori.
Parea a fi 0 parabola. Realitatea este ca oricine pastreaza

in suflet lumina vietii risipe�te intunericul care hrane�te
frica. Nu uitati, ingrijorarea �i entuziasmul nu-�i pot gasi
saIa� in acela�i suflet, in acela�i timp. Sunt incompatibile.
Acest lucru a fost rezumat de Onorabilu,l Dan Liu, �eful

politiei din Honolulu, votat de curand drept eel mai popu
lar personaj din insulele Hawaii. El a spus foarte simplu:
"Datorita lui Hristos, n-am cedat niciodata anxietatii �i am
fost protejat intotdeauna de pericolele profesiunii mele. "
Intr-adevar, deschiderea spirituala alunga ingrijorarea.
Mi-au plkut intotdeauna cuvintele calde �i lini�titoare ale

lui Victor Hugo: "Dupa ce ai facut tot ce ai putut, culca-te
�i dormi. Dumnezeu este treaz."
�tiu �i un medic care a avut 0 idee bun�'i. El ii indeamna

pe pacienti ca seara sa-�i spuna rugaciunea �i sa adauge:
"Noapte buna. griji. Ne vedem mAine-dimineata."
Eu a� putea adauga ca. pe masura ce va dezvoltati un en

tuziasm real. grijile nu va vor mai supara nici a doua zi
dimineata. �i chiar daca vor fi acolo. Ie Yeti putea stapani.
Nu uitati niciodata extraordinalele vorbe ale lui Isaia (35.
4): "Ziceti celor slabi la inima �i la cuget: « I ntariti-va �i nu
va temeti.»"
CAPITOLUL 5
Incercati sa manifestati entuziasm
, ,
in ceea ce faceti
UNA DINTRE CELE MAl interesante curse din istoria

sporturilor americane a avut loc pe hipodromul Dwyer,
Aqueduct, in iulie 1 920, protagoni�tii fUnd doi cai celebri,
Man o'War �i John P. Grier. Man o'War era cel mai puter
nic cal de curse din Statele Unite, campionul de neinvins
al vremii sale. Putini cai au reu�it sa-l egaleze. Ce animal
magnifiC!
L-am vazut alergand 0 singura data, dar cursa aceea 0 pas

trez inca vie in amintire. Calul �i calaretul pareau unul �i
acela�i. Acel animal fantastic in actiune mi-a daruit 0 ex
perienta sportiva extraordinara; un moment de exaltare,
unic �i de neuitat. Man o'War a fost campion multa vreme.
Apoi a aparut un alt cal, care-i ameninta serios pozitia.
Dar dupa cum s-a dovedit mai tarziu, rivalul sau nu era un
adevarat campion.
Ii raman dator pentru 0 relatare a acestei curse memo

rabile prietenului meu W. Clement Stone, care a scris
impreuna cu Napoleon Hill cartea plina de inspiratie
Cheia succesului. Gandirea pozitivdl, in care apare povestea

respectiva. Concurentul, John P. Grier, arata foarte bine
�i multe persoane credeau ca s-ar putea sa-l invinga pe
Man o'War, care, in opinia comentatorilor sportivi, era in
declin, pe cand John P. Grier era in ascensiune. Viitoarea
cursa era tern a zilei. Oare nou-venitul era in stare sa-l dea
la 0 parte pe vechiul campion?
I n cele din urma, veni ziua cea mare; cei doi cai erau gata
de start. Cand s-a dat semnalul, amandoi au pornit foarte
bine. La primul potou, erau la egalitate; la al doilea, aler
gau in continuare unul langa ceIalalt. Multimea imensa
s-a ridicat in picioare, infiorata. John P. Grier luase avant.
Man o'War se confrunta cu provocarea carierei lui.
Calaretul care se afla in �a pe Man o'War i�i facu un calcul

rapid. I�i cuno�tea foarte bine calul, ii �tia imensele rezer
ve de forta. Nu-l atinsese niciodata cu un bici. Magnificul
cal aratase intotdeauna suficienta forta �i fara ajutorul lui.
Dar, de data aceasta, Man o'War nu dade a la iveala destula
forta pentru a ca�tiga. Privind cum John P. Grier se stre
cura inainte, �tiu ca a sosit momentul actiunii. Biciul se
napusti asupra coapselor care pana atunci nu-i simtisera
inca lovitura.
Lovitura a avut un efect instantaneu. Calul a reactionat.

De undeva, din adanc, ta�ni un val imens de forta, 0 mo
tivatie noua �i extraordinara. Copitele actionara ca ni�te
pistoane, in timp ce fiecare farama de mu�chi se incorda
intr-o forta uluitoare, care il purta ca pe 0 minge de foe
inaintea lui John P. Grier. I n uralele multimii, Man o'War
I Aparuta la Curtea Veche Publishing, 20 1 2 (n. red.)

tNCERCATI sA MANIFESTATI ENTUZIASM 111
trecu linia de so sire inaintea adversarului sau. Era in con

tinuare campion. Barbatii strigau cu voci ragu�ite �i multi
aveau lacrimi de bucurie in ochL A fost 0 cursa unica.
Aceasta poveste fascinanta din istoria curselor de cai

americane contine 0 invatatura importanta. Dar ce s-a in
tamplat cu John P. Grier? Curs a aceea in care il intrecuse,
pentru scurta vreme, pe vechiul campion a fost momentul
lui de glorie. Se pare ca infrangerea, atunci cand victoria
era atat de aproape, a avut asupra animalului un efect de
vastator. Nu sunt 0 autoritate in psihologia animalelor,
dar cred ca, in sine a lui, John. P. Grier a fost prea "moale".
Nu era un luptator adevarat, pentru ca spiritul l-a parasit
intr-un moment de criza.
Daca un cal ar avea puterea de a gandi, �i-ar fi putut spu

ne astfel: "Bun, aproape ca I-am batut pe batranul Man
o'War. I nca putin exercitiu �i data viitoare i-a iau inainte."
Evident, nu avea stofa de campion. Dar Man o'War era alt
fel. Poseda acele calitati datorita carora atat oamenii, cat
�i caii se pot mentine pe primul loc in bataliile vietii. A
fost pe punctul de a pierde cursa, dar in momentul decisiv
a gasit forta de care avea nevoie. Man o'War era entuzi
asmat. Treaba lui era sa alerge �i sa ca�tige. �i a ca�tigat
atunci , cand, intr-un moment de criza, entuziasmul lui
fundamental pentru competitie a fost reinviat.
Cred ca intre competitiile sportive �i problemele vietii

exista 0 legatura profunda. �i dumneavoastra �i eu avem
acea forta care iese la iveala in situatii de criza. Creatorul
le-a daruit-o atat oamenilor, cat �i cailor; dar sunt sigur ca
oamenii au rezerve mult mai mari decat caiL I n profunzi
mile fiintei umane, exista dorinta de a excela. Competitia
e inscrisa in firea oamenilor - daca nu cu ceilalti, cel
putin cu sine. �i a te lua la intrecere cu tine insuti, a te

stradui continuu sa devii mai bun este cea mai inalta for
ma de competitie. Dar, din nefericire, multi oameni tra
iesc �i mor fara a-�i folosi vreodata ace a forta care duce
la performanta. Prin urmare, unii se dau biituti, de�i n-ar
trebui. Solutia acestei probleme este sa-�i sondeze sufletul
�i sa gaseasca un nou imbold pentru ceea ce au de facut.
Biiatul care folosea entuziasmul

ca pe 0 rampi de lansare
S-a demonstrat cii entuziasmul poate schimba in mare
masura orice persoana. Dacii va indepliniti indatoririle
zilnice cu apatie, a�a cum multi sunt inclinati sa facii, acti
vitatea dumneavoastrii va fi dificila �i obositoare. E putin
probabil ca treaba sa mearga bine pentru 0 persoana ca
re-�i considera munca doar 0 corvoada, ceva care trebu
ie facut, care nu-i ofera nici satisfactie, nici interes. Poate
ca spuneti: asta-i realitatea, munca mea e plicticoasa. Dar
poate ca dumneavoastra sunteti eel care are 0 atitudine
plictisita. I ncercati sa manifestati entuziasm in tot ceea ce
faceti �i urmariti schimbiirile. I ntamplator, Yeti vedea cii �i
dumneavoastra va schimbati. Entuziasmul schimbii calita
tea unei slujbe pentru ca schimba oamenii.
Scuza "Munca mea e plicticoasa" nu trebuie niciodata sa

va impiedice sa folositi entuziasmul pentru a 0 insufleti.
Multi oameni au obtinut rezultate extraordinare in activi
tati care, initial, pareau lipsite de orice interes. De exemplu,
sa analizam munca aparent anosta a unui ajutor de ospatar
dintr-un mare hotel. El trebuie sa ia vasele murdare din
sala de mese �i sa Ie duca la bucatarie. I n ierarhia rigida a
restaurantelor europene, aceasta meserie se afla la eel mai
INCERCATI sA MANIFESTATI ENTUZIASM 113
scazut nivel pe scara ciima�ilor albe. Cei mai multi ajutori

de ospatar au atata lipsa de consideratie fata de munca lor,
incat 0 trateaza cu dezgust �i i�i fac treaba de mantuiala,
chiar in scarbii. Prin urmare, devine 0 munca plictisitoare,
efectuata de 0 persoana plictisita �i astfel poate lua na�tere
sentimentul infrangerii.
Dar cunosc un tanar care a folosit entuziasmul in aceas

ta slujba, obtinand rezultate uimitoare. A aplicat cateva
strategii suplimentare �i rezultatele au fost extraordinare!
Numele lui era Hans �i I-am intalnit intr-o vara, cand am
petrecut 0 luna intr-un hotel din Europa. Am remarcat cu
rand figura placuta a acestui chelner. Avea un fel deschis
de a fi �i manifesta atata interes �i entuziasm, incat ie�ea in
evidenta. Era atent la nevoile fiecaruia �i dornic sa vina in
ajutor, nu numai oaspetilor, ci �i colegilor lui.
I i ajuta pe ospatari, facand tot ceea ce era nevoie - nu ca

aceia care refuza sa faca pana �i lucrul cel mai marunt care
nu intra in atributiile lor. Se vedea ca acest baiat era cu
totul altfel. I i placea sa-�i asume raspunderi �i arata acest
lucru in felul lui. Avea un entuziasm nemasurat, pe care it
folosea pentru a-�i face munca mai interesanta.
"Pari sa te distrezi bine, Hans", am comentat eu.
"Da, e un hotel minunat. I mi place atmosfera din timpul

mesei la un restaurant unde se ofera cele mai bune servi
cii �i totul se face exact a�a cum trebuie. Asta inseamna 0
masa perfecta. lar oaspetii - sunt cei mai extraordinari
din toata Europa. �i �eful nostru - este cel mai mare artist
in materie." Vorbea cu mult entuziasm. Faptul ca era chel
ner nu-l deranja catu�i de putin. lata entuziasmul la lucru!
Se ghicea in fiecare mi�care!
Din conversatiile noastre, am aflat di Hans avea un

scop, un scop anume. Avea un obiectiv precis, definit cu
exactitate. Voia sa devina director sau administrator gene
ral al unui mare hotel european. Iar mintea lui agera �tia
ca a fi cel mai bun ajutor de ospatar era punctul de pornire
in atingerea obiectivului sau. De asemenea, �tia ca oferirea
celor mai bune servicii, in modul cel mai plkut juca un
rol important in atingerea acestui scop. Dar nu se com
porta ca un om ce dore�te sa parvina cu orice pret. Pur �i
simplu era vesel �i entuziast.
�tia di pentru a-�i atinge scopurile trebuia sa mearga la

Londra pentru a se instrui in restaurantele internationale
de acolo. "Dar", a adaugat el, "Londra pare sa fie foarte
departe, iar buzunarele mele sunt goale."
"Buzunarele goale n-au fost 0 piedidi in calea nimanui",

am spus eu. "Numai mintile �i inimile goale. E�ti pe dru
mul cel bun. �tii exact unde vrei sa ajungi. I ntre timp, iti
faci treaba cat se poate de bine. I ncepe sa crezi di iti vei
atinge scopul. Pastreaza aceasta imagine in mintea ta pana
cand, printr-un proces de osmoza mentala �i spirituala,
imaginea obiectivului tau i�i face loc in subcon�tient. I n
acel moment, iti vei atinge scopul caruia i te-ai dedicat.
I ntre timp, studiaza �i observa -i cu atentie pe oamenii pen
tru care orice mundi este cea mai buna. Continua sa-ti faci
prieteni. Exerseaza dragostea de oameni. Aminte�te-ti di
unii oameni din acest restaurant sunt nefericiti, purtand
povara tristetii, a descurajarii �i a suferintelor. Continua
sa-i iube�ti �i ei te vor iubi la randul lor. I n lumea asta, oa
menii care-i iubesc pe oameni ajung departe, crede-ma."
I -am dat un exemplar din editia in limb a germana a cartii

Forta gandirii pozitive. "Ai deja 0 gandire pozitiva a�a cum
INCERCATI sA MANIFESTATI ENTUZIASM 1 15
rar am vazut", i-am spus eu, "dar vreau sa citc�ti aceasta

carte �i sa inveti principiul de a-ti pune viata in mainile
Domnului, de a accepta indrumarea divina." I n timpul
orelor lib ere, I-am vazut aplecat deasupra cartH, iar uneori
venea la masa noastra ca sa discutam.
La sfar�itul vacantei, am plecat de la hotel �i, cu tim

pul, am uitat de Hans. Au trecut mai multi ani. I ntr-o
zi eram la Londra �i luam cina la un restaurant celebru.
Ospatarul-�ef, aratand impecabil in haina inchisa la culoa
re �i pantalonH in dungi, veni la masa no astra. Felul in care
ne-a descris meniul facea ca totul sa para delicios. Avea 0
atitudine prietenoasa �i ne-a facut sa ne simtim ca acasa.
Cateva dintre expresiile lui anglo-germane ne-au facut

sa-l privim mai bine. Apoi, cu un zambet, ne-a spus: "I nca
mai practic gandirea pozitiva, dIe Peale."
"Hans!", am exclamat eu. "Este Hans, fostul nostru ajutor

de ospatar! !"
"Acela�i", a confirmat el.
"E�ti acela�i, dar nu e�ti la fel. Ai crescut. Te-ai dezvoltat.

A�adar, ai ajuns la Londra! �i e�ti, in continuare, pe dru
mul cel bun."
"la, ja ", a raspuns el. " I nca mai urmaresc postul acela de
director."
,,�i continui sa-i ajuti pe oameni cu aceea�i bunavointa,

nu-i a�a?"
"la, voi face asta intotdeauna, promit."

Va reu�i Hans sa i�i atinga scopul? Cum ar putca sa dea

gre�? Povestea lui Hans, care a inceput ca ajutor de ospa
tar, este 0 dovada vie ca plictiseala nu este caracteristica
slujbei, ci persoanei care 0 indepline�te. Cand un om pune
entuziasm in munca sa, aceasta va fi insufletita de posibi
litati noi �i fascinante. A�adar, daca va doriti 0 slujba noua,
incercati sa va folositi entuziasmul in aceea pe care deja 0
aveti. Observati ce lucruri uimitoare se vor intampla.
Cum a devenit Fred Hill entuziast

Ei bine, cum puteti pune entuziasm in ceea ce faceti acum?
Pentru a gasi raspunsul la aceasta intrebare, sa revenim la
cazul lui Fred Hill. Acest om a�tepta 0 ocazie favorabila,
dar directorul de personal simtea ca nu-l poate recoman
da intr-un nou post, in ciuda capacitatilor recunoscute ale
lui Fred, principalul motiv fiind lipsa lui de entuziasm.
r nsa reprezentantul companiei a afirmat ca l-ar putea pro

pune pe Fred Hill pentru promovare daca in �ase luni am
reu�i sa-i insuflam ceva entuziasm. Era posibil acest lucru
in intervalul stabilit - �i daca da, cum?
M -am gandit mult la aceasta chestiune, deoarece viitorul lui

Fred �i al familiei lui se afla la rascruce. Directorul mi-a per
mis sa discut problema in mod tiber cu Fred, chiar sa-l previn
ca viitorul lui in cadrul companiei era in pericol. S-a ivit 0
ocazie fireasca, atunci cand m-am intalnit cu Fred la masa.
Dupa obi�nuitele amabilitati, i-am spus: "Fred, cred ca ai 0

slujba foarte interesanta.«
"Ce te face sa crezi ca e interesanta?" , a intrebat Fred, des

tul de posac. "Ca sa fiu sincer, e destul de plicticoasa.«
"De ce?", am parat eu. "Cred ca tu, ca director, obtii multe

satisfaqii atunci d.nd iei decizii �i iti vezi gandirea creati
va transpusa in realitate."
Fred a inceput sa-mi spuna insa cat de lipsit de importan

ta era un director, in concepti a lui. "Sa nu credeti ca un
individ este nemaipomenit doar fiindca are titlul de direc
tor", a mormait el. A urmat 0 disertatie despre structura
puterii intr-o organizatie mare �i despre felul in care sunt
luate deciziile. Fred I-a descris pe pre�edintele corporatiei
ca pe un "comisionar bine platit, care trebuie sa-�i con
suIte comitetul inainte de a autoriza cumpararea unui set
de creioane". Era 0 analiza destul de aspra a marii afaceri
in care, dupa el, "individul este 0 broscuta neinsemnata
intr-o balta uria�a in care mi�una alte broscute".
"Lucrez", a continuat el, "intr-o cladire cu 9 000 de oameni

care se ciocnesc unii de altii in trenuri, metrouri �i ascen
soare. Indiferent cat de important e�ti sau te crezi, cand
te la�i prins in forfota aceea zilnica, �tii ca e�ti un nimeni!
Deci ce vrei sa spui prin «interesanta»?"
Din aceste observatii, era evident ca problema lui Fred nu

consta doar in apatie, ci �i in resentimente, poate chiar in
acea nemultumire fata de slujba pe care 0 simt multi an
gajati plictisiti. A�a ca i-am vorbit pe �leau. L-am intrebat
cum ar reaqiona daca n-ar reu�i sa obtina 0 pozitie mai
inalta in organizatia lui. "Nu prea imi pasa de fapt", a spus
el, spre surprinderea mea. "Din cate am observat, cu cat
ajungi mai sus, cu atat devine mai plictisitor; �i cu atat mai
mult trebuie sa devii «0 nulitate cu ifose»." Dar mai tarziu
am descoperit ca lui Fred Ii pasa, �i inca foarte mult.
Am inteles dintr-odata di trebuia sa fim sinceri cu Fred

�i el a fost de acord sa ne intalnim ca sa discutam. Cand
ne-am intaInit, am inceput sa-i spun care era, de fapt, situ
atia lui. A pruit. ,,vrei sa spui ca 0 sa rna tina pe loc pur �i
simplu pentru ca nu sunt ca toti acei indivizi ahtiati dupa
succes? Escroci imputiti!" Furia lui a ie�it la iveala. Apoi,
potolindu-se �i devenind mai rezonabil, m-a intrebat ce
putea face ca sa-�i "imbunatateasca imaginea". Odata ce
�i-a varsat amarul, a vorbit cu toata sinceritatea �i era dar
eft fi piisa. Voia cu adevarat sa-�i corecteze gre�eala �i a
devenit teribil de ingrijorat.
"Ceea ce trebuie sa facem", i-am sugerat eu, "este sa con

struim acel entuziasm. Dar, mai intai, trebuie sa subliniez
eft furia nu se potrive�te cu 0 atitudine entuziasta. A�a ca
hai sa seftpam de toate supararile �i resentimentele care au
ie�it la iveala atunci la pranz." Le-a renegat sub motivul ca
in ziua in care purtaseram conversatia precedenta fusese
prost dispus, dar am insistat sa alunge mania �i frustrarile.
Reu�ise sa-�i ascunda aceste stiiri fata de ceilalti.
Sub presiunea situatiei, in cele din urma �i-a exprimat des

chis ura fata de oameni �i fata de stilul vietii moderne in
care era captiv �i fata de care simtea atata nemultumire.
Acest proces de curatare n-a fost u�or. Au fost necesare
eateva intalniri pana cand a reu�it sa se elibereze de tot
raul acumulat. I n cadrul organizatiei, era vazut ca un om
calm �i lini�tit - poate prea lini�tit. Nimeni n-avea idee ce
se ascundea sub calmul lui aparent. Am avut sentimentul
dar ca furia acestui om tiiinuia 0 profunda nemultumire
fata de sine insu�i. A recunoscut acest lucru. A�a ca eram
pregatiti pentru pasul urmator.
INCERCATI sA MAN I FESTATI ENTUZIASM 1 19
Centrul vital al unei vieti creative

Clnd aveam de-a face cu probleme legate de personalitate,
deseori obi�nuiam sa-i chern pe oameni la biserica no astra
Marble Collegiate din New York. Am incercat sa facem
din aceasta biserica un centru vital pentru un mod de via
ta creativ. Aproape toti cei care intra aici simt 0 atmosfera
plina de intelegere, de traire divina, de bucurie �i autovin
decare. Este 0 biserica in care i�i gasesc alinarea eateva mii
de oameni, iar cei mai multi dintre ei au depa�it probleme
dificile cu ajutorul tehnicilor spirituale care ne schimba
atitudinea �i, astfel, ajung sa ne schimbe viata. Noi cre
dem - lucru confirmat printr-o experienta indelunga
ta - ca oricine se deschide in atmosfera acestei biserici
poate dobandi cu timpul puterea credintei, acea credinta
profunda care treze�te entuziasmul �i poate schimba viata
unui om.
I n felul lui apatic, Fred era un credincios. Dar nu prea

mergea la biserica. Cand I-am rugat sa vina la Marble
Collegiate, Fred a mormait: ,Yrei sa spui ca trebuie sa
parcurg 75 de kilometri in fiecare dimineata de duminica
doar ca sa ajung la biserica?"
"Da, ai ghicit. Nu rna intereseaza neaparat ca vii la bise

rica, ci faptul ca poti patrunde intr-o atmosfera care iti
poate schimba personalitatea. Daca putem face acest lu
cru pentru tine, va merita sa parcurgi cei 75 de kilometri."
Fred a inteles ca viitorul lui depindea de reu�ita tratamen

tului mental �i spiritual recomandat �i a fost de acord.
Dupa 0 luna, in care a intrat intr-o atmosfera spirituala di
namica, a recunoscut ca aceasta incepuse sa puna stapani
re pe el. "Se intampla ceva cu mine", a spus el. Faptul putea
fi confirmat de hoUmirea lui, exprimata de bunavoie, de a

nu-i mai uri pe oameni �i a incepe sa-i iubeasca. Biserica ii
oferise 0 noua perspectiva asupra lumii. A inteles ca irita
rea �i ura lui erau un impediment serios in calea entuzias
mului creativ pe care incercam sa-l cultivam.
Pentru a face schimbari in continuare, i-am sugerat lui

Fred sa puna in aplicare un principiu constructiv, care
�tiam ca funqionase in cazuri similare. Vrma ca in mod
deliberat sa trimita ganduri bune oamenilor din trenuri,
metrouri �i ascensoare. Nu trebuia sa-i mai considere 0
gloata exasperanta, ci persoane individuale, care incercau
sa-�i traiasca viata intr-un mod cat mai bun. La inceput,
acest exercitiu i s-a parut absurd. Dar a incercat �i pana la
urma a inceput sa-i placa. Pe masura ce nervozitatea lui
disparea, a inceput sa se schimbe intr-o asemenea masura,
incat pana la urma s-a dus la lucru simtind ca "e destul de
bine; de fapt, chiar foarte bine". A inceput sa se poarte de
parca ar fi fost cu adevarat fericit.
Prin urmare, comportamentul lui a inceput sa exprime 0

vitalitate aparte, care a uluit pe toata lumea. �i era un fapt
real, nu simulat. De fapt, s-a schimbat intr-o asemenea
masura, incat diferenta devenise evidenta pentru toti cei
care-l cuno�teau. I n el se trezise entuziasmul.
Trebuie sa subliniez ca schimbarea n-a fost u�oara. De

fapt, in cazul unui om mai slab, ar fi durat mult mai multo
Dar Fred era un om de calitate, care, odata ce a luat decizia
sa se schimbe, a mers pana la capat.
Acum, pentru a trage 0 concluzie cu privire la cazul lui

Fred Hill, ca exemplu privind dezvoltarea capacitatii de a
ne exprima entuziasmul creativ la slujba, sa recapitulam:
( 1 ) A fost nevoit s a aleaga intre a- � i cultiva entuziasmul

�i pericolul de a-�i pierde slujba.
(2) A fost nevoit sa se vada a�a cum era in realitate -
cu multe calitati, dar lipsit de forta motivationala.
(3) A trebuit sa se elibereze de lamentari, ura �i resen
timente. Acestea ii blocau entuziasmul de care avea
atata nevoie.
(4) A trebuit sa urmeze un tratament �tiintific �i spiri
tual stimulativ.
Entuziasmul va poate trezi la viata

Prin urmare, personalitatea lui Fred s-a trezit la via
tao El a preluat caracteristicile definite de dr. Rollo May,
psiholog pe probleme de educatie, care intr-o conferin
ta de la Academia de Medicina din New York spunea:
"Personalitatea dumneavoastra este acel aspect care va de
termina eficienta in viata. Este evident ca eficacitatea in
dividualitatii are doua aspecte. I n primul rand, este yorba
despre cum ii influentati sau ii stimulati pe ceilalti. Aceasta
este valoarea dumneavoastra stimulativa. I n al doilea rand,
despre cum va influenteaza ceilalti pe dumneavoastra.
Cum reactionati fata de ceilalti? Acesta este aspectul re
activ al valorii. Luate impreuna, influenta dumneavoastra
asupra altora �i influenta celorlalti asupra dumneavoastra
constituie personalitatea dumneavoastra."
Ei bine, Fred a racut exact acest lucru. A pus la un loc aces

te doua aspecte ale personalitatii, iar raporturile lui cu oa
menii s-au imbunatatit. I n consecinta, personalitatea lui
s-a imbogatit cu vitalitate �i pasiune. Situatia de la servi
ciu, dupa cum mi-a spus prietenul meu, directorul, nu rara
surprindere, a devenit mult mai buna. Acurn Fred putea fi
promovat. Dar lucrurile au luat 0 intorsatura comica. Fred

nu mai dorea sa fie promovat. Plin de avant, s-a hotarat
sa-�i inceapa propria afacere. Noua intreprindere era ba
zata pe increderea lui proaspat dobandita. "Oferta aceasta
este incredibila", spunea el cu elan. "Ma simt mai bine ca
niciodata!" Fred a reu�it, a�a cum va face oricine va pune
pasiune in munca sa.
Printre alte tehnici de aplicare a entuziasmului la slujba,

care au fost folosite cu succes, se numara �i una sugerata
de Dale Carnegie. Dale a scris una dintre cele mai
extraordinare carli din toate timpurile, Secretele succesu
luil• De asemenea, a fost creatorul cursurilor de orato
rie Dale Carnegie. Prin cartile �i programele lui, a ajutat
probabil sa-�i puna in valoare talentele �i capacitalile mai
multi barbati �i femei decat orice alt om al vremurilor
noastre. Trecutul lui a fost marcat de saracie �i dificultati.
I ncercarile grele prin care a trecut in tinerete au cladit in
el 0 obsesie pozitiva - aceea de a-i ajuta pe ceilalti sa pro
greseze. Succesul a mii de oameni se datoreaza inspiratiei
�i indrumarii acestui om extraordinar.
La fel ca toti oamenii de succes, Dale Carnegie avea 0 fire

foarte organizata, dar sensibila �i a trecut prin momen
te de profunda descurajare. "Dar", spune el cu tarie, "am
descoperit un true mental pentru a-mi regasi entuziasmul
obi�nuit fata de viata �i de munca mea. I mi imaginam in
mod voit ca am pierdut totul: slujba, proprietatile, reputa
tia, familia, tot ce avea valoare pentru mine. Ma simteam
cufundat intr-o deznadejde tara margini. Apoi incepeam
sa adaug tot ceea ce nu pierdusem, adica list a in ordine
I Aparuta la Curtea Veche Publishing, Editie revizuita 20 10. (n. red.)

tNCERCATI sA MANIFESTATI ENTUZIASM 123
inversa; iar dragostea fata de munca rena�tea. Incercati

cateodata sa faceti acela�i lucru. Sa �titi ca funqioneaza."
Am fost impresionat �i am incercat. Avea dreptate.

Funqioneaza.
Ce ar face 0 persoana cu imaginatie

daca ar avea slujba dumneavoastra?
Puteti incerca �i 0 alta tehnica in cazul unei activitati care
nu prea va entuziasmeaza, pe care 0 considerati nesuferita
�i plicticoasa. I ncercati sa vedeti cu ochii mintii cum ar
trata altcineva aceasta activitate. Poate ca este 0 persoana
care i�i face foarte bine propria munca. Imaginati-va ce ar
face un asemenea om daca, dintr-odata, ar prelua sarcinile
pe care Ie aveti de indeplinit. Cum credeti ca ar reaqiona?
Ce ar face pentru a aduce insufletire �i satisfaqii intr-un
domeniu pe care dumneavoastra il considerati neintere
sant? A�terneti pe hartie tot ce va trece prin minte in lega
tura cu acest subiect.
Apoi aplicati metodele pe care credeti ca Ie-ar folosi omul

acela. Datorita experientei, aveti calitati ascunse, care lui Ii
lipsesc. Chiar �i intr-o activitate care va este deja familiara
puteti aduce elemente creative. Aceasta noua abordare va
trezi in dumneavoastra 0 forta nea�teptata �i entuziasm.
Directorul de vanzari al unui depozit angro alimentar

mi-a spus odata 0 poveste despre ce poate face un om cu
imaginatie intr-o activitate anosta. Compania la care lucra
i�i desfacea marfurile in patru ora�e importante. I n ora
�ul B, 0 anumita zona fusese declarata de vanzator drept
una in care nu se inregistrau vanzi'iri. Avea 0 idee fIxa in
legatura cu asta. 0 acceptase de la predecesorul lui, nici el
un vanzator competent, �i asta nu-i stimula cu nimic gan

direa, care, oricum, era pesimista. A�a ca a neglijat zona
respectiva, considenind-o lips ita de valoare.
Cu timpul, conducerea I-a transferat in alta parte pe van

zatorul pesimist. Au adus in ora�ul B 0 alta persoana,
care n-avea idee ca in teritoriul lui unele zone fusesera
declarate neproductive. Cum din fire era prietenos �i plin
de energie, i�i ciiuta mereu clienti. �i cum nu �tia cii "ni
meni nu poate vinde in zona aceea", nu se daduse batut. A
inceput sa dea telefoane �i sa se intalneascii cu 0 multime
de oameni din zona neglijata �i curand a ajuns sa faca van
zari impresionante. A raportat cu entuziasm conducerii cii
acolo era un teritoriu virgin �i el era pe cale sa-l ia in sta
panire. Nu putea intelege de ce fostul vanzator il neglijase.
Aceasta poate fi 0 lectie pentru noi toti. E posibil ca �i in

activitatea dumneavoastra sa existe un teritoriu virgin,
care poate fi transformat intr-o adevarata mina de aur.
Acest tip de gandire este esential chiar �i intr-o profesie

cum este a mea. La biserica Marble Collegiate din New
York, un de am fost pastor 35 de ani, tot timpul reexami
nam �i reconsideram metodele, cu scopul de a Ie dezvolta
�i de a ajuta cat mai multi oameni.
Un factor important in orice activitate este sincronizarea.

Aceasta este arta de a face lucrul potrivit, la momentul po
trivit, in felul potrivit. Negativi�tii sacrifica sensibilul simt
al sincroniziirii. Indiferent cat de bine este indeplinita 0
sarcina, exista loc de mai bine. Imaginatia, entuziasmul,

sincronizarea pot face din orice lucru bun unul �i mai bun.
tNCERCATI sA MANIFESTATI ENTUZIASM 1 25
Cautarea nesfar�ita �i satisfactia descoperirii adauga en

tuziasm oricarei activitati �i 0 fac mai interesanta. Nicio
munca nu va fi anosta sau neproductiva daca va hotarati sa
descoperiti posibilitatile �i sa Ie dezvoltati. Poate va temeti
ca pentru cei aflati la nivelul cel mai de jos nu exista �an
se. Dar inainte de a cere ajutorul guvernului, afirmati-va
simtul de independenta intr-o incercare suprema de a va
imbunatati situatia. Rugati-va, ganditi-va, munciti cu en
tuziasm! De multe ori, entuziasmul este puntea dintre sa
racie �i prosperitate.
Ce a ficut entuziasmul pentru un hamal

"V-am scris cu ceva vreme in urma despre faptul ca am
fost dat afara dintr-o slujba unde muncisem 1 7 ani �i des
pre dificultatea de a gasi altceva de lucru ca muncitor ne
calificat. Dar am continuat sa am credinta �i incredere, a�a
cum mi-ati spus, �i in cele din urma mi-am luat 0 slujba
de hamal. Lunile treceau �i eu continuam sa-l intreb pe
Dumnezeu: ((Asta sa fie abundenta despre care vorbea
dr. Peale, mai presus de tot ce pot cere sau imi pot inchi
pui?» Doamne, am doi baieti care vor merge la facultate
�i 0 fata care intra la liceu. Cum 0 sa Ie port de grija ca
hamal?" lata un fragment din scrisoarea unui om care, in
acel moment, era disperat.
Credinta lui incepuse sa se clatine putin. Dar credea cu

fermitate in visul lui �i termina fiecare rugaciune cu: "Cred
ca totul 0 sa fie bine, rna a�teapta mai multa prosperita
te decat pot cere sau decat imi pot inchipui." I n cele din
urma, peste �ase luni, s-a ivit 0 posibilitate de a lucra ca
intendent. A luat slujba �i salariul lui a ajuns la 78 de dolari
pe saptamana. I n rugaciunile lui catre Dumnezeu, spunea:

"Este ceva mai bine. Cel putin se mi�ca, in sfar�it, ceva."
Apoi s-a dus la biblioteca �i a imprumutat carti despre boi

lere. I nchipuiti-va, un hamal care studiaza boilerele! I-a
cerut lui Dumnezeu sa 11 indrume �i a muncit din greu, in
vatand pe rupte. A dat un examen, I-a luat, iar peste doua
saptamani �eful lui I-a intrebat daca ar vrea sa conduca 0
�coala care avea nevoie de un superintendent. S-a rugat
din nou pentru ca Dumnezeu sa-l indrume.
"Ei bine, Dumnezeu �i cu mine am luat aceasta slujba",

continua el in scrisoarea lui. "Cum El pusese aici toate cele
necesare pentru construirea �colii, am �tiut ca n-ar fi 0
problema prea mare pentru noi doi sa 0 conducem, a�a ca
Dumnezeu �i cu mine ca�tigam 145 de dolari pe saptama
na �i imi place ceea ce fac.
Povestea nu se sfar�e�te aici, pentru ca Dumnezeu �i cu

mine yom conduce intr-o zi un grup de cladiri �i yom face
o treaba foarte buna. Fiul meu a lacut un imprumut pen
tru a merge la facultate. Celalalt fiu are 0 bursa de 4 000
de dolari, iar fiica mea a obtinut 0 bursa la liceu. Gre�iti,
dr. Peale, cand spuneti ca Dumnezeu iti ofera abundenta.
Ar trebui sa spuneti ca Dumnezeu te rasfata."
lata un om umil, sarac, lara prea muM educatie, care se

lupta din greu. Dar a invatat unul dintre cele mai mari
adevaruri ale vietii, acela ca un om care este plin de cre
dinta in Dumnezeu �i dispus sa munceasca �i sa studieze
poate obtine rezultate uimitoare.
Entuziasmul autorului acestei scrisori este nelimitat,

la fel ca �i credinta lui. Rezultatul este ca a obtinut ni�te
beneficii nesperate, de care se bucura impreuna cu familia

lui. El ofera 0 dezmintire acelor sumbri profeti ai dispera
rii, care, de obicei, pun propriile e�ecuri pe seama stilului
de viata american.
�tiu din experienta ca in fata celor insufletiti de 0 idee

entuziasta, care Ie domina gandirea, se deschid lumi noi.
Atata vreme cat exista entuziasm, vor continua sa apara
noi posibilitati.
Cum a devenit 0 placinta izvorul

entuziasmului
I ntr-o seara, in Indiana, am vorbit la dna in fata unei mul
timi. Langa mine se afla pre�edintele unei organizatii care
pusese la punct 0 afacere. Era un om extrem de interesant
�i entuziast. Am vorbit despre diverse chestiuni �i am fost
impresionat de atitudinea lui. Era un om care parea sa se
bucure enorm de viata. Mi-a spus ca pusese la cale "cea
mai mare afacere din lume". Ceea ce mi-a spus el mi s-a
parut interesant, a�a ca I-am intrebat: ,,�i care este cea mai
mare afacere din lume?"
"Fac placinte", a zis el zambind, "iar tara asta are nevoie de

placinte bune, a�a cum Ie fac eu."
L-am descusut �i am aflat ca inainte fusese vanzator. Se

descurcase destul de bine, dar rezultatele nu erau prea
spectaculoase. Apoi, intr-o zi, s-a intamplat ceva care
avea sa-i ofere un drum nou. A mancat 0 bucata de pla
cinta intr-un restaurant de la marginea unui ora�el, un de
se oprise sa ia pranzul. Nu mai mancase niciodata 0 ase
menea placinta! Era 0 opera de arta! in saptamana urma
toare, s-a oprit din nou in acel loco PIacinta era la fel de
delicioasa. Acest obicei a continuat timp de cateva sapta

mani. Apoi, intr-o zi, placinta a devenit la fel ca oricare
alta: fara gust �i fara pic de aroma. A�a ca I-a intrebat pe
patronul restaurantului ce s-a intamplat. Acesta i-a spus ca
femeia care facea placintele se imbolnavise.
Pentru vecinul meu de masa, aceasta veste a fost catas

trofala. Gata cu placintele delicioase! I n drum spre casa,
zguduit inca de vestea prim ita, �i-a adus aminte ca sotia
lui era chiar talentata in arta culinara. De fapt, ea gatea
minunat, dar de cunind incepuse sa cumpere desertul de
la patiserie.
I ntreprinzatorul meu prieten �i-a convins sotia sa faca

ni�te placinte asortate. A gustat una �i era grozava. Le-a
dus la un restaurant local �i I-a invitat pe proprietar sa Ie
guste. Patronul le-a cumparat pe toate �i i-a comandat �i
altele. Pe vremea aceea, placintele de la patiserie costau
39 de centi, dar prietenul meu s-a gandit ca ale lui meritau
75 de centi �i a cerut intocmai acea suma. Patronul resta
urantului a spus ca pretul i se pare mare, dar nu �i in cazul
in care "clientii Yin sa mai cumpere". Placintele pregatite
acasa au avut succes �i sotia lui a inceput sa se ocupe de
asta zi de zi. Afacerea a mers atat de bine, incat a fost nevo
ie de ajutoare. I n cele din urma, au infiintat un lahorator,
care livra in fiecare dimineata placinte proaspete tuturor
restaurantelor.
Omul radia. Cu vocea vibrand de convingere, m-a asigu

rat ca produsele lui se caracterizau in continuare prin ca
litate, ca pe vremea cand erau facute in casa. Cum �i mie
imi plac foarte mult placintele, spre nemultumirea taliei
mele, i-am impiirta�it entuziasmul. I n seara aceea, dupa ce
am ajuns in camera mea �i rna pregateam de culcare, am
auzit un ciodinit in u�a. Era un Miat de serviciu cu doua

pIacinte fierbinti, pe care mi Ie trimisese prietenul meu;
una era cu mere, cealalta cu cire�e �i fiecare inghititura a
fost delicioasa.
lata un om care a pus intr-adevar pasiune in activitatea

lui, obtinand un rezultat extraordinar. Am auzit de la altii
ca acest entuziasm, declan�at de plkintele acelea grozave,
s-a extins in randul comunitatii, in care �i-a format 0 po
zitie de lider. El a descoperit ca entuziasmul poate aduce 0
schimbare in viata lui, 0 schimbare reala, indiferent dad e
yorba despre plkinte sau despre oricare alt produs.
Entuziasmul aduce zile bune

