Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROTEINE
Busuioc Claudia
Emilian Luana
Lazar Daniel
Proteinele sunt componente de baza ale tuturor
celulelor vii, alaturi de lipide, zaharide, vitamine,
enzime, apa si saruri anorganice, formand impreuna un
sistem complex in cadrul caruia se petrec o serie de
reactii chimice care asigura reproducerea, dezvoltarea
si functionarea normala a fiintelor vii. Sunt
componente ale structurilor celulare si au functii
biologice fundamentale : enzimatice, hormonale ,
imunologice. Sunt proteine unele substante cu
puternica activitate biologica ale celulelor ca:
enzimele, pigmentii respiratori, multi hormoni si
anticorpii. Substanta contractila din fibrele musculare,
din cilii si din flagelele organismelor inferioare, care
poseda proprietatea de a transforma energia chimica in
energie mecanica, este de asemenea o proteina. Ele
intra in structura tuturor celulelor, si ajuta la cresterea
si refacerea celulelor. Ca aspect , la microscop ,
proteinele sunt subtiri , ca niste bastonase gelatinoase.
In organele animale apar sub forma de muschi , piele
,par . Ele se gasesc si in plante , in cantitati mai mici .
Toate sunt amestecuri de compusi complecsi ,
continand carbon , hidrogen , azot , oxigen , uneori si
fosfor , fier , iar de multe ori sulf . Proteinele sunt
principali constituenti ai corpului animalelor .
Indeplinind o mare varietate de functii , se descopera o diversificare deosebita in
alcatuirea lor . S-a demonstrat ca proteinele constituie partea cea mai insemnata din
substanta uscata a celulelor . In corpul omenesc , 15 % din greutate se datoreaza
proteinelor. Analiza lor elementara a fost facuta de chimistul olandez Gerardus
Iohannes Mulder ( 1802 - 1882 ) , extragandu-le din tesuturi animale si vegetale .
Acesta le-a dat , in anul 1838 , la sugestia fostului sau profesor J.J. Berzelius , numele
de proteine , de la grecescul 'protos' , care inseamna primul , in prima linie . Mulder
publica aceasta denumire in 1840 ( in unele tratate apare anul 1843 ) , in limba
olandeza , tradusa apoi si in limba franceza.
- insolubile (fibroase)
- solubile (globulare)
PROTEINE VEGETALE
Organismul animal nu poate sintetiza decat anumiti aminoacizi; altii provin din
proteinele hranei. De aceea, nu este suficient ca hrana animalelor sa contina o anumita
cantitate de proteine, ci acestea trebuie sa cuprinda o cant. suficienta din fiecare
aminoacid esential. Proteinele din lapte, carne, peste, oua, creier, serum, fibrina, soia si
din embrionul de grau contin aminoacizii esentiali in proportie adecvata. In schimb,
hemoglobina, gelatina si multe proteine din vegetale sunt deficiente in unul sau altul
din aminoacizii esentiali. Folosirea exclusiva in alimentatie a acestor proteine duce la
tulburari grave. Lipsa aminoacizilor esentiali din proteinele hranei se manifesta la
animalele tinere a caror crestere inceteaza sau este incetinita. Simptomele de deficienta
dispar daca se completeaza dieta cu lapte.
STRUCTURILE PROTEINELOR NATURALE
Se disting patru grade structurale sau niveluri de organizare dupa complexitatea lor.
Acestea au fost numite structuri primare, secundare, tertiare si cuaternare.
Mai multe asemenea structuri tertiare sunt asociate intre ele formand structuri
cuaternare. Fortele de atractie sunt aceleasi ca in structurile tertiare, dar ele actioneaza
in acest caz intermolecular, unind catene polipeptidice sau elice L-diferite. Un exemplu
de structura cuaternara este acela al hemoglobinei.
IZOLARE SI PURIFICARE
Proteinele solubile sufera usor la incalzire, sau sub actiunea acizilor, a bazelor, a
dizolvantilor organici si a altor compusi chimici, o transformare numita denaturare,
prin care se pierde activitatea biologica specifica. Denaturarea proteinelor consta in
modificarea ireversibila a formei lor spatiale, naturale, in urma desfacerii unor legaturi
din structura moleculei proteice. Aceste modificari se produc fie sub actiunea unor
agenti fizici (caldura, radiatii, ultrasunete) fie sub actiunea unor agenti chimici (solutii
de acizi, baze sau saruri, solventi organici, etc.)
Metoda obisnuita pentru obtinerea proteinelor din solutiile purificate prin dializa
consta in precipitare cu saruri neutre, sulfat de amoniu sau sulfat de sodiu, in stare
solida sau in solutie saturata. Dupa un alt procedeu, precipitarea proteinei se face cu
etanol.
NECESARUL DE PROTEINE
Depinde de necesitatile organismului:
1.Cantitativ: