Etica in cercetare.

Buna
conduita in activitatea de
cercetare-dezvoltare

Prof.dr.ing. Raluca STAN

 Legislatie
LEGE nr. 206 din 27 mai 2004
privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare

publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 4 iunie 2004

Art 1. Etica in activitatile de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si de inovare,

denumite in continuare activitati de cercetare-dezvoltare, se bazeaza pe un ansamblu
de principii morale si de proceduri destinate respectarii acestora.

Art 2. Principiile morale si procedurile destinate respectarii acestora sunt cele reunite
in Codul de etica si deontologie profesionala al personalului de cercetare-dezvoltare,
elaborat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare ( vezi Anexa 7)
 Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii
Tehnologice si Inovarii
-Infiintat prin Ordin MEdCT nr. 400/2007 si completat cu Ordin 4709/2008 - are
-Comisii de etica cu statul permanent
-Comisia 1 – Stiinte Socio-umaniste
-Comisia 2 – Stiinte legate de lumea viului
-Comisia 3 – Stiinte exacte si tehnice

Atributii pentru Comisiile Permanente

a) formuleaza opinii si recomandari in legatura cu problemele de natura etica
ridicate de evolutia stiintei si cunoasterii din domeniul lor de competenta;
b) primesc sesizari din partea Consilului National de Etica si cerceteaza
cazurile de abatere de la normele de conduita profesionala in activitatea de
cercetare,dezvoltare tehnologica si inovare din domeniul lor de competenta ;
c) elaboreaza anual un raport de activitate pe care il inainteaza Consiliului
National de Etica
 Buna conduită în cercetarea ştiinţifică se referă la:
- respectarea legii;
- garantarea libertăţii în ştiinţă, în cercetarea ştiinţifică şi în învăţământ;
- respectarea principiilor bunei practici ştiinţifice;
- asumarea responsabilităţilor.

Buna conduita in cercetare-dezvoltare trebuie sa se desfasoare cu ocrotirea si

refacerea mediului natural si a echilibrului ecologic, asigurandu-se protectia
acestora fata de eventualele agresiuni produse de stiinta si tehnologie.

Buna conduita in cercetare-dezvoltare se asigura:

- in conformitate cu reglementarile internationale din domeniu,
- legislatia Uniunii Europene
- si cu regulile de etica ale programelor de cercetare stiintifica ale acesteia.
Buna conduita in cercetare-dezvoltare exclude:

- ascunderea sau inlaturarea rezultatelor nedorite

- confectionarea de rezultate
- inlocuirea rezultatelor cu date fictive
- interpretarea deliberat distorsionata a rezultatelor si deformarea
concluziilor
- plagierea rezultatelor sau a publicatiilor altor autori
- prezentarea deliberat deformata a rezultatelor altor cercetatori
- neatribuirea corecta a paternitatii unei lucrari
- introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de
finantare
- nedezvaluirea conflictelor de interese
(potrivit legii 206/2004)
- deturnarea fondurilor de cercetare

- neinregistrarea si/sau nestocarea rezultatelor, precum si inregistrarea

si/sau stocarea eronata a rezultatelor

- lipsa de informare a echipei de cercetare, inaintea inceperii proiectului,

cu privire la: drepturi salariale, raspunderi, coautorat, drepturi asupra
rezultatelor cercetarilor, surse de finantare si asocieri

- lipsa de obiectivitate in evaluari si nerespectarea conditiilor de

confidentialitate

- publicarea sau finantarea repetata a acelorasi rezultate ca elemente

de noutate stiintifica.
(potrivit legii 206/2004)
 Motive pentru care se produc fraude stiintifice

- Presiunea in cariera, mediu competitiv, trebuie sa-ti mentii reputatia prin publicare-
fabricare de date
- Teama ca alt grup care lucreaza in domeniu poate publica mai repede

