Lecţia 1: Activitati în echipa

Acesta prima lectie din cursul Idei creative pentru copii se refera la unul din cele mai vechi
si valoroase elemente educative, povestirea. Ofera diferite exercitii practice pentru a ajuta
coordonatorul grupului sa foloseasca povestirea ca baza pentru o multitudine de activitati
creative în care toti copiii participa în egala masura si au ocazia sa-si dezvolte personalitatea
în cadrul grupului.
Scopul povestirilor de tipul pildelor nu este de a da explicatii logice in ceea ce priveste
comportamentul uman. În plus, nici nu exista o modalitate corecta de interpretare a lor.
Mesajul ascuns în subtext al acestui tip de povestiri ramâne în memorie sau chiar în
subconstient mult timp dupa ce au fost spuse. În multe cazuri, ascultatorul nu devine
constient de semnificatia povestii decât atunci când un eveniment din viata lui nu-l pune în
paralel cu aceasta, eveniment care îl determina, de cele mai multe ori, sa preia din
pilde modelele dezirabile de comportament uman.
Când lucrati cu un grup, comentariile trebuie sa ramâna individuale - parerile cuiva sa nu fie
discutate de alte persoane. Toate reactiile personale sunt pretioase pentru persoana la care
ele apar.
O poveste spusa de la început pâna la sfârsit pe acelasi ton nu va implica emotional nici un
ascultator. Momentele cu intensitate mare trebuie sa alterneze cu cele mai putin intensive
pentru ca auditoriul sa-si poata trage rasuflarea. De exemplu, o povestire violenta pe tot
parcursul ei devine monotona si chiar plictisitoare daca nu exista o parte linistita.

Folositi informatiile din aceasta lectie pentru a dezvolta si pentru a

pune in relatie activitatile prezentate în celelalte lectii: Machiajul fetei,
Constructii din carton, Mastile, Costumele, Teatrul de papusi.
1.1. Crearea povestilor ca activitate de grup

Luati o coala mare de hârtie si desenati orizontal linii pentru fiecare copil, apoi îndoiti-o de
doua ori pentru a obtine trei coloane egale.
Îndoiti coala astfel încât sa ramâna vizibila doar o parte. Scrieti ca titlu "Substantive" si
cereti fiecarui copil, pe rând, sa spuna un substantiv. Explicati-le ca acestea sunt cuvinte care
denumesc obiecte, lucruri, fiinte ca: floare, broasca, munte, casa, avion, pestera, baiat,
înghetata, banana etc.
Îndoiti din nou coala fara ca substantivele sa se observe; puneti titlul "Adjective". Cautati
fiecare câte un adjectiv si faceti o alta lista. Explicati copiilor mai mici ca un adjectiv este un
cuvânt care descrie însusiri ale obiectelor, cum ar fi: urias, purpuriu, întunecat, vesel, gustos,
alunecos, inteligent etc.
Pe a treia coloana scrieti "Verbe". Mai ales copiilor mici, explicati-le ce sugereaza verbele si
cereti-le exemple.
Este foarte important ca fiecare copil sa participe si sa fie încurajat sa se gândesca la cele mai
fantastice si originale cuvinte. Pentru copiii foarte mici sau cu dificultati în învatare
coordonatorul poate oferi o lista scurta de cuvinte din care acestia sa aleaga.
Desfaceti coala si veti avea cele trei liste una lânga alta. Acum începe distractia. Nu vom mai
privi coloanele de cuvinte fara nici o legatura, ci sirurile orizontale care formeaza baza povestii
noastre. Din fiecare sir orizontal realizam o propozitie scurta. Cu cât mai bizare si mai
incredibile sunt propozitiile, cu atât mai amuzanta va fi povestea. De exemplu:

FLOARE URIAS ALEARGA

O floare uriasa alerga.

BROASCA PURPURIU MANÂNCA

Broasca purpurie mânca...

CASA ÎNSPAIMÂNTATOR PRIVESTE

...fara sa stie ca este privita de catre Casa Înspaimântatoare...

MUNTE ÎNTUNECAT CAUTA

...de pe Muntele Întunecat.

Alaturati frazele si veti obtine schema unei povesti.

