CAPITOLUL III

Condiţii de navigaţie şi transport maritim în Atlanticul de Sud

şi mările adiacente

3.1. Principalele porturi ale Atlanticului de Sud

3.1.1. Brazilia

Rio de Janeiro

Rio de Janeiro este al doilea port ca marime din Brazilia, din punct de
vedere al manipularii marfurilor generale.
Pozitia: Este situat in golful Guanabara.
Generalitati: Este un port cu facilitati indreptate in special catre marfuri
generale si vrac. Printre facilitati se numara 1,4 mil. m 2 de depozite, terminale
de containere, Ro – Ro, vrac, etc. Sunt 25 de dane active dispuse pe
aproximativ 9,5 mile marine, adancimea variind de la 6,1 m la 12,5 m.
Traficul anual de marfa este de 6 mil. tone.
Linia de incarcare: Tropicala.
Informatiile legate de sosirea navelor in port
Documente necesare: La fel ca si in portul Santos documentele necesare
vor fi inmanate prin agentul navei autoritatilor portuare:
- Declaratia generala
- Lista de echipaj
- Lista cu efectele personale
- Lista cu pasagerii debarcati
- Lista cu pasagerii in tranzit
- Lista magaziilor
- Lista marfurilor
- Declaratia maritima de santate
- Certificatul de sanatate
- Pasul de trecere acordat de politia maritima
Conditii de navigatie: Intrarea principala in port este reprezentata de un
canal dragat, cu adancimea de 17 m care trece apropae de Copacabana si de
partea de Vest a Insulei Cotunduba. Acest canal se intinde pana la terminalele
petroliere din golful Guanabara.

36
 Canalele de intrare in diferite zone ale portului sunt dupa cum urmeaza:
spre terminalul de carbune si minereu – adancimea este de 12 m iar latimea de
150m; spre dana Maua si cheul Gamboua – adancime de 10 m si latime de 250
m; spre Sao Cristovao – adancime de 8,5 m iar latime 150 m.

Pilotajul: Pilotajul este obligatoriu pentru navele straine ce au o lungime

mai mare de 112,8 m si pentru navele braziliene cu o lungime mai mare de
128 m, si pe toata zona cuprinsa intre rada portului (situata la aproximativ 3,2
km de insula Rosa) si orice dana sau zona de ancoraj a golfului Guanabara.
Pilotul poate fi cerut fara preaviz. Pilotinele se deosebesc prin faptul ca au
arborat un pavilion rosu inscriptionat cu litera P de culoare neagra.

Zone de ancoraj: Navelor care ancoreaza in afara portului le este indicat

sa faca acest lucru la o distanta de 1,75 mile marine Nord de insula Rosa.
Navele care intentioneaza sa ramana la ancora pentru perioade mai lungi de
timp trebuie sa foloseasca zona de ancoraj situata la o distanta de 7,5 cabluri
NW de insula Das Enxados.
In port exista numeroase zone in care ancorajul este interzis. Dintre
aceste zone amintim:
1) canalul dragat
2) zona dintre Ponta de Sao Joao si Ponta Jurujuba
3) zona dintre aeroportul Santos Dumont si Ponta de Gragoata si zona
de la Sud de aeroportul Santos
4) in vecinatatea podului Rio de Janeiro – Niteroi, care traverseaza
golful de-a lungul paralelei de 22°52`2 latitudine sudica.
5) Zona ce se extinde la Nord de aeroportul Santos Dumont si zona
aflata la Sud de insula Das Enxados.
6) In apropierea terminalului petrolier Alte Tramandare
In port amplitudinea mareelor este de 1,2 m.
Dane si tipuri de marfa: Docurile pentru minereu de fier: lungime 280
m, adancime 11,5 – 12 m. Minereul este transportat cu ajutorul bandelor
transportoare. Capacitatea de inmagazinare este de 130 mi de tone pentru
carbune si 250 mi tone pentru minereu.
Docurile Caju: Lungime 1.300 m, adancime intre 5,2 si 6,4 m. Cuprind
depozitele numarul 31 – 33, fiecare cu o capacitate de 7 mii m 2 . Aici sunt
operate containerele.
Sao Critovao: Lungime 1.350 m, adancime 6 – 8,5 m. Capacitatea
depozitelor este dupa cum urmeaza:
- depozitul numarul 22: 6.100 m2
- depozitul numarul 30: 7.000 m2

37
 Cheul Gamboua: Lungime 3.800 m, adancime 7,2 – 10 m. Depozitele
sunt numeroatate de la 1 la 18 cu o capacitate medie de inmagazinare de 3.500
m2 fiecare.
Terminalele pentru containere: Sunt in numar de doua; containerele sunt
de asemenea manevrate si la danele de marfuri generale.
Terminalele petroliere: Nu exista in interiorul portului, totusi in afara
acestuia sunt disponibile si au urmatoarele particularitati:
- terminalul Esso, situat langa insula Governor cu o adancime de 10
m;
- terminalul Shell, situat de asemenea langa insula Governer, cu o
adancime de 9,8 m.
Dane pentru marfuri Ro–Ro: Cheul Caju, pe langa faptul ca are facilitati
de operare a containerelor, opereaza si marfuri Ro–Ro, in acest sens dipunand
de o zona de parcare pentru un numar mai mare de 10 mii de vehicule.
Danele pentru pasagere: Exista doua dane specializate pentru pasagere.

