UNITATEA DE INVATARE

UI 4
PROGRAMAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRODUCŢIE.
METODA DRUMULUI CRITIC (CPM)

Conţinut Timp de studiu

Esenţa şi scopul unui proiect 0,5 oră
Activitatile componente ale proiectului 0,5 oră
Aflarea drumului critic 2 ore

o Înţelegerea semnificaţiei intocmirii si

utilizarii unui proiect
o Delimitarea activitatilor componente
ale unui proiect de investitii
o Înţelegea succesiunii logice a
activitatilor dintr-un proiect
o Gasirea drumului critic prin metoda
CPM
 INTRODUCERE

În acest capitol se pun bazele necesare pentru studierea procesului de

programare a activitatilor din cadrul oricarui proiect de investitii. Studierea acestei
teme permite înţelegerea semnificaţiei şi conţinutului proiectelor in ansamblul lor
şi a succesiunii logice a tuturor activitatilor simple ce compun proiectul. Se pune
accentul pe gasirea celei mai eficiente succesiuni de activitati, care sa ofere cel mai
scurt timp de realizare efectiva a proiectului.

TERMENI CHEIE

 Proiect
 Activitate simpla
 Drum critic
 Programare proiect
 Relatii intre activitati
 Activitate independenta
 Retea de activitati
 Durata activitate
 Retea graf
 Nod retea
Noţiuni teoretice

Metoda drumului critic constă în descompunerea unui proiect în activităţi

simple în vederea programării şi urmăririi realizării proiectului studiat.
La programarea unui proiect prin metoda drumului critic se parcurg
următoarele etape:

a. descompunerea proiectului în activităţi simple;

b. stabilirea relaţiilor între activităţi (se identifică ce activităţi trebuie
terminate pentru a începe activitatea curentă, care activităţi se
realizează independent de altele);
c. întocmirea reţelei de activităţi;
d. evaluarea duratei activităţilor (durata poate fi apreciată, calculată sau
impusă);
e. calculul programului.

După întocmirea reţelei de activităţi se stabilesc drumurile prin care

graful poate fi parcurs de la nodul iniţial la nodul final, apoi se calculează
durata fiecărui drum în parte.
Drumul cu lungime maximă din graf se numeşte drum critic.
Calculul grafului-reţea se referă şi la stabilirea termenelor de realizare
a evenimentelor activităţilor ce compun graful.
Astfel, fiecare nod este caracterizat de următoarele mărimi standard:

TE ─ cel mai devreme timp de începere a unei activităţi;

TL ─ cel mai târziu timp de începere a unei activităţi;
RT ─ rezerva de timp pe evenimentul considerat.

Relaţiile de calcul ţin cont de următoarele momente de timp notate cu

indicii k, i şi j care reprezintă:

k ─ momentul anterior celui la care se face referirea;

i ─ momentul prezent pentru care se face referirea;
j ─ momentul ulterior celui la care se face referirea.

Atunci când se face referire la un nod el va fi însoţit de unul dintre indici,

iar când se face referire la o activitate (un arc de reţea) se apelează la o
combinaţie de doi indici.
 Ţinând cont de aceste notaţii, relaţiile de calcul pentru cele trei mărimi
sunt:


TE i  max TE k  t k i 

TL  min TL j  t ij
i

RT  TL j  TE i  t ij

La activităţile considerate critice, rezerva de timp este nulă. Aceste

activităţi formează drumul critic din graf.

Aplicaţie
Considerăm un proiect ce vizează alimentarea cu apă a unei schele
de foraj printr-o conductă subterană. În vederea optimizării desfăşurării
activităţilor ce compun acest proiect s-au efectuat estimări ale timpilor
necesari execuţiei fiecărei activităţi în parte (tabelul 12.1).
Să se stabilească drumul critic aferent.

Soluţie
Printr-o descompunere sumară se obţin următoarele activităţi simple:

A ─ întocmirea proiectului tehnic;

B ─ formalităţi teren;
C ─ amenajarea şantierului;
D ─ aprovizionare cu ţeavă;
E ─ săpare şanţ;
F ─ aşezare în şir şi sudură;
G ─ lansare în şanţ;
H ─ probe de presiune;
I ─ astupare şanţ.
 Tabel 1 Datele problemei

Activitate direct Durata

Activitate
precedentă (săptămâni)

A ─ 6

B A 1

C A 1

D A 2

E B 3

F D, E 8

G C 5

H F, G 3

În tabelul 1 au fost parcurse trei etape din programarea activităţilor,

respectiv descompunerea proiectului în activităţi simple, dependenţa dintre
activităţi şi estimarea duratei activităţilor.
Pasul următor îl constituie realizarea reţelei de activităţi, respectiv
graful aferent proiectului (fig. 1.).