Comoditatea – date falsificare vin in completatrea ipotezelor lucrarii, de obicei autorii

cred in experimentul imaginat dar nu au timp sa faca experimente similare

Usurinta cu care se pot fabrica date – unele experimente pot fi nereproductibile din
motive obiective, se asteapta ca datele falsificate sa fie neobservabile
cf. Patricia A. Bolton, “Scientific ethics”, 2002
 Definitii
(potrivit legii 206/2004)
Frauda in stiinta - actiunea deliberata de confectionare, falsificare, plagiere sau
instrainare ilicita a rezultatelor cercetarii stiintifice;
Confectionarea de date - inregistrarea si prezentarea unor date din imaginatie, care
nu sunt obtinute prin metodele de lucru folosite in cercetare;
Falsificare - masluirea materialelor de cercetare, a echipamentelor, proceselor
sau rezultatelor; omiterea unor date sau rezultate de natura a deforma
rezultatele cercetarii;
Plagiat - insusirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor
sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au
fost obtinute, prezentandule drept creatie personala;
Conflict de interese - situatia de incompatibilitate in care se afla o persoana care are
un interes personal ce influenteaza impartialitatea si obiectivitatea
activitatilor sale in evaluarea, monitorizarea, realizarea si
raportarea activitatilor de cercetare-dezvoltare;
 Abateri si sanctiuni
Conduita ştiinţifică necorespunzătoare se constată în două etape succesive:

Ancheta – etapa iniţială a cercetărilor asupra fraudei în cercetarea ştiinţifică

care se declanşează după alegaţie* si după informarea în scris a persoanei
/persoanelor incriminate.
Ancheta are rolul de a verifica dacă alegaţia are o bază reală sau nu
şi este realizată de un număr mic de persoane

Investigaţia – etapa a doua a cercetărilor asupra fraudei, care urmează anchetei şi

care se bazează pe fapte dovedite;
Investigatia se declanşează pe baza raportului comisiei de anchetă.
Comisiile de anchetă şi de investigaţie sunt aprobate de conducerea unităţii
sau instituţiei de cercetare-dezvoltare, la propunerea comisiei de etică.
*invocarea unei teorii, unei păreri, unui document etc. pentru a argumenta frauda în cercetarea ştiinţifică
 Abateri nedefinite de legislatia din Romania

-Publicarea multiplă, (auto-plagiat)

-un autor utilizează parţi substanţiale din propriile lucrări deja publicate
fără a preciza corespunzător referinţele
- publicarea unui articol în multiple jurnale
- adăugarea unor cantităţi mici de date noi unui articol deja
publicat (“salami-slicing”)

- Manipularea imaginilor incluse intrun articol

-integritatea imaginilor - aspect reglementat de câteva standarde
acceptate de toate publicaţiile ştiinţifice- abaterea considerată fraudă

-Ghostwriting- autorul real nu este cel mentionat in articol

-Includerea de persoane pe lista de autori- nu au contributii substantiale la cercetare

- sunt persoane ciu notorietate care pot faciulita publicare
 Sanctiuni
- îndepărtarea persoanei/persoanelor din echipa de realizare a proiectului;
- schimbarea responsabilului de proiect;
- retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea
regulilor de bună conduită ştiinţifică;
- mustrare scrisă;
- retrogradare din funcţie;
- suspendarea din funcţie;
- concedierea;
- comunicarea rezultatelor investigaţiei către organizaţii, instituţii publicaţii etc;
- interdicţia de participare la competiţia de obţinere a finanţării temelor de
cercetare;
- interdicţia de a face parte din diverse comisii ( de evaluare, de acordarea de
fonduri etc.);
- obligaţia de a face publice (dar fără a afecta imaginea unităţii sau instituţiei de
cercetare-dezvoltare) corecţiile asupra rezultatelor obţinute de cel incriminat;
 Modalitati de identificare a fraudei stiintifice
The Journal of Cell Biology
- din 2002 utilizeaza un un test care relevă manipulările extensive ale
imaginilor - a identificat un procent de 25% dintre manuscrisele
acceptate, ca având una sau mai multe imagini manipulate
Baza de date “Déjà Vu“

baza de date a referintelor dublicate ( abstracte, titluri) identificate digital

cu motoare de cautare de similitudine a textelor impreuna cu comentariile
celor care au facut aceasta investigatie

Motor de cautare a similaritatilor in texte “eTBLAST”