Dezvoltati-o punând întrebari de genul:
- Unde/de unde alerga FLOAREA URIASA?
- FLOAREA URIASA s-a întâlnit cu (a evitat-o, a placut-o pe) BROASCA PURPURIE?
- Ce/pe cine mânca BROASCA PURPURIE?
- Unde se afla CASA ÎNSPAIMÂNTATOARE? La ce priveste casa (ce cauta casa)?
- Ce trebuie sa se gaseasca pe MUNTELE ÎNTUNECAT?
Asigurati-va ca fiecare copil contribuie la alcatuirea povestii. Dupa ce se dezvolta primele
siruri, copiii nu vor mai avea nevoie de încurajare.
 Povestea ar putea incepe în felul urmator:
A fost odata ca niciodata o FLOARE URIASA care statea la
soare când, deodata, din departare, se auzi un tipat groaznic.
- Sper ca BROASCA PURPURIE nu a patit nimic..., spuse
FLOAREA URIASA care îsi lua radacinile si alerga cât putu ea
de repede spre prietena sa, BROASCA PURPURIE. Alerga,
alerga, alerga de-si dadu sufletul pâna ajunse lânga prietena
sa, care mânca mamaliga pe malul baltii.
- Salut, FLOAREO!... spuse broasca.
- Nu ai auzit tipatul acela înfiorator? spuse FLOAREA URIASA.
- Nu, eram prea ocupata, mâncam, a spus BROASCA
PURPURIE.
...Si habar n-aveau de CASA ÎNSPAIMÂNTATOARE care-i
privea de pe MUNTELE ÎNTUNECAT!...

1.2. Punerea în scena a unei povestiri

Filmele, piesele de teatru si spectacolele de televiziune va prezinta foarte detaliat si exact
cum arata eroul principal, lumea în care traieste, dusmanii nesuferiti pe care trebuie sa îi
înfrunte etc. Fiecare spectator vizioneaza aceleasi imagini, aude aceleasi voci, fara a fi nevoie
sa îsi foloseasca imaginatia proprie - el asista pasiv la evenimentele ce se deruleaza în fata
lui.
În ceea ce priveste povestirile, unul dintre aspectele extraordinare este ca ascultatorul poate
crea o lume fantastica, populata de creaturi fantastice si de oameni, toate acestea fiind unice,
asa cum unic este si individul care le-a imaginat. Ascultatorul trebuie sa gândeasca activ, sa
inventeze, sa-si foloseasca imaginatia. Astfel încât, el ajunge sa fie adevaratul autor, regizor
si scenograf.
Din pacate, daca grupul dumneavoastra intentioneaza sa puna în scena o povestire, minunata
unicitate ce caracterizeaza fiecare persoana, cu imaginatia respectiva, poate deveni o
problema: fiecare va avea propria versiune pentru eroul principal, pentru raufacator, pentru
printesa, pentru castel, pentru padurea fermecata etc.
În continuare va oferim o modalitate prin care un grup poate sa determine personalitatea,
portretul, felul de a fi, dimensiunile si chiar mirosul fiecarui personaj si ale fiecarei scene din
povestire; este o modalitate prin care grupul poate "sa dea viata povestirii".
Scopul urmarit: Acela ca întreg grupul sa contribuie egal la crearea personajelor povestirii si
a ambientului în care se desfasoara aceasta.
1. Cititi povestirea copiilor
2. Alegeti un personaj sau un loc din aceasta povestire, de exemplu: Floarea cea uriasa sau
Muntele întunecat.
3. Puneti câte o întrebare, pe rând, fiecarui copil, prin care acesta trebuie sa aleaga între doua
trasaturi opuse.
Exemplul 1: Fiecarui personaj i se poate atribui o personalitate foarte detaliata,
complexa.
Întrebarea Copilul Raspunsul
coordonatorului întrebat copilului
Tânara sau batrâna? Mihai Tânara
Baiat sau fata? Vlad Fata
Grasa sau slaba? Mirela Grasa
Curajoasa sau fricoasa? Ion Curajoasa
Puternica sau fragila? Carmen Puternica
FLOAREA CEA URIASA
ESTE: Urâta sau frumoasa? Daniel Urâta
Desteapta sau proasta? Ancuta Proasta
Calma sau irascibila? Bogdan Irascibila
Blânda sau cruda? Victoria Blânda
Îndemânatica sau
Dalia Neîndemânatica
neîndemânatica
Grupul a stabilit / identificat în Floarea cea uriasa urmatoarele caracteristici: fata tânara,
grasa, curajoasa, puternica, urâta, proasta, irascibila, blânda si neîndemânatica.
Exemplul 2: Orice lucru sau loc poate fi descris.
Copilul Raspunsul
Întrebarea coordonatorului
întrebat copilului
Are cascade sau nu? Mitica Are o cascada.
Este stâncos sau acoperit cu iarba? Dana Stâncos.
Are copaci sau este plesuv? Virgil Are copaci.
Piscul este acoperit de gheata sau este
Elena Vulcan fumegând.
un vulcan fumegând?