Rolul religiei este acela de a Ie oferi oamenUor tarie �i dra
goste intr-o lume in care e greu de trait. Nu toti oamenii
a�a-zi�i religio�i sunt entuzia�ti. Nici pe departe. Unii par
sa aiba strania idee ca tristetea �i pesimismul sunt em
blema cre�tinismului. Aceasta este 0 distorsionare a me
sajului lui Isus Hristos, care a spus: "V-am vorbit despre
aceste lucruri, pentru ca bucuria mea sa ramana in voi �i
sa va bucurati pe deplin" �i, de asemenea: "Veseliti-va in
totdeauna intru Domnul: �i din nou va spun, veseliti-va."
Crqtinismul poate semana bucurie �i elan in sufletul oa
menilor pentru a-i ajuta sa traiasca intr-un mod creativ �i
victorios in aceasta lume a grelelor incercari.
Un om cu 0 asemenea credinta este chiar unul dintre cei

mai eficienti vanzatori din industria americana. El a co
mercializat unele dintre articolele cele mai folosite astazi
in economie. Este un om de aqiune, cu 0 minte agera, care
a adus un serviciu imens bisericii �i comunitatii. Pornind
de la 0 situatie umila, a ajuns lider �i a avut contributii re

marcabile in diverse domenii. L-am intrebat ce crede des
pre viitor. Mi-a riispuns ca, dupa piirerea lui, 0 sa fie foarte
bine �i cii "ne a�teapta zile bune, pentru simplul motiv cii
Ie yom face sa fie bune".
�i-a afirmat credinta: "Dumnezeu I nsu�i ne-a dat puterea

�i autoritatea sa facem fiecare zi buna sau proasta. I n fieca
re dimineata putem alege daca yom avea 0 zi buna sau una
proasta. I n ceea ce rna prive�te, cand rasare soarele hota
rasc ca, prin ajutorul lui Dumnezeu, voi avea 0 zi buna.
Pot sa va spun ca, in acest fel, zilele mele sunt bune, de�i
nu intotdeauna u�oare." Acest om credea cii 0 zi pe care
unii oameni 0 numesc nefasta poate fi transformata intr-o
zi plina de noroc daca ne asumam aceasta sarcina.
Spunea ca are 0 formula mai mult decat accesibila pentru

zilele bune -0 tehnica in �ase pa�i, care cred cii va ajuta
cu adevarat pe oricine dore�te sa puna entuziasm in acti

vitatea lui.
Formula pentru a avea numai zile bune

1. Gandifi-vii cii este 0 zi bunii. Pentru ca 0 zi sa fie
buna, mai intai trebuie sa 0 vedeti astfel in con�tiin
ta dumneavoastra. Sa nu aveti nicio rezerva menta
lao Evenimentele sunt guvernate in mare masura de
gandirea creativa, a�a ca 0 conceptie pozitiva asupra
fiecarei zile va tinde sa 0 facii a�a cum va doriti.
2. Mulfumifi pentru 0 zi bunii. Aduceti multumiri, in
avans, pentru ziua cea bun a care va a�teapta. Mul

tumiti �i afirmati cii este 0 zi buna. Va va ajuta sa
transpuneti acest lucru in realitate.
3. Planificati 0 zi buna. Trebuie sa �titi exact care sunt

obiectivele dumneavoastra pentru ziua respectiva.
Planificati-va activitatea �i actionati intocmai.
4. Oferiti numai lucruri bune. Daca alimentati 0 zi cu
ganduri, atitudini �i fapte proaste, ziua va fi proas
til.. Dad 0 alimentati cu ganduri, atitudini �i fapte
bune, ea va fi buna.
5. Rugati-va pentru 0 zi buna. I ncepeti fiecare zi cu
afirmatia plina de forta din Psalmi 1 1 7, 24: "Aceasta
este ziua pe care a Iacut -0 Domnul, sa ne bucuram
�i sa ne veselim intru ea." I ncepeti ziua cu 0 ruga
ciune �i incheiati-o in acela�i fei. Atunci ziua va fi
buna, chiar daca Yeti trai experiente dificile.
6. Umpleti-va ziua cu entuziasm. Dati zilei tot ce aveti
�i ea va va da tot ce are! Entuziasmul va aduce 0
schimbare uria�a in fiecare zi �i in fiecare activitate.
Liderul in vanzari care mi-a incredintat aceste reguli mi-a

spus, chicotind: "Iata un citat pe care I-am luat de la un tip
pe nume H. W. Arnold: «Individul care este insufletit de
entuziasm fata de �ef (adica fata de activitatea lui) nu va fi
concediat.» "
Asta imi aminte�te de un patron care mi-a spus ca avea de

gand sa concedieze un angajat. L-am intrebat: "De ce nu-l
faci sa-�i indrageasca munca? Ajuta-l sa puna entuziasm
in ceea ce face." A�a a �i Iacut, iar angajatul a devenit de
neinlocuit. I n loc sa fie concediat, a reu�it sa se dedice trup
�i suflet muncii sale.
CAPITOLUL 6
Sunteti tensionat? Nervos?
Entuziasmul va poate veni in ajutor
STATEAM AMA NDOI LA 0 MAS A , privind spre mul

timea de aproximativ 1 500 de persoane ce umplea sala
de receptii a hotelului. Acest barbat, care urma sa rna pre
zinte in cadrul serii festive, era eel mai nervos maestru de
ceremonii. Ciugulea din mancare �i i�i umezea tot timpul
buzele uscate. Mana ii tremura ca 0 frunza batuta de vant
�i cand, din gre�eala, a atins-o pe a mea, am simtit ca era
rece ca gheata.
"Se pare ca sunteti putin nervos", i-am spus eu.
"Dad acum rna considerati nervos, ar fi trebuit sa rna ve

deti acum �ase luni", veni raspunsul sau surprinzator.
"Cu �ase luni in urma erati mai nervos decat acum ?", am
intrebat eu.
"Sigur", raspunse el, "iar cand 0 sa va prezint, Yeti vedea ca

a inceput sa fie mai bine."
Maestrul de ceremonii se ridica, cu genunchii �i vocea tre

murand, �i zise: "Prieteni �i concetateni, in seara aceasta
vreau sa vi-I prezint pe vorbitorul nostru, un om care mi-a
SUNTETI TENSIONAT? NERVOS ? 1 33
facut nespus de mult bine. Cu ceva timp in urma, tensi

onat �i stresat, eram in pragul unei caderi nervoase. Nu
puteam dormi �i eram iritat tot timpul. Dar chiar in acele
momente, un prieten mi-a trimis 0 carte scrisa de oaspe
tele nostru. Am luat cartea cu mine in pat �i, fie ca rna
credeti sau nu, n-am citit nici trei pagini �i am adormit."
La auzul acestei remarci bine intentionate, multimea se

zgudui de ras.
o reactie care nu a reu�it sa amelioreze starea de tensiu

ne in care se afla maestrol de ceremonii. Mai tarziu, m-a
intrebat daca am timp sa starn de yorba intre patru ochi.
Cand am ramas singuri, i-am spus: "Trebuie sa con�tien
tizam faptul ca, de�i ai facut progrese, pana acum nu ai
reu�it sa depa�e�ti barierele acestei probleme legate de ten
siunea interioara."
I -am reamintit di exista doua tipuri de tensiune. Primul

tip, cel benefic, invioreaza spiritul, iar cel de-al doilea,
malefic, zdrobe�te mintea �i spiritul. Ca sa reu�easca sa
invinga raul reprezentat de cel de-al doilea tip de tensiune
�i sa se indrepte spre 0 gandire pozitiva, care sa-l anime,
I-am indrumat sa practice terapia cu entuziasm. Acest tra
tament ar avea puterea de a-i reorienta gandirea �i de a-I
smulge din universul sau, in care domina egoismul �i in
care nu lasa pe nimeni sa patrunda. Egoismul este cauza
hipersensibilitatii sale �i a angoaselor care-i bantuie spiri
tul. Vinovat de situatia critica in care se afla nu era decat
el insu�i, deoarece era un om slab, iar asupra lui plutea un
nor incarcat de tensiune, in care el se lasa invaluit.
in momentul in care entuziasmul devine vulnerabil, starea

de tensiune se accentueaza. Aceasta este perioada propice
pentru a aqiona in forta. Oind simt ca imi pierd energia,

eu insumi incerc sa rna lini�tesc, �i daca pot, chiar pen
tru 0 scurta perioada de timp, rna retrag intr-un loc unde
domne�te tacerea. De obicei, locul in care rna relaxez este
ferma mea din Dutchess, New York. Dar odata, dupa 0
perioada deosebit de grea, simteam nevoia sa plec cat mai
departe, a�a ca m-am urcat la bordul unui avion cu reac
tie �i, in �apte ore, am aterizat in Elvetia. M -am indreptat
catre un loc minunat �i senin, Alpine Valley din Engadine,
denumit adesea "Acoperi�ul Europei". Aici, cele trei var
furi muntoase, Julier, Maloja �i Bernina, formeaza 0 pun
te care face trecerea spre lumea misterioasa de dincolo.
Aceasta fuga de tot ceea ce inseamna stresul cotidian iti da
puterea, in momentul in care te intorci in lumea civilizata,
sa poti infrunta problemele ce tin de viata de zi cu zi.
Ca sa te poti elibera de tensiune nu este nevoie, binein

teles, sa faci 0 excursie in strainatate. Adesea, 0 priveli�
te sub bolta instelata face minuni �i nu costa niciun ban.
St. Moritz este 0 statiune balneara cum rar intalne�ti, am
plasata intr-o vale incercuita de munti, care se gase�te la
1 830 de metri deasupra nivelului marii. Aerul de munte
este tonic, mereu proaspat �i bineracator. Lumina blanda
a soarelui te rasfata peste zi. Scanteierea stelelor ce par a
fi atat de-aproape inunda cerul, spre seara, atunci dnd
ultima geana de lumina se pierde-n asfintit. Noptile sunt
racoroase, numai bune pentru un somn lini�tit, mai ales
cand aerul de munte se contope�te cu vanticelele caldute
intr-o adiere de vara.
Prietenul meu in al carui hotel locuiesc �i care este una

dintre cele mai minunate gazde spune ca aerul �i soarele
impreuna cu apa din Engadine au racut minuni, vindecand
SUNTETI TENSIONAT? NERVOS? 1 35
oameni din intreaga lume. In acesta statiune pe care oa

menii 0 cutreiera din timpuri stravechi, te poti elibera de
tensiuni �i-ti poti gasi pacea.
Deoarece stresul constituie 0 grava maladie a societatii

moderne, este absolut necesar ca fiecare dintre noi, macar
ocazional, sa se retraga din tumultul ora�elor, astfel incat
sa simta cu adevarat ca traie�te.
Guvernatorul unui stat american mi-a spus ca participa

la intrunirile anuale ale unui grup de barbati, unde, intr-o
atmosfera religioasa, lini�tea absoluta este obligatorie pe
parcursul a 48 de ore.
"Cum?", am intrebat eu. "Cum i�i poate impune un politi

cian sa taca doua zile?"
"Acest lucru face parte din tratament", mi-a raspuns gu

vernatorul, zambind plin de satisfaqie.
"Autodisciplina are valoare curativa, pentru ca in lini�te te

poti redescoperi pe tine �i pe Dumnezeu.
Perspicacitatea �i limpezimea gandirii Ie poti dobandi pe

masura ce tensiunea spasmodica a vietii este inlaturata.
Tot atunci mi-a reamintit �i cuvintele pline de intelepciu

ne ale lui Carlyle: ,, 1n tacere, lucrurile marete renasc."
Am facut imediat legatura cu un citat din Isaia: "I n tacere

�i in incredere sta taria." Printre altele, acest text redii 0
corelatie interesanta: tacerea duce spre incredere, iar in

crederea te calauze�te spre taria sufleteasca. �i tacerea im
preuna cu increderea �i cu taria morala se armonizeaza
pentru a face din tine 0 persoana mai competenta �i, in

mod sigur, un om fericit �i entuziast.
Ei bine, dupa vizita in valea aceea intinsa �i insorita, incon

jurata de piscuri uria�e, starile insuportabile de anxietate
au inceput sa dispara. Padurile intunecoase care formeaza
un bnlu in jurul coastelor muntoase, iar deasupra cerul de
un albastru infinit te duc cu gandul la Italia �i dincolo de
piscurile Berninei. Aerul este mai rare fiat decat in regiuni
Ie de campie �i are calitati curative �i, impreuna cu lumina
binecuvantata a soarelui, produce un efect relaxant, ase
manator unui masaj facut cu ginga�ie. Apele minerale �i
baile cu namol dau 0 senzatie de bine.
t nsa este nevoie de ceva mai important decat soarele, aerul

�i apa, deoarece tensiunea poate fi controlata psihologic
�i spiritual. Secretul depa�irii starilor de tensiune este 0
atitudine mentala controlata, iar deseori aceasta depinde
de factori spirituali.
La St. Moritz, un playboy instarit, pe cale sa cheleasca, mi-a

spus ca nu are "nimic altceva decat timp �i bani". Fusese
la tratamente in toate statiunile balneare din Europa, dar
se plangea ca are tot timpul mancarimi. "Oare n-o sa scap
niciodata de mancarimile astea ingrozitoare?", se intreba
el, patetic.
I -am povestit despre 0 femeie care avusese "mancarimi"

ani la rand. Medicul ei a trimis-o la mine, explicandu-mi
ca nu �tie din ce motiv ea "se scarpina pe dinauntru". Era
extrem de tensionata. Discutia noastra a scos la iveaIa 0
veche suparare pe 0 sora de-a ei, legata de testamentul
tatalui lor. Dupa parerea medicului, nu exista nicio in
doiala ca aceasta ura era cauza senzatiei de mancarime.
SUNTETI TENSIONAT? NERVOS? 137
Am convins-o sa renunte la acest sentiment �i, treptat, pe

masura ce tensiunea s-a miqorat, mancarimile au incetat.
Nu e nevoie sa fiti tensionat, nici macar in aceasta era a

angoaselor. Puteti trai tara necazuri, iar 0 metoda de a face
aceasta este cultivarea unor atitudini �i tehnici ale entuzi
asmului.
S-ar putea ca problema dumneavoastra sa fie, partial sau

in intregime, de ordin medical, caz in care tratamentul va
fi prescris de un medic. Pe de alta parte, problema poa
te fi determinata de factori psihici. I n acest caz, cititi mai
departe, pentru ca acest capitol va este destinat. Vii poate
oferi un ajutor creativ.
Un om de afaceri, vindecat de zbucium

Cu ajutorul entuziasmului, am reu�it sa vindec de stres un
bine cunoscut om de afaceri, 0 veche cuno�tinta de-a mea.
Aceasta stare il tulbura foarte mult �i dorea cu dispera
re ajutor. Am reu�it sa-i fiu de folos, deoarece a urmat cu
strictete un anumit program. Orice om poate fi ajutat daca
dore�te cu adevarat �i daca studiaza �i crede in tehnici care
s-au dovedit benefice pentru alte persoane Cll probleme
similare.
Acest biirbat, Joe, a inceput sa-mi asculte slujbele in spe

ranta ca se va elibera de 0 stare acuta de tensiune. Curand
dupa aceea, a stabilit 0 intalnire cu mine �i mi-a descris
starea lui de intensa nervozitate, una dintre manifestarile
acesteia fiind incapacitatea de a lua decizii. Ori de cate ori
i se cerea sa ia 0 decizie, simtea ca "este inundat de 0 tran
spiratie rece" �i ca "ii vine sa le�ine". Dezechilibrul sau era
o adevarata pacoste, pentru ca in afacerea lui trebuia sa ia

hotarari importante in fiecare zi.
I nainte nu avusese astfel de tulburari. Chiar lua decizii

intr-un mod foarte inteligent. Altfel, n-ar fi fost numit in
functia de director executiv. Doctorii i-au pus diagnosti
cul de hipertensiune acuta, cauzata, dupa piirerea lor, de 0
veche anxietate inradacinata in subcon�tient. I s-a prescris
un tratament. Pilulele il ajutau sa-�i duca la capat trebu
rile. "Dar", s-a plans el, "nu pot sa iau pastile tot restul
vietii mele, de fiecare data cand trebuie sa iau 0 hotara
reo Singura mea speranta este sa scap de aceasta tensiune,
altfel cred ca va trebui sa ies la pensie �i apoi sa mor."
A ramas tacut pentru 0 vreme, apoi a spus pe un ton mi�

cator: "Cred cii Dumnezeu rna poate vindeca. Da, cred ca
El rna va vindeca."
"De vreme ce tu crezi cu sinceritate �i in profunzime acest

lucru, vindecarea este deja pe drum." I -am vorbit despre
imensa putere a credintei �i i-am reamintit ca in Noul
Testament exista nenumarate exemple de vindecari - �i
despre cat de importanta era, in toate aceste situatii, pu
terea credintei. De exemplu, femeia bolnava care s-a stre
curat timid prin multime �i a atins marginea mantiei lui
Isus. Nici macar nu i-a vorbit Domnului, ci, pur �i simplu,
a crezut cii se va vindeca dacii-I va atinge mantia. �i a fost
vindecata.
"De�i e�ti un om important, Joe", am spus eu, "pari sa ai

�i mai rar intaInitul dar al unei credinte copilare�ti, a�a cii
eu cred cii te vei vindeca. «Daca vei avea credinta cat un
graunte de mu�tar. . . nimic nu-ti va fi peste putinta.»"
"Cred asta cu adevarat", a exclamat el. "Ce trebuie sa fad"
"Nimic", am spus eu, "doar sa continui sa crezi. Nu te opri

sa-I multume�ti lui Dumnezeu pentru harul Lui vindeca
tor �i pentru faptul ca acum te vindeca. Nu cere vindecarea
ca pe un lucru ce iti va fi oferit mai tarziu, ci considera ca
e�ti deja sanatos. De asemenea, insu�e�te-ti tot ce este scris
in Noul Testament despre credinta �i memoreaza cat mai
mult, pentru ca mintea ta sa fie deschisa spre Dumnezeu.
15 minute pe zi dedicate acestui lucru vor savar�i miraco
Ie. Principalul scop al acestui tratament este sa iti adan
ce�ti credinta, pentru ca, in esenta, credinta este cea care
te va vindeca, mai presus de orice altceva."
Puterea vindecitoare a credintei inflicirate

Pacientul a simtit aproape dintr-odata 0 u�urare �i I-a cu
prins entuziasmul - un entuziasm atat de navalnic, incat
rna sun a �i-mi spunea: "Ia asculta asta. Nu-i extraordi
nar?" �i imi cita 0 frad din Biblie despre credinta, vin
decare sau pace . .J mi pare rau c a t e deranjez", i�i cerea el
scuze, "dar nu cred sa mai fi fost vreodata atat de fericit."
Era un om deosebit, care-�i exterioriza sentimentele. Acest

gen de oameni i�i proiecteaza tendintele interioare asupra
lumii inconjuratoare. Sunt credincio�i �i alunga orice rau
din calea lor, inclusiv tensiunea, nervozitatea.
Joe fusese toata viata un om de actiune. Prin urmare,

fusese format dupa psihologia credintei �i, a�a cum am
mentionat, avea �i calitatea de a fi umil. 0 fire extraverti
ta combinata cu umilinta reprezinta 0 cale extraordinara
pentru cultivarea fortei personale. Avea un suflet suficient
de mare pentru a fi simplu �i credincios.
1 40 FORTA ENTUZlASMULUI
Po ate ca Isus Hristos s-a gandit la oameni cu 0 forta men

tala puternica, a�a ca Joe, cand a spus: " . . . cel care nu va
primi imparatia lui Dumnezeu ca un copil mic, nu va
patrunde in ea." Daca aveti tot ceea ce e nevoie pentru
a deveni simplu, umil �i neafectat, cu 0 credinta aidoma
celei a unui copil, atunci va puteti bucura de cele mai mari
binecuvantari ale vietii.
L-am mai invatat pe Joe sa simta prezenta lui Dumnezeu.

Se spune ca "Isus Hristos [este] acela�i ieri, astiizi �i pentru
totdeauna". �adar, putem presupune ca vindeciiri aseme
nea celor facute de El in cursul vietii Sale fizice se produc
�i astazi, in timpul vietii Sale spirituale. Cand oamenii I I
simt cu adevarat pe Dumnezeu, ei sunt strabiituti de ace
ea�i forta care i-a vindecat pe cei ale caror tiimaduiri sunt
redate in Scripturi.
Prin urmare, procesul de eliberare a tensiunii acestui om a

inceput sa dea rezultate numai atunci cand el a devenit cu
adevarat credincios. Deoarece a acceptat ideea ca vinde
carea era aproape, a fost stimulat de entuziasmul curativ.
Pe miisura ce a continuat sa-�i umple sufletul de credinta
�i sa I I simta pe Dumnezeu, tensiunea a inceput sa scada;
optimismul a pus stapanire pe el. Procedura a avut atata
succes, incat, cu timpul, vitalitatea lui Joe a inceput sa fie
extraordinara.
Unul dintre partenerii lui Joe, caruia ii fusese incredintat

secretul tratamentului, a comentat: "N-a� fi crezut ca Joe
se poate schimba. E de-a dreptul uimitor." �i a adaugat,
impresionat: "Numai Dumnezeu a putut face asta."
�i acesta este adeviirul. N-ar fi putut-o face decat

Dumnezeu. Pentru ca "in El era viata; �i viata era lumina
oamenilor", eeea e e inseamna e a traiti e u adevarat atunci

cand Dumnezeu va daruie�te 0 noua viata. Toistoi a spus
ea "a-L eunoa�te pe Dumnezeu inseamna a trai".
Aeeasta vindeeare a starilor de tensiune s-a realizat prin

gandire, eredinta �i praetid - triada magica. Tensiunea
existenta in minte a fost inlaturata �i inloeuita eu un mo
del de gandire puternic, eonstruit in jurul lui Dumnezeu.
I-am sugerat lui Joe ea atunci eand se treze�te sa-i "vor
beasea" lui Dumnezeu, adueandu-I multumiri pentru
somnul bun din timpul noptii. Apoi, urma ea, din punet
de vedere mental, sa-I dciruiasea ziua Domnului, eu ere
dinta ea i se vor dezvalui eaile pe care era nevoie sa pa
�easea. Urma sa spuna: "Doamne, astazi am de luat ni�te
decizii importante. De vreme ee Tu rna vei indruma, cum
a� putea sa gre�esc?"
Apoi, trebuia sa fad ni�te exercitii fizice riguroase, in tim

pul earora urma sa spuna: "Aeeasta este ziua pe care a fa
eut-o Domnul; noi ne yom bueura de ea."
La birou, inainte de a ineepe munea, urma sa spuna:

"Doamne, aeum trebuie sa tree la lucru. Stai eu mine �i
ajuta-ma." I-am povestit despre 0 inseriptie aflata lan
ga u�a unui prieten de-al meu, eelebrul scriitor Fulton
Oursler: "Doamne, astazi voi fi foarte oeupat. S-ar putea
sa uit de Tine, dar Tu sa nu rna uiti." Nu ered ea Fulton sa
fi uitat vreodata de Dumnezeu - �i el a fost, eu siguranta,
unul dintre eei mai entuzia�ti oameni.
De asemenea, Joe trebuia sa repete pe pareursul zilei cate

va rugaciuni. De exemplu, poate ea avea de dat un telefon
important. Urma sa se roage astfel: "Doamne, ghidea
za-ma in aeeasta eonversatie. Multumese." Cand trebuia
sa dicteze 0 scrisoare, putea spune 0 scurta rugaciune si

milara. Aceste "rugaciuni-fulger" ave au rolul de a-i aduce
in con�tiinta prezenta lui Dumnezeu, nu ca pe un per
sonaj cu contururi vagi, aflat undeva in cer, ci ca · pe un
prieten capabil sa-l indrume. Urmand aceste proceduri,
lucru pe care I-a facut intr-un mod sincer �i increzator, a
inceput treptat sa ia tot mai u�or decizii, iar intr-o zi mi-a
spus: " I n sfar�it, am reinvatat cum sa iau 0 decizie �i apoi,
dupa ce am luat-o, sa 0 uit. Nu-mi mai provoc stari de
tensiune, gandindu-ma cu nervozitate la ceea ce a fost."
Entuziasmul lui redescoperit I-a inaltat deasupra stresului.
Prin urmare, forta lui mentala s-a rede�teptat �i a devenit
capabil sa controleze cu fermitate orice situatie.
In fine, seara se ruga a�a: "Multumesc, Doamne, pentru

ca ai fost toata ziua alaturi de mine. Am petrecut 0 zi buna
impreuna. Acum binecuvanteaza-ma cu un somn odih
nitor. Noapte buna, Doamne." Cand simtirea Prezentei a
crescut in mintea lui, entuziasmul resuscitat i-a inlaturat
din con�tiinta gandurile pline de tensiune �i nervozitate �i,
in sfar�it, s-a facut bine. Entuziasmul �i-a manifestat din
nou puterea vindecatoare.
Am �tiut ca s-a facut bine atunci cand, uitand de sine, a

inceput sa spuna: "Doamne, ce pot face pentru Tind"
Acest lucru este important, pentru ca tensiunea nu dispare
complet pana ce individul nu devine suficient de entuziast
pentru a ie�i din sine. lata un citat din Seneca: "Mintea nu
este intr-o stare buna decat atunci cand e impacata cu sine
ins�i." lar mintea nu poate fi impacata cu sine daca e�ti
preocupat numai de propria persoana. Cu cat cineva este
mai inchis in sine, cu atat sunt mai multe �anse sa apa
ra tensiuni. I n realitate, anxietatea nu este atat problema
celui ocupat, cat a celui egocentric. Oamenii dezorgani

zati, agitati �i chiar frenetici - indisciplinatii mental -
sunt tensionati, iar asta e foarte firesc. Dar oamenii cu 0
minte extravertita �i organizata, care-�i controleaza bine

gandirea, sunt capabili sa traiasca dvilizat �i fara griji.
Vitali de sine �i angoasele vor dispirea

A venit sa-mi ceara sfatul un om care s-a plans cu dispera
re cii "nervozitatea il innebune�te". �i chiar era intr-o stare
vecina cu isteria. Se pare cii faptul de a trai in New York il
facuse "sa-�i iasa din minti" �i, pur �i simplu, nu mai putea
suporta zgomotul, stresul �i confuzia. l �i dorea sa mearga
undeva la tara, sa colinde dealurile �i sa nu mai auda decat
raurile ce susura.
"John, nu te-ar ajuta cu nimic sa te muti la tara", i-am spus

eu, destramandu-i visul de pace �i lini�te. "Vei gasi �i acolo
aceea�i tensiune. Problema nu sta in faptul ca locuie�ti in
New York, ci in mintea ta." I-am povestit despre barbatul
pe care-l intaInisem odata pe 0 strada din New York, care,
atunci cand I-am intrebat de sanatate, a inceput 0 lunga
�i extrem de incordata disertatie despre cat era de apasat
de griji. A fluturat din mana ca �i cum ar fi cuprins prin
gestul sau intregul ora� �i a exclamat: "l nsu�i aerul acestui
ora� este plin de tensiune." A trebuit sa-l trezesc la reali
tate, spunandu -i: "Daca ai duce 0 mostra din acest aer la
laboratorul de analize �tiintifice, s-ar descoperi, fara indo
iala, ca e plin de murdcirie. Dar nu s-ar gasi nicio farama
de tensiune. Tensiunea nu se afla in aer, ci in rnintile celor
care il respira."
Dupa ce i-am spus aceasta poveste, I-am indemnat sa in

cerce sa-�i impregneze gandurile de entuziasm pentru a
contrabalansa angoasele care-i provocau aceasta tensiune
nervoasa. "Entuziasm!", a pufnit el. "E ultimul lucru pe
care-l am! "
"Poate chiar asta e problema", i-am raspuns. "Hai s a incer

cam sa facem rost de putin entuziasm."
"Bine", a mormait el, "tu e�ti doctorul. Dar cum sa facem?"
"Dad eu sunt doctorul, 0 sa-ti prescriu ceva care va pune

in mi�care entuziasmul vindecator in mintea ta agitata."
Puteti fi siguri d imi cuno�team foarte bine pacientul.

Eram pe deplin con�tient de interesul lui exagerat fata de
propria persoana �i de preocuparea lui excesiva pentru
bunastare �i confort. �tiam ca foarte rar dona bani bisericii
�i ca nu se implica in viata comunitatii. Era introvertit -
inchistat, de�i avea unele calitati. Starea lui de tensiune era
de fapt 0 boala provocata de egocentrism. Pentru a vinde
ca aceasta maladie era nevoie de masuri extreme in ceea
ce it privea.
"John", I-am intrebat, "ai 0 ora libera ca sa faci ceva pentru

mine?" A fost putin surprins, dar nu m-a refuzat. Voiam
sa-l sune pe un prieten de-al meu, care avea 0 gramada
de probleme. Fiul lui se incurcase cu 0 ceata de derbedei.
Baiatul se considera un libertin �i era in razboi cu toata
lumea, de la tatal lui pana la Guvernul Statelor Unite. Se
certase cu �eful lui, pe care-l numise "capitalist gras", �i
fusese concediat. De atunci, mersese din rau in mai rau.
Era atat de galagios, incat nimeni nu-l accepta in preajma.
Traia pe socoteala tatalui sau, care se descurca destul de

greu, deoarece afacerea lui nu era prospera.
"Dar, de curand, tatal lui a primit 0 lovitura �i mai dura.

Medicul i-a dat de veste cii sotia lui are 0 boala incurabila.
Am incercat sa-l sustin, dar bietul om e intr-o situatie tare
dificila."
"Doamne, imi pare rau pentru el", a spus John. "Omul

acesta are nevoie de credinta." Un asemenea comentariu
era ultima reactie la care m-a� fi a�teptat din partea lui
John.
A protestat, spunand cii n-avea ce sa-i ofere nefericitului

om, �i mi-a reamintit ca el insu�i avea probleme, ca venise
la mine pentru ajutor. ,,�i ce-a� putea sa spun sau sa fac ca
sa-l ajut pe omul acesta?", a intrebat el.
1 -am spus cii de multe ori �i eu ave am aceasta problema,

dar, pur �i simplu, rna rugam lui Dumnezeu sa rna indru
me, apoi incercam sa fac �i sa spun ce puteam mai bine.
"I ncearca metoda asta", i-am sugerat eu. "Du-te sa-l vezi
pe acest om din partea mea �i da-mi de �tire cum merge."
S-a dus, dar era plin de indoieli. Timp de cateva zile n-am
avut nicio veste de la el �i incepusem sa cred cii rna aban
donase. Apoi m-a sunat ca sa-mi dea eel mai uluitor ra
port. "Chiar I-am pus pe picioare pe batran", mi-a spus el
entuziasmat. ,,1 -am spus ca prin credinta se poate rezolva
orice problema. N-o sa-ti vina sa crezi, ne-am rugat im
preuna. E prima oara cand rna rog impreuna cu cineva.
�i ieri-seara I-am dus la restaurant. I I �tii pe baiatul ala
agitat? Sa �tii ca pu�tiul nu e rau. E doar derutat. S-ar putea
ca supararile lui pe societate sa aiba 0 cauza reala. Oricum,
nu �tiu dadi rna erezi, dar asta-seara merge eu mine la

cina. Dar am insistat sa-�i puna 0 eama�a eurata. �i �tii
eeva, mi-a spus ea s-a saturat sa arate ea un vagabond.
Parea ehiar bueuros di un prieten i-a spus sa se imbraee �i
el mai ea lumea."
"Parea-ti place sa te oeupi de aeest eaz, John. Cum mai

merge eu tensiunea ta?"
"Tensiunea mea? Nu ered ea mai am vreo tensiune. Dar

pe langa problemele lui Dick, ale mele par ni�te eopilarii.
Ne vedem mai tarziu." �i ne-am vazut, mult mai tarziu.
Devenise atat de preoeupat de Dick �i de fiul lui, incat nu
mai avea timp pentru problemele personale.
Cateva luni mai tarziu, am tinut slujba de inmormantare

pentru sotia lui Dick. Se afla �i John de fata, alaturi de tata
�i de fiu. Era evident ea amandoi se bizuiau pe el in cli
pele aeelea triste, de doliu. John a mai treeut pe la mine,
dar nu ca sa-mi vorbeasca despre el. Entuziasmul fata
de oameni alungase orice urma de stres. Apoi s-a mutat
intr-un ora� din Vestul Mijlociu �i, din cate am auzit, ii
ajuta pe oameni sa rezolve un alt tip de conflict - eon
flictul interrasial. Datorita efortului de a rezolva probleme
sociale mai importante, nefericirea lui a fost aproape spul
berata. Entuziasmul l-a ajutat sa se vindeee.
Medicii atrag atentia asupra faptului ea stresul este foarte

periculos in maladiile fizice. Orice procedura care il poate
diminua ne face bine. Iar un entuziasm puternic �i bine
directionat poate fi de ajutor in multe eazuri. Dr. Hans
Seelye afirma de cativa ani ca stresul este cauza principa
la a tuturor bolilor, dezeehilibrand funetiile organismului
uman. Un cunoscut specialist in domeniul cardiovascular
mi-a aratat electrocardiogramele a trei oameni, racute la

varsta de 65 de ani. Mi-a spus ca, daca ar fi sa judece si
tuatia dupa ceea ce indica ele, "ace�ti oameni ar trebui sa
fie morti. Dar, in realitate, ei au acum 70 de ani �i duc 0
viata bun a". Cand I-am intrebat care e motivul, mi-a spus
ca fiecare dintre ei reu�ise sa controleze tensiunea �i stre
suI. Au renuntat la nefericire �i �i-au cultivat un entuziasm
sanatos. Prin urmare, in toate cele trei cazuri prognoza era
imbucuratoare.
Entuziasmul este un medicament

foarte bun
I n cartea sa The Healing of Persons, dr. Paul Tournier, un
celebru psihiatru din Europa, sustine ca 0 gandire gre�ita
poate avea efecte devastatoare in plan fizic. EI afirma ca
"majoritatea bolilor nu apar din senin, a�a cum se crede in
general. Terenul este pregatit de-a lungul anilor, printr-o
alimentatie gre�ita, nerabdare, munca in exces �i confiicte
morale, care erodeaza vitalitatea omului. Cand, in cele din
urma, se manifesta boala, ea va fi tratata prin metode cat
se poate de superficiale, rara a cerceta cele mai indepartate
cauze". Citandu-l pe un coleg, dr. Tournier adauga: "Omul
nu moare, ci se sinucide."
Un pacient a fost trimis la clinica noastra de la biserica

Marble Collegiate de un medic din provincie, care a spus:
"Acest om pur �i simplu se sinucide prin depresie. Nu �tiu
nicio metoda care sa-l poata vindeca. Dati-i ni�te entuzi
asm fata de viata, altfel s-ar putea sa moara." Din fericire,
am reu�it sa-l ajutam pe acest om sa ia "medicamentul"
entuziasmului �i nu numai ca a ramas in viata, dar �i-a
depa�it starea de depresie.
Doctorul Tournier mai spune di "a face ceva care contra

vine scopurilor lui Dumnezeu, din punct de vedere fizic,
pSihologic sau moral inseamna ca traie�ti intr-un mod
gre�it, iar consecintele vor fi dureroase". Multi medici care
trateaza pacientul, �i nu boala, �i care, poate, nu sunt la fel
de credincio�i precum dr. Tournier sunt totu�i de acord
cu concluziile sale, ca �i cu efectele pe care Ie au ura, raul,
tristetea �i depresia asupra omenirii.
De exemplu, un medic care afirma ca nu participa nici

odata la slujbele religioase �i nici nu folose�te termeni
religio�i a povestit despre un pacient care a murit de "ran
chiuna". Pe aceasta a definit-o ca pe ,,0 ura profunda, atat
de virulenta, incat spre sfar�itul vietii respiratia pacientu
lui capatase un miros ingrozitor, de parca organele cor
pului sau s-ar fi descompus dintr-odata". Apoi a adaugat,
folosind un citat care m-a surprins: "Rasplata pacatului
este moartea."
Gandirea gre�ita nu determina intotdeauna imbolnaviri

atat de grave ca aceea mentionata mai sus. Dar este un fapt
dovedit ca orice procedura care reimprospateaza mintea,
cum ar fi speranta, optimismul �i entuziasmul, duce la sa
natate �i la bunastare. Prin urmare, daca sunteti nervos,
entuziasmul va poate ajuta, a�a cum i-a ajutat pe multi altii.
Matiniile ingrijoririi, pietrele agitatiei

�i agrafele de birou rasucite
Aceasta era a stresului pare sa-i afecteze pe oamenii de
pretutindeni. Cum am facut multe calatorii in Orientul
Mijlociu, 0 zona aflata departe de climatul materialist al
civilizatiei occidentale, am observat ca �i acolo exista 0
tendinta spre nervozitate. Musulmanii credincio�i poar

ta, de obicei, in jurul gatului un �irag de matanii, in timp
ce degetele lor se mi�ca neobosite de la 0 margea la alta,
fiecare dintre acestea reprezentand numele unei divinitati.
Folosite ca "matanii ale ingrijorarii", rolul lor este de a
reduce anxietatea.
Daca aveti tendinta sa categorisiti acest obicei drept "su

perstitie", permiteti-mi sa va povestesc despre vizita mea
intr-un magazin de pe Fifth Avenue, unde proprietarul
mi-a aratat impresionantul lui inventar de obiecte din
jad. Printre alte lucruri, era expusa 0 pies a plata, lunga de
vreo dtiva centimetri �i lata de doi, cu 0 margine adaptata
pentru conturul degetului mare. Mi-a spus ca se nume�te
"piatra agitatiei". Mi-a oferit una dintre ele cu generozi
tate �i mi-a spus ca Ie vindea cetatenilor din New York �i
Westchester.
Piatra era a�ezata intr-o cutie acoperita cu piele de capri

oara, insotita de un mic prospect ce transmitea cumpa
ratorului urmatorul mesaj : "Relaxarea este la indemana
dumneavoastra. Stresul �i tensiunea dispar daca va depla
sati degetele peste suprafata neteda a Pietrei Agitatiei. Este
din jad, sculptat cu maiestrie pentru a se potrivi cu per
sonalitatea dumneavoastra. �i Yeti fi mandru s-o aratati
�i altora. Timp de secole, calmul �i caracterul impasibil al
orientalilor au fost puse pe seama gesturilor de a mangaia
figurinele de j ad. Se considera ca jadul este binefacator �i
poate impiedica to ate relele."
Se pare ca americanii sofisticati, ca �i cei a�a-zi�i "super

stitio�i", poarta speranta ca mangaierea pieselor de jad are
un efect lini�titor, magic. E posibil ca gestul de a pipai �i
a legana fara incetare sa Ie alunge temporar anxietatea. In
ziua de azi, oamenii de afaceri, flind tensionati, maltra

teaza zilnic mii de agrafe de birou. Se pare cii mataniile
ingrijorarii, pietrele anxietatii �i agrafele de birou rasucite
sunt simptome ale unei dorinte incon�tiente de a ne elibe
ra de tensiune. Dar inutilitatea unor asemenea proceduri
este evidenta, pentru ca adevarata vindecare nu se obti
ne prin mi�carea agitata a degetelor, ci prin cultivarea, in
mod controlat, a unei anumite atitudini mentale. Pacea se
gase�te doar in profunzimile sufletului.
Autocontrolul, du�manul stresului

Metoda curenta de rezolvare a problemelor emotionale
este analizarea acestora in profunzime, cu ajutorul unui
psihiatru. Este 0 tehnica valabila �i corecta. Dar 0 mare
parte din tensiune poate fi inlaturata dadi pacientul i�i
ia un angajament, in profunzimile con�tiintei sale: acela
ca este hotarat sa depa�easca tensiunea. Desigur, trebuie
gasita cauza agitatiei, iar acest lucru poate fi obtinut prin
consiliere. Dar trebuie sa vina un moment cand persoana
decide sa inlocuiascii reaqiile nedisciplinate prin reactii
emotionale controlate. Nu oricine este destul de puternic
pentru a folosi aceasta metoda disciplinara, dar unii oa
meni au aceasta capacitate, poate intr-o masura mai mare
decat i�i dau seama. Indiferent de sprijinul pe care 11 pri
me�te cineva din partea psihiatrului �i indiferent de cali
tatea consilierii, realitatea absoluta este cii omul singur, cu
ajutorul lui Dumnezeu, trebuie sa faca pasul decisiv care
determina vindecarea.
De exemplu, acum cativa ani am luat cina cu ni�te prie

teni pe terasa restaurantului Royal Danielli din Venetia.
Deasupra noastra strruucea luna plina, iar cantecele
romantice ale gondolierilor razbateau dinspre apele ar

gintii ale Canal Grande. Am inceput sa discutam despre
frumusetea �i pacea acelei seri �i despre cat de benefic era
acest mediu pentru oamenii tensionati �i foarte ocupati, a�a
cum erau cei adunati in jurul mesei noastre - un director
executiv din New York, un producator de la Hollywood, un
agent de bursa metropolitan �i sotiile acestora.
Producatorul de filme i�i exprima opinia ca mijloacele cu

rente de a rezolva problemele emotionale trebuie sa acorde
o mai mare valoare curativa factorului pe care el 11 numea
"spirit de decizie disciplinat". �i-a subliniat punctul de ve
dere printr-o istorisire ce-l avea drept protagonist pe tataI
lui. "TataI meu", a spus el, "era omul cel mai disciplinat
pe care I-am cunoscut. I�i controla pe deplin orice reactie
emotionala. I nsa nu era 0 persoana rece, a�a cum ar fi fost
de a�teptat. Dimpotriva, era un barbat plin de entuziasm
�i de 0 profunda caldura umana. Dar inca un lucru care-l
caracteriza foarte bine era controlul emotional."
A povestit ca, inainte de a implini 40 de ani, tatru lui avea un

temperament srubatic, de nestapanit. Avea izbucniri ingro
zitoare de furie, apoi cMea in cea mai neagra depresie. " In
copilarie, am fost martor de multe ori la acest comporta
ment focos. Dar pe la varsta de 40 de ani, tata �i-a luat din
tr-odata in stapanire propria-i fire. S-a schimbat pe deplin
�i nu I-am mai vazut niciodata facand 0 criza de furie sau
de deprimare. A devenit 0 persoana controlata, cu un entu
ziasm �i 0 bucurie extraordinare. Era normal din punct de
vedere emotional - to ate problemele disparusera."
"Cativa ani mai tarziu", continua producatorul de la

Hollywood, "l-am intrebat pe tata cum reu�ise sa faca 0
schimbare atat de spectaculoasa. Raspunsul lui a fost cel
clasic: «Fiule, pur �i simplu am obosit sa fiu �a cum eram.