3.1.2.Uruguay

Principalele porturi ale Uruguay–ului la Oceanul Atlantic sunt:

Montevideo, San Carlos si La Paloma.

Montevideo

Montevideo este cel mai important port al Uruguayului situat in estuarul

fluviului Rio de la Plata (Rio Plate), cu un trafic anual de circa 4 mil. tone
marfa si 140 mii TEU, vizitat anual de 5.000 de nave. Danele si terminalele
specializate permit operarea navelor petroliere, navelor portcontainere, ferry –
boat, vrachiere si cargouri. Dintre marfurile principale la export se disting
produsele agricole (cereale, citrice, ulei de floarea sorelui, lana), materiale de
constructii, produse chimice iar la import minerale, petrol si produse
petroliere, carbuni si produse industriale.
Accesul navelor in port este restrictionat de pescajul maxim admis de
31 ft. si de conditiile meteorologice, portul fiind inchis atunci cand vantul
sufla cu o viteza mai mare de 60 km/h.
Informatii legate de sosirea navelor in port
ETA: timpul estimat de sosire ar trebui anuntat conform contractului de
transport maritim Charter Party daca este sub forma de Voyage Charter. Daca
nu este specificat se va anunta cu sapte zile inainte de sosirea navei. De
asemenea ETA ar trebui trimis conform contractului inainte de sosire cu 72, 48
si 24 de ore.

38
 Documente necesare:
- Lista materialelor de bord
- Lista cu efectele personale
- Lista de echipaj
- Lista vaccinarilor
- Declaratia maritima de sanatate
- Lista porturilor de escala
- Pasul de trecere pentru echipaj
- Lista pasagerilor
- Lista marfurilor
- Lista materialelor inflamabile/explozive

Conditii de navigatie: Adancimea canalului de acces in port este de 9,7

m. Navele, inainte de intrarea in port, vor astepta pilotul la o distanta de 900 m
de geamandura axiala a canalului. In interiorul canalului exista un curent care-
si schimba directia in functie de actiunea vantului si a mareelor avand viteza
de aproximativ un nod. Partea estica a canalului nu poate fi folosita pentru
ancoraj datorita existentei cablurilor submarine intre balize si epava “Calpean
Star”, adancimea fiind de 7,3 m pe o distanta de 500 m.
Digurile “sparge - val” de la Est au o lungime de 940 m iar cele de la
Vest de 1.300 m. Latimea canalului intre cele doua diguri este de 300 m.

Pilotajul: Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele comerciale.

Pilotii se ambarca/debarca in radele exterioare ale portului, la o distanta de
180 m fata de digul “sparge - val”.

Zone de ancoraj: Radele portului Montevideo sunt impartite in: rade

exterioare, situate in sudul golfului si rade interioare situate in afara digului
“sparge – val ” vestic.
Pentru ancorare, navelor li se recomanda sa intre in Anteport, manevra
pentru care se cere asistenta unui pilot. Totusi navele pot ancora in voie in
radele portului fara asistenta unui pilot cu conditia ca urmatoarele regului sa
fie respectate:
1 Sa nu se fundariseasca ancora la mai putin de 900 m de la
geamandura ce marcheaza canalul de intrare in Anteport sau de la
digurile “sparge - val”.
2 Sa se arboreze pavilionul “B” din codul international de semnale pe
timp de zii, iar noaptea sa se arate o lumina rosie, in cazurile in care
se transporta materiale explozibile sau inflamabile. In aceste cazuri

39
 autoritatile maritime vor fixa locul de ancorare pentru operatiunea de
descarcare, in zona dintre canal si coasta Cerro.
3 Sa se arboreze pavilionul “L” din codul international de semnale
conform regulii mentionate mai sus.
4 Sa se arboreze pavilionul “Q” din codul international de semnale
intr-o pozitie vizibila pana ce autoritatile inspecteaza nava si daca nu
a fost acordata libera practica.
In Anteport exista sapte dane de ancoraj cu adancime de 9,1 m. Se
recomanda ancorarea cu ambele ancore datorita faptului ca fundul marii este
namolos. Ancorajul este interzis la o distanta mai mica de 5 cabluri fata de
digurile “sparge-val” sau de oricare dintre geamandurile luminate ce
marcheaza canalul dragat.
Dane si tipuri de marfa: Portul este format din trei bazine si 14 docuri ,
in care sunt incluse si terminalele petroliere ANCAP, situate in partea de Nord
a golfului si detinute de guvernul statului.
Danele pentru containere: Containerele sunt operate in bazinul Escala si
la docul B; lungimea cheului este de 278 m iar adancimea de 10 m.

3.1.3. Argentina

Argentina are o serie de porturi maritime la Oceanul Atlantic si

numeroase porturi fluvio-maritime pe fluviile Panama si River Plate. Dintre
porturile maritime remarcam porturile Buenos Aires (9,5 mil. tone/an) si Bahia
Blanca (12,5 mil tone/an), alaturi de care putem enumera si cateva cu un trafic
mediu ca La Plate, Mar Del Plata si Ushuaia, cel din urma fiind situat in
stramtoarea Magellan.