MUNTELE Exista o sosea catre vârf sau nu? Sorin Exista o sosea.
ÎNTUNECAT: Are animale si pasari sau nu? Evelina Da.
Animalele/pasarile sunt dragalase sau
Mariana Înspaimântatoare.
înspaimântatoare?
Pesteri
Are pesteri si tuneluri sau nu? Nicoleta

Copilul Raspunsul
Întrebarea coordonatorului
întrebat copilului
MUNTELE ÎNTUNECAT Înalt sau scund? Marius Scund.
ESTE:
Amenintator sau primitor? Maria Primitor.
 Primejdios sau inofensiv? Alex Primejdios.
Se afla în apropiere sau la mare
Florin La mare distanta.
distanta?
Accesibil ascensiunii sau
Cristi Inaccesibil.
inaccesibil?
Piscul se pierde în nori sau într-un
Nadia În nori
cer senin?
În nori negri sau albi? Laura Negri.
Grupul a stabilit ca Muntele întunecat este un loc periculos, dar atragator. Este situat undeva
departe, este solitar, acoperit de nori negri, iar piscul sau vulcanic fumega. Copacii sunt
presarati printre stânci si o cascada se napusteste asupra pantelor abrupte, inaccesibile.
Singura cale de a urca acest munte scund este o sosea ce trece peste un pod înalt, de piatra.
Exista si pesteri si pasari si animale înspaimântatoare.

Exemplul 3: Pot fi stabilite, de asemenea, ambianta, intervalul de timp si chiar

conditiile atmosferice.
Copilul Raspunsul
Întrebarea coordonatorului
întrebat copilului
În trecut sau în viitor? Marian În trecut.
În antichitate sau mai aproape de
POVESTIREA ARE Nicolae În antichitate.
zilele noastre?
LOC:
Într-o lume reala sau fantastica? Octavian Într-o lume reala.
În România sau în strainatate? Cristina În strainatate.
Întrebarea coordonatorului Copilul întrebat Raspunsul copilului
Este zi sau noapte? Ioana Zi.
Este dimineata sau seara? Catalina Dimineata.
Ploua sau este uscat? Dorina Nu ploua.
CADRUL:
Este iarna sau vara? Viorel Vara.
Bate vântul sau nu? Luiza Bate vântul.
Este cald sau rece? Doru Este foarte f-r-r-r-ig.

1.3. Evitarea stereotipurilor

Când dam viata anumitor personaje este foarte usor sa folosim stereotipuri care limiteaza
mesajul povestii si care dauneaza chiar societatii ca întreg întrucât lucrurile învatate în
copilarie constituie baza principiilor si conceptelor dezvoltate pe parcursul vietii.
Iata câteva stereotipuri arhicunoscute: femeia este slaba de înger, pura, inocenta si are
nevoie de un barbat care sa o apere. Vrajitoarea cea rea este batrâna, urâta, îmbracata în
negru si nemaritata.
Tipul care arata bine este totdeauna eroul, barbatul cel sarac puternic si inteligent pentru ca,
de fapt, era fiul unui nobil bogat (un taran nu ar putea avea vreodata asemenea calitati).
Personajul negativ este mereu un negru, un tigan, un strain sau, mai rau, un handicapat ori
dereglat mental etc...
Totusi, nu înseamna ca aceste genuri de personaje nu ar trebui sa apara într-o poveste. Sunt
mii de povesti frumoase care includ astfel de caractere si care formeaza baza multor traditii si
valori culturale; oricum, gradul de anticipare si superficialitate al personajelor tipice nu
sugereaza asa cum ar trebui viata adevarata si nu provoaca cititorul la meditatie, la a ghici, la
a inventa sau poate la a-si schimba parerile despre "raii si bunii".