B E

A D F H
1 2 5 6 7

C G

Fig. 1 Graful proiectului

Drumurile prin care graful poate fi parcurs sunt:
 1) A + B + E + F + H = 21săptămâni
2) A + D + F + H = 19 săptămâni
3) A + C + G + H = 15 săptămâni

Drumul critic este drumul cu lungime maximă din graf, adică primul
drum cu lungimea de 21 săptămâni.
Termenele de realizare a fiecărei activităţi din graf, respectiv cel mai
devreme timp şi cel mai târziu timp de începere a unei activităţi, se
calculează utilizând relaţii 12.1, 12.2.

TE1  0

TE 2  TE1  t12  0  6  6

TE 3  TE 2  t 23  6  1  7

 
TE5  max TE 2  t 25;TE3  t 35  max 6  2 ; 7  3  10

TE 4  TE 2  t 24  6  1  7

 
TE 6  max TE5  t 56;TE 4  t 46  max 10  8 ; 7  5  18

TE7  TE 6  t 67  18  3  21

Conform teoriei cercetărilor operaţionale, se poate considera că în

nodul 7 nu este nici un motiv de întârziere şi se poate aprecia că
TE 7  TL7  21.
Se calculează timpul cel mai târziu de începere a unei activităţi
parcurgând graful în sens invers.

TL7  21

TL6  TL7  t 67  21  3  18

TL5  TL6  t 56  18  8  10
 TL4  TL6  t 46  18  5  13

TL3  TL5  t 35  10  3  7

 
TL2  min TL3  t 23;TL5  t 25  7  1; 10  2  6

TL1  TL2  t12  6  6  0

Utilizând aceste două mărimi TE şi TL, se poate calcula rezerva de

timp (conf. rel. 12.3), RT, pe care o are o activitate.

RTA  TL2  TE1  t12  6  0  6  0

RTB  TL3  TE 2  t 23  7  6  1  0

RTC  TL4  TE 2  t 24  13  6  1  6

RTD  TL5  TE 2  t 25  10  6  2  2

RTE  TL5  TE3  t 53  10  7  3  0

RTF  TL6  TE5  t 56  18  10  8  0

RTG  TL6  TE 4  t 46  18  7  5  6

RTH  TL7  TE 6  t 67  21  18  3  0

Din calcule rezultă RTA  RTB  RTE  RTF  RTH  0 , deci activităţile
A, B, E, F şi H se numesc activităţi critice şi alcătuiesc drumul critic, fapt
demonstrat şi prin calculul anterior al drumului critic.
Probleme propuse
1. Se consideră un proiect ce a fost descompus în 13 activităţi
principale, notate cu litere de la A la M.
Relaţiile de ordine dintre activităţi precum şi durata acestora sunt
prezentate în tabelul următor:

Tabel 2 Datele problemei 1

Activitate direct Durata

Activitate
precedentă (săptămâni)

A ─ 2

B A 1

C A 1

D ─ 1

E D 2

F C, E 1

G B, F 2

H C, E 2

I G 1

J H, I 1

K D 2

L J, K 1

M L 2

Se cere:
a. Să se construiască graful aferent proiectului;
b. Să se calculeze valorile TE;
c. Să se calculeze valorile TL;
d. Să se calculeze rezerva de timp RT pentru fiecare activitate din graf.
 2. Un proiect a fost descompus în 12 activităţi principale notate cu
litere de la A la L.
Dependenţa dintre activităţi şi estimarea duratei corespunzătoare
realizării fiecărei activităţi în parte sunt redate în tabelul 3.

Tabel 3 Datele problemei 2

Activitate direct Durata

Activitate
precedentă (săptămâni)

A ─ 1

B A 3

C B 2

D A 2

E D 1

F C, E 1

G D 2

H B 3

I F, G 1

J D 2

K I, H 4

L J, K 1

Se cere:
a. Să se realizeze graful proiectului
b. Să se calculeze drumului critic;
Să se calculeze rezervele de timp pentru fiecare activitate din graf.
Bibliografie:

1. Coroian Stoicescu, C., Oprea, M., Popescu, C., Pop, A., Management
– Teorii si tehnici, Editura Elapis, Ploiesti, 1998
2. Burke, R., Project Management.Planning and Control, Editura John
Wiley & Sons, 1993
3. Popescu, C., Culegere de aplicatii in management, Editura
Universitatii din Ploiesti, 2003