Recuperarea sumelor plătite fără temei legal

Sumele plătite fără temei legal, cu titlu de indemnizaţie de şomaj, precum şi debitele
create în condiţiile legii se recuperează de la persoanele care le-au primit în mod necuvenit, pe
baza deciziilor emise de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, care constituie titluri
executorii1 .
Sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizaţie de şomaj se recuperează de la
beneficiari în termenul general de prescripţie legal.
Sumele rămase nerecuperate de la beneficiarii decedaţi nu se mai urmăresc.
Conform art. 76 din Legea nr. 76/2002, angajaţii, care au primit anumite sume de bani din
bugetul asigurărilor pentru şomaj au obligaţia de a restitui integral sumele primite, în situaţia în
care raporturile de muncă le încetează într-o perioadă mai mică de 12 luni de la data încadrării în
muncă în temeiul următoarelor prevederi:2
- art. 55 lit. b din Codul muncii (încetarea contractului individual de muncă ca
urmare a convenţiei părţilor, la data convenită de acestea);
- art. 56 lit. g din Codul muncii (încetarea de drept a contractului individual de
muncă ca urmarea a condamnării penale la executarea unei pedepse privative de
libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti); art. 56 lit. i din
Codul muncii (încetarea de drept a contractului individual de muncă ca urmare a
interzicerii exercitării unei profesii sau unei funcţii, ca măsură de siguranţă sau
pedeapsă complimentară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti
prin care s-a dispus interdicţia);
- art. 61 lit. a din Codul muncii (încetarea contractului individual de muncă în
cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile
de disciplină a muncii sau de la cele stabilite prin contractul individual de muncă,
contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune
disciplinară);
- art. 79 din Codul muncii (demisia); art. 61 lit. b din Codul muncii (încetarea
contractului individual de muncă în cazul în care salariatul este arestat preventiv

1
Art. 47 alin. 1 din Legea nr. 76/2002
2
Alexandru Ţiclea, op. cit.,p.57
 pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură
penală), dacă au fost condamnaţi prin hotărâre judecătorească definitivă.3
Potrivit art. 76 din Legea nr. 76/2002, dacă raportul de muncă încetează potrivit art. 61 lit.
b, angajaţii au obligaţia de a restitui integral sumele primite din bugetul asigurărilor pentru şomaj
numai dacă există o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă; este firească o asemenea
reglementare, deoarece, în timp ce măsura concedierii în temeiul art. 61 lit. b din Codul muncii
nu are la bază culpa salariatului, ci pur şi simplu absenţa sa de la lucru 4, obligaţia de restituire
intervine numai dacă există culpă, respectiv o hotărâre judecătorească definitivă.5
Între cazurile în care salariaţii au obligaţia de a restitui integral sumele primite din
bugetul asigurărilor pentru şomaj nu figurează şi ipoteza prevăzută de art. 56 lit. e din Codul
muncii, potrivit căreia contractul individual de muncă încetează de drept „ca urmare a constatării
nulităţii absolute a contractului, de la data ia care nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor
sau prin hotărâre judecătorească definitivă", în condiţiile în care cauza nulităţii ar putea fi însăşi
fapta culpabilă a salariatului.
De asemenea, între cazurile în care salariaţii au obligaţia de a restitui integral sumele
primite din bugetul asigurărilor pentru şomaj nu se reţin prevederile art. 61 lit. d din Codul
muncii, potrivit cărora angajatorul poate dispune concedierea „în cazul în care salariatul nu
corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat."
Prin urmare, nu se reţine culpa salariatului dacă este concediat pentru necorespundere
profesională, aşa cum s-a arătat deja în doctrina juridică.

3
Idem
4
Ion Traian Ştefănescu, Tratat de dreptul muncii, vol. I, op. cit., p. 510.
5
Alexandru Ţiclea, op. cit.,p.48