Buenos Aires

Buenos Aires este al doilea port argentinian dupa traficul de marfuri

insa cel mai important din punct de vedere al tranzactiilor incheiate si al
impulsionarii comertului exterior al acestui stat.
Pozitie: Portul Buenos Aires, care reprezinta o parte a orasului este
situat pe malul drept al raului Plate la km 0; toate distantele sunt calculate din
acest punct.
ETA: timpul estimat de sosire ar trebui anuntat conform contractului de
transport maritim Charter Party daca este sub forma de Voyage Charter. Daca
nu este specificat se va anunta cu sapte zile inainte de sosirea navei. De
asemenea ETA ar trebui trimis conform contractului inainte de sosire cu 72, 48
si 24 de ore.

40
 Documente necesare: Documentele necesare ce trebuie prezentate
autoritatilor la sosirea in portul Buenos Aires sunt urmatoarele:
- Lista materialelor de bord
- Lista cu efectele personale
- Lista de echipaj
- Lista vaccinarilor
- Declaratia maritima de sanatate
- Lista porturilor de escala
- Pasul de trecere pentru echipaj
- Lista pasagerilor

Conditii de navigatie:
Pavilioane: Pavilionul national al Argentinei trebuie arborat in cel mai
inalt punct al navei de la rasaritul pana la apusul soarelui.
Accesul in port se face prin canalul Punta Inda care se afla la Vest de
nava far Recalada situata la aproximativ 30 km Sud de portul Montevideo.
Intrarea directa in port se face printr-un canal dragat care se intind pe o
distanta de 10 km si apoi se desparte in Canalul de Nord si Canalul de Sud.
Canalul de Nord este folosit pentru danele portului Madero si pentru New
Port, avand o adancime de 9,75 m. Canalul de Sud este folosit pentru restul
portului si are o adancime de 6,7 m.

Pilotajul: Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele. La

intrarea/iesirea din port pilotul se ambarca/debarca in Zona Comuna de pilotaj
care se afla in apropiere de rada portului La Plata. Se poate face exceptie in
situatia in care o nava inainteaza in amonte pe canalul Mitre, caz in care
pentru a economisii timp nava poate fi ajutata de remorchere de la intrarea in
port (km 12).

Zone de ancoraj: Rada exterioara a portului Buenos Aires se intinde de

la geamandurile aflate la km 25 si km 37 pana dincolo de canalul dragat. Are o
adancime cuprinsa intre 5,8 – 7,9 m. ancorajul in aceasta zona nu este indicat
datorita faptului ca fundul marii este namolos si ancora poate derapa cand
actioneaza vanturi puternice.
Amplitudinea mareelor in port este de la 1,52 m pana la 0,15 m.
In zona sunt intalnite maree semidiurne a caror amplitudine poate fi
influentata considerabil de forta, directia si persitenta vanturilor, atat de mult
incat in cazul vanturilor puternice de SE (Sudestada), prezenta mareelor cu o
amplitudine mai mare de 1,52 m nu este neobisnuita. De asemenea, maree cu

41
amplitudini mai mici de 0,15 m pot fi intalnite cand actioneaza vantul de
Nord.

Dane si tipuri de marfa:

Portul Buenos Aires cuprinde:
- Portul Madero (zona centrala) care cuprinde portul vechi, respectiv
bazinul de Nord si docurile 3 si 4 unde se opereaza nave
transoceanice cu o adancime maxima de 22 ft.
- Noul Port, construit la Est de Portul Madero, care leaga portul vechi
de senalul de Nord. Dispune de bazinele A – F, cu moluri moderne
pe care sunt dispuse terminale si dane specializate unde pot fi
operate cargouri, portcontainere, vrachiere (cerealiere), mineraliere
(indeosebi pentru carbuni)
- Docul de Sud, cu doua sectiuni: prima sectiune cu cheurile A – G
unde sunt operate cereale, produse chimice, uleiuri vegetale, alcool
s.a., iar a doua sectiune cu 8 moluri pentru descarcarea petrolului de
pe tancurile petroliere;
- Bazinul pentru produse inflamabile, unde sunt operate navele ce
transporta marfuri periculoase prin aprindere, este situat pe latura de
Sud a portului;
- Bazinul pentru gaze lichide, situat la Est fata de cel anterior pe
prelungirea senalului de Sud al portului;
- Bazinul de Est unde pot fi efectuate reparatii navale.

3.1.4. Africa de Sud

Cape Town

Portul Cape Town este unul dintre cele mai active porturi ale Africii de
Sud, cu un trafic in cadrul caruia predomina produsele industriale si agricole
de export (peste 50% din exportul tarii se deruleaza prin acest port), in mod
deosebit minereurile, masini, carbuni, produse agricole, etc. Portul este situat
in golful Table, in imediata apropiere a Capului Bunei Sperante. Dispune de
numerose terminale si dane specializate si multi functionale la care se opereza
aprope toate categoriile de marfuri si nave, cu facilitati moderne de operarre a
navelor Ro – Ro, port containere, vrachiere, mineraliere, cargouri, mai putin a
tancurilor LPG. Adancimea maxima a acestui port este de 13,1 m.