Credeam in rugaciuni �i in Dumnezeu. A�a ca i-am spus
lui Dumnezeu ca m-am saturat de mine �i L-am rugat sa
rna schimbe. Am crezut ca Dumnezeu va face asta �i, bi
neinteles, a�a s-a intamplat. Rugaciunea mea a primit ras
puns; asta-i tot. L-am rugat pe Dumnezeu sa rna schimbe
�i El m-a schimbat.» Se pare ca tata nu s-a indoit nicio
clipa cii ruga lui va fi indeplinita.
L-am intrebat pe tata daca a simtit vreodata ca devine din

nou furios. Mi-a raspuns: ((Cand se intampla asta, in loc sa
rna las cuprins de furie, rna las cuprins de calm.»
Tata spunea intotdeauna ca Dumnezeu, hotararea, cura

jul �i entuziasmul l-au salvat de la distrugere. Poate ca e
o exprimare dura, dar, daca e sa rna intrebati pe mine, s-a
dovedit 0 combinatie foarte eficienta."
Ori de cate ori intalnesc oameni care spun, plini de furie,

ca nu-�i pot pastra calmul, imi amintesc de discutia aceea
de la Venetia. Cel mai de seama lucru este acela cii prin
autodisciplina puteti duce la capat tot ce va propuneti.
Povestea directorului din New York care avusese 0 cadere
nervoasa are 0 anumita doza de sarcasm. Liisandu-�i afa
cerea pe mana unei echipe de tineri subordonati, s-a dus
la tratament intr-o statiune vestita. Acest director credea
ca munca in exces it adusese in pragul crizei de nervi, dar,
mai corect, ar fi sa spunem ca asta i�i dorise. I nsa cum
avea 0 gramada de bani, i�i putea permite 0 criza de nervi.
I n timp ce incerca sa-�i tamaduiasca boala, angajatii lui au

dat de greu �i I-au implorat sa se intoarca la firma ca sa-i
scoata din impas. Dintr-odata, directorul a con�tientizat
cat de important este rolul lui in companie �i, in acela�i
timp, a simtit ca poate rezolva totul foarte u�or. Starea lui

psihica deja se imbunatatise. S-a intors �i alaturi de sub
alternii sai a reu�it, timp de �ase luni, sa puna la punct
afacerile firmei, fara a mai fi macinat de furie sau de dis
perare. Gandul cii �ederea lui la birou nu avea sa fie decat
temporara it eliberase de teama ca fiecare rasarit de soare
nu avea sa insemne decat 0 alta zi blestemata in care mun
ca it storcea de puteri. Atunci dnd nu a mai fost nevoie de
el, a spus: "Nu mai am ce face aici, a�a cii rna intorc la spital
ca sa-mi reiau caderea nervoasa."
Acest caz imi aminte�te de 0 femeie sarmana care intr-o

perioada a fost napadita de necazuri unul dupa altul, insa
nu �i-a pierdut sangele rece. Cand a fost intrebata prin ce
minune a scos-o la capat, a raspuns: "Ma ocup de fiecare
problema atunci dnd apare, �i daca apar doua, rna ocup
de ambele. Vedeti, trebuie! Nu exista aite cale. Sigur, dadi
a� fi bogata, mi-a� putea permite sa las totul balta �i sa
inventez 0 criza de nervi."
Nu vreau sa minimalizez realitatea �i suferintele tensiunii

nervoase. Ii cunosc prea bine pericolele. �i nici nu vreau sa
spun cii entuziasmul inseamna sa ai un spirit ve�nic vesel,
buna-dispozitie �i 0 efervescenta nemasurata. I n intelesul
sau mai pro fund, entuziasmul este 0 atitudine mentala
calma, exersata indelung, cu ajutorul careia puteti contro
la lucrurile.
Cunosc de multa vreme un om cu 0 capacitate impresi

onanta de a-�i mentine calmul in mijlocul tulburarilor �i
al stresului. Se controleaza foarte bine, dar este �i deose
bit de entuziast. I nainte fusese foarte tensionat, dar "prin
practica, a depa�it aceasta stare mizerabila". Am subliniat
acest lucru pentru ca practica este foarte importanta in
vindecarea tensiunii. Acest om a folosit un program com

pus din patru cuvinte, descris in continuare: 1 . Entuziast.
2. Recunosditor. 3. Calm. 4. Filosofic.
Deviza lui este: "Traiesc entuziast. Primesc cu recuno�tin

tao Sunt calm in fata e�ecurilor �i privesc tot ce se intampla
intr-un mod filosofic." Aceasta formula este cu siguranta
valoroasa. Pe el l-a ajutat. Stresul a incetat sa mai fie 0 pro
blema; entuziasmul �i calmul au preluat controlul.
Tehnidi impotriva stresului

Exista 0 alta tehnica utila, pe care i-am prescris-o odata, ca
pe 0 reteta, unui om care suferise multa vreme de stres. Ea
consta in afirmatii "vindecatoare", care trebuie rostite �i la
care trebuie sa meditati in fiecare zi a saptiimanii.
Luni Iti daruiesc pacea . . . Fie ca inima ta sa nu

fie tulburata.
Marti Acela a carui gandire se indreapta spre
Tine, acela va avea 0 pace netulburata.
Miercuri Eu voi fi cu tine �i iti voi da pacea.
Joi Odihniti-va intru Domnul, �i a�teptati-L
rabdatori: nu va friimantati.
Vineri Venip la mine, voi care muncip �i purtap
poveri de neindurat, iar eu vii voi da odihna.
Sambata Pacea Domnului sa stapaneasdi inima
voastra.
Duminica Ma duce sa rna intind pe paji�ti inverzi
te, rna conduce langa apele lini�tite. Imi
odihne�te sufletul.
Omul caruia i-am dat aceasta sugestie a purtat citatele de

mai sus in portofelul lui pana cand, folosindu-Ie in mod
repetat, versetele biblice i s-au intiparit in con�tiinta. Pana
la urma i-au indus 0 stare de pace atat de profunda, incat
tensiunea a cedat treptat, locul ei fiind luat de 0 noua dra
goste de viata. Credinta �i entuziasmul profund i-au re
modelat gandirea �i i-au permis sa-�i controleze viata.
Un cuvant de incheiere
Nu vreau sa spun ca tensiunea este ceva cu totul indezira
bil. Ea poate fi folosita ca forta motivatoare. De asemenea,
tensiunea va poate induce un nivel de creativitate esential
pentru a obtine ceea ce va doriti. Otelul lipsit de tensiune
nu este de calitate. ° persoana lipsita de imbolduri este
moale �i vlaguita. Cel mai important lucru este ca tensiu
nea sa lucreze pentru voi, �i nu impotriva voastra.
Batten �i Hudson, in cartea lor Dare to Live Passionately,

it citeaza pe dr. James G. Bilkey: "Nu Yeti fi niciodata per
soana care puteti deveni fara presiune, tensiune �i disci
plina."
Cineva poate sa actioneze relaxat, fara tensiuni excesive.

Atingerea "fortei relaxate" este un secret important al unei
vieti de succes. Un om care a invatat acest lucru este ve
chiul meu prieten John M. Fox, pre�edintele United Fruit
Company. Cu ani in urma, I-am auzit pe dl Fox, care pe
atunci comercializa sue de portocale congelat, povestind
despre lupta lui eu stresul. Intr-un diseurs sustinut la
Clubul Rotary din New York, John Fox a spus ea entu
ziasmul a produs 0 sehimbare extraordinara in viata lui,
de�i, la fel ca multi altii, a trebuit sa-�i controleze starea de

anxietate pentru a-I dobandi.
"A� vrea sa va povestesc despre 0 experienta pe care am

trait-o in prima perioada a companiei", a spus el. "S-a
intamplat in iarna lui 1 947. Problemele noastre pareau
insurmontabile. Noua «cursa de �oareci» pe care 0 infi
intasem ne-a adus pe cap 0 problema uria�a - nimeni nu
se ingramadea la u�a no astra. Capitalul de lucru ciizuse la
zero, vanzarile erau practic inexistente, intreaga industrie
a alimentelor congelate era pe cale sa dea faliment. Dupa
cum se spune, «La momentul refluxului, incep sa apara
stancile.)) Pretutindeni erau numai stanci.
I n acel moment, m-am hotarat sa particip la intrunirea

fabricantilor de conserve din Atlantic City", a continuat
John Fox. "A fost 0 gre�eala. Tristetea mea nu era decat un
ecou al tristetilor de pretutindeni. 0 nenorocire nu vine
niciodata singura, iar in acel an am dat de 0 multime.
A inceput sa rna doara stomacul. I mi faceam griji in le

gatura cu actiunile pe care Ie vandusem. I mi faceam griji
in legatura cu angajatii care, inainte de a fi luati de mine,
aveau slujbe sigure, bine platite. Seara rna duceam la cul
care - daca rna duceam - plin de griji. I mi faceam griji
chiar �i pentru somnul nedormit.
Familia mea locuia in Atlantic City, a�a ca stateam cu

ei. A�a economiseam banii de hotel, pe care, oricum, nu
mi-i puteam permite. I ntr-o zi, pe la sfar�itul intrunirii,
tatal meu m-a intrebat daca a� vrea sa-l insotesc la pranz
la Clubul Rotary. Nu prea aveam chef, dar �tiam ca se va
simti jignit dadi a� refuza.
Nefericirea mea a devenit mai profunda cand am aflat

ca oaspetele care urma sa vorbeasca era un predicator al
Bibliei. Nu ave am chef de predici. Pastorul era dr. Norman
Vincent Peale. A anuntat ca subiectul va fi «Stresul- boa
la care it distruge pe omul de afaceri american».
I nca de la primele cuvinte pe care le-a rostit, m-am sim

tit de parca imi vorbea numai mie. �tiam ca sunt cel mai
tensionat om din audienta. A fost un discurs extraordinar,
pe care I-a sustinut din nou �i din nou in aceasta tara. A�
vrea sa repet formula lui pentru relaxare �i indepartarea
ingrijorarii:
« I n primul rand, va relaxati fizic. Pentru aceasta, va intin

deti in pat sau intr-un scaun confortabil. Apoi, metodic �i
cu atentie, va concentrati asupra fiecarei parti a trupului
pentru a 0 relaxa. I ncepeti cu capul, apoi cu fata, gatul,
umerii �i a�a mai departe, pana cand va simtiti u�or ca un

fulg.
I n al doilea rand, va relaxati mintea. Va amintiti 0 intam

plare placuta din viata dumneavoastra - 0 vacanta, luna
de miere, un joc, 0 carte, orice lucru care va aduce 0 scena
placuta in fata ochilor mintii.
I n fine, va relaxati sufletul. Pentru cei mai multi oameni

de afaceri, asta este putin mai greu. Dar este posibil
daca va reinnoiti credinta in Dumnezeu. Va impacati cu
Dumnezeu. Ii imparta�iti temerile �i nelini�tile dumnea
voastra. El le poate rezolva mult mai bine. Faceti aceasta
prin rugaciune. Daca nu �titi 0 alta rugaciune, cea pe care
o rostesc copiii este foarte buna: Acum rna pregatesc de
culcare. 11 rog pe Domnul sa-mi vegheze sufletul.»
Primul lucru pe care-l veti observa va fi ca veti adormi

foarte repede. �tiu asta pentru ca, in disperare de cauza,
am incercat �i eu aceasta metoda chiar in seara in care
I-am auzit pe dr. Peale vorbind despre ea. A doua zi dimi
neata m-am trezit reimprospatat, convins ca, intr-un fel
sau altul, vom depa�i problemele. �i a�a a fost."
Aceasta este marturia unui om de afaceri de mare succes,

care a incercat tehnicile pe care Ie-am sugerat �i a desco
perit ca sunt benefice.
CAPITOLUL 7
Daca aveti probleme,
entuziasmul poate face miracole
�APTE CUVINTE POT CREA 0 schimbare uimitoare in

viata dumneavoastra. lata care sunt aces tea: Grice proble
ma contine semintele propriei sale solutii.
Aceasta formula din �apte cuvinte, 0 capodopera de vizi

une �i de adevar, Ii apartine lui Stanley Arnold, considerat
principalul "om al ideilor" de catre multi lideri de afaceri
care i-au folosit sfaturile legate de rezolvarea problemelor.
I n realitate, pentru Stanley Arnold, a gasi solutii a devenit 0

intreprindere in valoare de milioane de dolari. Acolo unde
ceilalti nu vad decat descurajare �i infrangere, el intrevede
oportunitati. El a descoperit �i folose�te faptul - pe care
multi nu il inteleg - ca orice rau e spre bine. Dar acest lu
cru este exprimat mult mai dar prin propriile sale cuvinte.
Grice problema contine semintele propriei sale solutii.
Stanley Arnold �i-a dedicat intreaga viata rezolvarii pro

blemelor - ale lui �i ale celorlalti. Activitatea lui consta in
gandire �i reflectie. �i-a dezvoltat destul de devreme aceas
ta aptitudine. I n cartea The Executive Breakthrough, Auren
Uris descrie cum �i-a inceput Arnold cariera:
"Stanley Arnold, in varshi de 1 3 ani, statea rezemat de

un copac, in curtea din spate �i se gandea ca probabil era
cel mai slab saritor in lungime dintre to�i elevii din statuI
Cleveland. «Daca sunt atat de slab la saritura in lungime»,
se gandi el, «poate a� putea inva�a sa sar inapoi.» Stanley se
ridica, facu un salt inapoi �i se rostogoli pe paji�te. I ncerca
din nou, iar de data aceasta nu se mai impiedica. I n cu
rand reu�ea sa sara inapoi destul de mult, nu fara 0 oare
care gra�ie.
Cand i-a spus despre aceasta profesorului de sport �i i-a

sugerat ca s-ar putea organiza un concurs de sarituri ina
poi, barbatul se uita la elevul sub�irel ca un fus �i spuse:
«Sa incerc3.m, s-ar putea sa fie amuzant.» La urmatoarea
ora de gimnastica, antrenorul anun�a: «Acum yom incerca
o saritura in spate.» Profesorul le explica faptul ca era ca
orice saritura in lungime obi�nuita, dar concuren�ii aveau
sa fie departaja�i dupa distan�a pe care 0 sareau in spate.
Unul cate unul, atle�ii de varf ai clasei i�i ocupara locurile,

i�i facura vant inapoi �i aterizara . . . in �ezut. Cand veni
randul lui Stan, ceilal�i se aplecara, a�teptand obi�nuitul
spectacol ridicol. El se apleca, apoi, intinzandu-se ca un
arc, zbura gra�ios in spate, aterizand cu precizie pe talpi.
Para indoiala, acum �coala nu se mandrea numai cu un
eveniment nou �i incitant, ci �i cu primul campion la sari
tura in lungime inapoi.
Din acel moment, Stanley Arnold �i-a luat avant pentru

lucruri mult mai importante, oferindu-Ie clien�ilor sai
acela�i spectacol incitant pe care il oferise colegilor lui in
copilarie. In ziua de azi, este pre�edintele firmei Stanley
Arnold & Associates Inc., 0 organiza�ie al carei unic scop
ENTUZIASMUL POATE FACE MIRACOLE 161
este acela d e a oferi companiilor noi metode d e a-�i spori

vanzarile. "
Prin urmare, nu uitati niciodata extraordinara fraza a lui

Stanley Arnold: "Orice problema contine semintele pro
priei sale solutii." �i Yeti face intotdeauna miracole in lup
ta cu problemele dumneavoastra.
Un entuziasm egal
ell cele mai dificile probleme
Entuziasmul nu este un concept placut �i luminos, stralu

citor �i neprevazut. Este 0 atitudine mentala plina de forta,
dura, greu de dobandit �i de mentinut, dar puternica!
Cuvantul entuziasm provine din grecescul entheos, adica

"Dumnezeu este in tine". A�adar, atunci cand sustinem ca
optimismul are puterea de a face miracole in ce prive�te
rezolvarea problemelor, spunem, de fapt, ca Dumnezeu
I nsu�i va ofera intelepciunea, curajul, strategia �i credinta
necesare pentru a face fata tuturor dificultatilor. Trebuie
doar sa descoperim cum putem aplica eficienta, entuzias
mul �i gandirea potrivita in cazul problemelor noastre. �i
sa incepem cu 0 problema intr-adevar dificila.
Am avut de-a face cu mai multe cazuri oarecum similare,

un exemplu fiind cel al unei femei de pe Coasta de Vest. Pe
cand rna aflam in zona pentru a tine ni�te discursuri, m-a
sunat 0 femeie; era extrem de suparata, pentru eli sotul ei 0
parasise pentru 0 femeie de 23 de ani, care avea un maga
zin de cosmetice. Se pare ca ii spusese sotiei ca era indra
gostit pana peste cap de aceasta femeie. Cand am inceput
sa analizez problema, mi-am dat seama ca tanara cuce
ritoare, care, in mod evident, avea �i un oarecare interes
pentru banii lui, �tia cum sa-l prinda in mreje pe individ.

I I rugase sa 0 consilieze in afaceri - se pare ca vanzarile ei
nu mergeau prea bine. Sfaturile parinte�ti se transforma
sera insa intr-o relatie de natura romantica. A�adar, sotul
a anuntat-o pe sotia lui ca, de�i 0 iubea, trebuia sa urmeze
chemarea irezistibila a aventurii. Iar sotia, ca 0 mama in
dulgenta, il lasase sa pIece, spunandu-i cu lacrimi in ochi
ca il va a�tepta cu rabdare. "Dar acum ce sa fac? " , m-a in
trebat ea, rugatoare. "Se pare ca spiritul acesta de sacrifi
ciu nu prea funqioneaza �i mie nu-mi place deloc."
I n ciuda atitudinii ei naive, am devenit con�tient ca aveam

de-a face cu 0 femeie puternidi �i inteleapta, care, cu toa
te eforturile ei de a fi "moderna", era profund afectata.
"Acum", am spus eu, "hai sa aplicam tehnica entuziasmu
lui creativ ca sa rezolvam aceasta problema."
"Entuziasm?", intreba ea, nevenindu-i sa creada. "De unde

sa gasim timp �i loc pentru entuziasm in povestea asta?"
"Entuziasmul poate sa puna in mi�care forte importante

�i sa Ie faca sa lucreze in favoarea tao Ele iti pot restabili
casnicia zdruncinata", i-am raspuns eu.
Am descris curioasa relatie sotie-mama-iubita care apare

uneori intre un barbat �i sotia lui; felul in care un barbat
poate sa-�i iubeasca sotia cu adevarat �i, in acela�i timp,
sa se indragosteasca de altcineva. Faptul ca Ii dezvaIuise
cu atata sinceritate care era situatia insemna ca el 0 privea
nu ca pe 0 sotie, ci ca pe 0 mama indulgenta, dispusa sa-i
ofere orice lucru dupa care el plangea. Iar in momentul
in care nu-l va mai dori, avea sa revina la sotia-mama pe
care 0 iubea. Pentru el, caminul insemna afectiune plus 0
iertare plina de bunavointa �i indulgenta. Aceasta Ii ofere a
ENTUZIASMUL POATE FACE MIRACOLE 1 63
pacea sufleteasca �i il elibera de sentimentul de vinova

tie. Dar acest bizar mecanism mental nu ia in considerare
faptul di sotia -mama se poate dovedi 0 femeie adevarata,
care nu-�i dore�te un copil, ci un barbat. Deoarece el era
capabil sa-�i paraseasca adevarata dragoste pentru cineva
fata de care simtea 0 atractie pur fizica, ea considera ca nu
o respecta ca sotie-femeie.
"Hai sa intelegem situatia", i-am spus eu, "barbatii de var

sta sotului tau se indragostesc de multe ori de femei mai
tinere. Este ceva legat de teama de a imbatnini. �i e foarte
posibil sa nu fii foarte con�tienta �i sa nu intelegi aspectele
fizice ale propriei tale relatii cu sotul tau."
Apoi am sfatuit-o sa-�i schimbe atitudinea. Sotul ei era

prea sigur de ea. Aceasta veche siguranta trebuia zdrunci
nata. "Fa-i 0 surprizii", am sfatuit-o eu. "Du-te intr-un loc
unde nu te poate gasi. Daca nu-�i va gasi mama iubitoare,
care a fost mereu alaturi de el, s-ar putea sa-l cuprinda dis
perarea. I nceteaza sa mai fii sotia tandra, gata sa ierte, care
a�teapta intoarcerea sotului ratacitor. Dispari. Lasa-l sa te
gaseasca, dadi poate."
I i era tare greu sa -mi accepte sugestia, dar, in cele din

urma, a fost de acord cu strategia propusa. De fapt, a spus
ca se va ascunde in Japonia. "Ei bine", i-am spus, "Japonia
este un loc foarte bun pentru a pune in aplicare acest plan.
Iar cum absenta spore�te dragostea din inima, poate ca �i
distanta va face acela�i lucru. De multe ori, de la distanta
privim lucrurile altfel. I n plus, Japonia este ultimul loc in
care te-ar cauta, nu?"
"Poate", raspunse ea. "Am spus intotdeauna ca, daca

dragostea dintre noi s-ar stinge vreodata, ne-am duce
in Japonia la vremea cire�ilor infloriti. �tii, acolo ne-am

intalnit. Parintii no�tri au fost misionari pe acele melea
guri."
De�teapta fata, m-am gandit eu. Am avertizat-o ca ne

asumam un risc, dar simteam pe undeva ca s-ar putea sa
mearga. A�a ca i-am spus: "Du-te in Japonia �i stabile�
te-te acolo. S-ar putea sa treaca ceva timp pana cand baie
telului cel rau sa i se faca dor de mama."
Am indemnat-o ca, intre timp, sa reflecteze la propria ei

responsabilitate in ceea ce prive�te inclinatiile romantice
ale sotului ei ratacitor. Oare devenise indiferenta fata de el
odata ce indeplinise principala funqie biologica a casnici
ei - aceea de a aduce pe lume copii? Era lipsita de interes
fata de arta dragostei? Considera ca e un lueru prostesc ca
doi oameni de varsta mijlocie sa mai fie interesati de sex?
Simtea ca relatia lor trebuia sa se reduca la 0 tovara�ie pla
cuta? II indepartase cumva intr-un fel sau altul?
A recunoscut ca nu era prima data cand el cruca stramb.

"Dar chiar daca face aceste lucruri, se pare ca nu rna para
se�te", mi-a spus ea, uimita.
,,�i cand s-a intors la tine ai fost suparata?", am intrebat.
"Sigur. L-am Iacut sa se simta ingrozitor."
,,�i apoi", am continuat eu, "in relatiile sexuale, era mai

curand impotent - nu-i a�a?"
"Da, chiar a�a. Dar cum de �tii asta?"
"E foarte simplu. In subcon�tient, incerca sa faca dragoste

cu 0 mama care dorea sa-l certe �i sa-l pedepseasca."
ENTUZIASMUL POATE FACE MlRACOLE 1 65
"Dar", m-a intrebat ea, "vrei sa spui ca trebuie sa-l Ias sa vina
acasa de la cine �tie ce fata �i sa-l cople�esc cu mangaieri?"
"Nici yorba. Dar folose�te ceea ce ti-a dat Dumnezeu: femi

nitatea. Fa-te atat de atragatoare incat sa te poti masura cu
orice alta femeie. Fa-te cat mai draguta. Du-te la cel mai
grozav coafor din ora�. Gate�te-te cu cele mai scumpe haine
pe care ti Ie poti permite. �i pune-Ie pe socoteala lui."
Mai de�tept decat un cautator de aur

,,vezi ce anume este de partea ta, dragostea din tinere
te, legaturile familiale, casnicia �i devotamentul fata de
Dumnezeu. Compara toate acestea cu tot ceea ce ii ofera
ea: 0 relatie clandestina, pericolul unei imbolnaviri, teama
de dizgratie. Ai 0 multime de lucruri in favoarea ta; mult
mai multe decM cealalta femeie.
A�adar, fa 0 calatorie. Cerceteaza ce se ascunde in sufle

tul tau �i fa eateva schimbari. lncearca sa regase�ti calita
tile care i-au placut la tine la inceput. Ai tot ce iti trebuie
ca sa invingi acel personaj de care s-a indragostit pentru
moment. Cred ca se va intoarce in fuga, mai intelept, de�i
cu siguranta mai sarac. l nsa ai grija ca la intoarcere sa nu
gaseascii 0 mama de care n-are nevoie, ci 0 femeie fasci
nanta, pe care 0 dore�te cu adevarat. Apoi aplica in viata
voastra eateva tehnici spirituale. Fii dinamica, pozitiva �i
pot sa pun pariu ca problema se va rezolva.«
A�a ca s-a dus in Japonia. Au trecut cateva luni. Venise

deja primavara, eand m-a sunat un barbat din California.
"Dr. Peale, �titi cumva unde a plecat sotia mea? Trebuie
neaparat s-o gasesc. M-am gandit sa vorbesc cu cei de la
biroul de persoane disparute ca sa-i dau de urma, dar am
gasit un bilet in care imi scrie ca totul e in regula, dar ca

a plecat pentru totdeauna. Cineva mi-a spus ca a vorbit
cu dumneavoastra. Aveti idee unde ar putea fi?" Era cu
adevarat supar-at.
"Cum mai merge cu draguta ta?"
"Of, m-am saturat de ea intr-un asemenea hal, incat i-am

spus sa se dud la naiba."
"I ntotdeauna se termina a�a, nu?", am spus eu.
"Sigur d da", spuse el cu parere de rau.
"Chiar iti dore�ti 0 sotie sau vrei 0 mama?", I-am mai in
trebat.
,,0 vreau numai pe sotia mea." Incepuse chiar sa suspine.
"Bine", am spus. "Cire�i infioriti - iata raspunsul."
"Cire�i infioritH", repeta el nedumerit. "Da, cire�i infioriti!

Cred ca va inteleg."
" Am sratuit-o sa se duca sa mediteze in Gradina de piatra

din Kyoto, stravechiul altar �intoist, �i sa-�i dea seama cum
poate deveni 0 sotie mai buna."
"La revedere", striga el, ,,�i multumesc. va multumesc din

sufiet!"
o noua sope
Mult mai tarziu, am primit un telefon din San Francisco.
,,�titi foarte multe despre femei", a spus 0 voce de bar-bat.
"Doar nu credeti ca am gasit -0 pe sotia mea meditand
in Gradina de piatra din Kyoto? �titi unde era? Hai sa

va spun. Am gasit-o dansand cu ni�te englezi la hotelul
Miyako, aratand cu zece ani mai tanara - visul oricarui
pu�ti. Nu parea prea impresionata sa rna vada, dar am
convins-o ca pe lumea asta nu 0 vreau decat pe ea."
"Grozav", am raspuns eu. "Cunoa�teli bine femeile."
Nu i-am spus niciodata ca Ii trimisesem 0 telegrama sopei

sale, spuncindu-i ca el e in drum spre Japonia. Exista mai mul
te moduri de a rezolva 0 problema. Dar intr-o zi i-am "reeasa
torit" in altarul bisericii, in semn de reinnoire a juriimintelor.
Cei doi erau legap acum prin dragoste �i devotament.
Entuziasmul, rugaciunile �i strategiile vor rezolva orice

problema, oricat ar fi de grea. De fapt, nici macar nu exis
ta probleme suficient de grele pentru aceasta combinatie.
Entuziasmul poate face miracole.
Filosofia entuziasmului
Pentru ca entuziasmul sa produca asemenea miracole,
este nevoie de 0 filosofie solida. Cred ca, in general, 0 pro
blema este considerata un lucru rau, care trebuie evitat eu
orice prel. Se pare ca majoritatea oamenilor privesc pro
blemele cu pesimism. Dar oare problemele chiar sunt un
lucru rau sau, dimpotriva, se pot dovedi un lucru bun?
Permiteti-mi sa va raspund la aceasta intrebare povestin

du-va 0 intamplare. Mergand pe Fifth Avenue din New
York, m-am intaInit eu un vechi prieten, George. Din
atitudinea lui dezolata �i melancolica am dedus ca era
nefericit. Privirea sa deznadajduita mi-a starnit compasi
unea �i I-am intrebat: "Ce mai faci, George?"
Era doar 0 intrebare de rutina, dar a fost 0 gre�eala din

partea mea. George a luat-o in serios. Timp de 1 5 minu
te, mi-a povestit cu lux de amanunte cat de rau se sim
tea. �i cu cat vorbea mai mult, cu atat se simtea mai rau.
"George", I-am intrebat, "care e problema ta? A� vrea sa te
ajut, daca pot."
"Viata e Iacuta numai din necazuri. M -am saturat." George

deveni atat de preocupat de propriile-i dureri, incat uita cu
cine vorbe�te �i incepu sa-�i faca autocritica, folosind in
acest proces denigrator 0 sumedenie de termeni teologici.
�tiam ce vrea sa spuna. Avea putere de comunicare.
"Ce pot face pentru tine, George?", I-am intrebat.
"Scapa-ma de durerile care rna macina, asta-i tot ce vreau.

Hai sa-ti spun ceva. Dad rna ajuti, 0 sa-ti fac 0 donatie de
1 000 de dolari."
Nu sunt omul care sa refuze 0 asemenea oferta. Am medi

tat, am cugetat �i am gasit 0 solutie. Dar se pare ca George
nu a aplicat-o. l nca n-am primit cei 1 000 de dolari despre
care mi-a vorbit.
"Spui ca vrei sa scapi de nefericire, a�a e, George?"
"Chiar a�a!", raspunse el infocat.
"Bine, uite cum poti sa faci. Ieri am fost intr-un anumit

loc, in interes de serviciu, ca sa spun a�a, �i mi s-a spus d
acolo se aflau peste 1 00 000 de oameni �i toti erau fericiti."
Pe chipul lui se zari primul semn de entuziasm. "Ah, asta-i

locul meu. Du-ma acolo."
"Bine, tu ai vrut-o", i-am raspuns eu, "dar nu cred c-o sa-ti

placa. Este cimitirul Woodlawn."
Bineinteles, nicio "persoana" aflata intr-un cimitir nu are

probleme. Pentru toti cei de-acolo, "nesiguranta vietii" a
luat sfar�it.
Problemele inseamna viata. Se poate spune cii cu cat aveti

mai multe probleme, cu atat sunteti mai viu. De exemplu,
omul care are nenumarate necazuri este de doua ori mai
viu decat personajul apatic care are doar doua-trei. �i va
avertizez ca daca nu aveti nicio problema, ali cam incur
cat - 0. Sunteti pe cale de a fi parasit. Cea mai buna metoda
ar fi sa-L implorati pe Dumnezeu: "Nu mai ai incredere in
mine, Doamne? Da-mi, te rog, ni�te probleme."
Trebuie sa punem accentul pe 0 noua filosofie a binelui

care iese la iveala din orice. I n ziua de azi, problemele sunt
vazute ca un rau necesar. I n domeniul serviciilor sociale,
a ca�tigat credit ideea conform careia singurul mod de a-i
ajuta pe oameni este aceea de a-i elibera de tot ceea ce-i
framanta. Rezolvarea nedreptatilor, a sariiciei, gasirea unor
locuinte mai bune - toate acestea sunt lucruri extrem de
valabile �i de importante, dar la fel este �i conceptul fun
damental care spune ca oamenii devin mai puternici �i i�i
creeaza 0 viata mai buna atunci cand infrunta problemele
�i Ie rezolva.
Mergand pe Nob Hill din San Francisco, m-am intalnit

cu un intelectual. De unde am aflat ca este un intelectu
al? Chiar el mi-a spus. Daca n-ar fi Iacut-o, nici macar
n-a� fi biinuit acest lucru. Am cel mai profund respect
fata de adevaratii intelectuali, dar cu cei preIacuti e alta
poveste. Era evident cit acest personaj Iacea parte din a

doua categorie.
o caracteristidi evidenta a pseudointelectualilor este

a�a-zisa lor privire "profund preocupata". Dar cum eu sunt
un suflet simplu, am luat-o drept 0 privire trista. I n ziua de
azi, aceasta privire trista este insotita in mod inevitabil de
un chip sobru, care lasa impresia unei "preocupiiri" apasa
toare fata de intreaga lume. Nu poti juca rolul cu adevarat
dadi nu folose�ti jargonul sociologic traditional �i fata ta
nu are aceasta expresie de tristete preocupata.
Ce schimbare fata de vremurile de demult! I nainte, privi

rea aceasta trista se citea pe chipurile celor care doreau sa
dea impresia de cucernicie. La fel ca pretentio�ii intelec
tuali moderni, ei erau pretentio�ii cucernici ai timpurilor
de odinioara.
Cat de bine imi amintesc cum stateam in biserica, in co

pilarie, alaturi de mama. I n apropiere se afla batranul
"frate Jones", diacon principal �i, in aparenta, staIp al bi
sericii. Acest personaj avea intotdeauna 0 expresie trista.
Obi�nuiam s-o intreb pe mama in �oapta: "De ce arata
fratele Jones atat de trist?"
"Asta nu e 0 expresie trista, ci cucernica", raspundea

mama. Pentru ea, 0 expresie cucernica era similara cu
sfintenia, dar pe mine nu rna impresiona prea mult, pen
tru ca eu �i copiii din ora� �tiam despre fratele Jones ni�te
lucruri cu care mama nu era la curent. Noi insa ne-am dat
seama cu cine aveam de-a face.
Insa in ziua de azi, adeptul onest al cre�tinismului are 0

expresie fericita. �i de ce nu? A scapat de suferinta �i este
ENTUZIASMUL POATE FACE MlRACOLE 171
victorios. Descoperind in ei in�i�i puterea de a depa�i obsta

colele, cre�tinii au renuntat demult la privirea aceea trista,
care acum a devenit emblema intelectualilor moderni.
o a doua caracteristidi a ciudatului individ de pe Nob Hill

era stilul bizar in care se imbracase. Se pare ca pentru multi
hippy, individualitatea este totuna cu izolarea fata de d�.
La Geneva, in Elvetia, sotia mea �i cu mine stateam in ho

luI unui hotel, ca.nd a aparut un grup de tineri ce urma sa
prezinte 0 parada de moda. Pe mine personal nu rna inte
resa catu�i de putin, dar sotia mea a insistat sa-i privim. I n
curand insa s-a simtit la fel de revoltata ca �i mine datorita
hainelor extrem de neatragatoare, purtate atat de modele,
cat �i de spectatori. �i inca ar fi fost suportabil daca in grup
s-ar fi aflat macar 0 fata draguta. Dar toate inlaturasera cu
succes orice urma de farmec �i frumusete, pentru a fi in
armonie cu uratenia costumelor purtate. lar baietii erau �i
mai putin atragatori. "Mi-a ajuns", i-am spus sotiei. "Hai
sa ie�im �i sa respiram putin aer curat." lar aceasta, pri
eteni, s-a intamplat in cel mai luxos hotel dintr-un mare
ora� al Europei.
N -avea niciun fir de par pe piept

�i niciun gand pozitiv in cap
Sa revenim la prietenul nostru de pe strada din San
Francisco. Purta 0 cama�a neagra de calitate buna, evident,
scumpa. Cama�a era deschisa pana la al treilea nasture -
fire�te, nu avea nici jacheta, nici cravata, nici maiou.
Aceasta "goliciune", in mod normal, trebuia sa dezvaluie
un piept viril. Dar pieptul lui nu avea niciun fir de par.
Bretelele pareau sa nu fi fost atinse de fierul de calcat, iar
pantofii albi, de calitate, fusesera scalciati in mod intenti

onat, ceea ce m-a facut sa cred ca era un hippy care triiia
probabil intr-un garaj �i propovaduia tristetea existentiala,
avand 0 perspectiva pesimista asupra lumii.
Acest individ i�i atinti asupra mea privirea trista �i pre

ocupata �i spuse: "I mi pare bine de cuno�tinta.« L-am
rugat pe Dumnezeu sa rna ierte �i i-am spus ca �i mie
imi parea bine. "Dumneavoastra sunteti persoana aceea
pollyannica 1, radioasa, fericita, care alearga prin tara pre
dicand despre gandirea pozitiva, nu-i a�a?"
"Ei", am raspuns eu, "de vreme ce ati pus aceasta intre

bare in modul dumneavoastra sofisticat, academic �i sco
lastic, haideti sa examinam cu atentie problemele pe care
le-ati ridicat cu atata meticulozitate.« (Pot sa rna folosesc
�i eu de jargon atunci cand e cazul.) "Alerg, intr-adevar,
prin tara �i vorbesc despre gandirea pozitiva, care nu este
radioasa, nici fericita, dupa cum v-ati exprimat dumnea
voastra. Poate ca 0 definitie a gandirii pozitive v-ar putea
oferi cateva liimuriri. Un om cu 0 gandire pozitiva este
dur, dintr-o bucata �i face fata dificultatilor intr-un mod
realist. Dar nu se simte infrant de ceea ce vede. Practica
filosofia optimismului, care sustine ca binele din viata este
mai puternic decat raul �i crede ca in orice incercare se afla
un bine, pe care se straduie�te sa -1 gaseasca.« Am adaugat,
I Termenul pollyannic i�i afla originea in povestirea Pollyanna,
serisa in 1 9 1 3 de Eleanor H. Porter. Personajul feminin principal, al

earui nume da �i titlul eartii, gandea pozitiv �i ii ajuta �i pe altii sa aiba
o atitudine pozitiva fata de viata. tnsa eu timpul, in eon�tiinta eomuna,
Pollyanna a ajuns sa fie eonsiderata un eopil naiv, lipsit de simtuI
realitatii. (n. red.)
ENTUZIASMUL POATE FACE MIRACOLE 173
poate mai mult malitios decat corect: "Pentru a gandi po

zitiv, un om trebuie sa fie un adevarat barbat."
Dar el, crezand ca rna are la mana, intreba: "Dar nu �titi ca

lumea este plina de greutati �i probleme?"
"Nu mai spuneti!", am exclamat eu. "Credeti ca m-am

nascut ieri? Fiule, in meseria mea, in cinci minute aflam
mai multe despre greutati �i probleme decat poti afla tu in
cinci ani. �i intre aceia ca mine �i aceia ca tine mai exista
o diferenta fundamentala. I n ciuda tuturor dificultatilor
acestei lumi, nu ne simtim infranti. Pentru ca noi �tim ca
dificultatea contine tot felul de posibilitati creative."
�i mi-a mai venit 0 idee. Uneori aceste idei imi Yin la mult
timp dupa ce nu mai sunt necesare. Dar aceasta a rasarit
direct din subcon�tient: "Sigur ca lumea e plina de greu
tati �i de probleme. Dar este plina �i de solutii." Asta I-a
Iasat cu gura cascata; a plecat mai departe, clatinand din
cap. L-am auzit bombanind pana la intersectie.
Lupta face parte din viata