Analiza erorilor
M. Erammi, H.Garner, “ A tale of two citations”, Nature, 2008, 451, p.397-399
The secret of life is honesty and fair dealing.
If you can fake that, you've got it made.
Groucho Marx
 Exemple de frauda stiintifica
Cazul Hwang Woo Suk
- cercetator sud corean in domeniul biotehnologiei
- profesor la Seoul National University
-In februarie 2004 a raportat realizarea unor celule stem embrionare prin clonare
si a publicat doua articole in Science- considerat pioner in domeniu
- Hwang WS, et al. (2004). "Evidence of a pluripotent human embryonic
stem cell line derived from a cloned blastocyst". Science 303 (5664): 1669-74.
-Hwang WS, et al. (2005). "Patient-specific embryonic stem cells derived from human
SCNT blastocysts". Science 308 (5729): 1777–83. –
- Articolele au fost retrase de editura dupa ce s-a dovedit ca se bazeaza pe
rezultate fabricate
- A fost concediat in anul 2006 iar guvernul i-a retras
suportul financiar
-In anul 2009 a fost condamnat 2,5ani cu suspendare
fiind declarat vinovat doar pentru deturnare de fonduri
şi încălcarea eticii cercetării dar nu si de de frauda
Cazul Jan Hendrick Schön

- angajat la Bell Labs

- in anul 2001, J.K. Schön publica un articol la fiecare 8 zile!

- a anunţat în jurnalul „Nature” producerea unui tranzistor la scara

moleculară utilizând un monostrat de molecule organice pentru
asamblarea circuitului electric care la trecerea unui curent electric
se comporta ca un tranzistor

-a primit numeroase premii si a fost considerat

“breakthroughs of the year” in 2001 de
Science magazine.
-Profesor Lydia Sohn, (Princeton University), Paul McEuen ( Cornell University
au remarcat anomalii ale datelor lui Schön şi au expus duplicarea unor rezultate

- 2002- Raportul comisiei, a confirmat cel puţin 16 din cele 24 de alegaţii de

conduită ştiinţifică necorespunzătoare

-Schön a fost concediat de către Bell Labs (Lucent Technologies) in ziua emiterii
raportului
-Schön a recunoscut ca datele erau incorecte în multe din lucrările lui şi a admis
falsificarea unor date din dorinţa de a arăta dovezi mai convingătoare.
- retragerea articolelor: 2002, jurnalul „Science” - opt articole; „Physical Review
Journals” - şase articole, „Nature” în 2003 - şapte articole.
-2004, Universitatea din Konstanz i-a retras titlul de Doctor datorită „conduitei
neonorabile” iar German Research Foundation l-a decăzut din drepturile sale de
membru.
 Alte cazuri celebre de frauda

Richard Eastell - Actonel Affair- si dat demisia dupa alegatii referitoare la

nereguli financiare in cadrul unui proiect de cercetare

Karen M. Ruggiero – psihologie sociala – fabricare de date pentru un studiu de

240 participanti

Albert Steinschneider – legatura intre apnee si moatea subita a sugarului

Kazunari Taira – biologie moleculara- neconsemnare de date experimentale

suficiente

Malcolm Pearce / Geoffrey Chamberlain – descriere frauduloasa a

reimplantarii cu succes a unei sarcini ectopice (extrauterine)
H. Zhong, T. Liu, si colaboratorii, au retras numeroase din Acta Crystallographica
Dupa a verificare sistematica care a aratat ca structurile organice descrise erau putin
probabile sau imposibile. Date experimentala pareau ca erau luate din alte articole si
erau modificate prin inlocuirea unor atomi cu altii

Leo Paquette- a trimis o propunere de grant care continea portiuni dintr-o

propunere de grant neaprobata a altui cercetator. Si-a recunoscut vina si a fost
pedepsit sa nu mai faca parte din comitete de experti, consilii de administratie
sau grupuri de Suspendarea este valabila 10 ani incepand din 1992
Etica in cercetare: Stabilirea
colectivului de autori
Autor unic/ co-autori

- Persoane care s-au implicat activ si semnificativ in toate fazele cercetarii:

 - conceperea, proiectarea si efectuarea cercetării experimentale

 - analiza şi/sau interpretarea rezultatelor cercetării
 - elaborarea primară a manuscrisului, sau analiza critică a acestuia şi
 aducerea unor îmbunătăţiri substanţiale asupra conţinutiului ştiinţific,
 - stabilirea versiunii finale a articolului ştiinţific

Autorii aceluiaşi produs ştiinţific sunt solidari responsabili, şi, după caz,
individual, pentru corectitudinea lui.