42
 Portul este format din patru bazine distincte:
Bazinul Ben Shoeman Dock reprezinta un loc bun de ancoraj deoarece
adancimea apei ajunge in general pana la 14 m. Acest bazin ofera un spatiu
adecvat pentru navele mari.
Bazinul Duncan Dock cu dimensiunea de 1.800 x 600 m, are la intrare o
adancime de 13,4 m si este specializat pentru tancurile petroliere.
Bazinul Victoria are dimensiuni mai reduse de doar 500 x 500 m si cu
adancimea cuprinsa intre 5,2 – 9,9 m fiind tranzitat de navele de pescuit.
Bazinul Alfred este un bazin mic 300 x 100 m si este situat in partea de
SW a bazinului Victoria. Adancimea maxima nu depaseste 4 m.

Informatii necesare intrarii in port:

Se vor anunta autoritatile cu 10 zile inainte de sosirea unei nave care
vine cu intentia de incarcare/descarcare si cu 3 zile inainte pentru o nava care
vine pentru buncheraj.
Agentul navei va inmana autoritatilor, cu 10 zile inainte de sosirea
navei, un cargo – plan impreuna cu detaliile asupra stivuirii marfii, lista de
echipaj, datele vaccinarilor, certificate de vaccinare impotriva febrei galbene,
iar daca nava vine din porturile estice sunt necesare si vaccinarile impotriva
holerei.

Conditii de navigatie
Pilotajul: Pilotajul este obligatoriu si este asigurat de catre firma de
pilotaj Pornet`s Pilotage Service. Mesajul ETA trebuie trimis imediat ce este
posibil si trebuie reconfirmat cu 72 de ore inainte de sosire pe canalul 16.
Pilotul se va ambarca la o mila NW de geamandura Racon, iar pilotina
este vopsita in alb si negru.

Zone de ancoraj: Nu exista zone speciale de ancoraj. Navele pot intra

oriunde in limitele portului exceptand zonele interzise. Ancorajul este interzis
in zona de separare a traficului si pe canalul de acces pe o distanta de doua
mile NW de la luminile ce semnalizeaza inceputul zonei de separare.
Ancorajul nu este indicat pe vant puternic, iar pe timp de iarna navele
sunt nevoite sa stea la ancora cu motoarele pregatite pentru situatuii de
urgenta.

Dane si tipuri de marfa:

Danele portului sunt notate cu litere alfabetice si prezinta urmatoarele
particularitati:

43
Dana Lungime Adancime maxima Macarale Marfuri operate
(m) (m)
A 274,3 12,0 3 x 4t
B 243,8 12,0
C 213,4 10,7 – 12,2 18 x 4t
D 185,0 9,1 – 10,7 Containere
E 225,6 9,1 – 12,2 Marfuri generale
F 249,9 12,2 Terminal combinate
G 249,9 12,2 23 x 4t Containere
H 318,5 12,8 2 x 15t Marfuri generale
J 249,9 10,7 Marfuri generale
K 249,9 10,7 Marfuri generale
L 246,3 10,7 Narfuri generale

Terminalele petroliere sunt in numar de doua si sunt intalnite in bazinul

Duncan Dock.

Saldanha Bay

Saldanha Bay este unul dintre cele mai active porturi ale Africii cu un
trafic annual de circa 20 mil. tone si printre cele mai importante ale Africii de
Sud.
Portul este amplasat in golful Saldanha, situat la SE de Capul
Columbine si la 60 mile marine N de Cape Town. Acest port dispune de un
modern terminal de minereuri de fier, zinc si cupru, un terminal petrolier, un
cheu pentru marfuri generale si un cheu pentru nave de pescuit. De altfel,
minereurile, petrolul, produsele petroliere si o serie de marfuri generale,
industriale si agricole constituie produsele de baza la export ale Africii de Sud.
Pescajul maxim admis este de 20,5 m la terminalele de minereuri si la
terminalele petroliere si 11,5 m la cheul pentru marfuri generale.
Amplitudinea mareei in port este de 1,5 m.

3.1.5. Nigeria

44
 Lagos

Portul Lagos este unul dintre porturile importante ale Nigeriei, tara care
are numeroase terminale petroliere, 95% din valoarea exporturilor constituind-
o petrolul si produsele petroliere. Portul Lagos este situat pe coasta de Nord a
golfului Guineei si dispunde de dane pentru operarea marfurilor generale (19
dane), a navelor Ro – Ro si portcontainere (8 dane), a vrachierelor (2 dane), a
tancurilor petroliere si de gaze lichefiate (7 dane), a cerealelor (o dana) si a
navelor de pescuit oceanic (o dana). Pe langa petrol si produse petroliere, in
port mai sunt operate diverse marfuri, cele mai frecvente fiind la export meiul
(locul 2 pe glob), cauciucul natural (locul 10 pe glob), cacao (locul 5 pe glob),
ulei de palmier (locul 2 - 3 pe glob), arahide (locul 3 pe glob), iar la import
produsele industriale, marfuri generale si cereale.
Pescajul maxim admis in port este de 10 m.