Sigur ca lumea e plina de necazuri, de suferinte profun
de, amarnice. I ntotdeauna va fi a�a. Daca vreun politician
sau vreun predicator va spune ca toate problemele vor fi
inlaturate din aceasta lume cu ajutorul unui panaceu, sa
nu-l credeti. Insa�i structura universului nu permite acest
lucru. Lumea se bazeaza pe lupta; iar lupta este insotita in
mod inevitabil de dificultati, carora li se adauga deseori
suferinte �i incercari grele.
Biblia, ai carei autori par sa fi cunoscut foarte bine viata �i

sa-�i fi format 0 fIlosofie profunda a existentei, ne spune:
"Ci omul i�i na�te singur suferinta, precum vulturii se ri

didi in aer, prin puterile lor" (lov 5, 7). De asemenea: "I n
lume necazuri Yeti avea" (loan 1 6, 33). Dar se mai spune �i
" . . . indrazniti. Eu am biruit lumea" (loan 16, 33), ceea ce
inseamna ca �i noi, prin credinta in Hristos, putem depa
�i toate problemele pe care ni Ie rezerva viata. Religia nu
ne promite cu bucurie 0 lume in care nu exista greutati �i
saracie; ne vorbe�te insa despre un spirit, 0 forta, un entu
ziasm care ofera oricui capacitatea de a depa�i greul. Prin
lupta, viata noastra va deveni mai buna. Dar este sigur ca
intreaga viata va Yeti lovi de probleme �i greutati.
Un psihiatru a spus: "Principala indatorire a unei fiinte

umane este sa indure viata." Este 0 realitate. I n viata sunt
anumite lucruri pe care trebuie sa Ie induram. Sunt lucruri
inevitabile, de la care nu exista sciipare �i pentru care nu
exista alternativa. Dar daca totul s-ar reduce la afirmatia
acestui psihiatru, viata ar fi intr-adevar necrutatoare �i
trista. Cred cii 0 exprimare mai buna ar fi aceea cii prin
cipala indatorire a unei fiinte umane nu este de a indura
viata, ci de a 0 stapani. A�adar, pentru a face fata cu succes
dificultatilor, este nevoie de 0 filosofie robusta.
Cu ajutorul entuziasmului, problemele pot fi rezolvate

intr-un mod miraculos, preluand controlul asupra lor in
gandire �i in practica. Entuziasmul este 0 atitudine menta
la, iar atitudinea mentala intr-o situatie dificila este un fac
tor important pentru gasirea unei solutii. I ntr-un discurs,
am Iacut afirmatia ca atitudinea este mai importanta decat
faptele. Un om care a auzit aceasta remarca a pus sa fie
inscriptionata pe 0 placheta, pe care a agatat- 0 pe peretele
biroului sau. Mi-a trimis �i mie una. El spunea ca I-a Iacut
sa devina con�tient ca nu intamplarile dure erau cele care-l
faceau sa se simta invins, ci faptul ca adopta 0 atitudine de

infrangere �i negativism in fata acestor fapte. Entuziasmul
schimba perspectiva mentala: teama de realitate se trans
forma in convingerea profunda ca exista 0 solutie.
Un om care se confrunta cu 0 problema dificila spune cu

tristete: "Acestea sunt faptele. Nu pot face altceva decat sa
Ie accept." A�a ca faptele 11 inving. Un alt om, binecuvfm
tat cu entuziasm, examineazii acelea�i fapte. "Sigur, astea
sunt faptele �i e, intr-adevar, dificil. Dar inca n-am vazut
nicio problema care sa nu aiba 0 solutie. Poate cii nu pot
schimba unele fapte, dar pot sa Ie ocolesc, sa Ie potrivesc
intr-un nou �ablon sau sa-mi revizuiesc strategia. Daca
e nevoie, pot sa Ie accept a�a cum sunt �i, in ultima in
stanta, sa Ie folosesc in avantajul meu." Atitudinea acestui
om aduce in joc magia convingerii creative. La nindul ei,
aceasta stimuleazii 0 ingeniozitate nefolosita �i nebanuita
pana atunci.
Daca puneti sub semnul intrebarii eficacitatea acestui

principiu, permiteti-mi sa va vorbesc despre un om pe
care I-am intaInit la 0 intrunire. Acesta a remarcat: "Tare
a� vrea sa obtin acea magie a convingerii despre care vor
beati la sesiunea de azi-dimineata."
"Gasiti 0 metoda proprie de a practica magia credintei",

i-am sugerat eu. "Veti descoperi ca Everestul poate fi
cucerit."
Magia credintei
La fel ca multi alti directori, avea pe biroul lui 0 cutie pen
tru scrisorile primite �i 0 a doua cutie pentru scrisori �i
documente ce urmau a fi trimise. lata cum a procedat.
Intr-o zi, pe masa lui de lucru a aparut �i 0 a treia cutie,

pe care scrisese: "La Dumnezeu toate sunt cu putinta"
(Matei 1 9, 26). A pus in ea toate lucrurile pentru care nu
gasise inca un raspuns �i problemele pentru care nu avea
inca 0 solutie. Dupa cum spunea chiar el, aceste chestiuni
erau scaldate intr-o "gandire a rugaciunii. Revars asupra
lucrurilor din aceasta cutie magia credintei �i rezultatele
sunt uluitoare". lata marturia unui director extrem de res
pectat, care a verificat in practica principiul care spune ca
entuziasmul �i credinta fauresc miracole.
Experienta acestui om ilustreaza �i un alt principiu, care

mi-a atras pentru prima oara atentia intr-o carte scrisa de
un prieten, raposatul Albert E. Cliffe, un extraordinar spe
cialist canadian in chimie alimentara. Cartea lui, intitulata
Let Go and Let God, este 0 carte simpla, scrisa intr-un stil
direct, plina de intelesuri �i de idei practice. " I n calitate de
chimist", scrie Cliffe, "cred in �tiinta �i pot dovedi acest
lucru in fiecare zi. Nu sunt un teolog �i nu doresc sa stu
diez teologia. Pur �i simplu cred ca Dumnezeu este Tatal
meu, ca eu sunt fiul Lui �i ca mintea mea este 0 parte a
mintii Sale divine - iar prin aceasta magie a credintei pot
sa fiu in armonie oricand cu mintea Sa extraordinara; prin
aceasta aqiune �i prin aceasta credinta, pot obtine raspuns
la orice problema cu care rna confrunt."
Pe la inceputul carierei sale, dr. Cliffe s-a confruntat cu 0

problema acuta de sanatate, din cauza careia a fost la un
pas de moarte. Pe patul de spital, a citit textul din Biblie:
"Toate sunt cu putinta celui ce crede" (Marcu 9, 23). Fiind
foarte bolnav, a simtit ca acesta era mesajul lui de speran
tao A�a ca mintea lui a pornit in cautarea vindecarii, prin
credinta in aceasta promisiune. "M-am lasat in mana lui
Dumnezeu; iar Dumnezeu m-a vindeeat", spune el sim

plu. El crede di in aeest fel �i-a regasit sanatatea. Mai de
parte afirma: "Depinde numai de dumneavoastra cu ce
ramaneti din religie. Credinta dumneavoastra poate fi un
motor performant sau 0 chestiune de rutina, care nu va
ofera niciun fel de progreso Vii puteti vindeca �i vindeca
rea poate incepe oricand, indiferent de cat de grava pare
a fi starea dumneavoastra, daca renuntati la temerile pe
care Ie aveti �i -I lasati lui Dumnezeu locul potrivit in viata
dumneavoastra. "
Al Cliffe a avut un entuziasm uria� �i nepotolit pentru cre

dinta �i, din cate �tiu eu, a stimulat numeroase vindecari.
Mi-a spus ca in momentele cele mai dificile ale bolii, cand
forta lui vitala era la cel mai seazut nivel, a simtit 0 adie
re dilduroasa de siguranta �i, odata cu aceasta, un flux de
energie vindecatoare.
Prin urmare, acest om de �tiinta �i-a petrecut restul vietii

indemandu-i cu entuziasm pe oameni sa renunte la temeri
�i sa se lase pe mana lui Dumnezeu. I n realitate, Biblia -
opera credintei - este 0 carte de tehnici �i formule ale
puterii. Isus a spus: " . . . ci Yeti lua putere . . . " (Fapte 1 , 8).
Aceasta este 0 putere promisa �i transmisa celor care cred
�i i�i pun credinta in practica, celor care se lasa pe mana
lui Dumnezeu. Aee�ti eredincio�i descopera, spre uluirea
lor, ea entuziasmul poate intr-adevar sa faca miracole.
Am observat ca, in general, oamenii carora Ie plac proble

mele Ie rezolva mai u�or. Am tinut un discurs la a doua
zeci �i cineea aniversare a unui industria� important. La
cina au participat aproape 2 000 de oameni care-l sarbii
toreau pe industria� pentru felul in care condusese, timp
de un sfert de secol, compania. Cum stiiteam amandoi pe
estrada, I-am intrebat: "Care a fost cea mai mare satisfactie

a dumneavoastra in timpul in care ati fost conducatorul
organizatiei?" Eram sigur ca se va referi la cre�terea �i la
dezvoltarea companiei. I ns a el a raspuns: "Felul in care
ne-am distrat cu problemele. va rog sa rna credeti, unele
au fost foarte dure. Cand nu mai ai probleme, trebuie sa
tragi semnalul de alarma, pentru ca iti piere entuziasmul
�i apoi. . . pieri �i tu. lata de ce 0 cina festiva ca aceasta imi
treze�te suspiciuni. Iti poate lasa impresia ca ai scapat de
toate problemele, iar cand se intampla asta, totul poate lua
sfar�it. lar eu nu vreau ca problemele mele sa aiba un sfar
�it. Pentru ca imi place sa Ie rezolv."
Folosirea automotivatiei pentru

rezolvarea problemelor
Prietenul meu W. Clement Stone, pre�edintele Combined
Insurance Company of America, cu care sunt mandru sa
fiu asociat la Fundatia Americana de Religie �i Psihiatrie,
are mai mult entuziasm decat orice alt om pe care-l cunosc.
Odata I-am intrebat: "Care este secretul entuziasmului tau
in ceea ce prive�te rezolvarea problemelor de afaceri sau
personale?" �i iata ce mi-a spus:
"Dupa cum �tii, emotiile nu ne conduc intotdeauna la gan

dire, dar ne conduc mereu la actiune. Apoi, prin repetarea
aceluia�i gand sau a aceleia�i actiuni fizice, se formeaza un
obicei care, exersat suficient, devine un reflex.
�i iata de ce folosesc automotivarea. Automotivarea poate

fi 0 afirmatie . 0 comanda pe care ti-o dai tie insuti. . . 0
. .
frau banala . . . sau orice simbol pe care-l folose�ti in mod

deliberat ca pe 0 autosugestie pentru a face un lucru pe
care-l dore�ti. Pur �i simplu, repeti 0 automotivare verbaHi

de 50 de ori dimineata . . . de 50 de ori seara . . . timp de 0
saptamana sau zece zile, pentru a-ti intipari bine vorbele
in memorie. Dar faci acest lucru cu scopul deliberat de a
trece la actiune, atunci cand automotivarea trece din sub
con�tient in con�tient, la momentul necesar.
Cand am 0 problema, deoarece m-am pregatit, una sau

mai multe automotivari vor trece automat din subcon�ti
ent in mintea con�tienta:
• (Problema personala serioasa) Dumnezeu este intot
deauna bun!
• (Problema de afaceri) Ai 0 problema . . . e un lucru
bun!
• Fiecare dificultate poarta in sine samanta unui ca�tig
pe masura sau chiar mai mare.
• Ceea ce mintea poate sa conceapa �i sa creada poate
de asemenea sa dobtindeasca.
• Gase�te 0 idee buna �i pune-o in aplicare!
• Actioneaza acum!
• Ca sa fii entuziast . . . ACTIONEAZA . . . cu entuziasm!
Problemele de afaceri �i cele personale Ie rezolv aproape in
acela�i chip. Dar exista 0 diferenta. Daca 0 problema per
sonala este insotita de emotii profunde, folosesc imediat
cea mai mare forta a omului . . . forta rugaciunii. Iar in re
zolvarea problemelor de afaceri rna rog pentru indrumare,
dar nu intotdeauna imediat."
Nimic nu-i statea in cale

I n tinerete, am avut 0 legatura stransa cu un om remar
cabil. Numele lui era Harlowe B. Andrews �i era din
Syracuse, New York. Andrews Brothers era un angro de
produse alimentare, celebru in partea nordic a a continen

tului american. Lui Harlowe Andrews i se atribuie crearea
primului "supermarket" din Statele Unite: aducea bunuri
perisabile din California cu un tren rapid, prevazut cu
congelator, �i Ie punea in vanzare la magazinul lui de pe
strada Salina, totul in decurs de patru zile. Unii spun ca
el a inventat primul spalator de vase, punand la punct 0
ma�ina functionala care ulterior a fost vanduta unei mari
companii. Era un om religios �i, dupa ce a facut avere, s-a
dedicat credintei, lasand conducerea afacerii pe seama
unui frate care a pierdut toata averea. Fratele Andrews,
cum i se spunea, s-a reintors in afaceri, a facut din nou
multi bani �i I-a "pensionat" pe fratele lui.
Un bancher din Syracuse mi-a spus ca nu mai cunos

cuse niciun om cu 0 asemenea putere de a face bani:
"Fratele Andrews nu trebuie decat sa-�i rasfire degetele
�i, printr-un fel de magnetism special, banii ta�nesc catre
el." Am fost impresionat. Am stat multa vreme in preajma
fratelui Andrews, dar niciodata n-am dobandit darul lui.
Alaturi de inclinatiile sale religioase i�i gaseau locul �i incH

natiile sportive. Cu mult inainte de aparitia ma�inilor sport,
organiza pe timpul verii 0 cursa de cai pe James Street, iar
iarna, pe lacul inghetat Onondaga. Cand au aparut ma�ini
Ie sport, localnicii il considerau un demon al vitezei.
Avea un remarcabil simt al umorului, combinat cu 0

viziune agera. I nainte ca Ruth �i cu mine sa ne anun
tam logodna - chiar a�a, pentru ca �tiam deja ca ne
yom casatori - am fost cu ea in vizita la ferma fratelui
Andrews. I n timp ce ne pHmba prin gradina lui, a cules
o pastaie de mazare, a deschis-o �i a aratat spre cele doua
boabe ghemuite inauntru: ,Yedeti, totul a fost conceput in
ENTUZIASMUL POATE FACE MlRACOLE 181
perechi." Apoi chicoti, spre marea lui satisfaqie, i n timp

ce Ruth se amuza, iar eu rna simteam jenat.
Cu intelepciunea sa innascuta, cu 0 viziune limpede �i

cu 0 intuitie profunda, plus capacitatea de a gandi crea
tiv, acest om a fost pentru mine un veritabil indrumator.
�i n-am mai cunoscut niciun om caruia sa-i placa atat de
mult sa rezolve probleme: cu cat problema era mai dificila,
cu atat il interesa mai mult. Chiar credea ca marile fra
mantari sociale erau ceva extraordinar. Mi-a dat 0 explica
tie foarte interesanta a entuziasmului pe care-l manifesta
fata de greutatile oamenilor: "Bucura-te intotdeauna cand
sunt probleme pe pamant", imi explica fratele Andrews,
"pentru ca asta inseamna ca in rai se mi�ca ceva; iar asta
arata ca se vor intampla lucruri marete." Vorbind in sens
literal, asta putea insemna ca omenirea se putea a�tepta
intr-adevar la evenimente deosebite.
La un moment dat, am avut 0 dificultate care m-a ingenun

cheat. Era de-a dreptul cople�itoare �i m-am luptat cu ea
zile intregi. I n cele din urma, i-am spus fratelui Andrews:
"Am 0 problema grea, ingrozitor de grea."
"Felicitari", striga el. "E grozav! Bucura-te intotdeauna

cand ai 0 problema grea. Asta inseamna ca se intampla
ceva, ca e�ti in mi�care." Reaqia lui m-a uimit, pentru ca,
va spun cinstit, nici macar nu rna gandisem sa vad lucru
rile in felul sugerat de el.
"Nu �tiai", mi-a spus el cu un chicotit, "ca Dumnezeu 'are

simtul umorului? Lui Dumnezeu I i place sa se joace de-a
v-ati ascunselea. Cand vrea sa-ti dea ceva de valoare, �tii
ce face? I I ascunde intr-o problema mare, dificila. Apoi
spune: «Hai sa vedem daca descoperi lucrul pretios pe
care I-am ascuns aici.» �i te prive�te cu interes, tragand tot

timpul de tine. Cand, in cele din urma, descoperi lucrul
acela minunat, ce crezi, e fericit? Cum sa nu fie?"
"Poveste�te-mi, fiule", mi-a spus el. "Hai sa punem proble

ma aceea a ta chiar aici pe masa �i sa ne uitam bine la ea."
La indemnul lui, am dat totul la iveala, enumerand situati

He dificile, una dupa alta, plus 0 sumedenie de ganduri ne
gative cum n-ati mai auzit. t n cele din urma, am incheiat:
"Cam asta e. 0 adeviirata problema, nu-i a�a?"
S-a ridicat de pe scaunul sau �i a inceput sa mearga in jurul

mesei, mi�candu-�i mainile de parca ar fi adunat 0 stiva
imaginara. "t ncerc sa descalcesc �i in acela�i timp sa pun
cap la cap fragmente din tot acest puzzle care te nelini�te�
te - �i e 0 frumusete." Ochii ii strruucira.
"Uite, fiule" (intotdeauna imi spunea fiule, �i asta se po

trivea foarte bine, pentru ca imi era ca un tata) "in primul
rand, te vei ruga. La urma urmei, ce �tiu despre asta mintHe
noastre marunte? Hai sa-I cerem ajutorul lui Dumnezeu."
Peste cateva minute, spuse: "Multumesc, Doamne. Amin."
"Acum, fiule", spuse el, "Dumnezeu lucreaza cu noi, a�a

ca hai sa ne gandim. Nu mai fi atat de trist. Fii entuziast,
pentru cii se va intampla ceva grozav, ceva extraordinar."
t ncepu din nou sa se plimbe in jurul mesei, indreptandu-�i

aratatorul spre problema "facuta gramada". Fratele
Andrews avea artroza la degete �i degetul lui aratator era
indoit din cauza unui nod la prima incheietura. Dar putea
intinde degetul acela indoit mai bine decat orice persoana
siinatoasa.
Dintr-odata, i�i curma mi�carile �i se prefacu ca degetul

lui s-a intepenit intr-o gaura a problemei. I I scutura ca un
caine care tine un os �i apoi incepu sa chicoteascii: "Ha,
ha, fiule, ia vino aici. Ce V-am spus? Orice problema are
un punct slab." Apoi incepu sa demonteze problema �i sa
o reconstruiascii, cu 0 indemanare �i 0 intelegere a vietH
pe care n-o mai vazusem pana atunci �i n-am mai vazut-o
nici de atunci inainte. "Baiete, ce �ansa avem! Singura in
trebare este daca poti sa-i dai de capat. Dar e�ti in stare,
fiindca Dumnezeu te va ajuta. �i eu te voi ajuta, daca ai
nevoie de mine."
Cu Dumnezeu �i cu fratele Andrews alaturi de mine, cum

sa n -0 pot rezolva?
Am plecat spre casa prin noaptea vegheata de stele �i de

luna, infiorat pana in varful degetelor, fiindca invatasem
una dintre cele mai mari leqii din viata - faptul ca entu
ziasmul poate face miracole. I ncercati urmatoarele suges
tii sigure �i verificati-Ie in cazul dumneavoastra:
Unu: Nu intrati in panicii. Pastrati-va calmul.

Folositi-va mintea. Yeti avea nevoie de toata
inteligenta pe care 0 aveti.
Doi: Nu va lasati cople�it de problema dumnea
voastra. Nu dramatizati situatia. Spuneti-va
cu incredere: "Dumnezeu �i cu mine putem
rezolva aceasta."
Trei: Incercati sa scapati de confuzie. I n general,
o problema este inconjurata de confuzie.
A�adar, eliminati confuzia. Luati 0 hartie �i un
creion �i notati toate aspectele problemei.
Patru: Renuntati la regrete. Nu spuneti: "De ce am

facut asta?", "De ce n-am facut asta?" Priviti
problema din punctul in care va aflati.
Cinci: Cautati 0 solutie, nu pentru intreaga problema,
ci pentru urmatorul pas. Un pas il aduce pe ce
liilalt �i tot a�a, pana la gasirea solutiei. A�a ca
fiti multumit ca ati rezolvat urmatorul pas.
Sase: Exersati ascultarea creativa.
Un prieten, pre�edintele unei mari compa
nii, cand se confrunta cu 0 problema dificila,
i�i cheama cainele �i se duce cu el in padure.
Dupa parerea lui, cainele are mai multa inte
legere dedt oamenii. Se a�azii pe un bu�tean,
cu cainele la picioarele lui, privindu-l. Apoi
des erie problema cu voce tare, in fata cainelui.
Dintr-odata, aude raspunsul - nu cu urechea,
ci din interior. Apoi el �i dinele se intorc aca
sa. Dar nu trebuie sa va confesati unui caine
sau sa mergeti in padure ca sa exersati ascul
tarea creativa.
$apte: I ntrebati-va intotdeauna ce e bine de facut
intr-o situatie data. Daca ceea ce faceti dum
neavoastra nu este lucrul eel mai potrivit,
inseamna cii una dintre rotitele mecanismu
lui nu functioneaza. A�a cii incercati sa gasiti
punctul nevralgic, faceti apoi ceea ce trebuie �i
totul va ie�i bine.
Opt: Rugati-va. Ganditi-va. Credeti. �i pastrati-va
entuziasmul, pentru cii poate fauri miracole in
rezolvarea problemelor.
CAPITOLUL 8
Entuziasmul - motivatia puternidi ce
pune lucrurile in mi�care
ACEST CAPITOL CONTINE numeroase istorisiri inte

resante despre oamenii al diror entuziasm dinamic a ac
tionat cu 0 asemenea forta, incat Ii s-au intamplat lucruri
uimitoare. Cu cat cunosc mai multi oameni de acest fel
sau cu cat aflu mai multe despre ei, cu atat mi se pare mai
interesant. Fiintele omene�ti au un potential extraordinar
de a se depa�i pe ele insele �i de a face mai mult decat �i-ar
fi imaginat. Faptul ca am inteles acest lucru m-a stimulat
sa scriu Forta entuziasmuiui, deoarece entuziasmul a creat
schimbari atat de uluitoare in viata atator oameni, incat,
pur �i simplu, trebuia sa povestesc despre cat mai multi
dintre ei, in masura in care istorisirile mele ar fi incaput
intr-o lucrare de dimensiuni rezonabile.
Pentru inceput, iata una dintre extraordinarele istorii pe

care Ie-am intalnit de-a lungul unei vieti in care am adunat
marturii ale oamenilor ce au zamisIit lucruri fantastice.
Este inca 0 poveste impresionanta, unul dintre acele epi
soade profund umane care iti incalzesc inirna �i te fac sa
te minunezi de posibilitatile fara sfar�it pe care ni Ie ofera
viata.
Mary B. Crowe avea noua frati. Tatal ei lucra la 0 otelarie

din Ohio �i nu ca�tiga niciodata mai mult de 50 de dolari
pe saptamana. Dar din venitul acesta saraciicios reu�ea sa
intretina 0 familie numeroasa.
Mary spala in fiecare zi salopetele murdare ale tatalui ei.

Pe vremea aceea, nu existau detergentii miraculo�i pe care
ii vedeti astazi in reclamele TV. Trebuia sa Ie frece zdravan
ca sa Ie curete. Tot chinuindu-se zi de zi sa curete maldare
de rufe murdare, Mary a avut 0 revelatie. t n mintea ei a
inceput sa functioneze ceva de care nu mai auzise inainte.
Era gandirea pozitiva �i motivalia de a-�i urmari scopul pe
termen lung. Era magia unei imagini mentale inspirate. t n
timp ce freca salopetele in apa aceea plina cu clabuci de sa
pun, i-a trecut prin minte un gand care i-a taiat respiratia.
Colegiu! S-a vazut cu roba �i boneta, urcand pe 0 scena, in
fata unei multimi, pentru a-�i primi diploma, insotita de
o strangere de mana din partea pre�edintelui colegiului.
Mary Crowe, absolventa de colegiu? Ce prostie-i trecea
prin cap?! Fara bani, fara ajutor, fara avantaje, fara nicio
�ansa. Niciun membru al familiei ei nu fusese vreodata la
colegiu. Era ceva inimaginabil. Las-o balta! Dar nu putea
s-o lase, pentru ca in mintea ei aparuse 0 imagine creativa;
se nascuse entuziasmul �i, odata cu el, motivatia care pune
lucrurile in mi�care.
A�a ca a continuat sa spele salopete �i, intre timp, s-a dus

la liceu. A venit �i ziua inmanarii diplomelor, iar Mary
a absolvit cu brio. Preotul parohiei a chemat-o la el �i a
scos din sertar un plic, pe care-l tinea acolo de patru ani.
Continea 0 bursa la colegiul St. Mary's of the Springs.
A�teptase sa ca�tige cineva aceasta bursa mult ravnita.
Urmarise evolutia fetei �i i se paruse ca 0 bursa pentru 0
ENTUZIASMUL - MOTIVATIA PUTERNICA 1 87
fata care nu auzise niciodata de colegiul St. Mary's of the

Springs, dar care visase, muncise, gandise pozitiv �i studi
ase cu harnicie, in timp ce sprua salopetele tatruui sau, era
pe placul lui Dumnezeu.
S-a dus la colegiu; a lucrat intr-un club rustic, a fost fata in

casa, bucatareasa - pentru a strange bani ca sa se prega
teasca pentru viata spre care 0 indemnau credinta �i entu
ziasmul ei. Dar lucrurile s-au inrautatit. I n ultimul an, se
parea ca va trebui sa renunte la colegiu. I nsa un membru
al clubului a fost atat de impresionat de spiritul �i de ca
pacitatile acestei fete, incat i-a Iacut 0 polita de asigurare
pe viata, care ii dadea dreptul �i la un imprumut, iar asta a
ajutat-o sa termine colegiul cu bine.
Imprumutul acela a mai Iacut ceva; datorita lui, Mary

Crowe a devenit interesata de asigurarile de viata. Cariera
ei a fost salvata de asigurari. N -ar putea face miracole �i
pentru altH? A urmat un curs de agenti de asigurari. S-a
dus la un birou �i a cerut sa lucreze ca agent. Dar direc
torul a izbucnit: "Ce �tii tu despre asigurarile de viata sau
despre vanzare? Nu �tii nimic. �i, in plus", �i asta a fost
argumentul suprem, "e�ti femeie. Raspunsul este nu! "
Acest barbat a continuat s-o refuze d e fiecare data dnd
ea it ruga sa -i acorde 0 �ansa. Dar a stat zilnic in biroul
lui, pana cand acesta, disperat �i ca sa scape de ea, i-a zis:
"Bine, uite 0 lista cu tarife �i un birou, dar nu prime�ti nici
cont pentru cheltuieli �i nici ajutor. Daca vrei neaparat,
n-ai decat sa mori de foame." Ea nu i-a urmat indemnul
�i, peste cateva zile, a aparut cu prima polita de vanzari.
De-a lungul anilor, a ajuns un as in domeniul asigurarilor.
La 25 de ani, dupa ce fusese angajata cu bombaneli, aso
ciatii ei au organizat 0 masa festiva, sarbatorind-o ca pe 0
agenta de asigurari deosebita. Care a fost pentru ea formu

la succesului? Imaginatie, rugaciune, credinta �i gandire
pozitiva, entuziasm �i motivatie. Toate acestea la un loc
au alcatuit 0 formula plina de forta, care i-a transpus visul
in realitate. Mary Crowe a dovedit ca entuziasmul este 0
forta extraordinara care, sustinuta de rugaciune �i credin
ta, poate sa duca la performante deosebite in mund, sa
permita depa�irea oricarui obstacol �i sa creeze lucruri
uimitoare. Cum infrangerea nu intra in planurile sale, ea a
fost 0 invingatoare.
" Prin gandire te poti schimba �i, prin urmare, iti poti
schimba viata", spune Mary Crowe. "Poti face aceasta ali
mentandu-ti subcon�tientul, in mod voit, cu idei bune �i
imagini pozitive. E�ti tot timpul in devenire. $i devii ceea
ce gande�ti! Desigur, aceasta ftlosofie nu garanteaza ca n-o
sa ai probleme. I nseamna ca, atunci cand simti prezenta
lui Dumnezeu in tine �i deasupra ta, e�ti capabil sa intam
pini orice problema pe care ti-o scoate in cale viata, plin
de increderea ca Dumnezeu iti va da curajul �i taria de
a 0 infrunta �i ca El este gata sa te ajute. Trebuie doar sa
ceri - �i sa crezi!"
Povestea incitanta a lui Mary Crowe este inca 0 dovada d

entuziasmul constituie forta care pune lucrurile in mi�ca
reo Bineinteles, dad asta se poate intampla unui om, li se
poate intampla �i altora.
Cei care accepta infrangerea

pierd intotdeauna
Procesul vizualizarii creative face parte �i din ftlosofia
succesului unuia dintre marii atleti americani.
"Cum ai ajuns un funda� de succes in fotbalul american

profesionist?", a fost intrebat Fran Tarkenton, un funda�
de prima mana al echipei New York Giants.
"Port in inima imaginea victoriei", a raspuns imediat Fran.

"I n societatea de azi", spune faimosul fotbalist, "se pare ca
suntem inclinati spre extreme. 0 vreme, s-a acordat 0 im
portanta enorma victoriei. Tendinta s-a simtit �i in liga de
juniori. Apoi a urmat reactia. «Nu suntem prea reali�ti» ,
au spus parintii inteligenti. «Copiii no�tri trebuie sa in
vete sa piarda, pentru ca infrangerea face parte din viata,
nu-i a�a?» E foarte adevarat", spune Fran Tarkenton. "Este
po sibil sa exageram importanta victoriei. Trebuie sa �tim
cum sa pierdem elegant. Dar apoi eadem in extrema cea
lalta. Copiii care se gandesc prea mult la faptul ca �tiu sa
piarda uita ca in sport, ca �i in viata, scopul principal este
de a reu�i in ceea ce facio Cineva care accepta infrangerea
s-ar putea sa piarda intotdeauna."
Celebrul funda� poveste�te cum a ajuns intr-o situatie de

criza atat de descurajanta, incat chiar s-a gandit sa renunte
la fotbal. Dar "undeva in adancul inimii purtam inca ima
ginea primei mele victorii. �i n-am renuntat la ideea ca pot
avea din nou acela�i succes. Am jucat multe alte meciuri
pana cand am reu�it. Dar lara aceasta imagine a victoriei
a� fi putut foarte bine sa renunt la mine insumi".
Aceasta dovada a faptului ca un entuziasm profund �i

neclintit poate pune lucrurile in mi�care, in direqia
cea buna, imi aminte�te de 0 remarca importanta a lui
Bernard Haldane, un adevarat profesor de motivatie �i
succes. "I nvata din succesele tale, nu din e�ecuri", ne Sla
tuie�te el. Desigur, acest fapt reprezinta 0 schimbare fata
de indemnul obi�nuit. Un e�ec iti poate arata cum sa nu
faci ceva. Dar cine ar vrea sa �tie cum sa nu faca, atunci

dnd este mai important sa �tii cum sa faci bine un lucru?
Atunci dnd faceti ceva bine �i reu�iti in ceea ce intreprin
deti, este un lucru intelept sa va educati in vederea succe
suluL I ntrebati-va: "Cum de-am reu�it atat de bine?" Apoi
incercati sa faceti la fel �i data viitoare. Sa presupunem
ca ati reu�it 0 lovitura excelenta la golf. Nu mergeti ve
sel mai departe, gandindu-va: "Mai, ce lovitura grozava!"
Analizati cu atentie felul in care ati executat lovitura aceea.
Apoi incercati s-o repetati.
Puteti invata din e�ecuri. Se spune ca Edison, dupa nenu

marate incercari nereu�ite de a construi un bec incandes
cent, ar fi remarcat: "Asta inseamna cam 5 000 de feluri
in care nu trebuie procedat." Dar cand, in cele din urma,
a reu�it, a construit �i alte becuri pe baza celor invatate.
A�a ca invatati sa pierdeti, dar nu chiar atat de bine indt
infrangerea sa devina 0 virtute. Entuziasmul de a ca�tiga
trebuie sa fie ancorat atat de profund in con�tiinta dum
neavoastra, indt sa devina un stimulent puternic pentru a
conduce lucrurile pe Iaga�ul lor.
I n fascinanta sa carte, The American Diamond (Diamantul

american), 0 lucrare dasica despre marele sport ameri
can, baseballul, Branch Rickey alcatuie�te 0 lista a stelelor
basebal1ului, cele doua personaje importante fiind Ty Cobb
�i Bonus Wagner. Rickey il nume�te pe Cobb "singurul
jucator ales pentru singurul joc ce trebuie c�tigat", ceea
ce inseamna, bineinteles, ca Ty Cobb a fost intotdeauna un
luptator. Avea un singur scop - acela de a ca�tiga. "Avea
o dorinta nestavilita de a excela. Cand se lupta, spiritul lui
il indemna sa lase deoparte orice. In lupta flZica, era un
obsedat al competitiei. I n orice situatie de rivalitate, pe
ENTUZIASMUL - MOTIVATIA PUTERNICA 191
gazon sau i n afara lui, era animat de atitudinea «ca�tiga sau

mori». Cobb este singurul «grec» de care ar fi fost nevoie la
Termopile. "
Rickey declara ca datorita spiritului sau competitiv �i en

tuziasmului sau, Cobb a devenit unul dintre cei mai "teh
nici" jucatori de baseball care au existat vreodata. "Cobb
nu dadea lovituri foarte puternice, dar stapanea foarte
bine acuratetea �i inaltimea loviturii, precum �i rotirea
corecta a mingii. N -a facut nidodata un pas in plus in te
renul exterior. Arunca exact in momentul in care prindea
mingea. «Alergatorul se mi�ca in plina viteza �i parcurgea
1 5 metri, in timp ce eu parcurgeam in mers dnd metri.»
Fiecare mi�care a lui avea predzie. Nimeni n-a auzit de
vreun alergator la baza care sa aiba vreo �ansa in confrun
tarea cu bratul lui Cobb.
Exersa aproape dupa ceas", continua Rickey. "Cand arunca

in terenul exterior, tinta lui era ca mingea sa ta�neasca din
momentul in care 0 atingea - nu cu 0 viteza mai mica.
Asta insemna un control foarte strict al rotatiei �i al tra
iectoriei. A auzit vreodata dneva despre un jucator de
baseball care �i-a impus de bunavoie �i nesilit de nimeni
sa exerseze asiduu ceva de acest gen? Eu n-am auzit."
Bineinteles, Cobb avea un entuziasm imens �i 0 motivatie

nemarginita de a realiza lucruri extraordinare in baseball,
care era viata lui. Aceasta atitudine I-a impus drept singu
rul �i unicul Ty Cobb, mandria Georgiei, cel mai grozav
dintre toti.
I nsu�i Rickey spune: "Jocul de baseball mi-a adus bucuria

de a trai. Nu l-a� da pentru nimic altceva." Dar Branch
Rickey nu a devenit cel mai mare jucator de baseball al
tuturor timpurilor rara un entuziasm arzator. Aceasta a

fost motivatia care I-a ajutat sa realizeze in viata Iucruri
extraordinare. Odata I-am intrebat: "Branch, care este cea
mai stra�nica experienta pe care ai avut -0 in 50 de ani de
baseball?" A ridicat din sprancenele stufoase: "Nu �tiu.
Inca n-a avut loc." Entuziasmul - iata ce Ii stimuleaza pe
oamenii care fac lucruri extraordinare.
Luptati eu adevarat �i in dumneavoastra

se va trezi entuziasmul
Puneti in mi�care acel vechi spirit competitiv. Entuziasmul
brut va va motiva sa luptati in viata pentru ceea ce doriti
cu adevarat. Oamenii sunt animati in mod natural de in
stinctul creator, de dorinta de a excela. A nega acest Iucru
presupune sa-ti negi personalitatea. Una dintre afirmatii
Ie fundamentale din istoria Americii, care va ramane in
totdeauna la loc de cinste pentru americani, i-a apartinut
mamei lui Abraham Lincoln, 0 femeie blanda, dar cu un
spirit puternic. I n mijlocul saraciei �i al suferintelor din
pustietatile vestice, i-a spus baiatului sau in care presimtea
maretia: "Abe, fii cineva!"
Dar cum s-au schimbat vremurile! I n ziua de azi, "fii ni

meni" pare sa fie conceptul la moda. Dar acest concept nu
va rezista, pentru ca este 0 notiune falsa, care contravi
ne naturii umane. Tot a�a cum 0 samanta pusa in pamant
cre�te in mod firesc catre soare, tendinta naturala a unei
fiinte umane este sa se inalte - sa ajunga mereu mai sus.
Prin urmare, aceasta carte a fost conceputa in mod hota
rat, deliberat �i tara nicio jena pentru oamenii care vor sa
ajunga undeva, sa-i stimuleze �i sa-i motiveze pe ceilalti sa
fie invingatori, nu invin�i; cu alte cuvinte, sa fie cineva �i

sa nu se mai amageasca cu ideea ca e bine sa fii un nimeni.
Viata este 0 lupta, 0 batruie, indiferent cat de mult se pune

accentul pe aplatizarea aspectelor dure, dificile. A inlatura
sau macar a u�ura poverile oamenilor, a-i ajuta pe toti sa
devina mai buni, a �terge de pe fata pamantului ghetourile
�i mahalalele, a invinge nedreptatea �i a imbunatati relati
ile interrasiale - toate acestea sunt obiective importante.
Dar chiar dupa ce toate aceste lucruri vor fi fost realizate,
viata nu va fi 0 sarbatoare perpetua, un dulce cantec de
fericire.
Prin urmare, eel care dore�te sa fie cineva �i sa realizeze

anumite lucruri ar trebui sa inteleaga ce inseamna lupta in
viata lui. Iar daca are entuziasm, va poseda acea motivatie
plina de forta care i1 va ajuta sa lupte pentru a-�i transpune
visurile in realitate.
Ar fi tare trist ca tineretul din aceasta societate a abundentei

sa uite de curajul simplu �i neabiitut pe baza caruia a luat
fiinta aceasta tara. Natiunea americana a fost creata de ni�te
oameni care au cultivat cinci lucruri - taria de caracter, inge
niozitatea, indrazneala, farmecul �i credinta in Dumnezeu.
�i pentru a rezista in continuare este nevoie de acela�i fel de
oameni.
Donna Reed ne ofera in Guideposts un portret mi�cator

al oamenilor care, datorita entuziasmului �i curajului de a
lupta impotriva tuturor dificuItatilor, au dat na�tere aces
tui pamant prosper de care ne bucuram astazi.
" i n confortabilul �i incantatorul nostru camin din

Beverly Hills , am inceput sa vorbesc despre copilaria mea,
petrecuta alaturi de fraW �i surorile mele intr-o ferma de

langa Denison, Iowa.
Parintii mei �i familiile lor fuses era deschizatori de dru

muri in acel stat. I n copilarie, ave am cu totii anumite
treburi de facut. Mulgeam vacile, conduce am tractorul,
aduceam apa de la ci�mea, ciirbune �i lemn pentru ma�ina
de gatit; �i acum �tiu sa fac paine. Diferenta cea mai izbi
toare intre copilaria mea �i cea a copiilor de astazi nu este
faptul ca eu am crescut la 0 ferma, ci ca, in Iowa, in acei ani
ingrozitori ai recesiunii, eram foarte saraci.
Cred cii nimeni din America n-a suferit atat de mult ca

unii fermieri din Vestul Mijlociu la inceputul anilor 1 930.
Ace�ti oameni, prietenii �i vecinii no�tri, au fost loviti de
nenorociri asemanatoare cu cele ale lui lov din Biblie.
Bineinteles, peste tot erau vremuri grele �i bani putini,
dar peste toate acestea a venit seceta, care a ofilit recoltele
�i a pustiit totul, urmata de nemiloasele furtuni de praf.
Familiile, una cate una, i�i puneau lucrurile in automobile
amiirate �i plecau . . .
Saracia, nevoile, toate acestea sunt lucruri ingrozitoare

atunci cand ti se intampla tie, dar cred ca sunt �i mai rele
atunci cand din cauza lor sufera cei apropiati. I mi amin
tesc gemetele animalelor care strigau dupa hrana �i apa.
Imi amintesc cum 0 fetita de la 0 ferma din apropiere a
venit sa-mi spuna cii n-o sa se mai joace cu mine pentru
cii familia ei avea sa pIece. Nu �tia unde vor merge; pur �i
simplu plecau, renuntau.
Cand rna gandesc la acele zile grele, rna gandesc mai ales
la parintii mei �i la ingrijorarea care rna cuprindea cand
Ii vedeam trezindu-se dis-de-dimineata �i culcandu-se
tarziu, zi dupa zi, muncind din greu lara niciun rezultat.