Calitatea de autor onorific nu este acceptată

 Ordinea nominalizarii autorilor unui articol

- conform contribuţiei acestora, in ordine descrescatoare

- in ordine alfabetica, in cazul in care autorii au contributii relativ egale

- prim-autor- responsabil cu colectarea şi analizarea datelor şi redactarea primei

versiuni a articolului

-autor de corespondenta- coordonatorul grupului cel care isi asumă întreaga

responsabilitate asupra articolului

-unele grupuri de cercetare mentioneaza la sfârşit, autorul de corespondenta

 Sectiunea “Multumiri” - Aknowledgements

-pot fi mentionate persoane care au citit şi au avut observaţii asupra conţinutului

stiintific al articolului dar care nu au calitatea de autor

-organizatii care au oferit suport financiar din partea unor organizaţii, contracte de
cercetare sau anumite materiale

- colaboratori care au furnizat unele materiale ( de ex. substante chimice, aparate, etc)
 Probleme curente
-neincluderea in colectivul de autori a unor persoane care au lucrat efectiv in proiect

- includerea unor persoane ( de obicei de notorietate) fara stirea acestora pentru a

creste artificial valoarea articolului

-trecerea automata in colectivul de autori a sefilor de departamente

- publicarea unor lucrari efectuate de tineri ( studenti, masteranzi) fara stirea acestora si
fara a li se recunoaste meritele -
vezi de exemplu si

Alfred E. Hartemink, “Publish or Perish (3) – Fraud and ethics” , Bulletin of the
International Union of Soil Sciences 2000, vol. 97: 36-45
Brian Martin, “Scientific fraud and the power structure of science”, Prometheus
1992, Vol. 10, No. 1, pp. 83-98 -
 Obligatiile autorilor si co-autorilor unui articol stiintific
• Rezultatele experimentale si interpretarea acestora prezentate de autor/co-autori, în cadrul
unui manuscris transmis spre publicare, trebuie să fie originale, respectiv să fie comunicate
pentru prima dată.

• Sa confirme în scris faptul că lucrarea respectivă nu a fost si nu va fi transmisă unei alte

publicaţii decat în cazul în care publicaţia la care a fost transmisă lucrarea iniţial o va respinge,
( confirmare in scris)

• Referinţele bibliografice trebuie să fie citate în mod corect si conform cu cerintele publicatiei.
Sa nu citeze lucrarile proprii decat daca au legatura cu lucrarea trimisa la publicare

• Să aplice legislaţia în vigoare privind protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, protecţia

datelor personale şi alte reglementări în vigoare în România şi în cadrul Uniunii Europene.

• Să manifeste integritate profesională şi să aplice valorile deontologice în domeniul cercetării

ştiinţifice.
 Obligatiile autorilor si co-autorilor unui articol stiintific
• Să aplice standardele referitoare la managementul calităţii în domeniul cercetării.

• Autorul şi co-autorii au o responsabilitate comună în privinţa rezultatelor cercetării.

• Co-autorii au responsabilitatea de a citi integral manuscrisul înaintea publicării.

• Calitatea de autor sau co-autor revine numai persoanelor care au avut o contribuţie
substanţială la cercetare, contribuind la urmatoarele activitati :

a. proiectarea şi realizarea cercetării sau culegerea datelor ori analiza şi interpretarea

b. datelor
c. redactarea articolului sau revizuirea lui critică din perspectiva conţinutului
d. aprobarea versiunii finale a lucrării ştiinţifice care urmează să fie transmisă spre
publicare.
 Etica in cercetare. Aspecte
legate de drepturile de autor
 Drept - rasplata, retributie care I se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci
(cf. Dictionarului Explicativ al Limbii Romane)

Dreptul de autor - reglementat de lege

- Legea nr. 8 din 14 martie 1996, privind drepturile de autor şi drepturile conexe,
-publicată în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 60, 26 martie 1996.