3.2. Rute si traversade in Atlanticul de Sud

3.2.1. Rute de navigatie de pe coasta de Est a Americii de Sud

Rio de Janeiro – Recife sau Salvador

Ruta directa permisa de navigatie care trece la cel putin 20 de mile Est
de Arhipelagul dos Abrolhos fara a folosi canalul Dos Abrolhos se gaseste in
Admirality Sailing Directions. Distanta intre Rio de Janeiro si Recife este de
1080 mile iar intre Rio de Janeiro si Porto do salvador este de 740 mile.

Rio de Janeiro – Rio de la Plata

Ruta poate fi directa pe cat permite navigatia, luandus-se precautiile
necesare legate de curentii dinspre uscat.
Din mai pana in iulie in timp ce Contracurentul Braziliei se indreapta
spre Nord, pentru navele ce se indreapta spre Sud este mai indicat sa navige
spre largul marii. Distanta intre Rio de Janeiro si Rio de la Plata este de 1030
mile.

45
46
 Rio de Plata – Capul Horn si porturile intermediare
Curentul Falkland ce se indreapta spre Nord va afecta navigatia intre
Rio de la Plata si insulele Falkland sau stramtoarea Maire sau intr-o proportie
mai mica stramtoarea Magellan. Se cere o atentie deosebita in apropiere de
stramtoarea Magellan, deoarece frecventa mareelor este mare si la intrarea in
stramtoare, curentul care actioneaza cu putere mare, cauzeaza un curent
interior pana la Banco Sarmiento si extinderea pericolelor pana dincolo de
Capul Virginia. Curentul de maree din stramtoare este un factor de control in
alegerea timpului de sosire a navelor.
Rutele sunt directe, pe cat permite navigatia, dar navele cu putere mica
ce se indreapta spre Sud, spre stramtoarea Magellan sau spre porturile din
zona ,sunt sfatuite sa foloseasca o ruta mai apropiata de tarm pentru a evita
puterea curentului Falkland, care la o distanta de 50 de mile de tarm se
indreapta spre N cu o viteza de aproximativ 50 mile pe zi. La Sud de Capul
Corrientes (38°S) se simt doar curentii de maree care actioneaza pe o raza de
20 mile fata de tarm; vanturile de Vest cauzeaza o imbunatatire a vremii
aproape de tarm in comparatie cu largul marii.
Navele cu putere mica ce se indreapta spre N, intre stramtoarea
Magellan si Rio de la Plata, ar trebui sa navigheze intre 20 – 50 mile de tarm
pentru a beneficia in totalitate de actiunea curentului Falkland.
Distanta dintre Rio de la Plata si Capul Horn este de 1350 mile iar intre
Rio de la Plata si stramtoarea Magelan distanta este de 1170 mile

3.2.2. Rutele cu referinta de plecare/sosire insulele Falkland

Pentru marea majoritate a anului aisbergurile sunt intalnite in Sud-estul

insulelor Falkland, dar in lunile noiembrie si decembrie depasesc limita de 100
mile SE de Capul Horn ajungand pana la latitudinea de 43°S si longitudinea
de 52°V. De la acest punct se indreapta spre Est, trecand la aproximativ 500
mile de Capul Bunei Sperante. Exista tot timpul aisberguri la N si la V de
aceasta limita si trebuie luat in considerare riscul de a le intalnii atunci cand se
trece dinspre sau inspre insulele Falkland, stratoarea Magelan si Capul Horn.

47
 Stanley – Stramtoarea Magelan
Rutele sunt directe pe cat permite navigatia, trecand ori inspre nordul
ori inspre sudul insulelor Falkland. Dinspre Nord distanta este de 440 mile iar
inspre Sud de 420 mile.

Stanley – Capul Horn

Ruta este directa pe cat permite navigatia, fie prin Stramtoarea Maire,
fie prin Estul insulelor Los Estaods. In ambele cazuri distanta este aceeasi de
435 mile.

Distante loxodromice in mile marine

3.2.3. Rutele de pe coasta de Vest a Africii

Navigatia intre porturile de pe coasta de Vest a Africii este mai mult

costiera si rutele sunt directe dupa cum permite navigatia.

Ruta dintre Canalul Manecii si Cape Town se prezinta sub forma de

ortodroma de la latitudinea de 10°40`N si longitudinea de 17°40`V, dincolo de
Arhipelagul Dos Bijagos; pentru porturile din golful Guineea ruta trece prin
latitudinea 4°20`N si longitudinea de 9°20`V dincolo de Capul Palmas.

48
49
 Distante loxodromice in mile marine

In ceea ce priveste rutele spre Oceanul Indian se trece prin punctul de

coordonate 36°45`S si 19°00`E si la SE de curentul Agulhas, distanta pana la
aceea pozitie de punctul de coordonate 10°40`N si 17°40`V fiinde de 3510
mile.

3.2.4. Rutele transatlantice

Partea de Nord a Oceanului Atlantic de Sud

Sunt recomandate rute ortodromice in ambele directii dintre porturile
Sud americane de la N de Rio de la Plata si porturile de pe coasta Nord
africana la aproximativ 25°S si intre Recife sau Porto da Slavador si Cape
Town sau Cape Agulhas.
Din octombrie pana in aprilie navele ce se indreapta spre Est si vor sa
evite actiunea curentului Agulhas ar trebui sa treaca prin punctul de
coordonate 36°45`S si 19°00`E.

