Sunteți pe pagina 1din 6

PATOLOGIA CRISTALINULUI

ANATOMIA CRISTALINULUI
CRISTALINUL:
Lentilă biconvexă, transparentă (20D). Situat între iris si corpul vitros. Învelit în
cristaloidă. Este menținut în pozitia sa printr-un sistem de fibre ce formează un
ligament circular (zonula Zinn) care se inseră pe muschii ciliari. Cu ajutorul
muschiului ciliar, îsi poate modifica raza de curbură a suprafetelor sale (procesul
de acomodatie ce permite o vedere clară atât pentru distantă, cât si pentru
aproape).

CLASIFICAREA CATARACTELOR
CATARACTA= scăderea transparentei cristalinului
CONGENITALE: constau în tulburări de transparentă cristaliniene survenite în
cursul sarcinii
Clinic: - albirea orificiului pupilar
- semne de afectare severă a functiei vizuale
DOBÂNDITE:
1. CATARACTELE LEGATE DE VÂRSTĂ (îmbătrânirea cristalinului)
2. CATARACTA PATOLOGICĂ: secundară unor boli sistemice
3. CATARACTA COMPLICATĂ: secundară unor afecti uni oculare
4. CATARACTA TRAUMATICĂ
- prin actiune mecanică (contuzive, cu deschiderea capsulei)
- prin agenti fizici (electrocutare, rad. ionizante)
5. CATARACTELE TOXICE
CLINIC:
SUBIECTIV:
- scăderea AV la distantă, cu îmbunătătire aparentă a vederii de aproape;
- vedere încetosată noaptea sau la lumină puternică;
- aberatii în perceperea culorilor.
OBIECTIV:
Ex. luminii pupilare
Ex. biomicroscopic
TRATAMENT: CHIRURGICAL
Indicatii: - cataracta influientază negativ activitatea pacientului;
- aparitia unor complicatii;
- e împiedicată supravegherea unor afectiuni ale polului posterior.
Tehnici chirurgicale: - extractia extracapsulară manuală a cristalinului.
- facoemulsificarea.

GLAUCOMUL
DEFINITIE
Neuropatie optică progresivă asociată cu:
- presiune intraoculară crescută,
- excavatie progresivă a papilei nervului optic,
- deficit de câmp vizual care nu se datorează unei afectiuni oculare preexistente.
Grup de boli care se care determină pierderea fibrelor nervoase retiniene,
excavatia glaucomatoasă a discului optic si deficit de câmp vizual.
CLASIFICARE
După criteriul etiologic: - glaucom primitiv
- glaucom secundar
După criteriul gonioscopic: - glaucom cu unghi deschis
- glaucom cu unghi închis
Mecanism patogenic: cresterea rezistentei la scurgere a umorii apoase la nivelul
retelei trabeculare.
Mecanism patogenic: apozitia portiunii periferice a irisului pe periferia corneei, cu
închiderea unghiului camerular
GLAUCOMUL PRIMITIV CU UNGHI DESCHIS (GPUD)
FACTORI DE RISC
1. CRESTEREA PRESIUNII INTRAOCULARE
- valori normale: 10-21 mmHg
- Cel mai important factor de risc în glaucom.
2. Rasa
3. Vârsta
4. Istoricul familial
5. Boli sistemice (DZ; HTA; hTA)
6. Boli oculare ( miopia)
Simptome
Semne obiective
Modificări ale discului optic
Cresterea presiunii intraoculare
Defecte perimetrice
TRATAMENT
1. MEDICAMENTOS
Prostaglandine
Betablocante
Inhibitori ai anhidrazei carbonice
Parasimpaticomimetice
2. TRATAMENTUL LASER ( trabeculoplastia)
3. TRATAMENTUL CHIRURGICAL
- ameliorarea drenajului - chirurgia filtrantă;
- sisteme artificiale de drenaj;
- reducerea producerii de UA: chirurgia ciclodistructivă.