-Legea nr. 285 din 23 iunie 2004, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicată în “Monitorul Oficial”, Partea I,
nr. 587, 30.VI.2004

- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 123 din 1 septembrie 2005, privind

modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe
publicată în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 843, 9.IX.2005.

-Legea nr. 329 din 14 iulie 2006, privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului
nr. 123/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi
drepturile conexe, publicată în “Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 657 din 31.VII.2006
 Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

- autoritatea unică de reglementare în domeniul drepturilor de autor şi drepturilor conexe

- organism de specialitate aflat în subordinea Guvernului

- are atribuţii de reglementare, evidenţă a drepturilor de autor şi conexe prin registre

naţionale, supraveghere, autorizare şi arbitraj, precum şi de constatare tehnico-
ştiinţifică referitoare la drepturile de autor şi drepturile conexe.
 Legea nr 8/1996

Art. 1
(1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, precum si asupra
altor opere de creatie intelectuala este recunoscut si garantat in conditiile prezentei legi.
Acest drept este legat de persoana autorului si comporta atribute de ordin moral si
patrimonial.
(2) Opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, independent de aducerea la
cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar in forma nefinalizata.

Art. 2
Recunoasterea drepturilor prevazute in prezenta lege nu prejudiciaza si nu exclude protectia
acordata prin alte dispozitii legale.
 Subiectul dreptului de autor

Autor
persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera

persoana sub numele careia opera a fost adusa pentru prima data la
cunostinta publica

persoana fizica sau juridica ce o face publica avand consimtamantul autorului,

atat timp cat acesta nu isi dezvaluie identitatea ( opera a fost adusa la cunostinta
publica sub forma anonima sau sub un pseudonim care nu permite identificarea
autorului

Co-autori
 persoane fizice care au realizat in colaborare o opera comuna intre care una
poate fi autorul principal

in lipsa unei conventii contrare, coautorii nu pot utiliza opera decat de comun acord.
Refuzul consimtamantului din partea oricaruia dintre coautori trebuie sa fie temeinic
justificat.
 Obiectul dreptului de autor

Operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific,

oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de
valoarea si destinatia lor, de exemplu:
-scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice
alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;
- operele stiintifice, scrise sau orale: comunicarile, studiile, cursurile universitare,
manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;
- compozitiile muzicale cu sau fara text;
- operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice si pantomimele;
- operele cinematografice, precum si orice alte opere audiovizuale;
- operele fotografice, precum si orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog
fotografiei;
 -operele de arta grafica sau plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura,
gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica
sticlei si a metalului, desene, design, precum si alte opere de arta aplicata produselor
destinate unei utilizari practice;
- operele de arhitectura, inclusiv plansele, machetele si lucrarile grafice ce formeaza
proiectele de arhitectura;
- lucrarile plastice, hartile si desenele din domeniul topografiei, geografiei si stiintei in
general.
Operele derivate care au fost create plecand de la una sau mai multe opere
preexistente, si anume:
- traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale
si orice alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta
o munca intelectuala de creatie;
- culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si
antologiile, colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv
bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creatii
intelectuale.
 Opera comuna

- rezultatul activităţii coautorilor, dintre care unul poate fi autor principal

- in cazul in care contributia fiecarui coautor este distincta, aceasta poate fi utilizata
separat, cu conditia sa nu se prejudicieze utilizarea operei comune sau drepturile
celorlalti coautori
Ex: o carte in care fiecare capitol este scris de un autor diferit, precizat

Opera colectiva

- contributiile personale ale coautorilor formeaza un tot, fara a fi posibil, sa se atribuie

un drept distinct vreunuia dintre coautori asupra ansamblului operei create.

- in lipsa unei conventii contrare, dreptul de autor asupra operei colective apartine
persoanei fizice sau juridice din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele careia
a fost creata.