Aveam putine jucarii �i am tanjit intotdeauna dupa 0 bici
deta pe care n-am primit-o niciodata, dar nu-mi amintesc
ca aceste lucruri sa fi fost foarte importante pentru mine,
cand �tiam ca situatia in care ne aflam este lara ie�ire.
Poate cii ar fi trebuit sa parasim �i noi ferma, daca n-ar fi
fost tata.
n cheama William Mullenger �i este un om incapatanat.

Nu voia sa renunte. A trebuit sa ne vindem toate vitele.
Vecinii no�tri i�i paraseau rand pe rand fermele �i tatiil
meu ne spunea de fiecare data, cu calm, dar cu 0 fortii de
netagaduit, sustinutii de credinta lui: «Lucrurile nu vor ra
mane a�a.»
Ma intrebam cum putea fi tata atat de sigur de asta, cand

atatia altii nu erau. Apoi, duminica, am inceput sa intreza
resc raspunsul. Tata ne urea pe mama �i pe noi, cei patru
copii in vechiul automobil, pe care I-am folosit timp de
1 5 ani, �i ne ducea la biserica metodista din Denison. Poti
deveni puternic pur �i simplu stand langa tata in biserica.
Cand pastorul citea din Biblie, tata se apleca putin in fata,
ca �i cum ar fi vrut sa auda ceva in mod deosebit. Privindu-i
chipul, noi, copiii, observam cii acele cuvinte stravechi erau
o adevarata hrana pentru sufletul lui, oferindu-i 0 tarie
care il ajuta sa mai infrunte inca 0 saptiimana.
Pastorul nostru citea foarte mult din acele carti ale Bibliei
care vibreaza de speranta. De curand, am rasfoit Biblia
ca sa vad daca pot gasi cateva din pasajele familiare �i,
in isaia, am descoperit ni�te versete care mi-au readus in
minte intreaga experienta a fermelor �i a saraciei, la fel de
dar ca �i cum a� fi din nou acolo, stand in strana langa
tata. Ascultati aceste cuvinte:
«Cei saraci �i lipsiti cauta apa, dar nu 0 gasesc; limb a lor

este uscata de sete. Eu, Domnul lor, ii voi auzi. . . Pustiul
il voi preface in iaz �i pamantul uscat in paraie de apa! »
(Isaia 4 1 , 1 7- 1 8).
Pentru tata, familia era sfanta. «Daca exista tarie in fami

lie», spunea el, «recesiunea asta nu ne va inghiti.»> lar rece
siunea a trecut �i nu ne-a inghitit."
Acest cap de familie a avut 0 credinta �i 0 hotarare care au

condus lucrurile pe Iaga�ul dorit. S-a intamplat a�a pen
tru ca nutrea un entuziasm profund fata de lucrurile fun
damentale ale vietii �i era perseverent. I n plus, avea acele
cinci calitati importante - tarie de caracter, ingeniozitate,
curaj, farmec �i credinta in Dumnezeu. Cu aceasta combi
nat ie, nu prea sunt �anse sa dai gre�.
Entuziasmul, atunci cand i�i gase�te loca� in profunzimi

Ie mintii umane, devine un puternic factor motivational
care determina evenimente extraordinare, da na�tere unor
lucruri uluitoare. Cei care cred cu adevarat, cei care gan
desc pozitiv �i sunt entuzia�ti - ace�ti oameni fac lucruri
marete.
Unul dintre cei mai mari adePti

ai gandirii pozitive
Haideti sa vorbim despre unul dintre cei mai mari adepti
�i practicanti ai gandirii pozitive. Pe acest om nu I-am in
talnit in America, patria traditionala a adeptilor gandirii
pozitive �i ai entuziasmului, ci in pustietatile ludeei, un de
a predicat cu mult timp in urma loan Botezatorul. Numele
lui era Musa Alami �i, datorita lui, de�ertul a inflorit
aidoma unui trandafir - un de�ert unde in toata istoria
omenirii nu se mai intamplase a�a ceva. Acest om a reu�it

pentru cii a fost increzator �i �i-a pastrat convingerea pana
cand �i-a atins scopul.
Musa, un tanar arab, a studiat la Cambridge �i s-a intors

in Palestina, unde a devenit un om instarit - dupa stan
dardele din Orientul Mijlociu. Apoi, in mijlocul framanta
rilor politice, a pierdut absolut totul, inclusiv casa in care
locuia.
S-a dus din colo de Iordan, langa Ierihon. De partea cealal

ta se intindea uria�a, arida �i secetoasa vale a Iordanului,
locul aflat la cel mai jos nivel de pe Pamant - aproxima
tiv 350 de metri sub nivelul marii. Departe, spre stanga,
stralucind in negura fierbinte, se iniiltau muntii Iudeei, iar
muntii Moabului, spre stanga.
I n afara catorva oaze, acest pamant fierbinte �i arid nu fuse

se cultivat, iar expertii spuneau ca nici nu se punea proble
ma unei recolte, pentru ca nu aveau de unde sa aduca apa.
Exploatarea fluviului Iordan pentru irigatie era prea costi
sitoare �i nu exista nicio putere domica sa finanteze acest
proiect.
"Dar apa subterana ?", a intrebat Musa Alami. Au izbucnit

in ras. Cine a mai auzit de a�a ceva? Nu exista apa sub de
�ertul acela fierbinte �i arid. I ntinderea nisipoasa, arsa de
soare zacea acolo de la facerea lumii. �i cum, cu multa vre
me in urma, fusese acoperita de apele Miirii Moarte, nisi
pul era plin de sare, ceea ce ii sporea �i mai mult ariditatea.
Musa, meditand, a zarit in apropiere suprafata stralucitoare

a Marii Moarte �i s-a gandit ca piimantul siirat reprezenta
intr-adevar 0 problema. Dar problemele nu sunt facute ca
sa fie rezolvate? Dumnezeu crease acest pamant �i nu mai

era nevoie decat de apa datatoare de viata.
Auzise despre reabilitarea uluitoare a de�ertului californi

an cu ajutorul apelor subterane �i a fost convins ca avea sa
gaseasca apa �i acolo. Era atat de sigur pe sine, incat s-a
pus pe treaba �i a intocmit planuri ale drumurilor ciitre
o ferma unde avea de gand sa infiinteze 0 �coala pentru
baietii refugiati. Batranii �eici ai beduinilor spuneau ca nu
e posibil, reprezentantii guvernului erau de aceea�i piirere,
la fel �i cercetatorii de seama din striiinatate. Acolo nu se
afla niciun strop de apa.
Dar Musa nu s-a lasat impresionat. El credea ca este. A

inceput sa sape, ajutat de cativa refugiati sarmani din taba
ra Ierihon, aflata in apropiere. Cu echipamente automate?
Nici yorba! Cu tarnacoape �i lopeti. Toata lumea ddea, in
timp ce omul acesta neinfricat �i prietenii lui in zdrente
continuau sa sape, zi dupa zi, saptiimana de saptiimana �i
luna de luna. I ncet, incet au ajuns in adancurile dunelor de
nisip, acolo unde nimeni nu mai cautase apa pana atunci.
Au sapat timp de �ase luni. Apoi, intr-o zi, nisipul a deve

nit umed �i, in cele din urma, au dat de apa. I n stravechiul
de�ert gasisera apa datatoare de viata! Iar cei care �tiau cii
piimanturile acelea erau secetoase de secole au ramas muti
de mirare �i de recuno�tinta. Nici n-au ras, nici n-au iz
bucnit in urale. Au plans.
Un om foarte batran, �eic al unui sat din apropiere, a auzit

aceste ve�ti uimitoare. S-a dus sa vada cu ochii lui. "Musa",
a intrebat el, "chiar ai gasit apa? Lasa - rna sa 0 vad, sa 0
simt �i sa 0 gust."
Batranul i�i cufunda mana in apa, se stropi pe fata �i 0 puse

pe limba. "E dulce �i rece. E apa buna." Apoi, punandu-�i
mainile imbatranite pe umerii lui Musa Alami, mai spu
se: "Multumesc Domnului. Acum, Musa, poti sa mori."
A fost tributul simplu al unui om al de�ertului adus unui
om inzestrat cu gandire pozitiva, care Iacuse imposibilul.
Acum, dupa mai multi ani, Musa Alami are 0 sumedenie

de puturi care alimenteaza cu apa 0 ferma. Cre�te legume,
banane, smochine, cit rice �i ingrije�te copii. La �coala lui
se formeaza cetateni ai viitorului, fermieri �i tehnicieni,
experti in comert. Produqia este transportata in Kuweit,
Bahrain, Beirut �i la Ierusalim. Imitandu-l pe Musa, au in
ceput sa sape �i altii, iar acum se cultiva mii de pogoane �i
vegetatia inunda nisipurile stravechi.
L-am intrebat pe acest om ce I-a Iacut sa mearga mai

departe, sa creada in continuare, atunci cand toata lumea
spunea ca nu e posibil. "Nu aveam alternativa. Trebuia sa
o fac. M-a ajutat Dumnezeu", a spus el.
I n timp ce asfintitul poleia cu aur �i arama muntii

Moabului �i dealurile Iudeei, priveam un �uvoi imens de
apa ce venea din strafundurile de�ertului. Scurgandu-se
intr-un iaz adanc, parea sa spuna: "Da, se poate, da, se
poate." A�adar, nu va lasati infrant de dificultati �i nu-i
credeti pe cei nemu1tumiti, care spun ca n-o puteti face.
Amintiti-va de Musa Alami, omul cu gandire pozitiva
din pustietatile Iudeei. �i amintiti-va ca entuziasmul este
o forta care transforma lucrurile. Entuziasmul a creat 0
schimbare in pustiul Iudeei �i poate crea 0 schimbare in

pustietati!e vietii atator oameni.
Cel mai impresionant este faptul di exista oameni cu 0

dragoste nestavilita fata de adevaratele valori, care sunt
dispu�i sa dea tot ce pot ca sa-�i atinga scopul.
Entuziasmul �i primul motor

Henry Ford era indragostit de automobile. Oamenii spun
ca era "atins". Da, era atins de entuziasm, iar visul sau
a putut fi atins. Edison era stapanit in gandurile sale de
electricitate, de ma�ina vorbitoare �i de alte inventii, iar
datorita motivatiei lui nemarginite, toate acestea au deve
nit realitate. Fratii Wright visau cu ochii deschi�i 0 ma�ina
zburatoare. �i aceasta a zburat. Kettering avea sa inventeze
electromotorul �i vopseaua ce putea fi pulverizata pe auto
mobile, lucruri care, bineinteles, "nu erau posibile" - dar
s-au realizat. Continuati lista pana in ziua de azi �i yeti
vedea ca principiul riimane valabil - lucrurile care va tre
zesc entuziasmul se pot realiza.
Dar, in mod invariabil, apare cineva care va repro�eaza ca

nu e bine sa-i incurajezi pe oameni sa spere ceva ce nu pot
obtine, ca numai cei talentati, cei binecuvantati cu anumi
te daruri i�i pot atinge scopurile. Ace�ti indivizi gre�esc,
ca de obicei, adevarul fiind ca, indiferent cat de potrivnice
sunt imprejurarile, orice persoana care are un scop �i este
hotarata sa-l duca la indeplinire poate realiza lucruri de-a
dreptul uluitoare.
Nimeni nu reu�ea, dar el a reu�it

De exemplu, daca sustineti cu naivitate ca nu puteti face
ceva din cauza sortii potrivnice �i a obstacolelor, cititi ur
matoarea poveste a unui baiat din Africa, Legson Kayira,
publicata in revista Guideposts. Istoria sa se nume�te

Descu1t spre America.
"Mama mea nu �tia un de e America. I-am spus: «Mama,

vreau sa merg la colegiu in America. I mi dai voie?»
«Poti sa mergi. Cand pleci?», it intrebase cu simplitate

mama sa.
Nu voiam sa-i dau timp sa afle de la altii din sat cat de de
parte e America, de frica sa nu se razgandeasca.
«Maine», am spus.
«Foarte bine», a zis ea. «0 sa-ti pregatesc ni�te porumb ca

sa ai ce manca pe drum.»
A doua zi, pe 1 4 octombrie 1 958, am plecat din satul

Mpale, aflat in Nisalanda1 de Nord, Africa de Est. Aveam
doar hainele de pe mine, 0 cama�a kaki �i un �ort. Am
luat cu mine doua comori: 0 Biblie �i 0 copie din Pilgrims
Progress. Mai duceam porumbul pe care mi-l daduse
mama, impachetat in frunze de bananier, �i un mic tarna
cop, ca sa rna pot apara.
Scopul meu se afla la un continent �i un ocean distan

ta, dar n-aveam nicio indoiala ca it voi atinge. Nu �ti
am cati ani am. Asemenea lucruri nu prea contau intr-o
tara unde totul e mereu la fei. Cred ca aveam cam 1 6 sau
1 8 ani. Tatal meu a murit pe cand eram foarte mic. I n
1 952, mama a ascultat vorbele misionarilor din Biserica
Scotiana ( Presbiteriana), �i familia noastra a devenit cre�
tina. Am invatat de la misionari nu numai sa-L iubesc pe
I Tara imaginara. (n. trad.)

Dumnezeu, ci �i faptul di, dadi voiam sa fiu vreodata de

folos satului meu, semenilor mei sau tarii mele, trebuia sa
am 0 educatie.
La Wenya, aflata la opt mile distanta de sat, era 0 �coa

la primara misionara. I ntr-o zi, dnd am simtit ca sunt
pregatit sa studiez, m-am dus acolo. Am invatat multe lu
cruri. Am invatat ca nu sunt, a�a cum cred mai toti africa
nii, 0 victima a imprejurarilor, ci stapanul lor. Am invatat
ca, fiind cre�tin, aveam obligatia sa folosesc talentele pe
care mi le-a daruit Dumnezeu ca sa fac mai buna viata
celorlalti. Mai tarziu, la liceu, am invatat despre America.
Am citit despre viata lui Abraham Lincoln �i am ajuns
sa-l iubesc pe acest om, care suferise atatea ca sa-i ajute
pe africanii inrobiti din tara lui. Am citit �i autobiogra
fia lui Booker T. Washington, nascut el insu�i in sclavie,
in America, �i care devenise un binefacator al oamenilor
�i al tarii sale. Cu timpul, mi-am dat seama ca numai in
America a� putea beneficia de instruirea �i oportunitati
Ie de a rna pregati sa devin asemenea acestor oameni in
propria mea tara, sa fiu, aidoma lor, un lider, poate chiar
pre�edintele tarii mele. Intentia mea era sa merg pana la
Cairo, unde speram sa gasesc un loc pe un vapor care
mergea in America. Cairo era la peste 4 500 de kilometri
distanta, lucru pe care eu nu-l intelegeam �i rna gandeam
proste�te ca a� putea ajunge pe jos, in patru-cinci zile. I n
acest timp imaginat de mine, ajunsesem la 40 de kilometri
de casa, mancarea mi se terminase, nu aveam bani �i nu
�tiam ce sa fac, ci doar ca trebuie sa merg mai departe.
Timp de peste un an am caIatorit �i mi-am construit 0

strategie. Satele erau situate de obicei la opt-zece kilome
tri distanta, pe drumuri forestiere. Ajungeam intr-unul
dupa-amiaza �i intrebam dad pot lucra ceva ca sa obtin

hrana, apa �i un loc de dormit. Cand era posibil, imi pe
treceam noaptea acolo, iar dimineata plecam spre satul
urmator.
Dar nu puteam sa fac mereu acest lucru. I n Africa, dialec

tul triburilor se schimbii. din sat in sat; deseori rna aflam
printre oameni cu care nu puteam comunica. Asta rna fa
cea sa fiu un strain pentru ei, poate chiar un du�man; nu
ma lasau sa intru in sat �i trebuia sa dorm in padure, hra
nindu-ma cu ierburi �i fructe siilbatice.
Am descoperit curand ca topori�ca mea Ie dadea uneori

oamenilor impresia ca am venit sa rna lupt sau sa fur, a�a
ca am schimbat-o cu un cutit care trecea neobservat. De
fapt, eram lipsit de aparare in fata animalelor padurii, de
care rna temeam, dar, de�i Ie auzeam noaptea, niciunul nu
s-a apropiat de mine. r nsa tantarii rna insoteau tot timpul
�i de multe ori eram bolnav.
Biblia mea �i cealalta carte pe care 0 luasem cu mine m-au

ajutat sa supravietuiesc. Citeam Biblia din nou �i din nou,
gasind incredere mai ales in promisiunea: «Pune-ti nadej
dea in Domnul din toata inima ta �i nu te bizui pe price
perea ta . . . Atunci tu vei merge fara teama pe drumul tau»
(Pilde 3, 5, 23).
Spre sfaqitul anului 1 959, parcursesem 1 600 de kilometri

pana in Uganda, un de am poposit la 0 familie �i am gasit
de lucru - fiic eam cariimizi pentru cladirile guvernamen
tale. Am riimas acolo �ase luni �i banii ca�tigati i-am trim is
mamei mele.
I n Cararea pelerinului, am citit de multe ori despre pere

grinarile cre�tinului care ratacea prin pustiu, eftutandu-l
pe Dumnezeu, �i am facut comparatie cu propriile mele
eftutari pentru implinirea scopului pe care eram convins
eft Dumnezeu mi-l oferise. Nu puteam sa renunt, tot a�a
cum nu renuntase nici cre�tinul acela.
I ntr-o dupa-amiaza, la biblioteca USIS din Kampala, am

dat peste un ghid al colegiilor americane. Deschizandu-l
la intamplare, am vazut numele colegiului Skagit Valley,
din Mount Vernon, Washington. Auzisem ca uneori co
legiile americane ofera burse pentru africani, a�a eft i-am
scris decanului George Hodson �i am cerut 0 bursa. Imi
dadeam seama eft pot fi refuzat, dar nu rna simteam des
curajat, pentru ca imi propusesem sa scriu la toate colegii
Ie care ofereau burse pana cand aveam sa gasesc unul care
sa rna accepte.
Peste trei saptamani, decanul Hudson mi-a raspuns: mi se

ofere a 0 bursa �i �coala rna ajuta sa-mi gasesc �i 0 slujba.
Peste masura de bucuros, m-am dus la autoritatile ameri
cane, care mi-au spus eft aveam nevoie de un pa�aport, de
o viza �i de un bilet dus-intors.
Am trim is 0 scrisoare guvernului din Nisalanda ca sa cer

un pa�aport, dar am fost refuzat, pentru eft nu Ie puteam
spune unde m-am nascut. Apoi Ie-am scris misionarilor
care imi fuses era profesori in copilarie �i, datorita efor
turilor lor, am reu�it sa obtin un pa�aport. Dar tot nu pu
team obtine viza, pentru ca nu aveam biletul de drum.
Cum eram hotarat in continuare, am plecat din Kampala �i

mi-am reluat calatoria spre nord. Credinta mea era atat de
puternica, incat mi-am dat ultimii bani ca sa-mi cumpar 0
pereche de pantofi. �tiam di nu pot intra la Skagit Valley

College cu picioarele goale. Pantofii nu i-am indiltat insa,
ca sa nu-i stric.
I n Uganda �i la intrarea in Sudan, satele erau mai departa

te �i oamenii mai putin prieteno�i. Uneori trebuia sa um
blu cate 30-40 de kilometri pe zi ca sa gasesc un loc de
dormit sau sa muncesc ca sa ca�tig ceva de mancare. I n
cele din urma, am ajuns la Khartoum, unde am aflat ca
exista un consulat american �i m-am dus acolo ca sa-mi
incerc norocul.
Am auzit din nou care erau cerintele de intrare, dar, de

data asta, de la viceconsulul Emmett M. Coxson, care a
scris la colegiu despre situatia mea. Am primit ca raspuns
o telegrama.
Studentii, auzind despre mine �i despre problemele mele,

stransesera banii de drum - 1 700 de dolari - prin inter
mediul unor organizatii de binefacere.
Am fost mi�cat �i profund recunoscator; peste masura de

bucuros ca apreciasem corect prietenia �i sufletul carita
bil al americanilor. I -am fost recunosciitor lui Dumnezeu
pentru ca rna indrumase �i am facut un legamant solemn
sa-mi dedic Lui viata.
I n Khartoum circulau ve�ti ca mersesem timp de peste doi

ani �i parcursesem 4 000 de kilometri. Comuni�tii au venit
la mine �i s-au oferit sa rna trimita la �coala in Iugoslavia,
pe cheltuiala lor, inclusiv transportul �i bani ca sa-mi asi
gur existenta pe perioada studiilor.
«Sunt cre�tin», Ie-am spus eu, «�i nu pot deveni ceea ce

imi doresc in �colile voastre, in care nu exista Dumnezeu.»
M-au avertizat di, fiind african, in Statele Unite m-a� pu

tea confrunta cu rasi�ti, dar din cele citite in ziarele ame
ricane imi dade am seama ca aceste probleme erau tot mai
putin importante. Religia mea rna invatase ca oamenii nu
sunt perfeqi, dar atata vreme cat se straduiesc sa fie ast
fel, vor fi pe placul lui Dumnezeu. Simteam ca piimantul
american oferea atatea binecuvantiiri numai datorita efor
turilor oamenilor.
I n decembrie 1 960, cu cele doua carli ale mele �i fiind

imbracat pentru prima oara in costum, am sosit la Skagit
Valley College.
I n discursul meu de recuno�tinta catre studenti, mi-am

dezvruuit dorinta de a deveni prim-ministru sau pre�e
dinte al tarii mele �i am observat eateva zambete. M -am
intrebat daca vorbele mele nu fusesera cumva naive. Dar
nu credo
Cand Dumnezeu a a�ezat in inima dumneavoastra un vis

ce pare imposibil, El vrea sa va ajute sa-l impliniti. Am cre
zut in acest lucru atunci cand, fiind doar un sarman baiat
african, m-am simtit indemnat sa devin student intr-un
colegiu american. Visul mi s-a implinit cand am absolvit
universitatea din Washington. Iar daca Dumnezeu mi-a
dat visul de a deveni pre�edintele Nisalandei, �i acesta va
deveni realitate.
Numai atunci eand ne opunem lui Dumnezeu nu obtinem

nimic. Cand ne supunem Lui, indiferent cat de mari ar
fi sacrificiile �i eforturile, putem ajunge mult mai departe
decat indraznim sa visiim."
Aceasta istorie remarcabila, aceasta experienta "prac

tic imposibila", demonstreaza felul in care entuziasmul
a actionat ca 0 motivatie puternica pentru a realiza ceva
extraordinar. Ma intreb de ce oamenii nu inteleg �i nu ac
tioneaza pe baza faptului ca entuziasmul stimuleaza cele
mai mari realizari. Daca ar cultiva uluitoarea putere a en
tuziasmului, atatia dintre noi ar scapa de povara mediocri
tatii, de frustrarile e�ecului, de sperantele spulberate.
Unii oameni, in necuno�tinta de cauza, pot considera ca

activitatea unui pastor este lipsita de culoare, de roman
tism �i realizari spectaculoase, dar, credeti-ma, principiul
entuziasmului ca factor motivational este la fel de valabil
aici ca in toate celelalte domenii.
De exemplu, sa urmarim cazul dr. Robert H. Schuller, care a

fost trimis de Biserica Reformata din America, cel mai vechi
curent protestant din Statele Unite, corp religios caruia eu
insumi ii apartin, in comitatul Orange, din California, ca
sa infiinteze 0 biserica. In acest comitat, cunoscut ca avand
cea mai rapida dezvoltare din mtreaga natiune, congrega
tia noastra nu avea niciun membru. Lui Schuller i s-a ofe
rit un salariu modest �i 500 de dolari pentru promovare,
�i i s-a spus sa construiasca 0 biserica. Dar entuziasmul
doctorului Schuller era tot atat de mare pe cat de putini erau
banii lui �i avea 0 motivatie puternica. Voia sa ridice 0 bise
rica moderna, intr-un loc unde populatia cre�tea vertiginos.
A�adar, a inchiriat un teatru drive-inl pentru slujbele de

duminica dimineata �i, cu ajutorul unei reclame atractive,
I Teatru in aer Iiber, unde publicul poate urmari spectacolele din
automobil. (n. trad.)

a inceput sa cladeasca 0 congregatie formata din oa..-ueni

din California de Sud. Le-a oferit prietenia lui �i inspiratia
Bibliei. La un an dupa ce 0 luase de la zero, m-a invitat sa
rna adresez miilor de oameni aflati in m�inile lor. Mi-a
vorbit cu convingere despre viitoarea "mare" biserica.
Atunci am �tiut ca a�a va fl, pentru ca biserica exista deja
in mintea lui �i el avea energia, ingeniozitatea �i credinta
necesare pentru a 0 transpune in realitate.
Dupa zece ani, dr. Schuller m-a invitat la un nou discurs,

de data aceasta intr-o cladire moderna, straIucitoare, din
sticla �i ote!, construita pe un teren de 20 de acri, cultivat
cu iarba �i flori, pe care se inaItau fantani arteziene. Avea
peste 3 000 de membri, la slujba de duminica dimineata
participau in medie 4 000 de persoane, care umpleau pana
la refuz biserica �i gradinile dimprejur, iar alte cateva sute
ascultau din automobilele aflate in parcarea uria�a. Am
pus �i eu umarul la temelia "Turnului Sperantei", 0 cladire
gratioasa de zece etaje, in care consilieri bine instruiti ii
vor ajuta pe cei in suferinta sa-�i gaseasca pacea �i un mod
de viata care sa dea roade.
Privind multimea ce se afla in interiorul, dar �i in afara

minunatei biserici, adapostita de gradini incantatoare,
mi-am dat seama, din nou, ca entuziasmul este cea mai
puternica motivatie.
CAPITOLUL 9
Entuziasmul va da puterea
sa depa�iti greutatile
sA PRESUPUNEM cA vA CONFRUNTATI cu greu

tati �i probleme foarte marL I n aceste conditii, oare tre
buie sa va folositi entuziasmul? Daca raspunsul este da,
cum puteti face acest lucru? Aceasta este situatia in care
entuziasmul este eel mai important, �i anume dnd poate
intr-adevar sa actioneze. Pentru cii entuziasmul va da pu
terea sa depa�iti to ate greutatile.
Am sa va povestesc despre un prieten care a avut suficient

entuziasm, credinta �i curaj ca sa infrunte doua probleme
teribile - alcoolismul �i cancerul.
Numele lui este J. Arch Avary Jr. �i este unul dintre cei mai
cunoscuti �i mai respectati cetateni ai unui mare ora� din
sud. Povestea lui poate fi cu greu egalata in ceea ce prive�te
curajul, entuziasmul �i credinta in Dumnezeu. A depa�it
problemele cu ajutorul entuziasmului - �i a fost yorba de
un anumit entuziasm, mai precis, credinta in Isus Hristos
�i in Dumnezeu. Este un exemplu al puterii extraordinare
cu care putem infrunta orice dificultate.
Intamplator, i-am scris unuia dintre acei profesGri care

sustin teoria conform direia "Dumnezeu a murit" �i I-am
intrebat cum ar explica reabilitarea lui Arch Avary, dadi
lucrurile ar sta intr-adevar a�a cum sustinea el. Mi-a riis
puns di Dumnezeu n-are nimic de-a face cu aceasta reve
nire spectaculoasa. Avary a fost reabilitat de ceea ce acest
om naiv in ceea ce prive�te teologia nume�te "comunitatea
care i-a purtat de grija". Aceasta a fost chiar 0 gluma sinistra.
Comunitatii nu i-a pasat catu�i de putin. De fapt, aceasta
"comunitate plina de grija" I-a lovit pe bietul om in plin.
Avary mi-a permis sa dezvalui dramatica lui poveste, spu

nandu-mi: "Celelalte carti ale tale m-au ajutat �i vreau ca
experienta mea sa-i ajute �i pe altii."
La 20 de ani, Arch Avary a fost ales secretar al Central

Florida Institute of Banking �i la 2 1 de ani a devenit pre�e
dintele acestui institut - lucru care cred ca ramane inca un
record in cercurile bancare din SUA. De atunci, ascensiunea
sa in domeniul bancar a fost fulgeratoare. La 27 de ani a de
venit director al First National Bank din ora�ul lui. I n cur
sul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a ajuns foarte repede
la rangul de colonel al Fortelor Aeriene. Apoi, a revenit la
banca unde fusese director, unde nu s-a mai tinut cont de
cuno�tintele �i abilitatile lui in domeniul bancar, iar in 1 956
a fost concediat din cauza consumului excesiv de aleool.
A dizut in prapastie cat ai zice pe�te

Dediderea lui a fost la fel de rapida ca �i ascensiunea. Sotia
sa a inaintat divortul. A ajuns falit. La fiecare slujba, una
mai proasta decat alta, acela�i rezultat. A fost dat afara
pentru di era betiv.
ENTUZIASMUL vA DA PUTERE 211
Arch vorbe�te despre nefericirea care s e abatuse asupra lui

astfel: "E�ecurile imi provocau 0 teama ingrozitoare. Cum
cea mai mare parte a timpului 0 petreceam la doua cluburi
�i in barurile lor, rna intalneam in fiecare zi cu multi oa
meni influenti. Cand rna vedeau a doua zi la banca, dupa
o «noapte de pomina», �i mentionau un subiect pe care-l
discutasem �i despre care nu-mi mai aminteam nimic,
simteam cum rna tree fiori reci �i cum rna cuprinde un val
uria� de frica. Nu mai �tiam ce am spus �i nu-mi puteam
da seama ce consecinte ar avea vorbele mele.
Pe masura ce aceasta experienta s-a repetat tot mai des

�i nervii mei au inceput sa fie tot mai incordati, aveam
nevoie de �i mai muM bautura ca sa rna calmez, iar asta
rna ducea la pierzanie. Am tinut-o a�a aproape zece ani,
pe vremea cand rna aflam intr-o pozitie inalta �i eram
foarte apropiat atat personal, cat �i oficial de pre�edintele
unei banci care, pe vremea aceea, era cea mai mare din
sud-estul SUA. Pre�edintele s-a «pensionat» devreme �i
dupa un an �i-a pus capat zilelor, tragandu-�i un glonte in
gura. Asta ar fi trebuit sa rna trezeasca la realitate, dar nu
s-a intamplat a�a. Cam dupa doi ani, am fost «pensionat»
din acela�i motiv."
Cei care cunosc faptele imi spun ca Avary, daca n-ar fi avut
aceasta slabiciune, ar fi devenit pre�edintele uneia dintre
cele mai mari banci din tara. EI a fost insa obligat sa bata
strazile, cer�ind de la prieteni �i de la fo�tii asociati sau de
la cine era dispus sa -i dea ceva.
$tia ca trebuie sa facii ceva, a�a cii s-a intern at intr-un

sanatoriu pentru alcoolici. A fost pus sa spele vase, dar se
pare ca nici la asta nu se pricepea. Femeia de serviciu i-a
spus ca tatal ei era muncitor la aceea�i companie de cai
ferate unde eI fusese mai demult director: "Arch Avary, ai

fost un bancher renumit �i un director de dii ferate care
mergea la West Point pe locul din fata, cu un tren special.
SireneIe urlau �i steagurile fluturau pentru a sarbatori cen
tenarul crulor ferate din Atlanta �i West Point. Dar astazi
e�ti un simplu membru al acestui sanatoriu �i un betivan
de rand, ca toti ceilalti. A�a ca baga-ti din nou mainile in
apa �i spala farfuriile alea pe care le-ai lasat intr-o stare
mizerabila. "
Un vagabond care-�i cuno�tea meseria

Arch a fost zdruncinat de aceste cuvinte, care au avut asu
pra lui un efect terapeutic. Peste cateva zile, in timp ce fos
tul bancher �i director de cai ferate strangea frunzele din
curtea sanatoriului (0 alta treaba care I-a racut sa se mai
gandeasca putin la chestiuni fundamentale), a inceput sa
discute cu un coleg, un vagabond care i-a marturisit ca de
multe ori "racuse blatul" pe cursele de tren ale lui Avary.
Vagabondul, un individ reflexiv, comenta apartenenta lui
Arch la corpul oficial al primei biserici metodiste. "Avary",
i-a spus el, "imi placi foarte mult, dar rna tot gandeam . . .
Eu n-am nicio religie. Nici nu vreau una �i �tiu foarte pu
tine despre asta. Dar a� vrea sa �tiu ce feI de religie ai tu,
de-ai ajuns intr-un loc ca asta - oare e�ti la fel ca mine?"
"Noaptea aceea n-am putut sa dorm", spunea Avary, ,,�i

m-am gandit ca daca un inveterat al unui centru de dezal
coolizare gandea ca era momentul sa rna aplec cu seriozi
tate asupra religiei, intr-adevar trebuia sa fac acest lucru.
Mi-am dat seama ca a�a-zisa mea religie nu insemna decat
sa fac parte din Piedmont Driving Club, The Capital City
�i Breakfast Club, adica sa port costumul gri din lana,
emblema unui bancher prosper. Nu era nicidecum 0 reli

gie; era 0 farsa, a�a ca am ajuns intr-un spital de stat pen
tru aleoolici."
Avary s-a hotarat sa-�i gaseasca un crez �i a pornit in

cautarea lui. "Cand am lasat in urma portile de fier de la
Briarcliff, ceva a plecat de-acolo impreuna cu mine, ceva
cu 0 putere supraomeneasca, pentru ca, de atunci, n-am
mai simtit nici cea mai mica dorinta de a rna atinge de
aleool. Iar pentru un om care a baut mai bine de 0 j umata
te de litru pe zi, timp de zece ani, recunosc ca am 0 credin
ta care a devenit reala �i m-a rasplatit din plin.
Cand am pa�it pe sub cupola aceea de fier �i am intors

spatele acelor porti masive", i�i continua Arch povestea,
"m-am oprit �i am privit inapoi, rugandu-L pe bunul
Dumnezeu sa-mi dea taria �i curajul sa-mi indrept viata.
Daca Dumnezeu avea sa-mi asculte ruga, Ii promiteam ca
voi sluji in gradina sa pentru a-mi plati datoriile �i pentru
a-i ajuta �i pe altii sa 0 apuce pe calea cea buna. �i de atunci
asta fac. L-am rugat pe Dumnezeu sa rna ajute sa descaI
cesc haosul din viata mea. Trebuia sa 0 iau de la capat a�a
cum �tiam eu ca e bine.
Cand am plecat de la Briarcliff, m-am intors in vechiul

meu ora� natal. Eram falit �i aveam foarte putini prieteni,
de�i nu meritam vreunul. Sotia mea divortase de mine.
I n urmatoarele �ase luni, am locuit cu tata! �i cu mama
mea. Nu rna duceam nicaieri, numai la biserica de langa
casa. I n fiecare zi parcurgeam circa 20 de kilometri pe jos.
Ma opream la poalele muntelui �i stateam langa vechiul
izvor, unde-mi potoleam setea in copilarie. Am adunat
ni�te lemn de cedru �i de pin alb �i am inceput sa cioplesc.
I n timp ce stateam acolo langa izvor �i ciopleam, auzeam
sirena trenurilor �i rna gandeam la ce rna intrebasc vaga

bondul acela din Briarcliff: «Care e religia ta?))"
A incetat sa mai fuga de sine

" I n ultimii 25 de ani, tot fugisem de ceva, mai ales de mine
insumi. Nu poti fugi de nimic, mai ales de tine insuti. I n
primele doua sau trei zile cat am stat acolo am fost nervos
�i tulburat, pana cand mi-am amintit dintr-odata un ver
set din Biblie: «Fii calm �i sa �tii ca Eu sunt Dumnezeu.))
Nervozitatea m-a parasit �i de atunci n-am mai fost nicio
data nervos. I n cursul acelor zile cat am stat �i am cioplit la
Pine Mountain, am facut marea descoperire a vietii mele.
Am descoperit un om pe nume Arch Avary, de care fugi
sem multa vreme. Cand am ajuns sa-l cunosc cu adevarat,
mi-am dat seama ca era 0 persoana destul de decenta, care
ins a se aflase multa vreme pe un drum gre�it.
In acele �ase luni, m-am gandit �i m-am plimbat foarte

multo I n fiecare zi petrecuta la Pine Mountain rna sfatu
iam cu mine insumi cel putin 0 ora. Imi evaluam �ansele
de a-mi reveni �i, in acel�i timp, faceam multe eforturi de
introspeqie. N-aveam prea mult curaj, dar intr-o zi mi-am
amintit un alt verset din Biblie: «Daca Dumnezeu este cu
noi, cine va fi impotriva noastra?)) Aceasta m-a incurajat
foarte multo Cu cat rna gandeam mai mult, cu atat credeam
mai mult ca prin Dumnezeu pot face orice. Mi-am mai
amintit �i un alt verset: «Dedica-ti calea Domnului; crede in
El; �i El te va duce la implinire)), �i asta mi-a dat mult curaj.
Cu vreo zece ani in urma, mama mea imi daduse doua

carti ale dr. Norman Vincent Peale, sperand ca acestea
m-ar putea ajuta sa-mi vin in fire. Eu nici macar nu Ie
deschisesem. Dar acum am inceput s a citesc Faith is the

Answer �i Forta gandirii pozitive. I ntr-o zi, mi-a venit ide
ea ca, daca a� crede cu adevarat ca raspunsul este credin
ta, a� putea sa comb in aceasta filosofie cu puterea gandirii
pozitive �i apoi sa a�tept rezultatul. A fost 0 combinatie
reu�ita!"
Un lucru e sigur: Arch Avary a gasit calea credintei; nu

o credinta vaga, ci 0 credinta puternica in lisus Hristos,
capabila sa-i schimbe viata. Dupa cum 0 spune el insu�i,
intr-un mod foarte elocvent: "I n primul rand, �i cel mai
important, mi-am salvat sufletul. Sunt fericit." Am cunos
cut in viata mea multi cre�tini entuzia�ti, dar niciunul ca
omul acesta.
Dar aceasta noua credinta, aceasta fericire �i transformare

a lui Avary avea sa fie supusa unui test formidabil. A urcat
din nou treptele in lumea afacerilor �i, la timpul cuvenit,
a redevenit unul dintre bancherii de frunte ai ora�ului. 0
adevarata isprava, deoarece i se spusese ca �ansa de a re
veni in lumea afacerilor din comunitatea sa era de una la
1 0 000, avand in vedere in ce fel i�i distrusese cariera. Dar
acum uitase de alcool, era ager, competent �i excela in afa
ceri, dedicandu-se in acela�i timp �i vietii religioase. A fost
solicitat sa vorbeasca in fata a tot felul de grupuri, spunan
du-Ie cum ne poate schimba Dumnezeu viata �i cum ne
poate ajuta sa ne vindecam orice durere. Entuziasmul sau
nu avea margini.
Int3.i alcoolism, apoi cancer