Distante loxodromice in mile marine

50
51
 Partea de Sud a Oceanului Atlantic de Sud
La S de latitudinea de 25°S rutele principale care se indreapta spre E
sunt ortodromice.

Rio de Janeiro – Cape Town sau Cape Agulhas

Distanta dintre Rio de Janeiro si Cape Town este de 3280 mile; de la
Rio de Janeiro la 15 mile Sud Cape Agulhas – 3350 mile iar de la Rio de
Janeiro la la punctul de coordonate 36°45`S si 19°00`E este de 3290 mile
(pentru a evita curentul Agulhas).

Rio de la Plata – Cape Town sau Cape Agulhas

Cea mai indepartata pozitie sudica de pe ruta spre Cape Town este
punctul de coordonte 41°00`S si 20°00`V; portiuni din aceasta ruta se afla
intre limita extrema a aisbergurilor. Ruta ortodromica dintre Rio de la Plata si
un punct aflat la 15 mile Sud de Cape Agulhas atinge punctul sudic de
coordonate 41°50`S si 18°15`V. Distantele pe aceasta ruta sunt: Cape Town –
3610 mile;15 mile Sud de Capul Agulhas – 3650 mile iar pana la punctul de
coordonate 36°45`S si 19°00`V – 3570 mile. Pentru vasele de putere mica
pentru a evita gheata este indicat sa se treaca prin punctul de coordonate
36°45S si 19°00`V.

Cape Town sau Capul Agulhas – Rio de la Plata

Ruta se intinde de-a lungul paralelei de 35°S. Distante: de la Cape Town
– 3700 mile iar de la 15 mile S de Capul Agulhas – 3750 mile. Navele de
putere mica ar trebui sa foloseasca ruta care se indreapta spre Rio de Janeiro
pana la 20°V si apoi sa schimbe spre Rio de la Plata. Desi aceasta ruta
mareste distanta cu aproximativ 250 mile, sunt intalnite vanturi mai domoale
si curenti mai favorabili.

Stramtoarea Magelan – Golful Guineea

Distantele pe aceasta ruta sunt: pana la Takoradi 4810 mile, pana la
Lagos 5060 mile, pana la Bonny 5100 mile.

Stramtoarea Magelan – Pointe Noire

Ruta este ortodromica; distanta pe aceasta ruta este de 4890 mile.

52
 Stramtoarea Magelan – Cape Town sau Cape Agulhas
Aceasta ruta, ortodromica, trece aproape de insula Gough. Distantele pe
aceasta ruta sunt: pana la Cape Town 4150 mile, pana la 25 mile S de Cape
Agulhas 4200 mile iar prin punctul de coordonate 36°45`S si 19°00`E pentru a
evita puterea curentului Agulhas 4110 mile.
Navele cu puetre mica vor trece prin punctele de coordonate 36°00`S -
40°00`V repectiv 36°00`S – 20°00`V la sud de insula Tristan da Cunha.

Cape Town 15 mile Sud de Capul Agulhas

Stramtoarea Magelan 4500 mile 4550 mile
Stanley 4160 mile 4220 mile
Cape Horn 4620 mile 4670 mile
Stanley – Cape Town sau Cape Agulhas
Distanta pana la Cape Town este de 3770 mile dar ruta atinge punctul
de 53°S si deci nu este recomandata din cauza ghetii si a vremii nefavorabile.
Ruta normala trece prin punctele de coordonate 43°00`S si 47°00`V, 41°10`S
si 40°00`V, 40°20`S si 33°00`V. Distante: pana la Cape Town 3800 mile, pana
la 15 mile sud de Cape Agulhas 3850 mile si prin punctul de coordonate
36°45`S si 19°00`E pentru a evita puterea curentului Agulhas – 3710 mile.

Capul Horn – Cape Town sau Capul Agulhas

Distantele pe aceasta ruta sunt: pana la Cape Town 4240 mile, pana la
15 mile S de Capul Agulhas 4280 mile iar prin punctul de coordonate 36°45`S
si 19°00`E pentrua evita puterea curentului Agulhas – 4200 mile.

3.2.5. Rutele ce includ insulele din Oceanul Atlantic de Sud

Insula Ascension – Cape Town sau Capul Bunei Sperante

Aceasta ruta urmeaza spre sud o traiectorie in zig – zag inauntrul si in
afara zonei de actiune a Alizeelor de SE. se va mentine directia SE cu scopul
de a traversa meridianul Greenwich intre 35°S si 37°S.

Insula Sfanta Elena – Coasta de Vest a Africii

Pe aceasta ruta, in general, navele se vor indrepta spre S pana la
Benguela cu exceptia lunii mai cand Alizeele de SE actioneaza mai mult spre
E. In toata partea de Nord a Benguelei predomina vanturi faborabile. Pe
masura ce se apropie de coasta se vireaza de la SE spre S si SV.

Insula Sfanta Elena – Cape Town sau Capul Bunei Sperante

53
 Ruta urmeaza spre Sud o traiectorie in zig – zag inauntrul si in afara
zonei de actiune a Alizeelor iar apoi se va mentine directia SE traverand
meridianul Greenwich intre 35°S si 37°S. Dupa aceasta se va mentine ruta
intre paralele mentionate la fel ca si ruta dintre Anglia si Cape Town.