Ex: un dictionar de tip DEX

 Exceptii
Nu beneficiaza de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele:

- ideile, teoriile, conceptele, descoperirile stiintifice, procedeele, metodele de

functionare sau conceptele matematice ca atare si inventiile, continute intr-o opera,
oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;

- textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile

oficiale ale acestora;

- simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor:

stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia;

- mijloacele de plata;

- stirile si informatiile de presa;

- simplele fapte si date.

 Continutul dreptului de autor
Drepturi morale (de recunoastere a meritelor)
- dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica;
-dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei;
-- dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica;
- dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei
modificari, precum si oricarei atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau
reputatia sa;
- dreptul de a retracta opera, despagubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor de
utilizare, prejudiciati prin exercitarea retractarii.

Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari

Dupa moartea autorului, exercitiul drepturilor prevazute se transmite prin mostenire,
potrivit legislatiei civile, pe durata nelimitata. Daca nu exista mostenitori, exercitiul
acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva care a administrat drepturile
autorului sau, dupa caz, organismului cu cel mai mare numar de membri, din domeniul
respectiv de creatie.
Drepturi patrimoniale
-dreptul patrimonial exclusiv de a decide daca, in ce mod si cand va fi utilizata opera
sa, inclusiv de a consimti la utilizarea operei de catre altii.
-autorul are dreptul de a autoriza sau de a interzice:
- - reproducerea operei;
- distribuirea operei;
- importul in vederea comercializarii pe piata interna a copiilor realizate, cu
consimtamantul autorului, dupa opera;
- inchirierea operei;
- imprumutul operei;
- comunicarea publica, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace,
inclusiv prin punerea operei la dispozitia publicului, astfel incat sa poata fi
accesata in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public;
- radiodifuzarea operei;
- retransmiterea prin cablu a operei;
- realizarea de opere derivate.
-Ex: reproducerea figurilor din surse bibliografice, plasarea pe internet de materiale
scrise fara acceptul autorilor sau revistelor, etc.
 Durata protectiei dreptului de autor
- Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice se naste din
momentul crearii operei, oricare ar fi modul sau forma concreta de exprimare.

-Drepturile patrimoniale dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia
se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 70 de ani,
oricare ar fi data la care opera a fost adusa la cunostinta publica in mod legal

Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor realizate in colaborare este de 70 de

ani de la moartea ultimului coautor

- Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator dureaza tot timpul

vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei
civile, pe o perioada de 70 de ani
Termenele stabilite se calculeaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator
mortii autorului sau aducerii operei la cunostinta publica, dupa caz.
 Limitele exercitarii dreptului de autor
Sunt permise, fara consimtamantul autorului si fara plata vreunei remuneratii:

- reproducerea unei opere in cadrul procedurilor judiciare, parlamentare sau

administrative ori pentru scopuri de siguranta publica;
- utilizarea de scurte citate dintr-o opera, in scop de analiza, comentariu sau critica
ori cu titlu de exemplificare, in masura in care folosirea lor justifica intinderea citatului;
- utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere in publicatii, in emisiuni de
radio sau de televiziune ori in inregistrari sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv
invatamantului,
- reproducerea pentru informare si cercetare de scurte extrase din opere, in cadrul
bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor institutiilor publice culturale sau
stiintifice, care functioneaza fara scop lucrativ;
-reproducerea integrala a exemplarului unei opere, pentru inlocuirea acestuia, in cazul
distrugerii, al deteriorarii grave sau al pierderii exemplarului unic
- reproducerile specifice realizate de bibliotecile accesibile publicului, de institutiile
de invatamant sau de muzee ori de catre arhive, care nu sunt realizate in scopul
obtinerii unui avantaj comercial sau economic, direct ori indirect;
ex: copierea de articole sau extrase din carti din colectiile bibliotecilor
- reproducerea, cu excluderea oricaror mijloace care vin in contact direct cu opera,
distribuirea sau comunicarea catre public a imaginii unei opere de arhitectura, arta
plastica, fotografica sau arta aplicata, amplasata permanent in locuri publice, in afara
cazurilor in care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri,
distribuiri sau comunicari si daca este utilizata in scopuri comerciale;
- reprezentarea si executarea unei opere in cadrul activitatilor institutiilor de
invatamant, exclusiv in scopuri specifice si cu conditia ca atat reprezentarea sau
executarea, cat si accesul publicului sa fie fara plata;
- utilizarea operelor in timpul celebrarilor religioase sau al ceremoniilor oficiale
organizate de o autoritate publica;
- utilizarea, in scopuri publicitare, a imaginilor operelor prezentate in cadrul expozitiilor
cu acces public sau cu vanzare, al targurilor, licitatiilor publice de opere de arta, ca
mijloc de promovare a evenimentului, excluzand orice utilizare comerciala.
 Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor

- Autorul sau titularul dreptului de autor poate ceda prin contract altor persoane
numai drepturile sale patrimoniale. Cesiunea poate fi limitata la anumite drepturi,
pentru un anumit teritoriu si pentru o anumita durata.

-In lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru operele create in indeplinirea
atributiilor de serviciu precizate in contractul individual de munca, drepturile patrimoniale
apartin autorului operei create. In acest caz, autorul poate autoriza utilizarea operei de
catre terti, numai cu consimtamantul angajatorului si cu recompensarea acestuia pentru
contributia la costurile creatiei. Utilizarea operei de catre angajator, in cadrul obiectului
de activitate, nu necesita autorizarea angajatului autor.
Contract de editare
- Prin contractul de editare, titularul dreptului de autor cedeaza editorului, in schimbul
unei remuneratii, dreptul de a reproduce si de a distribui opera.
ex: la publicarea unui articol a unei carti se semneaza un contract de editare
- Nu constituie contract de editare conventia prin care titularul dreptului de autor il
imputerniceste, pe cheltuiala sa, pe un editor, pentru a reproduce si, eventual, a
distribui opera.
-Contractul de editare trebuie sa cuprinda clauze cu privire la:
a) durata cesiunii;
b) natura exclusiva sau neexclusiva si intinderea teritoriala a cesiunii;
c) numarul maxim si minim al exemplarelor;
d) remuneratia autorului, stabilita in conditiile prezentei legi;
e) numarul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit;
f) termenul pentru aparitia si difuzarea exemplarelor fiecarei editii sau, dupa caz, ale
fiecarui tiraj;
g) termenul de predare a originalului operei de catre autor;
h) procedura de control al numarului de exemplare produse de catre editor.
 Programele pentru calculator
- protectia programelor pentru calculator include orice expresie a unui program,
programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate in orice fel de limbaj,
fie in codsursa sau cod-obiect, materialul de conceptie pregatitor, precum si
manualele
In lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor
pentru calculator, create de unul sau de mai multi angajati in exercitarea atributiilor
de serviciu ori dupa instructiunile celui care angajeaza, apartin acestuia din urma.
Baze de date
Baza de date - o culegere de opere, de date sau de alte elemente independente,
protejate ori nu prin drept de autor sau conex, dispuse intr-o modalitate sistematica
ori metodica si in mod individual accesibile prin mijloace electronice sau printr-o
alta modalitate
Fabricantul unei baze de date are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza si de a
interzice extragerea si/sau reutilizarea totalitatii sau a unei parti substantiale din aceasta,
evaluata calitativ sau cantitativ
 Drepturi de proprietate industrială
Brevete de inventie
- Drepturile asupra unei inventii sunt recunoscute si aparate pe teritoriul
Romaniei prin acordarea unui brevet de inventie de catre Oficiul de Stat
pentru Inventii si Marci (OSIM)

- Sunt recunoscute si aparate drepturile decurgand din brevetul european – acordat

de Oficiul European de Brevete, conform Convenţiei privind eliberarea brevetului
european, care a fost adoptată la München, la 5 octombrie 1973

Legislatie
- Legea nr. 64 din 11 octombrie 1991, privind brevetele de invenţie, republicată în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 541, 8.VIII.2007 - Anexa 2

-Hotărârea Guvernului nr. 547 din 21 mai 2008, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare
a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, publicată în “Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr. 456, 18.VI.2008 – Anexa 3
Dreptul la brevet
- aparţine inventatorului sau succesorului său în drepturi.