Gânditi-va la cât de groaznic este pentru o fata care crede ca e prea

plinuta când fata cea grasa din poveste este totdeauna proasta,
invidioasa, lacoma si luata în râs de un print frumos care nu vrea sa o
sarute...

Metoda descrisa mai sus da nastere de obicei la trasaturi de caracter interesante, de exemplu
o persoana care este urâta si buna la suflet, proasta si curajoasa sau un loc care este în
acelasi timp ademenitor si periculos; totusi este posibil sa cadeti în capacana copiilor de a
impune trasaturi arhicunoscute unui personaj. De exemplu, unii copii îl vor vedea întotdeauna
pe print frumos, pe monstru urât etc...
Acest lucru poate fi evitat punând întrebari grupului înainte de a le dezvalui
personajele.

Scrieti numele personajelor pe foi separate, apoi îndoiti-le si puneti-le

într-o mapa. Apoi ...
Puneti membrilor grupului un numar de întrebari despre personajul
nr.1. Pe urma o lista asemanatoare de întrebari despre personajul
nr.2, nr.3 si asa mai departe.
Personajul nr. 1 este:
 Curajos sau las?
 Tânar sau batrân?
 Urât sau frumos?
 Destept sau prost?
 Îi place baletul sau fotbalul?
 Miroase a trandafiri sau a balegar?
 Simplu sau sofisticat?
 Razboinic sau pasnic?
 etc.

Dupa ce raspunsurile la toate întrebarile au fost notate, faceti o mica tombola în care
copiii sa extraga o foaie care sa dezvaluie ca personajul numarul 1 este... printul!

Veti obtine, deseori, povesti amuzante întrucât copiii s-ar putea sa aiba de-a face cu
personaje ca un print las, prost, dansator de balet care trebuie sa salveze o printesa
razboinica, urâta, batrâna din ghearele unui dragon inteligent, sofisticat caruia îi place fotbalul
si care miroase a trandafiri.
Daca lucrati cu un grup mai mare de copii exista riscul ca unii dintre ei sa se plictiseasca pâna
le vine rândul. Pentru a evita acest lucru, coordonatorul trebuie sa nu dea prea mult timp de
gândire copiilor. Ei trebuie sa reia povestea de la început, sa descrie personajele si locurile
unde are loc actiunea.
O idee buna ar fi sa nu va gânditi prea mult pe parcursul unei singure sesiuni. De exemplu,
descrieti o singura scena si doar câteva, 2-3 personaje odata, apoi folositi informatia ca baza
pentru activitati creative, atât la nivel individual, cât si la nivel de grup, cum ar fi:
 desenarea scenelor si personajelor;
 cautarea si colectionarea de materiale pentru realizarea de colaje;
  croirea si chiar confectionarea costumelor personajelor;
 realizarea unei harti a locului de desfasurare a actiunii;
 realizarea de papusi si masti;
 realizarea de modele din lut, plastilina, hârtie etc;
 descrieri imaginative a scenelor sau personajelor;
 interpretarea personajelor complexe, de exemplu, cum poate demonstra floarea
gigantica unui auditoriu ca este atât urâta, grasa si neîndemânateca, cât si curajoasa
si buna la suflet.

Daca povestea se desfasoara în trecut, copiii mai mari pot sa mearga la biblioteca sa
descopere cum traiau oamenii în acea perioada, cel fel de haine purtau cu adevarat etc. Daca
actiunea este dusa în viitor, ei pot afla versiuni din nuvelele stiintifico-fantastice, filme, benzi
desenate etc. sau sa vada ce progrese tehnice s-au facut în ultima vreme.