Lovitura a cazut ca un fulger. Avea cancer de colon. eu ani
in urma, un prieten de-al lui fusese supus unei colostomii.
Arch fusese atat de impresionat, incat a jurat ca, daca va

ajunge vreodata in starea aceea, i�i va pune capat sufe
rintelor cu ajutorul unui pistol. A�adar, era de a�teptat ca
vestea aceasta tragic a sa-l dea peste cap? Avea sa se apuce
din nou de haut? Nici yorba, pentru ca era credincios �i
stapanit de 0 forta spirituala, capabila sa-l tina in picioa
reo Dupa ce i s-a spus ca are cancer, s-a dus in Sea Island
ca sa vorbeasca unui grup de 1 000 de femei ce lucrau in
domeniul bancar. In cele cateva zile cat au durat conferin
tele, a participat la mai multe cocktailuri �i a fost indemnat
de cativa oameni incon�tienti sa bea ceva ca sa "faca fata
�ocului", dar el nu avea nevoie de nimic altceva decat de
noua lui forta interioara.
"Faptul ca nu doream sa beau in aceste imprejurari

m-a convins ca eram vindecat pe deplin", remarca el.
I ntr-adevar, lucrul surprinzator este ca rezolvase proble
ma atat de bine - problema fiind el insu�i -, incat nu nu
mai ca nu-i mai era frica, dar a reu�it sa controleze foarte
bine situatia tragica in care se afla. De fapt, colostomia, pe
care el a definit-o "gaura in burta", a devenit, pentru el, un
avantaj. I n fiecare zi, intervalul de 0 ora �i jumatate nece
sar pentru irigare il folose�te ca sa citeasca, sa studieze, sa
se roage �i sa mediteze.
"Cand mi-au inlocuit bandajul de pe burta cu un tub de

dren din plastic, n-am putut sa rna uit", spune el. "Medicul
meu mi-a sugerat sa schimb eu acest tub, in loc sa Ie las
pe asistentele medic ale sa faca acest lucru, spunandu-mi
ca avea sa fie cu atat mai bine cu cat rna obi�nuiam sa-l
schimb mai repede. Timp de patru-cinci zile m-am impo
trivit, dar in cele din urma am decis ca trebuie sa traiesc.
Olnd am luat hotanlrea sa-mi infrunt soarta � i s a rn a uit

la gaura ce se casca in mine fara sa rna sperii, am repurtat
una dintre cele mai mari victorii din viata mea. Am capa
tat un soi de incredere, apoi, in momentul in care am reu
�it sa-mi schimb singur dispozitivul ce rna ajuta sa traiesc,
am realizat ca am reu�it inca 0 data sa infrunt viata.
Am hotanlt ca trebuia sa traiesc cu aceasta gaura in sto

mac �i sa 0 privesc ca pe 0 binecuvantare, �i nu ca pe un
blestem. Mi-am reamintit cum vorbeau predicatorii des
pre Pavel �i infirmitatile lui. M -am gandit ca daca eel mai
mare om al cre�tinatatii, dupa Isus Hristos, a reu�it sa-�i
accepte infirmitati!e, atunci puteam sa Ie folosesc �i eu pe
ale mele in avantajul propriu. Nu m-am gandit niciodata
ca a� fi un nou Pavel, dar sunt de acord cu ceea ce scrie in
Epistola catre Filipeni: «Pot face orice intru Hristos, care
rna intare�te.»
Am citit de multe ori cartea lui Norman Vincent Peale

Forta gandirii pozitive. M -a ajutat atat de mult in lupta cu
alcoolul, incat am citit-o din nou; mi-a reinnoit inspiratia
�i hotararea de a face fata din nou unei probleme dificile."
De cativa ani, Arch Avary, fost alcoolic, fost cer�etor, fosta

victima a cancerului - acum invingator al acestei boli
crude - este pre�edintele societatii ce lupta impotriva
cancerului. Este un vorbitor entuziast, plin de motivatie �i
a salvat sute de vieti, pentru ca i-a convins pe oameni sa se
supuna investigatiilor medicale.
Oamenii buni sunt cei mai incercati

Eugene Patterson, editor al revistei Atlanta Constitution,
spune despre Avary: "Un asemenea om poate invinge
orice. Poate ca problemele cele mai grave sunt date celor

mai buni oameni pentru ca ei Ie pot rezolva."
Cu ce dificultate sau problema va confruntati? Indiferent

care ar fi aceasta, 0 puteti rezolva. Faceti a�a cum a facut
Avary �i gasiti-va credinta adevarata. Depa�iti credinta
formala; fauriti-va 0 credinta profunda. Aceasta va va ofe
ri pasiune �i Yeti dobandi aceea�i tarie. Nu va dati batut
in fata niciunei probleme. Infruntati-o curajos, cu multa
credinta, iar entuziasmul va va da puterea de-a 0 rezolva.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, puteti rezolva orice.
Retineti bine urmatorul lucru: Dumnezeu I nsu�i este de

partea celui care crede. I n acest caz, cum ati putea sa pier
deti?
lata un nou caz! Ed Furgol este unul dintre cei mai mari ju
catori de golf din istoria acestui sport. Cand avea zece ani,
Ed a cazut dintr-un leagan pe un pavaj de beton. Cotul de
la mana stanga i s-a rasucit intr-o fractiune de secunda,
suferind 0 entorsa atat de puternica incat osul parea a fi
fost proiectat prin piele in afara bratului. A fost dus in gra
ba la spital, unde s-a facut tot ce era posibil pentru bietul
baietel. Dar bratul sau stang a ramas cu aproape 25 cm
mai scurt de cat celalalt. Efectele traumatizante ale unui
asemenea accident asupra unui baiat normal, viguros, de
zece ani s-ar fi putut dovedi dezastruoase. Dar ele au fost
depa�ite de forta vitala din sufletul lui: entuziasmul. Era
entuziasmat de golf. Nutrea chiar ambitia arzatoare de a
deveni invingator la competitia U.S. Open Champion. Cat
patetism, ce dorinta nerealista! Cineva trebuia, cu mul
ta blandete, sa-l faca sa se razgandeasca pe bietul baiat,
ramas infirm pentru totdeauna. A�a trebuie sa-�i fi spus,
cu tristete, oamenii. �i, bineinteles, omul de rand, cu 0
atitudine negativa, ar fi abandonat totul daca s-ar fi con

fruntat cu un asemenea handicap.
Dar Ed Furgol era alt fel de om. Avea avantaje extraordi

nare. Cand le-a pus pe toate pe hartie, in mintea lui aces
tea au devenit mai importante decat bratul infirm. �i care
erau acele avantaje? Unul dintre ele era faptul ca avea un
scop, �i nu unul incert, ci un obiectiv anume, foarte dar
definit, de a deveni campion de golf. Infirm sau nu, el asta
voia, asta se a�tepta sa se intample. Credea in el. Era con
vins ca prin Dumnezeu �i prin eforturile proprii, oricat ar
fi fost de dureroase, avea sa re�easca sa trimita mingea de
golf acolo unde era nevoie. �i mai �tia ca oricine reu�e�te
acest lucru poate deveni campion. Dificil sau nu, el avea
de gand sa devina campion.
" "
Nu "daca , Cl "cum
w .
Ed nu avea obiceiul sa se intrebe daca un lucru era posibil,

ci cum avea sa devina posibil acel lucru. In primul caz, te
intrebi: "Daca n-a� fi facut asta? Daca nu mi s-ar fi intam
plat asta? Daca a� fi avut mai multe �anse?" - un daca
dupa altul, fara speranta.
Ei bine, acest biiiat a sarit peste toti ace�ti daca �i a pus

accentul pe cum. S-a intrebat: Cum pot sa depa�esc proble
ma asta avand un brat mai scurt? Cum sa-mi folosesc tot
corpul ca sa lovesc? Da, cum pot deveni campion? Toate
acestea subliniaza faptul ca Ed Furgol avea acea sclipire
care ne calauze�te spre victorie. Avea de rezolvat 0 proble
ma, iar entuziasmul l-a ajutat.
Pentru ca bratul scurt sa nu mai fie un handicap, a tre

buit sa-�i foloseasca tot corpul ca sa loveasca mingea de
golf. Cand se indrepta spre minge, se mi�ca de pardi ar fi

caHirit. Dar i�i deplasa tot corpul astfel incat sa loveasca
mingea cu toata greutatea. Observatorii spun ca pana te
obi�nuiai cu el, te apuca mila privindu-l cum joadi alaturi
de atleti renumiti din SUA. lata un baiat cu un brat mai
scurt cu 25 cm decM celalalt, care incerca sa joace golf de
inalta clasa!
Ne-a spus ca, inainte de marele concurs, I-a trezit noaptea

o voce ce parea sa-i �opteasca la ureche: "Ed, maine vei fi
marele campion al turneului de golf." A doua zi, baiatul
care se gandea cum �i nu de ce, pu�tiul handicapat, plin de
entuziasmul care transforma lucrurile, a devenit campion.
Reporterii I-au rugat pe Ed sa prezica viitorii campioni,

sugerandu-i diverse nume. "Nu, nu va reu�i niciodata",
spuse Ed despre prima persoana.
"De ce nu va reu�i niciodata?"
"Pentru ca n-a suferit destul."
A fost mentionat �i un al doilea nume. El scutura iar din

cap. "Nu, nici el n-o sa reu�easca."
"De ce nu?" , a mai fost intrebat.
"Pentru ca niciodata n-a fost destul de flamand."
Iar despre al treilea spuse: "Nici el nu va fi niciodata cam

pion, pentru ca n-a suferit destule infrangeri."
Se pare ca niciunul dintre ace�ti jucatori de golf nu avea

experienta sau entuziasmul menite sa schimbe lucrurile.
Pentru a deveni campion, este nevoie de lupta, de un scop
�i de entuziasm.
ENTUZIASMUL vA DA PUTERE 22 1
Care este bratul dumneavoastra mai scurt cu 25 cm? Poate

ca nu este un handicap fizic, ci 0 atitudine mentala nepo
trivita sau un defect al bratului credintei. Cei mai multi
dintre noi nu apreciaza puterea pe care 0 are credinta de
a-i ajuta pe oameni sa fie ceea ce a vrut Dumnezeu �i ceea
ce vor ei in�i�i. Prin puterea lui Dumnezeu, oricine poate
scapa de slabiciuni; oricine poate incepe 0 viata creativa,
indiferent de obstacolele care ii stau in cale.
A crede este 0 cerinta esentiala pentru cel care dore�te sa

progreseze in viata. Dificultatile ne ajuta cu adevarat sa
devenim mai puternici �i mai fericiti, pentru ca nimeni nu
poate fi puternic, fericit sau eficient daca nu s-a confruntat
cu loviturile destinului, menite sa-l intareasca.
Entuziasmul ,i butoaiele rotitoare

Ati auzit vreodata despre butoaiele rotitoare? Nici eu, pana
cand nu mi-a povestit despre ele Andrew van der Lyn.
Unele idei pe care i Ie-au inspirat butoaiele rotitoare I-au
ajutat sa depa�easca dificultatile cu atata succes, incat a in
ceput sa rna intereseze filosofia lui de a face legatura intre
dificultati �i optimism. Un butoi rotitor este un dispozitiv
industrial pentru netezirea pieselor de metal nou fabrica
te. Este un butoi conceput astfel incat sa se roteasca la 0 vi
teza predeterminata. Inauntru se introduc obiecte turnate
sau piese fabricate din metal. De asemenea, se introduce
un abraziv, cum ar fi pulbere de aluminiu ori, poate, nisip,
bucatele de cauciuc sau mingi de otel, in functie de tipul �i
de duritatea pieselor de metal. I n unele cazuri, se adauga
apa.
Apoi butoiul rotitor este pUS in mi�care. La fiecare rotatie,

piesele de metal se ridica pe peretii butoiului, apoi cad.
I n timp ce se rostogolesc, se lovesc unele de altele �i sunt
frecate de materialul abraziv, astfel incat neregularitatile
dispar �i marginile aspre sunt netezite. Ele ajung astfel la
forma necesara funqionarii normale.
Acest proces ingenios ne sugereaza foarte bine cum se

"rostogolesc" oamenii prin viata. Venim pe aceasta lume
cu diverse neregularitati �i muchii aspre, ne�lefuite. Dar
pe masura ce inaintam, ne rostogolim unii peste altii �i ne
freciim de greutati �i probleme. Acestea au asupra noastra
acela�i efect pe care 11 are abrazivul din butoaiele rotitoare
asupra pieselor noi de metal. Frecarea �i uzura determina
implinirea �i maturizarea personalitatii noastre.
Exista oameni foarte bine intentionati, care considera ca

viata e mult prea dura. Sunt aceia care ar vrea sa organi
zeze intreaga lume astfel incat nimeni sa nu mai fie nevoit
sa sufere. Dar cum am putea obtine fara lupta produsul fi
nal al personalitatii? Cum ar putea deveni cineva implinit,
matur �i puternic?
Cand intelegeti ca problemele �i suferintele nu numai di

sunt inevitabile, ci servesc unui scop bine definit, doban
diti 0 noua conceptie asupra existentei umane. Nu mai
pierdeti vremea vaicarindu-va sau plangandu-va de mila,
umplandu-va de resentimente sau cedand in fata descura
jarii. Invatati treptat sa priviti dificultatile ca pe 0 parte a
procesului de maturizare. Iar cand apar situatii dificile, in
fruntati-Ie cu gandul ca ele vor indepiirta neregularitatile
�i va vor modela pentru adevaratul scop al vietii.
Acest proces de modelare formeaza oameni adeva

ratio Oricat de dura �i de neplacuta poate fi 0 problema,
ea este sursa dezvoltarii potentialului dumneavoastra.
I ntampinati fie care dificultate prin rugaciune, credinta �i
o gandire justa. Apoi, cu ajutorul entuziasmului, gasiti in
dumneavoastra in�iva puterea de a 0 infrunta. I n acest fel,
puteti rezolva orice situatie cu care va Yeti confrunta.
o stewardesa da ochii ell moartea, dar. . .
Am sa va spun povestea unei tinere femei care a fost zgu

duita de-a binelea intr-un "butoi rotitor". Dar comunica
rea ei indelungata cu Dumnezeu Ii formase un asemenea
simt al victoriei interioare, incat nici macar 0 experienta
ingrozitoare n-o putea cople�i.
I n dimineata aceea frumoasa, in timp ce se indrepta catre

uria�ul avion cu reactie de pe pista, Jackie Myers, stewar
desa, nici macar nu biinuia ca peste cateva minute va in
frunta cea mai grava criza din viata ei. Asta pentru ca, la
putin timp dupa decolare, Jackie s-a trezit deodata fata in
fata cu moartea. I n ceea ce pareau sa fie ultimele ei clipe
de viata, a avut revelatia surprinzatoare ca entuziasmul �i
credinta ei in Dumnezeu erau atat de puternice, incat era
capabila sa intampine moartea tara frica.
"La 1 1 minute dupa decolare", spune dra Myers, "frumo

suI, uria�ul �i strruucitorul nostru avion a intrat intr-un
gol de aero Eram 0 masa de sute de mii de kilograme care
se prabu�ea in spatiu. Cand am intrat in golul de aer, eram
la 1 0 000 de metri altitudine �i pilotul ne-a scos de acolo
abia peste 40 de secunde, la 2 000 de metri - in doar opt
secunde urma sa ne prabu�im!
Cand am ie�it din golul de aer, motorul numarul 3 s-a dcs

prins de pe aripa �i s-a rostogolit spre pamant. Motorul 4
atarna doar in cateva �uruburi. Pierduseram cea mai mare
parte din fluidul hidraulic �i foarte muM putere electrica.
Se ivisera �i alte defectiuni mecanice.
Dar pilotul nostru a reu�it sa coboare avionul acela puter

nic pe 0 pista a fortelor aeriene la fel de u�or ca �i cum ar
fi culcat un nou-nascut. Daca pista ar fi fost acoperita cu
oua, cred ca nu s-ar fi spart niciunul. A fost eel mai mare
miracol pe care I-am trait vreodata."
Jackie Myers ne poveste�te despre sentimentele �i gandu

rile ei in acele 40 de secunde de groaza in care avionul s-a
aflat in picaj. Se spune ca cineva i�i poate retrai cea mai
mare parte a vietii in cateva secunde. lata un asemenea
exemplu.
"Cand am intrat in zona de turbulenta, am fugit la locul

meu de la co ada avionului. Cand am intrat in picaj, mi-am
pierdut echilibrul �i m-am agatat de un raft. La inceput,
pur �i simplu nu-mi venea sa cred ca se intampla a�a ceva.
�tiam ca pilotii no�tri erau extraordinar de indemanatici.
Eram sigura ca vor reu�i sa redreseze avionul.
Dar situatia era foarte limpede - plonjam in spatiu. Cand

am acceptat inevitabilul, m-am simtit foarte aproape de
Dumnezeu. Nu -mi era frica. M -am gandit la 0 matu�a de-a
mea foarte apropiata, care in fiecare seara spune 0 ruga
ciune pentru mine. M -am gandit cu bucurie ca fusesem �i
eu 0 particica a bisericii noastre. M -am gandit cat de bine
reu�isem sa stapanesc puterea gandirii pozitive �i Regula
de Aur. Nu mi-a fost frica niciun moment. Eram fericita,
gandindu-ma la tot ce traisem pana atunci. I-am spus lui
Dumnezeu di mai erau atatea lucruri pe care voiam sa Ie

fac. Voiam sa mai raman putin. I-am spus: «Doamne, inca
n-am avut 0 casnicie fericita �i 0 familie fericita.»
Dar continuam sa ne prabu�im �i, ezitand, am incheiat

conversatia cu Dumnezeu. Am acceptat faptul ca in mo
mentul impactului yom fi zdrobiti. Am adaugat un mic
P.S. pentru Dumnezeu: «Daca a�a vrei Tu, Doamne, cred
ca a�a trebuie sa fie.» Apoi, dintr-odata, avionul s-a in
dreptat! Nu-mi venea sa cred, dar era adevarat. Zburam
fericiti in linie dreapta."
Mai tarziu, ea a spus: "Din aceasta experienta dramatica

am invatat ca printr-o gandire pozitiva �i co recta, zi dupa
zi, iti poti cultiva 0 stare interioara care te va sustine in
cele mai grele incercari �i in cele mai dificile momente din
viata."
lar ace a stare interioara de care avem nevoie cu totii este

o credinta dinamica, insotita de un entuziasm care ne da
puterea de a depa�i dificultatile. Aceasta ii schimba atat de
mult pe oameni, incat aceia care s-au schimbat modifica
situatiile.
Un om de afaceri trecea printr-o perioada grea �i, fiind

intr-o dispozitie proasta, i-a spus unui prieten ca se gan
de�te sa-�i zboare creierii.
"N-ar fi mai bine sa-ti zbori din creier gandurile negre?"
Ramas perplex, deprimatul om de afaceri a intrebat: "Cum

adica?"
"Daca mintea ta se va umple cu entuziasm, gandurile ne

gre vor zbura de la sine", i-a raspuns celalalt.
L-a dus pe prietenul lui descurajat la biserica Marble

Collegiate, unde acesta a fost "reactivat" spiritual. Rezul
tatul: omul acesta are acum 0 forta inspirata de entuziasmul
spiritualizat. Cand s-a liisat cuprins de entuziasm, a facut
descoperirea uluitoare ca mintea lui avea un potential real.
Datorita numeroaselor idei constructive, in cele din urma
a ajuns director executiv la firma lui. Atunci cand entuzias
mul spiritualizat a preluat controlul, a reu�it sa iasa din de
presia care ii stapanea viata. �i in loc sa-�i piarda viata, �i-a
regasit-o. Problemele nu I-au mai deranjat, pentru ca acum
avea entuziasmul necesar pentru a Ie infrunta.
Adevaratul secret al depa�irii dificultatilor este 0 condi

tionare adecvata a minVi. Oricine i�i poate pune mintea
la lucru in direqia dorita, sadind in ea ganduri de cre
dinta, curaj, entuziasm �i bucurie. Nu vreau sa minimi
zez experientele dure, crude �i extrem de dificile prin care
trec atatia oameni. Dar daca, cu ajutorul lui Dumnezeu,
va straduiti cu adevarat sa construiti in dumneavoastra un
spirit dinamic al victoriei, Yeti dobandi puterea de a depa�i
greutatile. Permiteti -mi sa va povestesc despre doi oameni
ale ciiror vieti demonstreaza acest lucru.
o femeie - 0 persoana exceptionala - a avut un accident

vascular cerebral. Membrele �i-au recapatat aproximativ
50% din mobilitate. Era pro fund deprimata. Dar in cele
din urma s-a intors la slujba ei de directoare de �coala.
I n timp ce era bolnava, m-a rugat: "Spune-mi cateva cu
vinte pe care sa Ie rostesc ca sa am curaj." I -am povestit
despre dr. Paul DuBois, marele psihoterapeut vie nez, care
preda terapia prin cuvinte. El insu�i obi�nuia sa repete
cuvantul neimblanzit. I -am mai povestit despre celebrul
doctor care folosea cuvantul supunere. I -am spus ca mie
imi place cuvantul imperturbabil �i di deseori mi-l repet

mie insumi. Ea mi-a scris: ,,�tiu un cuvant mai bun decM
oricare dintre acestea. Este cuvantul neinduplecat. L-am
repetat de nenumarate ori - neinduplecat, neinduplecat.
Nimic nu rna poate invinge."
Dar cuvintele cele mai extraordinare pe care Ie puteti sadi

in mintea dumneavoastra sunt cele din Scripturi, cum ar fi
( 1 ) "Cine ne va desparti de dragostea lui Hristos?"; (2) "Pot
face totul intru Hristos, Care rna intare�te"; (3) "Dad
Dumnezeu este cu noi, cine va fi impotriva noastra?";
(4) " i n toate aceste lucruri suntem mai mult decat ni�te
cuceritori intru Acela care ne-a iubit."
Data urmatoare cand va confruntati cu 0 problema, des

chideti Cartea Sfanta, alegeti ni�te cuvinte ca acestea, inti
pariti-Ie in memorie �i repetati-Ie pana dnd pun stapanire
pe mintea dumneavoastra. Iar mintea dumneavoastra vii
va da exact ceea ce ati sadit in ea. Daca vreme indelungata
saditi in minte semintele infrangerii, mintea nu va va oferi
decat infrangere. Dadi vreme indelungata saditi in mintea
dumneavoastra cuvinte marete de credinta, mintea va va
oferi un rezultat pe masura.
Un prieten se afla la spital. Cu cativa ani in urma, i se am

putase un picior �i de curand Ii fusese tiii at �i celalalt. Omul
acesta mi-a spus di avea simptomele "piciorului-fantoma".
De�i nu mai avea picior, inca il mai simtea �i voia sa-�i
mi�te degetele. Aceasta i-ar fi putut induce 0 stare de ner
vozitate �i de tensiune. Dar omul acesta era atat de fericit,
atat de entuziast, incat nimic nu-l putea infrange. Era su
fletul intregului spital.
"Toata lumea imi spune d e�ti cea mai fericita persoana

din acest spital. Nu te prefaci, nu-i a�a?"
"Nu, sunt cat se poate de fericit."
"Care este secretul tau?", I-am intrebat eu.
,Yezi carticica aceea de pe masa?"
Era 0 Biblie. Mi-a spus: "Iata de unde-mi iau medicamen

tele. Cand rna simt putin deprimat, iau Cartea �i, dupa ce
citesc cateva dintre vorbele acelea extraordinare, sunt din
nou fericit."
Un om beat a venit odata la spital, cautand un prieten �i se

tot clatina prin hoI, cu un buchet de flori in mana. I n cele
din urma, spuse: "Nu-l gas esc pe prietenul meu, dar dad
voi gasi in acest spital un om fericit, lui 0 sa-i dau florile."
Asistentele abia a�teptau sa scape de musafirul nepoftit,

dar Ie era frica de el. L-au lasat sa se uite in fiecare salon.
El il examina pe fiecare pacient cu 0 privire scrutatoare �i
spunea: In viata mea n-am vuut 0 adunatura de oameni
atat de mohorati." Ajunse apoi la omul acela f'ara picioare,
i�i apropie fata de a lui �i il privi pentru 0 vreme. Apoi
paru sa-�i revina din betie �i spuse: "Tu ai ceva, prietene.
Ai ceea ce caut eu. E�ti un om fericit �i tie iti voi da florile
mele."
CAPITOLUL 1 0
Entuziasmul este contagios
"ENTUZIASMUL, LA FEL CA POJARUL, varicela �i gu

turaiul, este extrem de contagios", spune Emory Ward.
Dar, spre deosebire de pojar, varicela sau guturai, entuzi

asmul este un lucru bun. Sper sa va molipsiti �i dumnea
voastra.
De curand, in timp ce scriam aceasta carte, m-am intalnit

cu Henry S., un vechi prieten. A fost placut impresionat
de titlu. "I mi place", a exclamat el, in stilul lui plin de in
sufletire. ,,�i �tii de ce?" Sigur cii �tiam, pentru ca avuse
sem �i eu 0 contributie la schimbarea care Ii salvase viata
lui Henry. "Dar nu subestima importanta a ceea ce e de
spus", m-a avertizat el. "Nu doar entuziasmul in general
este important, ci entuziasmul in particular - fata de
Dumnezeu, fata de viata �i fata de oameni. Spune-Ie citito
rilor ca nu glume�ti atunci cand afirmi cii entuziasmul le
poate schimba viata. Cred ca entuziasmul este extrem de
contagios. "
Remarca pozitiva a lui Henry avea un substrat, pentru ca

fusese pe punctul de a deveni 0 victima a maladiei ameri
cane numite hiperstres, 0 boala care poate fi definita drept
tensiune plus anxietate, ridicate la puterea n . Primul simp

tom al acestei probleme a fost sdtderea eficientei. Se �tie ca
oamenii pot sa lucreze bine doar atunci dnd forta menta
la, spirituala �i fizica functioneaza in armonie.
Ca 0 ilustrare a acestui principiu, sa luam cazul unui cele

bru lansator de baseball, care, cu dtiva ani in urma, a tre
cut printr-o criza. Pe cand era performer, fusese filmat cu
incetinitorul. S-a procedat la fel �i cand a intrat in perioa
da de criza. Filmele au dat la iveala faptul ca, atunci dnd
arunca mingea, piciorul lui drept era cu circa trei centime
tri inainte �i aruncarea nu era atat de lina, ci de-a dreptul
nervoasa �i tensionata. �edintele de consiliere psihiatrica
�i pastorala au scos la iveala dteva serioase probleme de
familie, care il ingrijorau, una dintre acestea fiind necesi
tatea de a avea un venit mai substantial, resurse financiare
mai mari. I n mintea lui se nascuse 0 asemenea anxietate
legata de performante, incat nu mai putea fi eficient. Era
obsedat de efortul de a juca bine �i de a justifica astfel 0 ce
rere de marire a salariului, de care avea nevoie cu dispera
reo Totul s-a intors impotriva lui. Facea eforturi prea mari
�i a cedat nervos. Cu ajutorul pSihiatrilor �i al pastorilor,
problema s-a diminuat �i a gasit 0 solutie satisfadtoare. A
scapat de tensiune �i anxietate. Piciorul a revenit la pozitia
normala, a inceput sa arunce mingea cum trebuie �i a de
venit cel de-odinioara.
I n mod asemanator, �i Henry S. s-a aflat multa vreme

intr-o stare de stres. Era tare nefericit. Entuziasmul lui in
nascut i-a impus un ritm sever, necrutator, de�i continua
sa declame vechiul jargon al zilelor fericite, in care deveni
se un lider in afacerile imobiliare.
ENTUZIASMUL ESTE CONTAGIOS 23 1
Apoi s-a intamplat ceva al carui rezultat justifica avertis

mentul lui de a "activa entuziasmul".
Henry S. era unul dintre cei mai buni oameni de afaceri

din domeniul imobiliar, dar la un moment dat, in loc sa-�i
ca�tige existenta din asta, aproape ca �i-a pierdut-o. Mai
precis, a avut un u�or atac de cord, un "avertisment", dupa
cum i s-a spus. Asta I-a zdruncinat putin, dar era "un tip
puternic, care nu se lasa impresionat de a�a ceva." A�a cit
n-a prea dat importanta incidentului �i a continuat in ace
la�i ritm nebunesc - toata ziua vanzari, iar seara cultiva
rea relatiilor cu clientii.
Rezultatul: inca un atac de cord. I n urma acestuia, a za

cut cateva saptamani intr-o camera intunecoasa de spital.
Acolo a avut ocazia sa se gandeasca. "Sunt un prost", a fost
rezultatul direct al cugetarilor lui, ,,�i trebuie sa regasesc
directia potrivita, altfel singura proprietate care-mi va ra
mane va fi 0 parcela de doi metri patrati intr-un cimitir."
Dar nu era atat de prost pe cat sustinea. �tia care-i situatia

�i avea multa credinta, cu toate ca nu 0 pusese in practica.
Asta imi aduce aminte de 0 inscriptie pe care a vazut-o
intr-o gara fratele meu, Leonard Peale: "Dumnezeu nu a
murit - doar a ramas tara slujba. cc A�adar, Henry a venit
la mine atunci cand un turneu de discursuri m-a adus in
ora�ul lui. "Ce sa fac?" , a intrebat el. "Nu vreau sa mor sau
sa nu mai pot lucra. Vreau sa traiesc, sa traiesc cu adeva
rat. Asta inseamna ca nu vreau sa fiu un invalid. Cum pot
trai cu adevarat? A� aprecia foarte mult daca mi-ai spu
ne-o de-a dreptul. cc
Mi-a placut felul lui deschis de a fi �i mi-am dat seama

ca Dumnezeu il iube�te. Lui Dumnezeu ii plac oamenii
adevarati, ca Henry, pentru ca este un Dumnezeu adeva

rat - dintr-o bucata, nu un "tip draguf', a�a cum este pre
zentat uneori.
"Bine", am spus. ,,0 sa ti-o spun de-a dreptul. Ar fi bine sa

te impaci cu Dumnezeu. Renunta la tot ce e dur �i neindu
plecat in viata tao Fa curatenie. E�ti mai bun decat stilul tau
de viata. Incredinteaza-ti viata lui Hristos - sau ti se pare
ceva prea cucernic?"
"Am zis ca vreau sa mi-o spui direct, iar daca nu vei mai
face astfel, 0 sa rna dezamage�ti foarte tare! A�a ca nu te
mai sclifosi atat. Ti-am cerut un tratament cre�tinesc �i
asta vreau sa-mi oferi", a declarat el cu hotarare.
S-a deschis in fata mea, a spus tot ce-i state a pe suflet, apoi
L-a rugat pe Dumnezeu sa il ierte �i sa-l ajute sa gaseasca
calea cea dreapta. Sunt plin de frica, de tensiune �i de mur
darie - iata ce i-a spus lui Dumnezeu, intr-o rugaciune
simpla �i onesta.
Tratament spiritual pentru inimi

,,�i cum ramane cu inima mea?", s-a plans el.
"Uite, Henry, iti aminte�ti vorbele lui lisus? «Inima ta sa

nu fie tulburata; crezi in Dumnezeu �i crezi in mine.»" El
incuviinta. " Atunci," am continuat eu, " iata ce iti sugerez
sa facio I n fiecare dimineata �i in fie care seara, eventual
�i pe parcursul zilei, a�aza-ti mana pe inima �i roste�te
cuvintele din Biblie: «Inima mea sa nu fie tulburata, �i
sa nu-mi fie frica.» Fa asta, traie�te aceasta credinta cu
bucurie �i va fi bine."
ENTUZIASMUL ESTE CONTAGIOS 233
Mi-a aruncat 0 privire melancolidi �i �i-a suflat nasul.

�tiam ca nu rna piiciile�te, pentru ca avea lacrimi in ochi.
Oricum, a urmat tratamentul pe care i I-am sugerat.
Tensiunea �i frica au fost alungate. Rugaciunea lui a primit
raspuns �i �i-a regasit pacea - iar odata cu ea, vindecarea.
Probabil ca a fost un tratament potrivit, pentru ca pro
blemele lui s-au intamplat acum �apte ani �i 0 duce foarte
bine. Pare sa fie un om sanatos, plin de insufletire. A de
venit un maestru al relaxarii. Nu se mai suprasolicita. �i-a
regasit acea armonie a trupului, a mintii �i sufletului care
ne-a fost oferita de Dumnezeu, dar pe care de atatea ori
o pierdem. �i credeti ca este entuziast? Dar de ce n-ar m
Entuziasmul lui contagios este un adevarat tonic pentru

toti cei care intra in contact cu el. Foarte putini devin con
�tienti de asta, dar inteleg ca adevarata cauza se afla la un
nivel mai profund. Acest entuziasm molipsitor, aceasta
imensa bucurie de viata sunt caracteristice oamenilor care
s-au schimbat fundamental, ca Henry.
Entuziasmul creeazi vinzitori extraordinari

Iata-l pe Charles Kennard, despre care am povestit intr-una
dintre cartile mele cum s-a lasat de baut, de�i nu i-am po
menit numele. Charles Kennard este unul dintre cei mai
buni vanzatori pe care i-am cunoscut - �i sa �titi ca am
vorbit la nenumarate conferinte de vanzari �i am cunos
cut 0 sumedenie de oameni din domeniu. Entuziasmul a
produs 0 schimbare extraordinara in munca �i in viata lui.
Charles vinde 0 revista motivationala, numita Guideposts,

unor organizatii industriale pe care orice vanzator al
oricarui produs sau serviciu �i le-ar fi dorit drept client.
A convins nenumarati oameni de afaceri "cu greutate", cu

simtul responsabilitatii �i preocupati de oameni sa fad
abonamente la aceasta publicatie motivationala pentru
angajatii lor. Charles Kennard crede ca profundul interes
fata de oameni �i povestirile pe care Guideposts Ie aduce in
fiecare luna in casele a circa doua milioane de americani
ii vor face pe oameni mai buni, ceea ce va duce la produse
mai bune, deci la afaceri mai bune �i la 0 tara mai buna
�i, mai presus de toate, la 0 viata mai buna pentru fiecare.
Daruirea lui il face extrem de convingator, iar entuziasmul

lui molipsitor nu se manifesta doar in vanzari. Prin opti
mism, a jucat un rol important intr-unul dintre cele mai
spectaculoase succese din istoria publicisticii americane:
crearea revistei GUideposts, care, de�i a inceput modest, a
ajuns una dintre cele mai citite �i mai influente periodi
ce din Statele Unite. Povestea lui Charles Kennard este un
exemplu legat de ceea ce poate face un entuziasm molip
sitor.
Unul dintre cei mai increzatori oameni pe care i-am cu

noscut vreodata este Elmer G. Leterman, autorul a doua
carti valoroase, The Sale Begins When the Customer Says
No �i How Showmanship Sells. Elmer este un vanzator in
America �i, totodata, una dintre personalitatile cele mai
interesante. Are un entuziasm nestavilit, 0 incredere ne
striimutata in sine �i foarte mult bun-simt. Spiritul lui
contagios este exprimat in urmatoarea fraza din cartea sa,
How Showmanship Sells:
"Nu pot sa -i inteleg pe cei care sunt ve�nic cu ochii pe ceas,

oameni pentru care munca este doar un mijloc de a ca�ti
ga bani pentru lucrurile pe care vor sa Ie faca. Fiecare zi de
lucru este pentru ei 0 adevarata tortura, un efort obositor

�i monoton, care, de-a lungul anilor, ii dezumanizeaza.
Ce ru�ine ca ace�ti oameni nu invata cii munca e 0 placere,

ca ea inglobeaza elementele celor mai bune jocuri �i spor
turi. Iar regulile se schimba atcit de des, incat niciodata nu
ajungi sa te plictise�ti. . .
Cand privesc inapoi la cariera mea, 0 consider 0 continua

petrecere. I n fiecare zi merg la lucru cu incantare. I mi pla
ce sa stabilesc noi recorduri in vanzari - mai mult pe zi,
mai mult pe luna, mai mult pe an. Ma bucur sa rna con
frunt cu noile personaje de pe scena, care-mi ameninta ve
chile recorduri �i rna impiedica sa rna complac in situatia
data. Pentru mine, succesul material lara bucurie nici nu
poate fi un succes."
De curand, in ziare s-a publicat 0 relatare despre progra

mul incarcat in domeniul serviciilor publice al fostului gu
vernator Averell Harriman din New York. Acum in varsta
de peste 75 de ani, el ciilatore�te prin toata lumea cu inda
toriri din partea pre�edintelui �i pare intotdeauna plin de
energie �i entuziasm. La intrebarea unui ziarist, guverna
torul Harriman a afirmat ca secretul vietH lui active �i en
tuziaste la aceasta varsta este acela de "a-ti alege stramo�ii
cu intelepciune �i de a-ti pastra entuziasmul". Cred ca nu
putem face mare lucru in ceea ce-i prive�te pe stramo�i,
dar putem face foarte mult pentru a ne cultiva un entuzi
asm contagios. Nu e nicio indoiala ca acesta ne va ajuta sa
mergem mai departe, fiindcii am constatat ca oamenii care
continua sa fie eficienti in pofida varstei inaintate, cum
este dl Harriman, sunt cei care, intr-adevar, �i-au pastrat
entuziasmul.
EntuziasmuI Iui Branch Rickey I-a condus

in Galeria celebrititilor
Cand rna gandesc la asemenea oameni, intotdeauna imi
aduc aminte de Branch Rickey care a murit la 83 de ani
�i, de curand, a fost ales pentru Galeria celebritatHor din
baseball. Branch Rickey, pe vremuri capitan al echipelor
St. Louis Cardinals, Brooklyn Dodgers de pe vremuri, �i
Pittsburgh Pirates, era un om dintr-o bucata. Ultimele lui
cuvinte, rostite in fata unui public larg, care se adunase
pentru a-I cinsti �i a-i asculta unul dintre magnificele lui
discursuri, au fost: "Acum 0 sa va spun 0 poveste despre
curajul spiritual . . . " Apoi �i-a pierdut cuno�tinta �i nu �i-a
mai revenit.
Aceste ultime cuvinte il caracterizeaza foarte bine pe

Branch Rickey. Avea 0 convingere spirituala extrem de
profunda. Religia il insufletea la fel de mult ca �i base
ballul. �i nu-i lipsea nici curajul. De exemplu, pe cand era
capitan la Brooklyn Dodgers, se afla la 0 intrunire unde
negocia un contract de fotbal la Ebbetts Field. Tranzactia
implica mii de dolari. Dar Rickey arunca dintr-odata
creionul pe masa, i�i trase scaunul inapoi �i marai: "S-a
terminat."
Ceilalti I-au intrebat, surprin�i: "De ce? Negocierile merg

foarte bine. Putem ca�tiga cu totii 0 gramada de bani. De
ce sa intrerupi totul atat de brusc?" Branch Rickey, scru
tandu-l pe sub sprancenele sale stufoase pe unul dintre
asociati, a raspuns: "Pentru ca ati vorbit despre unul dintre
prietenii mei, iar asta nu-mi place."
"Despre ce prieten este yorba? N-am vorbit despre ni

meni, cu atat mai putin despre un prieten de-al tau", se
incinsera spiritele.
"Ba da, ati vorbit", raspunse Rickey, "L-ati pomenit aproa

pe in fiecare frau." Se referea la faptul ca profanasera fani
incetare numele lui lisus Hristos.
"I nteleg", spuse incet celalalt, "inteleg. N -0 sa mai gre�esc.

Poti conta pe asta." I ntreruperea negocierilor l-ar fi costat
pe Rickey 0 gramada de bani, dar obiectul entuziasmului
sau molipsitor nu erau banii, ci convingerile lui.
Mai tarziu, pe cand Branch era bolnav, i-am Iacut 0 vizita

�i, intamplator, era de fata �i omul acela. Branch ne-a spus
sa ne impreunam mainile. "Acum ne yom ruga", a mur
murat el. Nu voi uita niciodata acea rugaciune a batranului
maestru al baseballului. Ne-a adus pe toti atat de aproape
de Dumnezeu! Managerul pe care il dojenise Rickey nu-�i
putea retine lacrimile. "Este omul cel mai extraordinar pe
care I-am cunoscut", mi-a zis el dupa aceea. Curajul sau
spiritual I-a ajutat sa devina un lider iubit de oameni. Dar
mai era ceva care lasa 0 impresie �i mai puternica decat
curajul: entuziasmul spiritual.
Am stat de multe ori cu el pe stadionul Ebbetts Field din

Brooklyn. A fi oaspetele lui Branch Rickey la un meci era
o experienta deosebita. Era 0 adevarata enciclopedie am
bulanta in ceea ce-l prive�te pe fiecare jucator. �tia ce fel
de fire are, ii cuno�tea familia, istoria - �tia totul despre
el. I n conversatia lui se impleteau intr-un mod fascinant
baseballul, psihologia, filosofia �i religia. Rickey era un om
profund religios. I�i meritii locul printre nemuritorii din
Galeria celebritiitilor.
Un jucitor de baseball m-a invitat

despre spiritualitate
Rickey mi-a spus de multe ori cii principalul lui obiectiv
in sport nu era acela de a d�tiga meciuri, oridt spirit
competitiv ar fi avut, ci de a forma oameni. Avea un inte
res nemarginit fata de tinerii lui jucatori �i era intotdeau
na preocupat de ei. Odata, din echipa lui facea parte un
jucator care in fiecare pauza se repezea la telefon ca sa se
asigure ca sotia lui era acasa. Rickey mi-a spus: "Poate ar
trebui sa mearga la unul dintre psihiatrii de la clinica ta."
L-am intrebat ce fel de femeie era sotia lui. "Cea mai buna
fata", a raspuns Branch. "Draguta, gospodina, de incredere
�i fidela." Dad n-ar fi fost a�a, puteti fi sigur ca Branch ar
fi �tiut, pentru ca-i cuno�tea pe oameni.
I -am spus ca poate chiar jucatorul ii ascundea ceva �i pro

iecta asupra ei propria lui lipsa de fidelitate. A�a ca i-am
sugerat sa-l cherne �i sa-l descoase cu delicatete. Ei bine,
Rickey I-a chemat, dar n-a fost deloc delicat. I-a spus in
fata: "Bine, fiule, hai sa lamurim povestea. Cu cine umbli?"
ludtorul fusese pus la zid �i 0 �tia. "DIe Rickey, �titi, a�a se

intampla. �titi cum e cand e�ti pe drum cu baietii. Te simti
atat de tensionat. . . "
"Sigur", a spus Rickey, "dar unde-ti sunt franele interioa

re? Dad ai avea a�a ceva, te-ai purta ca un barb at adeva
rat, in loc s-o in�eli pe fata aceea extraordinara cu care
te-ai insurat. Uite care-i chestia. Nu voi accepta un aseme
nea comportament in echipa mea, a�a ca ai face bine sa te
indrepti. Altfel. . . "
Dar Branch Rickey avea �i 0 solutie creativa pentru bie

tul tank Spuse: "Uite, biiiete, daca vrei cu adevarat sa te
indrepti, �tiu pe cineva care te poate ajuta, iar tu �tii cine
este, pentru ca parintii tai au fost evlavio�i �i te-au crescut
in spiritul traditiei cre�tine." Iar Branch s-a rugat pentru
acest tanar.
L-am auzit pe Rickey rugandu-se in momentele de criza

personalii �i n-am mai cunoscut niciun om care sa comu
nice atat de bine cu Dumnezeu. Era un barb at puternic,
iar entuziasmul lui spiritual era molipsitor. A produs 0
schimbare in viata acelui tanar �i a salvat astfel 0 casni

cie �i un jucator. Baiatul a ramas fidel sotiei sale �i a jucat
foarte bine.
Predicile mele contineau multe pilde ale lui Branch, �i el 0

�tia, pentru ca venea deseori la mine la biserica. Odata, la
un meci din Brooklyn, un jucator aflat la biitaie a fost eli
minat de la inceput. Rickey a explodat: "Baiatul ar fi reu
�it daca ar fi incercat serios. Dar", adauga el, "intamplarea
asta contine 0 pilda pentru tine."
"Care e?", I-am intrebat eu.
"Cum, doar e evident", a raspuns Branch. "Alergatorul pur

�i simplu n-a incercat suficient; n-a alergat din tot sufletul.
�i pot sa-ti dau �i un pasaj din Biblie care se potrive�te cu
asta: «Acest singur lucru il fac.» Vezi tu, jucatorul mesteca
tutun �i a scuipat in timp ce alerga spre prima baza."
"Bine, dar care este pilda?", am insistat eu.
" Acest singur lucru il fac: ajung la prima baza, apoi scuip!",
mormai Branch.
lata un om deosebit, de neuitat, care iubea viata, baseballul,

i�i iubea tara �i pe Dumnezeu. Entuziasmul lui molipsitor
i-a inspirat de-a lungul anilor pe multi dintre marii no�tri
atleti, iar flaciira pe care a aprins-o inca mai arde in sufle
tele lor, inclusiv al celui care a scris aceasta carte.
Atitudinea unui om fata de sine, adica imaginea de sine,

este de 0 importanta vitala pentru calitatea performante
lor pe care Ie atinge �i pentru intreaga lui viata. Am ob
servat ca multi oameni au in mod nejustificat 0 parere
proasta despre ei in�i�i. Au tendinta sa se subestimeze �i
sa-�i minimalizeze capacitatile. Bineinteles, sunt �i unii
care par sa intretina 0 autoapreciere exagerata, de multe
ori nejustificata. Dar ace�tia constituie 0 minoritate �i de
fapt, din experienta mea, am vazut ca ceea ce parea sa fie
un egocentrism era, de fapt, 0 atitudine de bravada, meni
ta sa ascunda un simtamant de inferioritate.
In toate aceste cazuri, 0 portie adecvata de entuziasm

poate produce 0 schimbare extraordinara. De multe ori,
faptul de a-�i reca�tiga interesul fata de slujba �i de a do
bandi 0 adevarata �i profunda cunoa�tere de sine a creat 0
schimbare profunda in oameni care se considerau invin�i
�i aveau 0 proasta imagine de sine. Daca ajutati un aseme
nea om sa se cunoascii cu adevarat, entuziasmul il va lua
in stapanire.
Importanta entuziasmului
pentru imaginea de sine
Un exemplu clasic care ilustreaza importanta unei imagini
de sine pozitive este relatat de John Murphy in cartea lui
The Secrets of Successful Selling.
ENTUZIASMUL ESTE CONTAGIOS 24 1
"Elmer Wheeler fusese chemat pe un post de consultant

de vanziiri la 0 firmii . . . Un anumit vanziitor ca�tiga intot
deauna exact 5 000 de dolari pe an, indiferent de teritoriul
alocat sau de comisionul prim it.
Cum acest vanziitor se descurcase bine intr-o regiune micii,

i se diidu una mai mare �i mult mai bunii. Dar in anul ur
miitor, comisionul lui s-a ridicat la aproape aceea�i sumii -
5 000 de dolari. Compania a miirit comisioanele pentru toti
vanziitorii, dar acesta reu�ea in continuare sii ca�tige numai
5 000 de dolari. Atunci i s-a dat unul dintre cele mai slabe
teritorii - �i a ca�tigat din nou obi�nuita sumii de 5 000 de
dolari.
Wheeler a avut 0 discutie cu vanziitorul �i a descoperit cii

problema nu era teritoriul, ci modul in care vanziitorul se
percepea pe sine. EI se socotea 0 persoanii care valoreazii
5 000 de dolari pe an �i atata vreme cat i�i piistra aceastii
idee despre sine, conditiile exterioare nici nu prea contau.
Cand i se diidea un teritoriu slab, muncea din greu ca sa

ca�tige cei 5 000 de dolari. Cand primea un teritoriu bun,
gasea tot felul de scuze ca sa se opreasca atunci cand se
apropia de suma respectiva. Odata, dupa ce-�i atinsese li
mita, s-a imbolnavit �i in anul acela n-a mai muncit deloc,
de�i medicii n-au reu�it sa descopere nimic in neregula
la el, iar in prima zi a anului urmator �i-a revenit in mod
miraculos. "
Cclnd vanzatorul a fost pus fata in fata cu faptul ca propria

sa atitudine, �i nu capacitatile de vanzare, era cea care-l
tnlgea inapoi, �i-a imbunatatit rapid recordul. I n curand, a
ajuns sa-�i dubleze venitul anual.
Multi dintre noi sunt inliintuiti intr-un mod subtil de

acelea�i legaturi care-l tineau in loc �i pe acest om. De
multe ori, va mentineti un nivel scazut nu pentru ca
n-aveti suficiente capacitati, ci pentru ca aveti 0 pare
re proasta despre dumneavoastra in�iva. Reevaluati-va.
Poate cii sunteti un om de valoare, care �i-a propus ca
scop 0 personalitate inferioara. I n acest caz, hotarati-va
chiar astazi, chiar in acest moment, sa va schimbati gan

direa, sa va revizuiti strategia �i sa va inaltati de unde
sunteti acolo unde ar trebui sa fitL Liisati-va invadat de
entuziasm. Poate produce exact schimbarea de care aveti
nevoie.
A unsprezecea porundi
Mi-am adus aminte de 0 remarcii interesanta a lui Amos
Parrish, unul dintre liderii americani din domeniul co
mertului, care este, totodata, �i un adevarat filosof. El
afirma ca la cele zece porunci ar trebui adaugata a unspre
zecea, care ar fi: "Folose�te-ti pe masura toate talentele."
Aceasta se conformeaza cu siguranta invataturilor lui
Isus Hristos, care a spus cii a venit "ca sa Ie vorbeascii celor
inlantuiti despre eliberare". Care erau ace�ti oameni inlan
tuiti? Oamenii din inchisoare? Poate ca �i ei, dar El dore�te
cu siguranta sa-i elibereze pe aceia incarcerati in propriile
temeri, in propriile indoieli �i simtiiminte de inferioritate,
in propria parere proasta despre sine.
Cand credinta entuziasta in Dumnezeu �i in propria per

soana va va elibera din inchisoarea pe care singur v-ati
construit-o, Yeti incepe sa va schimbati �i, pe masura ce
dumneavoastra va schimbati, vi se va schimba intreaga
viata. Buddha a spus: "Mintea este totul. Devii ceea ce

gande�ti."
Harold Robles, om de afaceri de succes, a descoperit ca

acest lucru este adevarat: "Cu vreo zece ani in urma, con
struiam in mintea mea obstacole cat ni�te zgarie-nori.
Tensiunea nervoasa rna aruncase intr-o confuzie totala.
Apoi evenimentele au luat 0 intorsatura fericita, care mi-a
schimbat viata. Nu voi uita niciodata ziua in care am so
sit la biserica Marble Collegiate. Mintea mea negativista �i
adormita s-a simtit infiorata, stimulata. M -am intors acasa
intr-o stare de exaltare, eliberat de depresie �i de gandirea
negativa. Mintea mea se trezise - aveam 0 gandire sana
toasa �i obiective precise. Cu timpul, mi-am format 0 con
ceptie pozitiva asupra vietii." Harold Robles a devenit un
om dinamic, plin de energie spirituala, motivat de 0 sursa
puternica de entuziasm.
Un alt motiv pentru care entuziasmul ne poate schimba

viata este puterea lui de a-i inaIta pe oameni sau de a-i re
inalta pe cei doborati de propriile e�ecuri. Oricine se con
frunta cu neimpliniri, intr-un fel sau altul. Prin urmare,
nu conteaza daca va confruntati sau nu cu e�ecuri, ci cum
Ie infruntati.
Ce faceti cand aveti 0 problema? 0 Iasati sa va distruga sau

o transformati intr-o experienta pozitiva, creatoare, din
care puteti invata multe �i puteti ca�tiga intelepciune, do
bandind astfel puterea de a va reveni? Omul a d.rui gan
dire se bazeaza pe afirmatia "Pot face totul intru Hristos"
este capabil sa-�i revina de pe urma oricarei infrangeri �i
sa infrunte orice situatie.
La 0 intrunire din St. Louis, am intrat in vorba cu un om

caruia, in anul acela, ii fusese inmmat un premiu, fiind eel
mai mare producator in domeniul lui. Mi-a zis: "Vreau sa
va spun ceva. Am dat lovitura, ca sa zic a�a. Am citit toate
cartile dumneavoastra despre cum sa-ti atingi scopurile.
�i, va rog sa rna credeti, Ie-am atins. Ce spuneti de asta?
Acum sunt eel mai mare producator din domeniu. �i sunt
pe cale sa-mi realizez cea mai mare ambitie."
"Care este ambitia dumneavoastra?", am intrebat.

"Sa ca�tig zece milioane. Da, dIe, asta mi-am prop us sa
fac: zece milioane de dolari."
"Fred", m-am aventurat eu, "e foarte bine sa ca�tigi bani,
chiar 0 gramada de bani, dar sa nu faci din asta scopul
vietii tale."
"Nu-mi spuneti mie pove�tile astea religioase", raspunse
el. "Eu ciilatoresc in multe locuri �i mi-am propus sa ca�tig
bani."
Nu prea parea sa mearga pe ideea lui Amos Parrish.
Dar omul acesta avea ceva incitant, chiar daca ideile �i va
lorile lui erau cam confuze. Din ziua aceea, am devenit
prieteni buni �i din cand in cand imi trimitea ve�ti despre
el: "Am facut cutare �i cutare. Am vandut cutare. Am re
alizat nu �tiu ce." Apoi am observat ca din scrisorile lui
a inceput sa lipseasca efervescenta obi�nuita. In cele din
urma, mi-a scris: "Nu �tiu ce se intampla cu mine. Sunt
total derutat. Am facut gre�eli una dupa alta. Am pierdut
o gramada de bani. Sunt foarte departe de cele zece mili
oane." �i continua, intr-un acces de autocompatimire �i
autoinvinovatire: "Sunt un ratat. Nu sunt bun de nimic.
Sunt un prost, un nebun."
ENTUZlASMUL ESTE CONTAGIOS 245
Am decis di trebuia neaparat sa stau de yorba cu el, a�a

cii I-am sunat. "Fred, dacii te la�i dobonlt, nu faci decat
sa-ti ingreunezi situatia. Hai sa incepem un program de
restabilire. Ce zici?" I -am sugerat 0 serie de etape pe care
sa Ie urmeze.
�apte pa�i pentru a va reveni

1. Nu va mai blamati. Detineti 0 multime de lucruri
bune. Aveti aceea�i capacitate ca inainte. Goliti-va
mintea de toate e�ecurile �i gre�elile �i incepeti sa
va respectati.
2. Renuntati la autocompatimire. I ncepeti sa va gan
diti la ceea ce v-a ramas, in loc sa plangeti ceea ce
ati pierdut. Notati pe 0 foaie de hartie tot ce aveti
de valoare.
3. Nu va mai ganditi la dumneavoastra. I ncercati sa-i
ajutati pe altii. Gasiti pe cineva care are nevoie de
un ajutor pe care dumneavoastra i-I puteti oferi.
Nu va Yeti bucura niciodata de prosperitate dacii va
ganditi numai la sine.
4. Amintiti-va ce a spus Goethe: "Omul cu 0 vo
inta puternicii modeleaza lumea pe potriva lui."
Dumnezeu cel Atotputernic le-a daruit oamenilor
un lucru extraordinar, numit vointa. Folositi-l.
5. Stabiliti-va un scop �i propuneti-va un termen.
6. Nu va mai risipiti energia mentala cu vaiciireli �i re
grete �i incepeti sa va ganditi ce puteti face acum.
Ganditi, ganditi, ganditi, dupa cum 0 spune atat de
sugestiv prietenul meu W. Clement Stone: "Gan
diti, ganditi, ganditi. Atunci cand ganditi, vi se vor
intampla lucruri uimitoare.«
7. Ultimul lucru, dar nu eel din urma: In fiecare dimi

neata �i in fiecare seara, rostiti aceste cuvinte: "Pot
face totul intru Hristos, Care rna intare�te."
Dupa 0 vreme, Fred m-a sunat. "Vreau sa-ti spun ca mi s-a

intamplat ceva cu adevarat deosebit", mi-a spus el. "Acum
inteleg ca nici n-am trait cu adevarat pana cand n-am in
ceput sa pun in aplicare ideile pe care mi le-ai dat. Am 0
noua perspectiva, care m-a ajutat sa transform infrangeri

Ie in victorii. Am intors foaia!"
Fred a inteles mesajul. �i odata ce I-a inteles, s-a lasat cu

prins de entuziasm. Scopul lui principal nu mai era sa ca�
tige repede zece milioane de dolari. Dorea in continuare
sa aiba 0 situatie financiara buna, dar avea un scop mai
important: sa-�i trans forme viata intr-un mod creativ, sa
faca ceva pentru biserica lui, pentru ora�ul lui �i pentru
oamenii care i�i ca�tigau cu greu existenta. �i �i-a cultivat
un entuziasm extraordinar fata de Isus Hristos. l n realitate,
principalul lui interes este acum programul lui Dumnezeu
pentru aceasta lume. "Sunt in echipa Lui cu tot ceea ce am,
inclusiv banii, dar, in primul rand, cu mine insumi."
Dumneavoastra puteti crede ce vreti, dar Fred a inceput

sa evolueze �i merge mai departe datorita entuziasmului.
Acesta i-a oferit 0 perspectiva asupra vietii pe care nici
macar nu �i-o imaginase.
Permiteti-mi sa inchei acest capitol cu 0 alta ilustrare

extraordinara a entuziasmului molipsitor. Este inca una
dintre impresionantele istorii ale succesului, datorita
carora visul american a devenit un adevarat miracol.
Indrumati de 0 credinta entuziasta

I ntr-o duminidi, dna Peale �i cu mine am fost invitati la
dejun de prietenii �i membrii bisericii noastre, dl �i dna
Frank L. Small, la unul dintre cele mai mari hoteluri din
New York. Erau adunati acolo toti vanzatorii firmei lor de
cosmetice, cam 1 000 de oameni, reprezentanti ai uneia
dintre cele mai prospere afaceri din tara, conduse de ni�te
americani de culoare.
Printre persoanele dinamice care alcatuiesc aceasta ex

traordinara organizatie se afia �i multi enoria�i ai bisericii
noastre. Mi s-a acordat onoarea de a rosti felicitari, apoi
am avut privilegiul de a-I asculta pe unul dintre cei mai
fantastici vorbitori pe care i-am auzit de pe vremea dnd,
in copilarie, eram fascinat de incomparabilul William
Jennings Bryan. �i, intr-adevar, acest vorbitor extraordi
nar, S. B. Fuller, avea multe dintre calitatile lui Bryan -
elocventa, umor, 0 intelepciune simpla, dar agera, credinta
�i 0 inspiratie deosebita. Discursul lui Fuller a fost memo
rabil. Am fost extrem de impresionat de acest om remar
cabil, un mare lider in afaceri �i un cre�tin hotarat.
Povestea lui este cuprinsa intr-o carte fascinanta, intitu

lata Cheia succesului. Gandirea pozitiva de W. Clement
Stone �i Napoleon Hill. Entuziasmul molipsitor transmis
de dl Fuller �i felul in care I-a folosit pentru a construi 0
afacere de succes sunt explicate in aceasta poveste a vietii
sale.
Parintii lui S. B. Fuller erau fermieri de culoare in

Louisiana - 0 familie extrem de saraca. Biiiatul s-a dus sa
lucreze de la varsta de cind ani. La noua ani, mana deja un

catar. Nimeni nu s-ar fi a�teptat la mai multo
Dar S. B. Fuller fusese binecuvantat cu 0 mama inteli

genta. I ntreaga comunitate sustinea ca saracia este data
de Dumnezeu; oamenii erau saraci pentru ca a�a voia
Dumnezeu. Dar mama micului Fuller i-a spus: "Sa nu
crezi niciodata ca saracia e de la Dumnezeu. Daca ar fi
fost a�a, de ce ar fi revarsat Domnul asupra acestei lumi
frumoase atata abundenta �i bucurie? Dumnezeu a vrut sa
ne bucuram de prosperitate. 0 sa-ti spun eu de ce suntem
saraci; pentru ca tatal tau a crezut intotdeauna ca desti
nul lui este sa fie sarac. Tatal tau este un om bun, un om
minunat. Dar i-a intrat in cap ideea ca suntem saracii lui
Dumnezeu." �i a incercat sa-l faca pe fiul ei sa inteleaga ce
posibilitati extraordinare se ascundeau in el.
Nu vi-l inchipuiti deja pe acest baietel inteligent ascul

tand-o pe mama sa cu ochii larg deschi�i �i cu inima in
flacarata? A ajuns sa creada in marele potential pe care
i-I daruise Dumnezeu. S-a hotarat sa obtina 0 slujba mai
buna �i a inceput sa yanda sapun in Chicago. A Iacut asta
timp de 1 2 ani, a ca�tigat bani frumu�ei - �i i-a economi
sit. Apoi a auzit ca firma furnizoare avea sa fie vanduta la
licitatie �i ca pretul ei era de 1 50 000 de dolari. Din ca�ti
gurile lui, economisise 25 000 de dolari. A�a ca a inaintat
toti banii pe care-i ca�tigase. Mai ramaneau 1 25 000 de
dolari, pe care trebuia sa-i adune in zece zile. I n contract
se mai preciza ca, daca nu Iacea rost de ace�ti bani, avea sa
piarda cei 25 000 de dolari - to ate economiile sale.
I�i construise 0 imagine de sine atat de buna, incat doban

dise calitatea aceea magnifica numita curaj, care se dato
reaza credintei. De asemenea, i�i Iacuse multi prieteni. S-a
intalnit cu ei. In seara dinaintea termenului final, stranse
se 1 1 5 000 de dolari. Dar dupa ce epuizase toate sursele,
ii mai lipseau 1 0 000 de dolari. S-a a�ezat in genunchi �i

s-a rugat: "Doamne, ai venit la mine pe dnd eram baietel
�i, prin sfanta mea mama, mi -ai spus ca pot face ceva in
aceasta lume. Iar acum, Doamne, sunt intr-o situatie grea.
Daca nu rna ajuti acum, pot sa pierd tot ce am �i aceasta
ocazie extraordinara."
Credeti in ajutorul Celui de Sus? Eu credo �i poate daca ati

fi crezut mai mult, in viata dumneavoastra s-ar fi intam
plat adevarate miracole.
Pentru ca exact asta i s-a intamplat lui S. B. Fuller. A auzit

o voce care-l indruma �i despre care este convins ca ve
nea direct de la Dumnezeu. "Mergi pana pe strada 6 1 din
Chicago, pana dnd vezi 0 incapere luminata intr-o cladi
re." Era aproape miezul noptii. "Intra acolo �i vorbe�te cu
un om."
S. B. Fuller avea 0 credinta atat de simpla, de-a dreptul

copilareasca, incat a ie�it, s-a urcat in ma�ina �i a pornit
catre strada 6 1 . Dupa ce a trecut de cateva blocuri, a vazut
intr-adevar 0 incapere luminata. A intrat. Acolo se afla un
antreprenor pe care-l cuno�tea din vedere �i i-a spus: "Ai
vrea sa ca�tigi 1 000 de dolari?"
Antreprenorul, care se zbatea �i el sa-�i rezolve propriile

probleme, a raspuns: "Sigur ca vreau."
"Daca imi imprumuti 1 0 000 de dolari, 0 sa-ti dau ina

poi 1 1 ODD." �i i-a explicat intreaga afacere. Antreprenorul
s-a uitat la el, a zis ceva in sinea lui �i i-a imprumutat cei
10 000 de dolari. A doua zi, S. B. Fuller a cumparat firma.
Acum mai are inca �ase firme pe langa aceasta. Dar ar fi
putut mana intreaga viata un catar, daca in el n-ar fi existat
o credinta pe care i-a diiruise Dumnezeu �i tot El 0 pusese

in mi�care. �i a devenit un fiu victorios al lui Dumnezeu.
Care este problema dumneavoastra, slabiciunea dumnea

voastra, obstacolul care va sta in cale? Infruntati aceste di
ficultati cu credinta ca in dumneavoastra se afla Imparatia
lui Dumnezeu. Supuneti-va fortei superioare, pentru ca
singura forta este cea a lui Dumnezeu. El va poate elibera
ca sa va indreptati spre culmile pe care credeti ca Ie puteti
atinge. Acceptati intotdeauna cu umilinta indrumarea lui
�i yeti putea elibera forta lui Dumnezeu ascunsa in fiinta
dumneavoastra. va sta in putere cu adevarat. Lasati-va
condus de entuziasm �i viata va deveni imaginea speran
telor, a visurilor �i a eforturilor dumneavoastra.
CAPITOLUL 1 1
Entuziasmul va poate schimba viata
S. s. KRESGE, FONDATORUL unui imens imperiu ce

numara aproape 1 000 de magazine care-i poarta numele,
era inzestrat cu un entuziasm calm �i calculat, care i-a per
mis sa depa�easca obstacolele �i sa obtina rezultate specta
culoase. Acest om deosebit a trait aproape 1 00 de ani, iar
prin aqiunile lui fllantropice au fost ajutati mii de oameni.
Povestea lui Kresge este in spiritul traditiei americane; de

la saracie la realizare, gratie virtutilor acestui olandez din
Pennsylvania - eforturi sustinute, cumpatare, onestita
te absoluta, credinta �i entuziasm. S. S. Kresge a fost un
cre�tin devotat, 0 persoana cu simt practic �i cu gandire
agera. Cand Universitatea Harvard i-a oferit 0 distinctie
�i el urma sa sustina un discurs de multumire, s-a ridicat
in picioare �i a spus: "N -am facut nici un cent vorbind."
�i s-a a�ezat la loco A fost probabil eel mai scurt discurs
tinut vreodata la aceasta universitate. Pe parcursul vietii,
a ca�tigat circa 200 de milioane de dolari, dar pe cei mai
multi din ei i-a donat. Niciodata nu a neglijat demnitatea
oamenilor sau pe Dumnezeu: "Am incercat sa fac din lu
mea asta un loc mai bun decat eel pe care I-am gasit."
Odata, I-am intrebat care este secretul uluitoarei sale vieti.

"Filosofia mea e simpla", a spus el. "Culca-te devreme;
scoala-te devreme; nu manca prea multi munce�te din
greu; ajuta-i pe oameni; nu liisa pe nimeni sa-ti ia ceea ce
ai; vezi-ti de treburile tale; fii entuziast; �i nu uita niciodata
de Dumnezeu." Datorita acestei fllosofii simple, viata lui
a fost un proces continuu de constructie, desIa�urat cu
entuziasm �i credinta.
"Cand incepi de jos �i inveti sa te cateri, totul devine u�or",

a declarat dl Kresge. Cu siguranta, daca ai caracterul, cu
rajul, credinta �i entuziasmul necesare pentru a merge
mai departe. Aceasta capacitate este sustinuta �i stimulata
foarte mult de entuziasmul innascut, care ne ajuta sa de
pa�im obstacolele. Care obstacole? Tot ce sta in calea unei
vieti mai bune, a adevaratului succes, a motivatiei pe care
v-a diiruit-o Dumnezeu de a face tot ce puteti cu calitatile
pe care Ie posedati.
De curand, dupa ce am tinut un discurs, 0 femeie a ve

nit la mine. Am descoperit ca era 0 fosta colega de liceu.
"Norman," mi-a spus ea, "te-am studiat in timp ce te as
cultam. Ai realizat foarte mult, avand in vedere putinul
de la care ai plecat." La inceput m-am simtit prost. Apoi
mi-am dat seama cii remarca ei era, de fapt, un compli
ment. Daca la inceput n-aveti prea multe, dar faceti tot ce
puteti cu putinul pe care-l aveti, rezultatul poate fi de-a
dreptul uluitor.
Fiti hotar-at �i mergeti mai departe

Entuziasmul dezvolta �i mentine hotararea, care este de 0
importanta vitala pentru depa�irea obstacolelor care stau
ENTUZIASMUL vA POATE SCHIMBA VIATA 253
in calea unei vieti mai bune. M -a impresionat extraordinar

povestea Mahaliei Jackson, una dintre cele mai cunoscute
interprete de cantece religioase din aceasta tara. A avut de
depa�it nenumarate obstacole, dar avea 0 minte hotarata,
entuziasm �i credinta in Dumnezeu. A�adar, avea tot ce e
nevoie pentru a merge mai departe.
Mahalia Jackson, initial 0 femeie foarte saraca, a ajuns sa

cante in fata unor multimi vaste �i entuziaste din Palatul
Sporturilor din Berlin, Albert Hall din Londra �i in multe
alte saIi de concerte din lume. A copilarit in New Orleans,
un de tatal ei lucra in timpul saptamanii la bazinele rivera
ne, iar duminica era preot. Familia ei era extrem de saraca.
Ea nu avea cine �tie ce studii, nici macar 0 educatie muzi
cala elementara. Dar a auzit muzica de la spectacolele date
pe vapoarele de pe Mississippi. Asculta fascinata extraor
dinarele trupe de jazz. Simtea ca se treze�te ceva in ea �i
pana la urma �i-a dat seama ca fusese inzestrata cu 0 voce
extraordinara. De la primii fiori pe care i-a simtit cantand
in corul bisericii, unde vocea ei magnifica se inalta in can
tece biserice�ti impresionante, cum ar fi Ce rninunat ca
Iisus rn-a inaltat, a parcurs, pas cu pas, drumul catre ade
viiratul succes. Una dintre inregistrarile ei, Inalta-te putin
rnai sus, s-a vandut in opt milioane de exemplare.
"ee vrei sa fii?" , intreaba ea. "Unde vrei sa mergi?

Dumnezeu te va inaIta pana acolo." Dar exista 0 conditie:
"Trebuie sa fii hotarat."
Mahalia spune ca daca Dumnezeu a reu�it s-o inalte pe

ea deasupra ciuberelor cu apa de pe digul din Louisiana,
daca El a reu�it sa-i ridice genunchii de pe podelele pe care
Ie freca, daca El a reu�it s-o inalte deasupra suferintelor
rasei ei, atunci el "Va poate inalta �i pe dumneavoastra." E
adevarat. Nu exista niciun om pe care Dumnezeu sa nu-l

poata inalta mai presus de orice scop pe care l-ar fi sperat
sau imaginat vreodata. Dar trebuie sa ai 0 minte hotara
tao Trebuie sa vrei sa-ti atingi scopul �i sa-L la�i pe lisus
Hristos sa te ridice. Apoi vei ca�tiga lupta cu slabiciunea,
cu suferintele, cu tine insuti. Prin urmare, trebuie sa fii
intelept; sa fii unul dintre aceia care-�i construiesc 0 viata
adevarata. Povestea Mahaliei Jackson este inca 0 ilustrare
a unui fapt inspirator. In viata poti obtine tot ceea ce vrei
daca ai acel entuziasm care te ajuta sa depa�e�ti obstacole
Ie. Cu ajutorul credintei, te poti inalta.
Un cuplu blazat �i obosit i�i regise�te

entuziasnmul tineretli
Am vazut cum un cuplu obosit, de varsta mijlocie, �i-a re
gas it entuziasmul fata de viata, un entuziasm atat de viu �i
de puternic, incat a distrus boala �i plictiseala care Ie bloca
celor doi parteneri drumul catre 0 viata creativa �i fericita.
Aceasta experienta incitanta a avut loc intr-o diminea

ta memorabila de mai, la ferma no astra din comitatul
Dutchess, New York. Pe 0 paji�te de pe proprietatea noas
tra se afla 0 casa veche, nelocuita, darapanata, pe care 0
folosim ca depozit. Langa casa aceasta se afla un pale de

arbu�ti de liliac. Iarba crescuse deja, iar in ceata diminetii,
casa aceea darapanata era inconjurata de frumusete �i de
mister. Chiar �i arbu�tii de liliac erau impovarati cu stropi
mari de roua. Daca-ti lipeai fata de ei, simteai apa rece �i
proaspata, 0 mireasma incantatoare �i 0 extraordinara pu
ritate. Au aparut doi juncani negri �i s-au uitat la mine
peste poarta. I -am privit �i eu. Pe fetele lor placide a aparut
o expresie interesanta, prieteneasca. Imi placea de ei, a�a
cii Ie-am spus: "Salut, baieti. Ce mai facetH" Dar singurul

lor raspuns au fost �uvoaiele de abur care Ie ie�eau pe nari.
Apoi ceata diminetii incepu sa se risipeascii. Peste flori

Ie liliachii ciizura dare lungi de lumina. Mi-am amintit ce
obi�nuia sa spuna tatal meu despre 0 persoana fericita �i
entuziasta. "Este la fel de radios ca 0 dimineata de mai."
Stateam in iarba inalta, gandindu-ma cate dimineti de mai
am trait, �i eram fericit pentru ca rna simteam la fel de bine
ca pe vremea cand eram un baietel. Am spus 0 rugaciune
chiar acolo, langa arbu�tii de liliac, jurand ca sufletul meu
nu va obosi niciodata, ca intotdeauna, in fiecare zi, viata
va fi plina de miracole, de mister �i de glorie, plina de in
spiratie �i entuziasm.
Biblia ne ofera sfaturi curioase: "Traie�te 0 viata adevara

ta." Ni se spune ca lisus a afirmat ca putem avea 0 viata
"prospera". Nu in lumea naturala, oricat ar fi ea de incan
tatoare, gasim cele mai mari bucurii, cea mai profunda
semnificatie a vietii �i cele mai mari satisfactii; straduinta
de a deveni mai buni, mai sensibili �i entuziasmul nestavi
lit sunt lucrurile care dau vietii un sens.
Multi oameni ajung batrani, obositi �i surmenati inain

te de vreme. Devin cinici �i i�i dezvolta un fel de a gandi
pe care il numesc "sofisticat". In realitate ins a, nu e yorba
despre niciun fel de sofisticare, pentru ca adevaratul sens
al cuvantului este de "a fi de�tept sau intelept pe drumu
rile vietii". Iar a deveni blazat �i a-ti pierde entuziasmul nu
prea inseamna sa fii de�tept. Dar este un lucru intelept sa
te treze�ti la viata, alungand pustiul �i moartea.
I n acea dimineata de mai, un cuplu a venit la ferma sa

rna vada. �tiam ca sunt ni�te ora�eni "sofisticati" tipici,
plietisiti. Erau oameni draguti, dar "terminatt'. Viata lor

nu mai avea niciun sens. Barbatul spuse: "Helen nu se
simte prea bine �i starea ei rna ingrijoreaza foarte mult."
Apoi adauga: ,,�i nici eu nu rna simt prea bine."
"Mie mi se pare cii e�ti in putere", am remareat eu.
"Poate, dar gandirea mea nu 0 duee prea bine �i mi-am

pierdut orice fanima de ereativitate." Aeest om este eom
pozitor �i un editor de prestigiu. "Ceva m-a parasit", spuse
el. "Mi-am pierdut entuziasmul �i puterea de a rna bueu
ra. Vreau sa �tiu cum Ie pot reciipata. Viata nu e buna de
nimic fara ele."
"Vite, Bill, ered ea nu ai venit la cine trebuie", i-am spus

eu. "Eu sunt un predicator al Bibliei, iar tu e�ti unul dintre
supersofisticatii moderni. De ee rna intrebi pe mine cum
sa-ti regase�ti bueuria de a trai? Ai faeut 0 gre�eala venind
la mine pentru aeeasta problema, pentru ea eu 0 sa-ti dau
un raspuns simplu, de ordin spiritual. Nu am sperante in
eeea ee te prive�te, pentru ea tu, probabil, nu e�ti suficient
de simplu pentru a aeeepta un raspuns simplu. E�ti prea
complex sau, mai bine zis, prea avansat - ori eel putin a�a
vrei sa pari. Dar dacii e�ti dispus sa renunti la aerul asta
eomplieat, sofisticat �i sa manife�ti putina umilinta, iti pot
da un raspuns adevarat, care iti poate rezolva problema."
"E�ti cam dur eu mine, nu erezi?", spuse el.
"Poate ea asta 0 sa-ti faea bine", am raspuns eu, zambind.

Dar ne intelegeam unul pe eeliilalt.
"Daea a�a zici tu . . . ", spuse el. �i am simtit ea de data asta

ehiar eauta eeva.
ENTUZlASMUL vA POATE SCHIMBA VlATA 257
"Bine, hai inauntru." I -am dus pe Bill �i pe Helen in casa

�i am intrat in biblioteca. "Uite", am spus eu, "vezi carpeta
aceea? Este 0 carpeta chinezeasca foarte buna, pe care sotia
mea inca mai da bani. Este groasa �i iti va proteja genun
chii, care fara indoiala ca n-au mai luat contact cu podeaua
de-atatia ani. A�a ca ingenuncheaza langa scaunul asta."
Au ingenuncheat amandoi �i ne-am rugat. Am descoperit

ca ii judecasem gre�it pe oamenii ace�tia. EI �i-a deschis
inima cu adevarat, �i ea la feI. N-au rostit cuvinte afectate,
sofisticate, au vorbit foarte sincer �i L-au rugat pe Isus sa ii
creeze din nou. $i nu �tiu daca rna credeti sau nu, dar chiar
acolo, in biblioteca mea, in acea dimineata de mai, am fost
martor la extraordinarul fenomen al rena�terii unui biir
bat. $i, totodata, a unei femei. Au plecat mergand cu pas
sprinten �i cu 0 noua striilucire in ochi.
Un an mai tarziu, Bill mi-a scris 0 scrisoare �i era evident cii

entuziasmul nu-l piirasise. Acest lucru era exprimat intr-un
mod poetic, pentru ca Bill avea inclinatii poetice: "Cerul
n-a fost niciodata atat de albastru; iarba n-a fost nicioda
ta atat de verde; mireasma florilor n-a fost nicicand atat de
incantatoare ca in acest an. N-am �tiut niciodata ca viata
poate fi atat de frumoasa. Helen se simte mai bine, iar eu rna
simt eliberat." $i-au pastrat entuziasmul pe care I-au desco
perit in acea dimineata de mai. Au descoperit acel entuzi
asm care ne permite sa dep�im toate obstacolele a�ezate in
calea unei vieti fericite �i demne de a fi triiita.
Entuziasmul darama barierele ce stau

in calea unei vieti mai bune
Barierele aflate in calea unei vieti mai bune sunt multe
�i variate. Desigur, exista frica. Aceasta este un obstacol
serios. Iar pe langa frica, exista �i prudenta. 0 prudenta

moderata este un lucru intelept, dar nu trebuie sa flti prea
prudent. Oamenii frico�i, timorati, exagerat de prudenti
nu depa�esc niciodata obstacolele dincolo de care se afla
adevaratele valori extraordinare ale acestei lumi. Prea
muM prudent a poate fi daunatoare.
I ntr-o zi, la ferma noastra a aparut un camion ca sa faca 0

livrare. Am observat ca �oferul nu s-a dat jos din cabina.
M-am dus la el �i I-am intrebat: "Ce s-a intamplat?"
Nervos, omul raspunse: "Uita-te la cainele ala." Noi avem

un crune mare, cu un Uitrat asurzitor �i 0 privire fioroasa.
Dar aparentele in�ala. I n afara de Uitrat �i privirea fioroasa,
nu-i nimic de capul lui. "Cainele asta n-ar face rau nici
unei mu�te", am spus eu.
"Pe mine nu rna intereseaza mu�tele", replica omul. "Ma

intereseaza doar sa nu fiu mu�cat."
"Uite", am spus eu, "daca te dai jos din cabina �i mergi

drept spre el, 0 sa se dea inapoi."
Dar el nu voia sa-�i asume niciun risc. "Uita-te la ochii lui",

spuse. "Nu, multumesc." �i ramase in ma�ina.
M-am intors spre caine. "Mar�, Petey!", i-am ordonat eu.