- inventator - persoana care a creat invenţia

- succesor în drepturi poate fi orice persoană (fizică sau juridică) căreia i s-a
transmis fie dreptul la acordarea brevetului de invenţie, fie drepturile care
decurg dintr-un brevet de invenţie eliberat de autorităţile competente.
-In cazul in care inventia a fost creata impreuna de mai multi inventatori, fiecare
dintre acestia are calitatea de coautor al inventiei, iar dreptul apartine in comun
acestora.
- Daca doua sau mai multe persoane au creat aceeasi inventie, independent una
de alta, dreptul la brevet apartine aceleia care a depus o cerere de brevet a carei
data de depozit este cea mai veche.
- Daca inventia rezulta dintr-un contract de cercetare, in lipsa unei clauze contrare,
dreptul la brevet de inventie apartine unitatii care a comandat cercetarea,
inventatorul avand dreptul la o remuneratie suplimentara stabilita prin act aditional la
contract
Brevetul de inventie

-poate fi acordat pentru orice inventie avand ca obiect un produs sau un procedeu, in
toate domeniile tehnologice, cu conditia ca aceasta :

- să fie nouă - noutatea unei invenţii se evaluează în raport cu stadiul tehnicii

-să implice o activitate inventivă - O inventie este considerata ca implicand o
activitate inventiva daca, pentru o persoana de specialitate, ea nu rezulta in mod
evident din cunostintele cuprinse in stadiul tehnicii
-să fie susceptibilă de aplicare industrială- O inventie este considerata ca fiind
susceptibila de aplicare industriala daca obiectul sau poate fi fabricat sau utilizat
intr-un domeniu industrial, inclusiv in agricultura

-Durata brevetului de inventie este 20 de ani, cu incepere de la data de

depozit

- Solicitantul care depune o cerere de brevet, precum şi titularul unui brevet

au obligaţia de a plăti pentru procedurile efectuate de OSIM ( ex. taxe
anuale de menţinere în vigoare a brevetului )
 Obiectul inventiei
- Produsul reprezintă un obiect cu caracteristici determinate, definite tehnic prin
părţile sale constructive şi, după caz, constitutive, prin elementele de legătură dintre
acestea, prin forma sa constructivă sau a părţilor constitutive, prin materialele din care
este realizat, prin relaţiile constructive, de poziţie şi funcţionare dintre părţile
constitutive sau prin rolul funcţional al acestora.

-Produse pot fi:

- dispozitive, instalatii, echipamente, masini-unelte, aparate sau ansambluri
de aparate care functioneaza impreuna sau care se refera la mijloace de lucru
pentru realizarea unui procedeu de fabricatie ori de lucru;
- circuite electrice, pneumatice sau hidraulice;
- substante chimice, inclusiv produse intermediare, definite prin elementele
componente si legaturile dintre ele, simbolizate prin formule chimice,
semnificatia radicalilor substituenti, structura moleculara, izometrie sterica,
greutate moleculara sau prin alte caracteristici care le individualizeaza sau le
identifica;
 Produse pot fi

- mijloace sau agenti, substante chimice carora li se indica scopul pentru care
sunt utilizate; sau amestecuri fizice sau fizico-chimice definite prin elementele
componente, raportul cantitativ dintre acestea, structura, proprietatile fizico-
chimice sau alte
- proprietati care le individualizeaza si care le fac aplicabile pentru rezolvarea
unei probleme tehnice.
 Procedeul este obiect al unei inventii, in masura in care constituie solutia tehnica a
unei probleme. Procedeul reprezinta o succesiune logica de etape, faze sau pasi,
definite prin ordinea de desfasurare, prin conditii initiale, cum ar fi materia prima
aleasa, prin parametri, prin conditii tehnice de desfasurare si/sau mijloace tehnice
utilizate.
- o activitate tehnologica de natura mecanica, fizica, chimica, care are ca
efect obtinerea sau modificarea unui produs;
- o metoda de lucru caracterizata prin etape de operare; sau
- o noua utilizare a unui produs sau procedeu cunoscut.
Nu sunt considerate inventii, in special:
- descoperirile, teoriile stiintifice si metodele matematice;
- creatiile estetice;
- planurile, principiile si metodele in exercitarea de activitati mentale, in materie
de jocuri sau in domeniul activitatilor economice, precum si programele de
calculator
- prezentarile de informatii.