Tradiţii şi obiceiuri vâlcene de Crăciun şi Anul Nou 24 decembrie 2014,

10:53 deIrina RîpanDevino fan Salvează în arhivă download pdf print article 0
(0 voturi) cuvinte cheie:ccraciun anul noi traditii si obiceiuri valcea tara lovistei
horezu colindat colindatori 0 comentarii 1 share inShare Aboneaza-te la
newsletter Abonare În Ţara Loviştei şi zona Horezu se merge cu Plugusorul.
Foto arhiva Adevarul Cele mai multe obiceiuri şi tradiţii de Crăciun şi Anul
Nou s-au păstrat în satele de la munte, din nordul judeţului Vâlcea. Primele
daruri se fac în Ajunul Crăciunului, când se oferă “colindeţi”, respectiv covrigi,
fructe sau dulciuri. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Caprele negre, "blocate" pe
Valea Oltului, pe marginea DN 7 Angajări la Spitalul Judeţean de Urgenţă din
Râmnicu Vâlcea Vâlcea, în topul judeţelor cu cele mai puţine infracţiuni
sesizate Dis- de -dimineaţă, copiii umblă din casă în casă pentru a primi
colindeţi. Înainte de a primi darurile, cei mici fac urarea ,,Bună dimineaţa la
Moş Ajun/Ne daţi ori nu ne daţi !?’’. “În zona Horezu, dar şi în alte localităţi,
există tradiţia ca flăcăii să facă un foc mare unde se strâng toţi colindătorii. De
aici se pleacă din casă în casă, unde gospodarii îi aşteaptă cu coşurile pline cu
bunătăţi. Colindătorul pune “colindeţul” în traista de la gât şi mulţumeşte
pentru darul făcut, cu formula: “Bogdaproste”, povesteşte profesorul Florin
Epure, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Vâlcea. În nordul
judeţului, în Ţara Loviştei, tinerii se strâng în cete, îşi aleg un şef, iar apoi
pornesc la colindat din poartă în poartă. “În zona Tării Loviştei, colindele,
numite ,,cântece de Crăciun”, diferă de la sat la sat, atât prin versificaţie cât şi
prin linia melodică. Colindătorii se grupează în cete bine rânduite, în «preuci» şi
«strane». Fiecare grup îşi alege un conducător numit de obicei "vătaf", "jude",
în alte zone din judeţ, ,,primar” sau ,,casier”. Acestora li se alătură câţiva flăcăi
care au misiunea de a purta, în saci şi traiste, darurile primite. În Copăceni şi
Racoviţa aceştia sunt numiţi «iepe», iar în Bumbuieşti şi Boişoara li se spune
«măgarii băieţilor», ,,iapă”, la Cucoiu, sau «desăgari» în Titeşti şi Găujani”, mai
spune Florin Epure. Umblatul cu capra şi pluguşorul De la Crăciun până
la Anul Nou, în multe sate din Vâlcea se umbă cu capra sau pluguşorul. Numită
şi “Brezaia”, capra colindă satele din Ţara Loviştei până la Bobotează. “Capra
este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu nelipsiţii lăutari ce acompaniază dansul
caprei. Capra execută un dans frenetic, saltă şi se smuceşte, se roteşte şi se
apleacă, clâmpănind ritmic din falcile de lemn. Spectacolul autentic, trezeşte în
asistenţă fiori de spaimă. Mult atenuat în forma sa citadină actuală,
«reprezentaţia» se remarcă mai ales prin originalitatea costumului şi a
coregrafiei. Cercetătorii înclină să credă că dansul caprei, precum si alte
manifestari ala măştilor (căiuţii - feciori travestiţi în crai, ţurca - masca de taur),
întâlnite şi în satele vâlcene, la vremea Crăciunului, provin din ceremoniile
sacre arhaice închinate morţii şi renaşterii divinităţii”, susţine directorul
Direcţiei Judeţene de Cultură Vâlcea. Pluguşorul este o tradiţie care s-a păstrat
în Ţara Loviştei, dar şi în Depresiunea Horezu. Conform tradiţiei, mai mulţi
tineri îi colindă pe gospodari până la miezul nopţii. La fiecare casă, aceştia
transmit urarea: “Aho, aho, ho-ho,/Mâine anul se-noieşte/ Pluguşorul se
porneşte/Şi începe a brazda/Pe la case a ura./Iarna-i grea, omătu-i mare,/Semne
bune anul are, /Semne bune de belşug,/Pentru brazda de sub plug…”.