3.2.6. Rutele de la Ecuator spre Sud

Dupa ce se trece de Ecuator, este recomandat ca navele sa-si mentina

cursul pe directia de actiune Alizeului de SE fiind indicat sa se tina un drum
de aproximativ 260° deoarece vantul va deriva nava mai mult spre E. In
apropiere de Penedos de Sao Pedro si Sao Paolo, curentul ar trebui
supravegheat si se va tine cont de existenta a numeroase stanci in mare si care
pot fi observate cand este senin de la o distanta de 8 mile. In apropiere de
coasta Braziliei intre lunile mai si septembrie, cand vantul actioneaza dinspre
SE, iar curentul de langa coasta se indreapta spre N, este mai bine sa se
mentina distanta de 120 – 150 mile fata de tarm si sa se gireze spre directia
vantului, spre punctul destinatie. Intre lunile octombrie si ianuarie cand
predomina vanturile de NE si curentul se indreapta spre SV navele se pot
apropia cu prudenta de tarm

Ruta spre Montevideo sau Rio de la Plata

Ruta este directa desi in zona sunt intalnite Alizeele de SE. Se trece la
aproximativ 200 mile E de Rio de Janeiro.

Ruta spre Bahia Blanca si porturile din S

Navele care au destinatia Bahia Blanca, Montevideo, porturile din S sau
trec prin Rio de la Plata vor naviga costier, cu prudenta deoarece vanturile
actioneaza mai tot timpul dinspre V. se trece pe langa Cabo Corrienter la o
distanta de circa 40 – 50 mile iar la Sud de Cabo Blanco navele se pot apropia
mai mult de tarm, mergand paralel cu acesta pana se trece de stramtoarea
Magelan.
Atata timp cat vantul nu se intoarce spre Est sau Sud, navbigatia in zona
este sigura, iar daca vantul bate dinspre SE este indicat ca navele sa se
indeparteze mai mult de tarm.

Ruta dintre Canalul Manecii si Capul Bunei Sperante

Intre 23°V si 31°V in functie de sezon, navele care se indreapta spre
Sud, trec la vest de arhipelagul Cabo Verde. In aproape tot cursul anului,
actiunea Alizeelor de SE este mai slaba intre Capul Bunei Sperante, insula
Trindade si insula Martin Vaz. Aceasta limita variaza in functie de sezon.

54
Dupa ce se trece de insula Trindade se va mentine un curs spre SE intersectand
paralela de 33°S la longitudinea de 22°V si meridianul Greenwich intre
aproximativ 35°S si 37°S.
Dupa ce se trece de meridianul Greenwich, se va simti actiunea unui
curent puternic dinspre Nord. Cand destinatia este Table Bay se impune luarea
unui drum astfel incat deriva de curent sa fie minima. Daca destinatia este
Simon`s Bay, in timpul verii, se va gira catre tarm inca din dreptul Capului
Hangklip pentru a se evita actiunea curentului puternic ce actioneaza in
aceasta perioada de la intrarea in False Bay pana spre Cape Point.

3.2.7. Rutele dintre Canalul Manecii si porturile de pe Coasta de

Vest a Africii

Ruta spre Bathurst sau Freetown

Trecand de Mateira se va tine un astfel de drum incat sa se treaca la 60
– 100 mile Vest de insulele Canare si de aici se folosesc diferite rute in functie
de sezon.
Din noiembrie pana in aprilie se va tine drumul compas spre Sud pana
la paralela de 20°N. Din acest punct se va gira cat mai mult catre coasta de
Vest a Africii si apoi spre punctul de destinatie.
Din mai pana in octombrie ruta se va tine mai mult spre Vest astfel incat
sa se observe tot timpul arhipelagul Cabo Verde. Din momentul in care se
ajunge in raza de atiune a Alizeelor de SE, aproximativ pe paralela de 10°N,
ruta se va tine direct pana la destinatie.

Ruta dintre Canalul Manecii si Lagos

Ruta pana la insulele Canare este aceeasi ca si pentru Fretown. Dinspre
insulele Canare, din noiembrie pana in aprilie, dupa ce navele se vor apropia
de coasta se va mentine o distanta de 60 mile de aceasta pana la destinatie. Din
mai pana in octombrie in timpul actiunii musonului de SV se va mentine un
drum la aproximativ 200 mile de coasta. Navele vor gira spre Est din punctul
de aproximativ 6° - 7°N si 15°V si se mentine ruta pe raza de actiune a
curentului Guineea.