GLAUCOMUL PRIMITIV CU UNGHI ÎNCHIS (GPUI)


FORMA ACUTĂ (ATACUL ACUT DE GLAUCOM)
CLINIC:
- debut brusc: - durere oculară Si perioculară
- scăderea bruscă a AV
- halouri colorate în jurul surselor luminoase
- greaTă, vărsături
- bradicardie
- examen obiectiv:
- congestie intensă perikeratică
- edem cornean
- CA de profunzime redusă, mai ales în periferie
- UA încetosată
- pupilă în midriază medie areflexă
- atrofie iriană sectorială
- opacităti cristaliniene
DIAGNOSTIC POZITIV: -ochi rosu dureros
- CA mică
- pupilă în midriază areflexă
- PIO crescută
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
- cu alte cauze de ochi rosu
- alte cresteri importante ale PIO
- cefaleea si durerea oculară din cursul migrenelor
- cu afectiuni gastrointestinale
TRATAMENTUL ATACULUI ACUT DE GLAUCOM
1. Scăderea rapidă a PIO prin tratament medicamentos
- acetazolamidă (i.v. sau p.o.)
- alte medicamente ce scad debitul de secretie al UA
- agenti osmotici (manitol 20%, glicerol)
- inducerea miozei prin instilatii de pilocarpină
2. Anularea blocajului pupilar
- iridotomie cu laserul
- iridectomia chirurgicală
3. Atitudinea fată de ochiul congener: iridotomie laser

REFRACTIA OCULARĂ
DIOPTRUL OCULAR
Ochiul = sistem optic convergent
- cornee
- UA
- cristalin
- vitros
REFRACTIA STATICĂ
REFRACTIA DINAMICĂ

ACOMODATIA
Acomodatia reprezintă capacitatea ochiului de a vedea clar obiecte situate la
orice distantă de ochi.
Obiect situat la distantă (repaus acomodativ) → muschi ciliar relaxat → zonulă
tensionată → convexitatea cristalinului minimă
Obiect situat la aproape (acomodatie) → contractia muschiului ciliar → relaxarea
zonulei → bombarea cristalinului
HIPERMETROPIA
Este o ametropie stigmică în care planul focal al imaginii este situat înapoia
planului retinian.
Clasificare:
- după valoarea dioptrică: - mică (sub 3 D)
- medie (3-6 D)
- mare( peste 6 D).
Dpv etiologic: - axială
- de curbură
După raportul cu acomodatia:
- H. totală
- H. manifestă
- H. latentă
Simptome
Cefalee frontală;
Vedere incomfortabilă la distantă, încetosată de aproape
La copii, strabism (deviatie oculară intermitentă sau permanentă).
TRATAMENT
- hipermetropiile constitutionale - corectia lor.
- hipermetropiile dobândite - tratamentul etiologic.
Corectia hipermetropiei:
1. Lentilele aeriene convergente
= cea mai mare lentilă convergentă cu care pacientul vede cel mai bine
- strabism convergent →corectia totală a hipermetropiei.
- strabism divergent → o subcorectie cu 1-2 D
2. Lentilele de contact sunt indicate în:
- hipermetropia forte;
- anizometropii (hipermetropice sau mixte) forte.
3. Tratamentul chirurgical al hipermetropiei este putin utilizat.