"Mar�!" Dar spre surprinderea �i jena mea, se repezi catre
mine cu un puhoi de latraturi. Aproape ca am sarit �i eu
in camion!
Petey �tia ca omul acela se temea �i voia sa vada daca rna

poate speria �i pe mine. "Cata vreme ti-e frica de dinele
asta", i-am spus eu omului, "el �tie �i este hotarat sa nu te
lase sa cobori din cabina."
I n cele din urma, asigurarile mele au invins. Individul co

bori. Ne-am indreptat amandoi direct spre caine. Cand
Petey a vazut ca nu sperie pe nimeni, s-a retras, �i inca
foarte repede. Dupa asta, s-a multumit sa ne dea tarcoale
de departe, maraind, in timp ce omul i�i vedea de treaba.
Nu este nicio noutate sa va spun ca un animal, cand simte

ca va e frica, va face tot ce poate ca sa va intimideze �i mai
mult. Cu cat va lasati intimidat mai mult de ceva, cu atat
Yeti fi mai speriat de lucrul acela.
o persoana care a suferit un accident de automobil e

foarte po sibil sa tremure data viitoare cand se urca intr-o
ma�ina. Dar cu cat se urca mai repede, cu atat mai bine.
Daca amana, poate capata 0 frica de ma�ini care, in cele
din urma, va deveni 0 fobie legata de to ate mijloacele de
transport. Uneori, teama cre�te odata cu trecerea timpului
�i, in plus, are loc 0 "generalizare" - adica, de la zona pe
ricolului initial se transmite �i in alte zone.
Prin urmare, este evident ca 0 prudenta excesiva poate da

una. Daca evitati lucrurile de care va este frica, s-ar putea
sa cadeti victima un or consecinte neplacute. De obicei,
este mai intelept sa infruntati direct 0 experienta inspai
mantatoare, cu riscul de a va alege cu vanatai �i lovituri.
E foarte posibil sa descoperiti ca nu este atat de cau pe cat
va a�teptati. Sau poate Yeti descoperi ca este rau, dar aveti
tot ce e nevoie pentru a face fata situatiei - �i sa deveniti,
astfel, mai puternic.
Cand avea vreo 20 de ani, John Ruskin a con�tientizat

in mod dureros cat este de timid. I n cursul unei �ederi
la Chamonix, in Alpii francezi, teama i-a provocat mari
necazuri. Dupa ce-i urmarise pe alti tineri cum escaladau
muntii, a incercat �i el sa urce pe cateva varfuri mai putin

inalte; dar aproape ca s-a imbolnavit de frica �i a renuntat
la alpinism.
Sub povara dificultatilor, a scris: "Efectul moral al perico

lului este extrem de ciudat; daca ajungeti intr-un loc pe
riculos �i va intoarceti, cu toate ca probabil a fost foarte
corect �i intelept sa procedati astfel, caracterul dumnea
voastra sufera 0 u�oara deteriorare; sunteti mai slab, aveti
mai putina energie . . . in timp ce, daca infruntati pericolul,
de�i in aparenta poate fi un gest gre�it �i chiar nebunesc,
in urma acestei confruntari Yeti fi un om mai puternic �i
mai bun, pregatit pentru orice fel de munca �i incercare."
Esenta acestei chestiuni este cuprinsa in sfatul pe care

Henry J. Taylor, bine cunoscutul corespondent de �tiri,
I-a primit cu ani in urma de la tatal sau: "Nu-ti face prea
multe griji pentru propria persoana, nu te gandi ca ai putea
sa pate�ti ceva. Oamenii care intampina viata cu precautie
au foarte mult de pierdut. Asuma-ti riscul ori de cate ori
este cazul. Vei avea mai mult noroc, vei vedea mai multe �i
probabil ca, oricum, vei trai tot atata."
Un alt obstacol care trebuie depa�it il reprezinta resenti

mentele. �tiati ca "resentiment" vine de la un cuvant care
inseamna "a rani din nou" ? Aceasta poate explica durerea
�i suferinta mentala produse de resentimente, pentru ca
efectiv "va raniti din nou" pe dumneavoastra in�iva, pas
trand vechea rana deschisa. Resentimentele va intretin
durerea, pentru ca reactivati continuu suferinta. Ele re
prezinta un obstacol major in calea vietii adevarate, dar
entuziasmul va poate ajuta sa depa�iti �i aceasta problema.
ENTUZlASMUL vA POATE SCHIMBA VIATA 261
Un alt obstacol este autoizolarea, care implidi lipsa de

preocupare fata de ceilalti. 0 mare parte din nefericirea
�i lips a de entuziasm, specifice vremurilor noastre, poate
fi pusa pe seama unui interes acut fata de sine, care refuza
implicarea in orice nevoie umana. S-a estimat ca, in medie,
39 de oameni aud tipetele unei femei care este injunghiata
mortal in New York, dar, intr-un mod absolut incredibil,
ace�tia considera ca nu e treaba lor sa se intereseze ce se
intampla.
"De ce sa rna amestec in a�a ceva ?", s-au justificat ei. "Nu
e inmormantarea mea." Dar a fost �i inmormantarea lor.
Biata femeie �i-a pierdut viata fizica, insa ei �i-au pierdut
viata sufleteasca. Cum ar putea uita cineva vreodata ace
Ie tipete inspaimantatoare pe care Ie-a ignorat? Lipsa de
implicare ii va urmari pe vecie. Faptul ca au fost surzi la
suferinta, durerea �i tragedia ahora reprezinta un obstacol
uria� in calea vietii adevarate. Dar entuziasmul real fata
de oameni poate spulbera aceasta indiferenta �i ne poate
darui un sentiment de fericire greu de aflat in alte impre
jurari. Dupa cum spune Arthur Gordon: "Entuziasmul
inseamna sa -ti pese cu adevarat."
Drama in metrou
De exemplu, iata felul in care Sal Lazzarotti, director artis
tic al revistei Guideposts, a raspuns provocarii unei posibile
tragedii. EI s-a implicat intr-un conflict, intr-o dimineata,
dnd mergea la lucru cu metroul, in New York. La cati
va metri de el statea un baiat dragut, decent, in varsta de
1 8 ani, tinandu-se de una dintre barele centrale din trenul
care se legana. In fata lui Sal �edea 0 tanara bine imbra
cata, la vreo 25 de ani, care citea 0 revista. Cand trenul se
opri in statie, fata se ridica �i trecu pe langa biiiat, in drum

spre u�a. Apoi, dintr-odata, incepu sa tipe: "Golanule! Nu
face mutra asta nevinovata! �tiu ca m-ai atins!" �i se repezi
la el, gata sa-l zgarie ca 0 tigroaicii. Baiatul, stupefiat, i�i
ridica mainile ca sa se apere �i se pare ca din gre�eala i-a
atins fata, pentru ca pe buzele ei aparu 0 picatura de sange.
Apoi ie�i in fuga pe peron, iar ea alerga dupa el, topaind
pe tocurile inalte �i strigand: "Politia! Politia!" U�ile tre
nului se inchisera. Pasagerii uimiti ridicara din umeri �i
i�i cufundara din nou nasul in ziare. Era doar unul dintre
multele evenimente ciudate.
Din locul unde �edea, Sal viizuse foarte bine ca intre baiat
�i fata aceea nu existase niciun contact fizic inainte ca ea
sa tipe. Baiatul era absolut nevinovat. Sal se intreba ce s-o
fi intamplat cu baiatul �i dacii nu ar fi fost bine ca el insu�i
sa ia legatura cu politia. Incerca sa se convinga ca nu era
treaba lui, ca probabil biiiatul a scapat oricum �i ca ar fi
mai bine sa nu se amestece. Era prea ocupat ca sa se impli
ce in problemele altcuiva. Dar gandul la baiatul acela nu-i
ie�ea din minte.
Ce a facut in continuare i-a stricat tot programul din ziua

aceea. Pentru inceput, a dat patru telefoane ca sa descope
re sectia de politie la care ar fi fost dus baiatul, daca ar fi
fost prins. Sergentul de serviciu i-a spus cii baiatul fusese
adus intr-adevar la sec tie �i de acolo fusese trim is la tri
bunalul pentru minori. Sal a sunat acolo �i a aflat numele
baiatului - Steve Larsen - precum �i numele �i adresa
parintilor; a vorbit la telefon cu mama lui Steve; a aflat ca
familia nu avea banii necesari pentru a obtine un ajutor
legal; �i-a asumat sarcina de a-i gasi baiatului un avocat;
�i, impreuna cu avocatul �i cu mama biiiatului, a mers la

tribunal in calitate de martor.
Cand a fost interogata de judecator, fata a spus 0 poveste

mi�catoare despre cum fusese atacata. Sal asculta cu uimi
re, �tiind foarte bine ca nimie din cele povestite de ea nu se
intamplase. La un moment dat, judecatorul 0 intrerupse:
"Printre noi se afla un martor, a�a ca gande�te-te bine ce
spui." Fata se uita in jur, il vazu pe Sal, il recunoscu �i se
holba la el, nevenindu-i sa creada. Se balbaia, se contrazi
cea, efectiv se dade a in spectacol. Judeditorul i-a chemat
pe avocatul fetei �i pe al lui Steve �i impreuna au hotarat ca
fata avea nevoie de ajutorul unui psihiatru �i cazul a fost
clasat.
Daca Sal Lazzarotti ar fi hotarat ca incidentul nu-l prive�te

�i ar fi evitat sa se implice, baiatul ar fi fost condamnat, fara
indoiaHi; ar fi mers la inchisoare, ar fi avut cazier �i, pana
la urma, ar fi putut deveni un raufacator. L-a salvat faptul
ea in metrou se afla un om care s-a simtit responsabil fata
de 0 fiinta umana pe care niei macar nu 0 cuno�tea.
Dar Sal avea un entuziasm arzator fata de oameni - ii

pasa de ei cu adevarat, �i astfel a doborat bariera neimpli
earii, care ne desparte de 0 viata ferieita.
Surpriza de proportii
pentru banda de buligani
Un alt om care a doborat eu entuziasm barierele pe care
Ie ridiea atitudinea paralizanta de neimplieare a fost pi
lotul din fortele navale James R. George, de 23 de ani,
din Georgia. El se afla in permisie in Philadelphia, dor
nie sa vada loeurile istoriee din ora�. In statia de metrou
aflata la intretaierea strazilor Race �i Vine, s-a trezit in

fata unei priveli�ti pe care nu s-ar fi a�teptat sa 0 vada in
Philadelphia - leagan al libertatii umane. Vreo 1 5-20 de
tineri huligani inconjurasera 0 fata �i era dar ca voiau sa
o violeze. �ase barbati priveau pur �i simplu, rara sa dea
semne ca ar vrea sa intervina. George striga la ei: "Haideti!
Doar n-o sa-i lasati sa faca asta, nu?"
Dar ei ridicara din umeri. "Nu e treaba noastra", se citea

din atitudinea lor. "Nu vrem sa ne amestecam. Nu e lupta
noastra."
I nsa baiatul acesta era dintr-un alt aluat. I�i scoase haina �i
se avanta singur in mijlocul cetei de huligani. I i imbranci
in stanga �i-n dreapta, raspandindu-i pe intregul peron. Ei
se intoarsera, H lovira, dar, in cele din urma, el ii alunga,
salvand-o astfel pe fata. I n tot acest timp, cei �ase barbati
au stat rara sa faca nimic.
Primarul din Philadelphia a organizat 0 ceremonie publica

in onoarea lui George, I-a felicitat pentru curajul �i simtul
sau de responsabilitate �i I-a numit cetatean de onoare al
ora�ului. Cand lui George ii veni randul sa spuna la micro
fon cateva cuvinte, primul lucru pe care-l rosti fu: "Mi-a
placut la Philadelphia . . . " Sigur ca-i placuse, in pofida fetei
pline de vanatai �i a celorlalte urme de violenta. De ce ii
placuse? Pentru ca avea con�tiinta curata. Pentru ca atunci
cand a fost nevoie, s-a sacrificat pentru unul dintre copiii
lui Dumnezeu, lipsiti de aparare. Avea tot ce era nevoie
pentru a se implica. Era entuziasmat de oameni, mai ales
fata de cei rara ajutor.
Un alt obstacol in calea fericirii care poate fi depa�it prin

entuziasmul spiritual este teama de boala, teama de a
pierde pe cineva apropiat. Este 0 ingrijorare teribila, una

dintre cele mai profunde nelini�ti ale vietii, dar persoana
care de tine solutiile spirituale i�i formeaza 0 credinta po
zitiva, puternica �i entuziasta, care 0 ajuta sa depa�easca
aceasta nelini�te.
Un baiat a fost salvat prin metoda

"Lasa grijile �i lasa-L pe Dumnezeu
sa aiba grija"
Y ntr-o zi, la pnlnz, in timp ce vorbeam la 0 intrunire
intr-un hotel din Chicago, am observat ca la capatul cu
loarului erau cateva chelnerite care stateau �i ascultau.
Dupa aceea, in timp ce strabateam holul in graba, ca sa
prind avionul, m-am auzit strigat. Era 0 femeie tanara, de
vreo 30 de ani, in uniforma de chelnerita, cu un chip ra
dios. Alerga spre mine �i, luandu-mi mainile intr-ale ei,
imi spuse, spre surprinderea mea: "Doctore Peale, pur �i
simplu va iubesc!"
"Ei, dar n-o anuntati a�a, in gura mare! "
"Oh", a repetat ea, "pur � i simplu va iubesc."
Mi�cat de candoarea �i bucuria ei, am spus: ,,$tii ceva? $i

eu te iubesc. Dar te rog sa rna lamure�ti. De ce ne iubim
unul pe altul?"
,,0 sa va spun", raspunse ea. "Am un bc'iietel. TataI lui ne-a

parasit, dar I -am multumit tot timpul lui Dumnezeu ca
mi-a daruit acest copil minunat. Cand avea cinci ani, ba
iatul s-a imbolnavit. Doctorul mi-a spus ca e foarte gray:
«Mary, trebuie sa fii tare. Nu �tiu daca iti putem salva bc'iia
tul.» Ma pregatea pentru tot ce putea fi mai rau. Eram de-a
dreptul innebunita, simteam ca totul s-ar prabu�i in jurul

meu daca mi-a� pierde baiatul. I I iubeam atat de mult! Era
totul pentru mine.
Apoi un vecin mi-a dat sa citesc una dintre predicile dum

neavoastra, in care spuneti: «Daca cineva drag este bol
nay sau e�ti ingrijorat pentru el, nu-l tine prea aproape de
tine. Da-i-I lui Dumnezeu, Cel care ti I-a dat. I n realitate,
el nu este al tau; este al lui Dumnezeu. A�adar, da-I-I lui
Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este bun, este plin de iu
bire, este un tata extraordinar, care daruie�te fiecarui copil
dragostea Lui. Lasa grijile �i lasa-L pe Dumnezeu sa aiM
grija de el. Cand se afla in mainile Domnului, nu i se poate
intampla niciun rau, ci numai bine.»"
,,�titi", continua ea, "nu mai auzisem niciodata a�a ceva.

Parea ingrozitor de greu de acceptat acest indemn. Dar
ceva din inima mea mi-a spus ca a�a era bine. A�a ca
m-am rugat cum ati spus �i mi-am lasat Miatul in mainile
lui Dumnezeu." �i facu un gest cu mainile de parca ar fi
pus un copil in mainile lui Dumnezeu.
,,�i ce s-a intamplat?", am intrebat cu blandete.
Cu lacrimi de bucurie in ochi, spuse: "Nu-i a�a ca

Dumnezeu este bun? Mi-a lasat baiatul. lar acum, eu �i cu
Dumnezeu il cre�tem impreuna."
AIte cateva chelnerite, prietenele lui Mary, se apropiasera

de noi �i ascultau. Toata lumea avea lacrimi in ochi, in
clusiv eu. Am rostit: "Mary, vreau sa-ti spun ceva. E�ti 0
mama extraordinara, asta e�ti. �i una dintre cele mai pu
ternice �i mai intelepte fiinte pe care Ie-am intalnit vreo
data!"
Celelalte chelnerite dadura din cap in semn de confirmare.

"Este exact a�a cum spunetil" Apoi ne-am despartit. Am
plecat pe drumul meu, cu sufletul reimprospatat de inca
o poveste extraordinara. T'anara aceea avea intr-adevar 0
credinta puternica �i entuziasta, iar cu ajutorul ei reu�ise

sa invinga una dintre cele mai mari nenorociri.
o piedica obi�nuita este tendinta de a exagera dimensiu

nea obstacolelor. Atatia ani am stat sa-i ascult pe oameni,
incercand sa-mi explice de ce nu pot depa�i greutatile!
Daca ar fi folosit doar j umatate din timpul consumat cu
aceste explicatii pentru a face ceea ce era de facut, ar fi
descoperit ca, in realitate, pot sa Ie depa�easca!
Fostul meu profesor din clasa a cincea, George Reeves, un

om uria� din punct de vedere fizic �i cu 0 credinta �i mai
uria�a, le-a lasat elevilor sai 0 impresie de ne�ters. Avea
curiosul obicei de a scrie dintr-odata pe tabla cuvintele
NU POT, cu litere mari. Apoi, cu buretele in mana, intre
ba: "Ce facem cu aceste cuvinte?" Iar clasa, bine instruita,
raspundea in cor: "Dam la 0 parte cuvantul NU!" - iar el
tocmai asta facea, �tergandu-l cu buretele. "Vedeti ca pu
teti sa infruntati viata daca inlaturati cuvantul NU din NU
POn ce, observa el, adaugand: "Spune POT �i vei putea!"
Nu pledap niciodata impotriva

dumneavoastra in�iva
Am auzit prima data acest adevar plin de forta intr-o
conversatie cu vechiul meu prieten, Robert Rowbottom,
in Berkeley, Rhode Island, unde a fost prima mea biseri
ca; �i m-a izbit "ca 0 gramada de caramizi". Pentru ca eu
exact asta faceam - pledam impotriva mea. Dar odata ce
conceptul pozitiv al lui Rob a inceput sa functioneze in

mintea mea, mi-am dat seama ca treceam prin viata cu 0
atitudine total gre�ita, care n-ar fi putut avea decM un re
zultat negativ. Prin urmare, m-am hotarat sa fac 0 "schim
bare la fata". L-am rugat pe Dumnezeu sa rna schimbe �i
sa-mi dea 0 atitudine pozitiva - �i i-am cerut asta cu toata
taria de care eram in stare.
Din fericire, Dumnezeu mi-a auzit rugaciunea disperata

pentru ca, va rog sa rna credeti, este ingrozitor sa triiie�ti
cu acea dureroasa stare sufleteasca, numita complex de in
ferioritate. Eliberarea de acest sentiment a fost unul dintre
cele mai extraordinare lucruri care mi s-au intamplat. Prin
urmare, am inceput sa experimentez aceasta tehnica puter
nica. Odata cu intelegerea, au apiirut �i nolle concepte care
au creat 0 schimbare extraordinara in viata mea - forta
gandirii pozitive �i a entuziasmului. Dar aceste doua fantas
tice calitati mentale �i spirituale trebuie invatate �i dirijate
- lucru deloc u�or. tnsa odata ce au preluat controlul, Yeti
fi in masura sa doborati obstacole care, altfel, v-ar fi infrant
�i v-ar fi putut ruina toate planurlle.
Bineinteles, poate cii in cazul dumneavoastra situatia nu e

atat de dramatica. Dar in cazul meu a�a a fost. Nesiguranta
�i sentimentele de inferioritate erau atat de profunde, in
cat pentru mine a fost 0 lupta pe viata �i pe moarte. Prin
urmare, m-am hotarat sa stapanesc gandirea pozitiva �i
entuziasmul �i, bazandu-ma pe ajutorul �i indrumarea lui
Iisus Hristos, am inceput sa-mi cladesc viata pe aceasta
noua fundatie.
Gandirea pozitiva reprezinta felul in care abordati 0 proble

ma. Entuziasmul reprezinta sentimentele dumneavoastra
fata de problema. Iar cele doua la un loc determina ceea ce

faceti in legatura cu problema respectiva.
Transformati taifunurile in vanturi prielnice

Odata �edeam in scaunul copilotului, intr-un avion DC-6,
in Orientul Indepartat, 0 zona in care taifunurile - un
vant puternic, cu nume sinistru - biciuiesc cu violenta
marea �i uscatul. L-am intrebat pe pilot cum este sa zbori
prin regiunile bcintuite de taifunuri. "Ei bine", zise el pe un
ton taraganat, "nu sunt chiar 0 joaca. Pot acoperi 0 zona
de patru pana la opt kilometri �i sunt ca ni�te vartejuri
inalte, care se rotesc in sensul invers acelor de ceasornic."
,,�i ce faceti atunci cand intaIniti un taifun ?", am intrebat eu.
"Pai", raspunse el, "un lucru e sigur. Nu incerc sa intru de-a

dreptul in el. Ma apropii de margine �i merg in aceea�i di
rectie ca �i el. In acest fel, taifunul se transforma intr-un
vant prielnic."
Este exact ceea ce fac gandirea pozitiva �i entuziasmul.

Transforma problemele �i dificultatile in vanturi prielnice,
ca sa Ie puteti folosi pentru a zbura spre rezultate pozitive.
Desigur, pledoaria pentru dezvoltarea �i folosirea entuzi

asmului presupune intotdeauna un pericol - �i anume ca
acestea pot duce la 0 tensiune excesiva. Chiar �i entuzia�tii
trebuie sa puna in aplicare principiul "grabe�te-te incet",
altfel vor cadea victima tendintei de a se suprasolicita sau
de a deveni supraexcitati. Entuziasmul nu este totuna cu
inflacararea; el reprezinta, mai curand, 0 motivatie pu
ternica, tinuta sub control, care se poate manifesta atat
intr-o persoana tacuta, rezervata, cat �i intr-un individ
extravertit. Lumea este a entuzia�tilor capabili sa-�i pas

treze calmul.
Dintre oamenii carora am observat ca li se potrive�

te aceasta descriere, imi vine in minte raposatul Calvin
Coolidge. Era un om atat de taciturn, incat i se spunea
"Cal cel tacut". Dar personalitatea lui ascundea un entu
ziasm bine controlat. A fost unul dintre putinii politici
eni care nu faceau risipa de cuvinte. Discursurile lui erau
scurte �i concise. Spunea ce voia sa spuna �i nirnic mai
multo A ca�tigat simpatia multor oameni prin simplul fapt
ca nu turuia.
Alaturi de un student am participat la primirea pe care

pre�edintele 0 organizase cu 0 ocazie speciala in biroul
sau de la Casa Alba pentru membrii Congresului. Repede,
i-am transmis salutul fraternitatii Phi Gamma Delta. El
mi-a raspuns in acela�i fel �i mi-a spus: "Eu apartin consi
liului Amherst."
,,�tiu, dIe pre�edinte", am raspuns. Asta a fost toata con

versatia.
Inainte de a face cariera in serviciile publice, Coolidge

fusese avocat la Northampton, Massachusetts. Avea un
birou in ora�. Coolidge nu mergea niciodata cu ma�ina
la birou; ar fi fost prea costisitor. Ii pliicea sa faca econo
mie. In fiecare dimineata, mergea pe jos spre birou, exact
la aceea�i ora. Pe drum, trecea pe langa 0 casa unde locu
ia un prieten, pe nume Hiram. In fiecare dimineata, cand
Coolidge trecea pe acolo, Hiram se apleca peste gard. �i
timp de 20 de ani, conversatia lor zilnica a decurs cam in
felul urmator.
"Salut, Cal", spunea Hiram.

"Salut, Hiram", spunea Cal.
"Ce dimineata frumoasa", adauga Hiram.
"Da, e frumos", raspunea Cal.
A�a a fost timp de 20 de ani. Dupa aceea, Coolidge a fost

ales guvernator adjunct, apoi guvernator �i vicepre�edinte
al Statelor Unite. �i, in cele din urma, a ajuns pre�edinte.
Plecase din Northampton de cc1tiva ani buni. Dupa ce i s-a
incheiat mandatul, s-a intors la Northampton �i la meseria
de avocat. A �ters mobila de praf, �i-a pregatit biroul �i,
intr-o dimineata, �i-a reluat drumul de-acasa spre birou.
Bineinteles, cine se apleca peste gard? Prietenul lui, Hiram.
"Salut, Cal", spuse Hiram.

"Salut, Hiram", spuse Cal.
Hiram spuse: "Ce dimineata frumoasa."
Cal spuse: "Da, e frumos."
La fel ca intotdeauna. Dar apoi se deschise cerul. Hiram,

acest taciturn din Noua Anglie, adauga: "Nu te-am prea
vazut in ultima vreme, Cal."
"Mda, am fost plecat pentru un timp", raspunse Cal.

Rolurile de guvernator �i de pre�edinte se incheiasera.
Viata se reducea la ceea ce era acum. Calvin Coolidge lua
lucrurile a�a cum erau. Avea un entuziasm tacut, dar pro
fund. Era entuziast fata de Statele Unite, care insemnau
ceva pentru el. Dar, in ceea ce-l privea, nu-l prea lua in
serios pe Calvin Coolidge. Era un entuziast calm, relaxat.
Impulsul era tinut sub control.
Scopul acestei carti este de a va arata valoarea inestima

bila a entuziasmului, mai ales pentru persoana manata de
dorinta de a face un lucru care merita facut. Sunt de acord

cu editorul, B. C. Forbes, care a afirmat: "Entuziasmul este
motorul cu reaqie fundamental al fiintelor umane. Este
forta care ii transforma pe oameni in fauritori de miracole.
Oa na�tere la indrazneala �i curaj; stimuleazii increderea;
ne ajuta sa depa�im indoielile. Creeaza 0 energie nelimita
ta - sursa tuturor realiziirilor.«
Am cautat sa va arat, prin diverse exemple, felul in care

entuziasmul a creat 0 schimbare extraordinara in vietile
multor oameni. Acum �titi ca, dupa parerea mea, cel mai
important este entuziasmul spiritual, pentru ca acesta va
transforma intr-o persoana noua, cu un suflet nou, 0 noua
energie �i cuno�tinte noi. Acum aveti 0 calauza. �i astfel va
puteti cultiva un entuziasm capabil sa depa�easca obstaco
lele - cele pe care le-ati creat in mintea dumneavoastra �i
pe cele din lumea exterioara.
Carl eel indiferent a fost insufletit

prin entuziasm
Urma sa iau cuvantul la 0 �edinta de vanzari a unei anumi
te ramuri industriale �i, inainte de intrunire, un om de afa
ceri s-a apropiat de mine �i mi-a spus: " Dr. Peale, am un
vanzator care n-ar avea initiativa sa vina pe cont propriu
la aceasta intrunire, a�a ca am investit 200 de dolari ca sa-l
aduc aiei. Cum am citit cartea dumneavoastra Forta gan
dirii pozitive, rna gandesc sa-l insufletesc cumva, ca sa-mi
recapat banii prin vanziiri mai substantiale. I -am pastrat
un loc in fata. Imi amintesc ca am citit intr-una dintre car
tile dumneavoastra cum ati aprins 0 flaciira sub un tip din
asta adormit, in imprejurari asemanatoare.«
"Flacara s-a aprins in el, nu sub el", am raspuns eu. " Sa vad
ce pot face pentru omul acesta."
Mi I-a aratat. I n timp ce vorbeam, rna uitam din cand in

cand la el. Avea 0 privire inexpresiva; nu parea sa reaqio
neze la nimic.
I nsa dupa intrunire, a venit la mine. "Ma numesc Carl", a

spus el. "Sunt vanzatorul eel plictisit in care un amic a in
vestit bani ca sa rna aduca la intrunire �i sa rna motiveze."
"E�ti la curent cu asta?"

"Sigur, cum sa nu fiu? Le poveste�te tuturor despre mine."
A spus asta mra pic de amaraciune; de fapt, parea sa nu-i
pese.
L-am chemat la mine in camera ca sa discutam. "Ce se

intampla cu tine, Carl?", I-am intrebat eu.
"Nu �tiu. Pur �i simpul nu �tiu."
Am incercat sa explorez putin terenul, ca sa rna familiari

zez cu baiatul.
"Ai fost la facultate? Ti-a mers bine acolo?"

"Mda, m-am descurcat."
,,�i cum merge la slujba?"
"Ma descurc", zise el.
"Cred ca nu te descurci prea bine, dupa parerea mea. �eful
tau e tare suparat pe tine. Spune ca nu produci nimic, insa
crede ca ai tot ce-ti trebuie ca sa fii un vanzator adevarat,
trebuie doar sa -ti gase�ti 0 motivatie."
"Dar n-am niciun pic de energie. Sunt pe zero cu entuzi
asmul. In munca asta competitiva, trebuie sa fii tot timpul
treaz, tot timpul pe faU, sa mergi incoace �i-ncolo. Trebuie
sa ai foarte multa energie."
"Unde ai auzit de luerurile aeestea?", I-am intrebat.

"La intrunirea de vanzari. �i rna obose�te sa-i aud vorbind
astfel. Pare eeva stupid, dar, pur �i simplu, nu rna intere-
... . •
seaza mmle.
C(
"Te duci la biserica?'� I-am intrebat, ineereand 0 noua pista.

"Din cand in cando Dar rna lasa reee."
"Apartii vreunui club sau vreunei asociatii?"
"Nu, nimic. Nu rna intereseaza ehestiile de aeest gen."
Parea apatic. Fusese insa inzestrat eu 0 personalitate pHi

euta, nu-i mai lipsea decat putina forta.
"Carl, vreau sa te rog eeva. Crezi in Dumnezeu?" Spuse un

da hotarat.
"Ce invatam noi de la Isus?", I-am intrebat.
"Pai, ne invata sa fim buni", raspunse Carl, �ovaitor.
"E adevarat", am fost eu de acord, "dar te-ai gandit vreoda
ta ca Isus Hristos inseamna �i energie, vitalitate, ca El este
insu�i viata �i, daca te gande�ti la El, vei deveni �i tu plin de
viata? Umpleti-mi mintea eu ganduri despre Dumnezeu
�i Hristos, iar entuziasmul �i energia ta vor fi nelimitate."
Omul se uita la mine eu interes - primul semn de interes

pe eare-l sesizam la el. "Chiar eredeti asta, nu-i a�a?", in
treba el. "Cred ea are sens. 0 sa ineere, daea rna ajutati."
"Hai sa ne rugam pentru tine", i-am sugerat eu. "Ce zici?"

"Mi-ar placea. Poate ca de asta am nevoie." A�a ca am
inaltat 0 rugaciune, apoi I-am intrebat: "Aeum, Carl, ee-ar
fi sa spui tu cateva euvinte?"
Nu-mi amintese euvant eu euvant seurta lui rugaciune. A�

vrea sa mi-o pot aminti, pentru ea a fost una dintre eele
mai bune pe care Ie-am auzit. A fost impresionanta. Era
ceva de genul urmator: "Doamne, sunt un tip indiferent,

adormit, lara valoare. Dar nu vreau sa fiu a�a. Cinstit vor
bind, nu vreau. M -am saturat sa fiu a�a cum sunt. Pur �i
simplu nu valorez nimic �i, Te rog, umple-ma de viata,
Doamne. Amin." Apoi se uita la mine �i, dupa 0 lunga pe
rioada de tacere, spuse: ,,�titi ceva? Cred ca Dumnezeu va
raspunde rugaciunii mele."
,,�i eu cred la fel", am raspuns, pentru ca eram sigur de asta.
I nainte de a pleca, i-am spus lui Carl un lucru pe care-I au

zisem pe dnd eram foarte tanar, un lucru care m-a mi�cat
�i a insemnat foarte mult pentru mine de-a lungul tuturor
acestor ani. Am auzit un om spunand: "Slabiciunea ta cea
mai mare poate deveni punctul eel mai tare." Se referea
la slabiciunile caracterului sau ale personalitatii. Mi-am
amintit felul in care acest om folosea ca exemplu proce
sul de sudura, in care piesele de metal sunt asamblate la 0
temperatura ridicata. El afirma ca, daca mai tarziu cineva
incearca sa rupa obiectul sudat, sunt mari �anse ca fisu
ra sa nu se produca la locul de sudura, deoarece, datorita
fuziunii moleculelor sub efectul caIdurii, acesta devenise
partea cea mai puternica.
"Asta mi se potrive�te", spuse Carl, "pentru ca apatia este

punctul meu eel mai slab. Promit ca va voi urma sfatul
�i voi incerca sa fac aceasta sudura spirituala." Dar n-am
Iasat totul pe seama lui. Am vorbit cu un pastor din ora
�ul lui, despre care �tiam ca e un om entuziast �i plin de
credinta. El l-a pus pe Carl in legatura cu ni�te oameni de
afaceri, care suferisera toti schimbari in viata personala.
Sub influenta pozitiva a acestei tovara�ii, apatia lui Carl a
inceput sa cedeze. CaIdura intensa a credintei adeviirate, a
rugiiciunii �i a bucuriei i-a "topit" personalitatea miicinatii
de conflicte, pana cand punctul lui cel rnai slab a devenit

punctul cel rnai tare. A devenit un om pozitiv, dinamic �i
plin de viata, in sensul cel rnai deplin al cuvantului.
A inceput sa fie activ la biseridi; s-a alaturat unui club de

servicii din ora�ul lui �i s-a pus serios pe treabc'i. I n trei ani,
a ajuns pre�edintele Carnerei locale de cornert. Multi sunt
de parere ca a facut rnai rnulte pentru reconstruirea acelui
ora� decat oricine altcineva intr-un deceniu. Oarnenii ve
neau la mine sa-rni spuna: "Carl e un bolid." �i inca asta
era 0 subestirnare. La rugarnintea lui Carl, rn-am dus la el
in ora� ca sa tin un discurs. A venit sa rna ia de la aeroport.
I -am spus: "Carl, de Ia 0 vrerne sunt nurnai pe drumuri.

Vreau sa rna duc la hotel �i sa rna odihnesc inainte de dis-
curs. "
"Sa te odihne�ti?", replica el. "De ce sa te odihne�ti?

Unde sunt energia �i entuziasrnul despre care vorbeai
intotdeauna ?"
M-am supus. "Bine, hai sa lasam balta hotelul. Unde rner

gem acurn?" M-a plirnbat peste tot prin ora�, iar entuzi
asrnul lui rn-a cople�it intr-atat, incat am uitat cu totul de
oboseala.
Carl este nurnai unul dintre sutele de oameni pe care,

de-a lungul anilor, i-am urrnarit in procesul rniraculos al
schirnbarii spirituale, prin care oamenii vii, dar lipsiti de
viata invata sa traiasca din nou. Indiferenti, fara energie,
poate chiar cinici, ace�ti oarneni, intr-un fel sau altul, au
intrat in contact cu Persoana dinamica, despre care �tim
ca a spus: "Eu am venit ca sa Ie dau viata, �i viata sa �i-o
traiasca pe deplin."
�i in fiecare dintre aceste cazuri s-a intamplat ceva: au fost

insufletiti, au dipatat vitalitate �i energie, devenind cu totul
alti oameni. Sunt diferiti fata de ceea ce erau inainte. Noul
spirit Ii se cite a in ochi, in felul de a merge, in compor
tament. �i, de asemenea, se citea in rezultatele uluitoare
pe care Ie-au obtinut datorita creativitatii renascute. In
Noul Testament se spune: "Toate lucrurile se innoiesc. "
Viata acestor oameni s - a schimbat. PIini d e insufletire � i
d e dorinte arzatoare, stapani p e viata � i p e slujba lor, acum
ei �tiu un lucru uimitor - acela ca entuziasmul le poate
schimba viata.
CUPRINS
Introducere ............................................................................ 9
Capitolul l
Ce poate face entuziasmul pentru dumneavoastra ....... 11
Capitolul 2
Entuziasmul nu se stinge niciodata.. ............................... 30
Capitolul 3
Puterea de convingere entuziasta .................................... 53
Capitolul 4
Entuziasmul indeparteaza frica �i ingrijorarea .............. 81
Capitolul 5
l ncercati sa manifestati entuziasm in ceea ce faceti .... 1 09
Capitolul 6
Sunteti tensionat? Nervos?
Entuziasmul va poate veni in ajutor .............................. 1 32
Capitolul 7
Dadi aveti probleme,
entuziasmul poate face miracole ................................... 1 59
Capitolul 8
Entuziasmul - motivatia puternica
ce pune lucrurile in mi�care ........................................... 185
Capitolul 9
Entuziasmul va da puterea sa depa�iti greutatile ......... 209
Capitolul 1 0
Entuziasmul este contagios ............................................ 229
Capitolul 1 1
Entuziasmul va poate schimba viata ............................. 25 1

Kay Kuzma Intelege Copilul PDF

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Kay Kuzma Intelege Copilul PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FORTA ,

NORMAN VINCENT PEALE

B_.i, C....... Voch. Publiahing, 2013

I. LDlie, AIIdnea R_mari< ( ... d_)

Editor. GmGOu AasENE

Tehnoredactor: CHIMCHITA DocARU

CURTEA VECHE PUBLISHING

BU. Awel VI.ieu Dr. 35, Bucu.rqti. 020091

diotribuli., 021 222 25 36

Design interior & coperta: GritTon and Swans

Norman Vincent Peale

Elizabeth Peale Allen, and John Stafford Peale

OriginaUy publi,hed by SIMON & SCHUSTER, IDe.

C CURTEA VECHE Publi,hing, 2001, 2013

pentru presenta veniune in limb. romani

ENTUZIASMUL - ACEA CALITATE nepretuita care

Viata nu inseamna nici pe departe doar placere �i bucurie.

Interes, entuziasm, insufletire - iata despre ce este yorba

Nu trebuie sa duceti 0 viata monotona, plictisitoare, lipsita

Un spirit nou, capacitati creatoare inedite pot deveni in­

Eu, personal, cred in mesajul acestei carli �i am viizut ce

Norman Vincent Peale

Ce poate face entuziasmul

I N ACEA ZI LUMINOASA DE APRILIE, ora�ul New

Omul din spatele biroului era vadit ingrijorat, iar privirea

"Dar destinul lor nu se afla, de fapt, in mainile tale", am

ca, intr-adevar, ai de luat decizii care pot influenta in mod

"Iar acest lucru", mai spuse el, "reprezinta chiar motivul

,Yezi, nu este chiar 0 ehestiune legata de afaeeri, ci una

"Ce-i de faeut?", I-am intrebat. "Pare a fi un om de calitate.

"Chiar asta-i problema", exdama directorul. "Fred este

bun �i un tata extraordinar. Dar ii lipsesc energia �i vita­

"I n �ase luni?" , am intrebat eu.

,,�ase luni", spuse el.

Am cazut pe ganduri, fiindca era intr-adevar 0 problema

Prietenul meu a inteles foarte repede ce vreau sa spun.

In timp ce mergeam cu metroul spre casa, am privit cu

sunt convins cii entuziasmul poate constitui granita dintre

In ceea ce-I prive�te pe Fred Hill , in capitoIuIS yom poves­

Dar acum vreau sa va vorbesc despre entuziasm �i despre

Entuziasmul va poate schimba viata cu adevarat. De

gre�eli, joaca roluri puerile �i spiritul lor razvratit se ma­

A�adar, trebuie sa invatam sa folosim entuziasmul pentru

Sir Edward V. Appleton, fizicianul scotian ale carui desco­

Voltaire a descris odata omul ca fiind aidoma unui cup­

Se pot intampla insa lucruri uimitoare, spune el, atunci

descriere sugestiva a unei personalitati inzestrate, dar

Cu ani in urma, am dat peste un citat din Charles

Fire�te, e adevarat ca multe realizari au fost obtinute in ciu­

De curand, am avut placerea sa decernez Premiul Horatio

culoare, dar, a�a cum se intampHi de multe ori, nu prea

Au trecut ni�te ani, iar a�a-zi�ii lui prieteni inca se mai

Dar va rog sa intelegeti ca intre entuziasm �i foe exista 0 le­

Filosofia "scopurilor marunte"

care entuziasmul i Ie inspira fata de proiectul lui. A luat

De�i v-am avertizat ca entuziasmul excesiv e periculos,

Prietenul meu, Raymond Thornburg, el insu�i un entuzi­

l ntr-adevar, nu trebuie sa ezitati nicio clipa sa fiti de par­

Betty Friedan, autoarea ci'irtii The Feminine Mystique,

Bineinteles, in categoria "putin imi pasa" exista destule

"Putin imi pasa!"

tipul "Nu-mi pasa catu�i de putin". Poate ca in acest fel se

Harry Simpson facea parte din aceasta categorie. Era

La un moment dat, in viata lui �i-a facut aparitia entuzi­

Un spirit nou, capacitati creatoare inedite pot deveni in

bun �i un tata extraordinar. Dar ii lipsesc energia �i vita

In ceea ce-I prive�te pe Fred Hill , in capitoIuIS yom poves

gre�eli, joaca roluri puerile �i spiritul lor razvratit se ma

Sir Edward V. Appleton, fizicianul scotian ale carui desco

Voltaire a descris odata omul ca fiind aidoma unui cup

Fire�te, e adevarat ca multe realizari au fost obtinute in ciu

Dar va rog sa intelegeti ca intre entuziasm �i foe exista 0 le

Prietenul meu, Raymond Thornburg, el insu�i un entuzi

l ntr-adevar, nu trebuie sa ezitati nicio clipa sa fiti de par

La un moment dat, in viata lui �i-a facut aparitia entuzi

de noapte. Dna Simpson a fost incantata, dar Harry a reac

"Nu �tiu", raspunse dna Simpson, cu toate ca avea 0 banu

convingerea ca viata e mereu la fel �i nu-mi ofera nimic in

"Cum sa nu �tiu!«, spuse Harry. "Descrierea asta mi se po

Pastorul mi-a spus: ((A�a este. Cred ca de El avem cu to

Pana la urma am avut 0 intalnire cu pastorul �i el m-a pre

"Deci asta este", spuse Harry, dupa 0 clipa de tacere, "in

"I n ceea ce rna prive�te, cred ca entuziasmul inseamna sa

Comentariile dlui Kieran imi amintesc de spusele unui is

"Da, chiar asta am vrut sa spun: ren�terea unei perso

I n fiecare zi, judecatorul il supunea pe George unui ches

George nu a ezitat. "DIe judecator, in aceasta carte se spu

�i mai sunt inca multe de povestit despre felul in care en

NU VOl UITA NICIODATA SEARA in care am cunos

"M-am gandit eu", am spus. "Unul dintre motivele pen

�i m-am rugat. M-am rugat ca Domnul s-o ajute sa do

�i sa afirmati in mod repetat di sunteti pe cale sa va dez

Aceasta lege a schimbarii prin vointa proprie a fost de