55
 3.3. Navigaţia în strâmtori

3.3.1. Strâmtoarea Magellan

Stramtoarea Magellan este situata in extremitatea sudica a Americii de

Sud. Aceasta stramtoare uneste Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific si
desparte America de Sud de insula Tara de Foc. Stramtoarea se afla pe
teritoriul statului Chile si are urmatoarele caracteristici:
- lungime: 530 km(330 Mm)
- latime: 4 – 24 km (2,5 – 15 Mm)
- adancime: 20 – 1170 m
Particularitati: A fost descoperita de Ferdinand Magellan in 1521 si
pana la construirea canalului Panama principala legatura intre Oceanul
Atlantic si Oceanul Pacific. Este foarte sinuasa, ingusta in unele zone, cu
numeroase stanci. Vanturile sunt permanente, destul de puternice iar ceata este
predominanta.
Informatii legate de sosirea navelor
Navele sub pavilion Chilian dar si cere aflate sub pavilion strain trebuie
sa anunte pozitia, drumul, viteza si timpul estimat de sosire (ETA) autoritatilor
portului in care urmeaza sa intre, imediat ce se afla in apele nationale chiliene.
Apele nationale chiliene se intind pe o distanta de 200 Mm de la linia de
coasta.
Comandantii navelor au datoria de a raporta pozitia in care se afla nava,
drumul pe care-l urmeaza si viteza, in fiecare zi la orele 08.00 si 20.00 ora
locala, pe toata perioada in care se afla in apele nationale chiliene.
Pavilioane: Pe timp de zi cand se naviga in apele nationale chiliene,
navele comerciale vor arbora pe langa pavilionul tarii din care provin si
pavilionul statului Chile la catargul prova atunci cand se apropie de o nava
militara sau de un post de suprveghere si control.
Conditii de navigatie
Pilotajul: Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele aflate sub
pavilion national sau strain ce naviga pe rutele interioare de navigatie, pe
canalurile din sudul portului Montt si in Stramtoarea Magellan.
Pentru cererea de asistenta de pilotaj exista doua optiuni principale:
1. Optiunea “ocean to ocean” este prevazuta pentru navele care
tranziteaza stramtoarea si nu acosteaza in alt port decat Punta Arenas. Pilotul
se va ambarca din golful Posesion pe navele ce se indreapta spre Vest si se va
debarca la Punta Arenas, sau vice - versa pentru navele care se indreapta spre
Est. pilotajul nu este obligatoriu in zona dintre Punta Arenas si Capul Pilar

56
(latitudinea52°43`S, longitudinea 74°40`V). Cererea de pilotaj pentru optiunea
“ocan to ocean” va fi trimisa Centrului de Piloatj cu cel putin 2 zile inainte.

2. Pilotajul complet este obligatoriu pentru navele care fac escala intr-
un port chilian. La bordul navelor se vor ambarca doi piloti, in golful Posesion
si se vor debarca la statia de pilotaj de la Ancud sau din golful Laitec. De
asemenea pilotii se pot debarca si in priml port de escala, daca acesta este
Valparaiso sau un port aflat la S de Valparaiso. Cererea de pilotaj pentru
pilotajul complet trebuie trimisa Centrului de Pilotaj cu cel putin patru zile
lucratoare inainte.
Poluarea:
Legile statului Chile sunt foarte drastice in ceea ce priveste poluarea
marina. In interiorul Stramtorii Magellan este interzisa deversarea orcarui tip
de balast, gunoi sau a reziduurilor de hidrocarburi. Navele care tranziteraza
stramtoarea au obligatia sa respecte regulamentul international privind
poluarea marina care interzice descarcarea de hidrocarburi la mai putin de 50
Mm de coasta. Navele aflate in apele chiliene trebuie sa pozede un certificat
de asigurare corespunzator impotriva riscului de poluare marina.
Taxe de tranzitare
Pentru tarnzitarea Stramtorii Magellan se percepe o taxa stabilita in
USD/TRB al navei. Pentru navele sub pavilion strain ce tranziteaza in mod
frecvent stramtoarea taxa se percepe fie anual, fie pe voiaj.

3.3.2. Strâmtoarea Drake

Stramtoarea Drake este situata intre extremitatea sudica a Americii de

Sud, reprezentata de Capul Horn si Antarctica. Aceasta stramtoare uneste
Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific si desparte peninsula antarctica de insula
Tara de Foc. Are o latime de 400 Mm si constituie calea cea mai scurta de la
Antarctica spre diferite regiuni al globului. Granita dintre Oceanul Atlantic si
Oceanul Pacific este considerata ca fiind distanta cea mai scurta de Capul
Horn la insula Snow (160 mile N de Antarctica). De aemenea meridianul ce
trece prin Capul Horn poate fi considerat drept granita intre cele doua oceane.
Stramtoarea Drake ofera cele mai nefavorabile conditii de navigatie din
lume. Aceste consitii nefavorabile sunt cauzate atat de vremea nefavorabila cat
si de existenta a numeroase pericole de navigatie in zona. Un pericol najor
pentru navigatie il constituie prezenta aisbergurilor. Acestea, desprinse din
regiunea de self a Antarctidei plutesc spre Nord catre coastele sudice ale
Americii de Sud si ajungand chiar pana la latitudinea de 30°S ca urmare a
actiunii curentului Falkland.

57
 Riscurile pe care le comporta in aceasta regiune, obliga navele sa ia
toate masurile de siguranta avandu-se in vedere: informarea continua din
rapoartele privind aisbergurile, obtinute prin statiile radio al caror program de
lucru este continut in Admirality List of Radio Signals, volumul 3,din cartile
pilot ale zonei, din hartile lunare cu regimul ghetarilor din Ocean Passages for
the World etc.; intarirea serviciului de veghe vizuala si de radiolocatie;
reducerea vitezei navei; inchiderea portilor etanse; executarea unei navigatii
prudente si precise; schimbartea drumuli navei daca situatia impune acest
lucru.

58
59