MIOPIA
Este un viciu de refractie stigmic în care razele de lumină ce pătrund în ochi
paralel cu axul vizual sunt focalizate înaintea retinei.
CLASIFICARE
• după valoarea dioptrică: - M. mică (sub 3D)
- M. medie (3-6 D)
- M. mare (peste 6 D).
•după componenta dioptrică interesată:
- M. axială
- M. de curbură
- M. de indice
• din punct de vedere clinic:
- M. simplă
- M. patologică (degenerativă)
MIOPIA DEGENERATIVĂ (MIOPIA FORTE)
Leziuni corioretiniene ce constituie coroidoza miopică:
- Conusul miopic peripapilar ( semilună alb-gălbuie la marginea discului optic)
- Stafilomul posterior
- Pata Fuchs
- Vizibilitate exagerată a retelei coroidiene
TRATAMENT
1. Corectia cu lentile aeriene divergente = se prescrie cea mai mică lentilă
divergentă care asigură un confort vizual bun;
• subcorectia intentionată → în strabismul convergent • supracorectia → în
strabismul divergent;
• în miopia forte → subcorectie de 2-3 dioptrii la fiecare ochi
2. Lentilele de contact:
- suprimă impresia de diminuare a mărimii obiectelor produsă de lentilele
divergente cu putere mare;
- măresc limitele câmpului vizual;
- ameliorează AV.
3. Chirurgia refractivă
Mecanisme prin care se produce scăderea puterii refractive a corneei:
- bombarea corneei periferice si aplatizarea corneei centrale, prin incizii radiare
(keratotomie radiară);
- modelarea suprafetei anterioare a corneeei cu laserul (fotokeratectomia
refractivă sau LASIK);
- plasarea unor lenticule corneene pe corneea receptoare, ce modifică curbura
anterioară a acesteia (epikeratoplastia).

ASTIGMATISMUL
Este o ametropie asferică în care puterea de refractie a ochiului nu este identică
în toate meridianele.
CLASIFICARE
● după meridianul interesat:
- A. regulat
- A. neregulat
Astigmatismele regulate
- A. simple, în care un meridian e ametrop, iar celălalt emetrop.
- A. mixte: ambele meridiane principale sunt ametrope, dar ametropia este
diferită
- A. compuse, în care meridianele au o ametropie de acelasi fel, dar diferită ca
valoare
SIMPTOME
- în A. mici: - astenopie acomodativă, mai ales la munci de precizie;
- încetosări tranzitorii ale vederii;
- cefalee exacerbată de concentrarea vizuală.
- în A. mari: - scăderea AV, vedere încetosată;
- înclinarea sau rotatia capului;
- îngustarea fantei palpebrale;
- apropierea textelor de citit de ochi
DIAGNOSTIC: - refractometrie
- keratometrie
TRATAMENT

I. ASTIGMATISMELE REGULATE
1. Lentilele aeriene
- în A. simplu - lentile cilindrice (convergente sau divergente), plasate
perpendicular pe meridianul ametrop;
- în A. compus sau mixt - lentile sferocilindrice.
2. Lentilele de contact - sferocilindrice (torice), care au raze de curbură diferite pe
cele două meridiane principale.
3. Corectia chirurgicală, pentru - astigmatismele mari
- cele postchirurgicale
- cele care generează anizometropii severe.
II. ASTIGMATISMELE NEREGULATE pot fi corectate cu ajutorul unor procedee
care regularizează suprafata corneană si corectează viciul de refractie restant:
- lentile de contact dure;
- epikeratoplastie;

- keratoplastia perforantă (transplantul perforant de cornee).

TULBURĂRILE ACOMODATIEI
1. PRESBIOPIA
- reprezintă diminuarea progresivă a răspunsului acomodativ, generată de
pierderea elasticitătii capsulei si materialului cristalinian.
• se instalează la toti indivizii, indiferent de preexistenta ametropiilor.
• interesează de o manieră simetrică ambii ochi.
• miopii compensează presbiopia prin renuntarea la lentilele divergente; la
hipermetropi e agravată de îndepărtarea ochelarilor.
CLINIC: - jenă la lucrul de aproape
- cefaleea si senzatia de arsură oculară ce fac imposibilă continuarea
activitătii de aproape.
CORECTIA PRESBIOPIEI se face cu lentile convexe ce se adaugă la corectia
pentru distantă. Ca regulă generală se prescrie cea mai slabă lentilă convergentă
ce permite o vedere bună de aproape. Corectarea presbiopiei se poate realiza
pe acelasi ochelar (bi, tri, multifocal) sau pe un ochelar separat.
2.. SPASMUL ACOMODATIV se caracterizează prin aparitia unui efect
acomodativ în exces fată de necesităti; debutează brusc, cu cefalee, vedere
încetosată, fotofobie, diplopie.
3. PARALIZIA ACOMODATIEI constă în pierderea tonusului muschiului ciliar
(cauze locale /generale).

S-ar putea să vă placă și