Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DIAREEA ACUTA
Definitie: Diareea reprezinta cresterea
frecventei si scaderea consistentei scaune-
lor. Ea apare ca urmare a perturbarii
transportului apei si electrolitilor la nivelul
lumenului gastro-intestinal.
Diareea acuta reprezinta cea mai frecven-
ta boala gastro-intestinala a sugarului si
copilului mic.
Diareea reprezinta o cauza frecventa
de deces datorita starilor septice si
sindroa-melor de deshidratare acuta
pe care le antreneaza.
Diareea predomina in regiunile cu
stan-darde socio-economice scazute.
ETIOLOGIE:
bacteriana (in special in sezonul
cald):
1. Bacterii enteropatogene:
- E.coli – enteropatogen
- enteroaderent
- enterotoxigen
- enterohemoragic
- enteroinvaziv.
- Shigella – Sh.disenteriae (grup A)
- Sh.flexneri (grup B)
- Sh.boydii (grup C)
- Sh.sonnei (grup D).
- Campylobacter jejuni
- Salmonella
- Vibrio cholerae
- Yersinia enterocolitica
- Plesiomonas Shigelloides.
2. Virusuri (mai ales in anotimpul rece):
rotavirus, enterovirus,adenovirus.
3. Paraziti intestinali:
- protozoare: giardia lamblia,entamoeba
histolytica,balantidium coli.
- Nematode: ascaris lumbricoides,strongy-
loides stercolaris,ancylostoma duodena-
le.
- Alte metazoare parazite: fasciola hepati-
ca,enterobius vermicularis,taenia.
Factori favorizanti:
- Prematuritatea si varsta mica;
- Erori dietetice : supra sau
subalimentatia;
- Imunodeprimatii.
PATOGENIA:
Diareea acuta se poate produce prin 2
mecanisme:
1. Agentii bacterieni produc exotoxine care
reduc fluxul de apa si saruri minerale din
intestin in enterocit.Are loc si o crestere
a secretiei de apa si electroliti dinspre
lumenul intestinal spre enterocit. Asa
actioneaza: E.coli,Shigella,Salmonella,
vibrionul holeric,Stafilococ auriu.
2. Bacteriile si virusurile por patrunde
in mucoasa intestinala pe care o
modifica morfologic determinand
tulburari ale functiilor de digestie si
absorbtie.Vor de-clansa diaree. Prin
acest mecanism ente-roinvaziv
produc diaree E.coli,Shigella,
Salmonella tiphy.
TABLOU CLINIC:
Debut cu febra,varsaturi,dureri abdominale,
scaune diareice.Intensitatea manifestarilor
clinice variaza in raport cu agresivitatea
agentului patogen si cu intensitatea pierderilor
de apa si electroliti.
Sugarul si copilul mic isi schimba zilnic
jumatate din lichidul extracelular (adultul
schimba numai 14% din lichidul extracelular).
De aici si riscul mai mare la deshidratare a
sugarului comparativ cu adultul.
Sugarul se poate deshidrata fie prin aport
insuficient de lichide (inapetenta,varsa-
turi),fie prin pierderi excesive (diaree,
transpiratii,perspiratii insensibile).
In functie de cantitatea de electroliti si de
lichid pierduta,diareile pot fi:
- Usoare – fara semne de deshidratare
acuta (pierderile de apa sunt mai mici de
5% din greutatea corporala);
- Medii – cu semne moderate de deshidra-
tare ( pierderi de apa de 5-10% din
greutatea corporala);
- Severe (grave) – cu semne severe de
deshidratare si semne severe de suferinta
neurologica ( pierderi mai mari de 10% din
greutatea corporala).
In raport cu pierderile de electroliti,
deshidratarea poate fi : hiponatremica,
normonatremica,hipernatremca.
Simptomatologia variaza in functie de
gradul dezechilibrului hidro-electrolitic si al
acidozei metabolice.
Sugarul cu deshidratare acuta grava
prezinta: febra,diaree,tegumente
uscate,palide,marmora-te, cianoza peri-
oro-nazala; pliu cutanat abdo-minal
lenes,globi oculari infundati;FA depri-
mata;extremitati reci, cianotice; tahicardie;
respiratii rare,ample (acidotice);oligurie;
tulburari neurologice si psihice (obnubilare
si coma in deshidratare hipernatremica;
convulsii in deshidratarea hiponatremica).
EXAMENELE PARACLINICE:
- coprocultura: identifica agentul patogen;
testarea sensibilitatii la antibiotice
ghideaza conduita terapeutica.
- Hemoleucograma: hemoconcentratie,
leucocitoza cu polinucleoza in diareea
bacteriana; leucopenie cu limfocitoza in
diareile virale.
- Explorarea echilibrului acido-bazic (prin
ASTRUP sau rezerva alcalina) apreciaza
severitatea acidozei metabolice.
- Ionograma sangvina stabileste tipul
electrolitic de deshidratare:
- hiponatremica ( Na sub 130
mEq/l);
- hipernatremica (Na peste 150
mEq/l).
- hipokaliemia poate fi evidentiata
atit prin ionograma cat si prin ECG.
Diagnosticul etiopatogenic are valoare
orientativa si precizeaza tipul de diaree
acuta:
- pt.tipul enterotoxigen pledeaza numarul
mare de scaune si caracterul lor apos;
prezenta de mai putin de 10 leucocite in
coprocitograma;
- Pt.tipul enteroinvaziv pledeaza caracterul
pio-muco-sangvinolent si nr.redus al
scaunelor;prezenta a peste 10 leucocite in
coprocitograma.
TRATAMENT:
Important este tratamentul patogenic :
corectarea tulburarilor hidro-electrolitice
si acido-bazice.
1. Reechilibrare hidro-electrolitica
- In caz de deshidratare usoara sau medie,
cu toleranta digestiva buna,rehidratarea
se face pe cale orala cu solutii de elec-
troliti de tipul : Gesol, Prolyte,
Rehidralyte,Pedialyte.
Solutia de Gesol contine: 20g.glucoza,
3,5g. NaCl, 1,5g. KCl, 2,5g.
NaHCO3.
Aceasta solutie se dizolva in 1 l. de
apa fiarta si racita si se adm.in
cantitate de 150-200 ml/kg.
2. Tratamentul dietetic: 4 etape:
Dieta hidrica efectuata cu solutii de
rehidratare orala descrise
anterior,timp de 12-20 ore.
Dieta de tranzitie: consta in adm.de
vegetale antidiareice bogate in celuloza si
pectina: morcov,orez,banane,roscove.
Principalele preparate sunt:
- MO 3% sub 2 luni sau 5% peste 2 luni +
5% glucoza.
- SM 30% sub 2 luni sau 50% peste 2 luni +
5% glucoza
Acestea se adm.in cantitate de 180-200
ml/kg,timp de maxim 24 ore.
Realimentarea: se face cu preparate de
lapte fara lactoza,hipoalergenice,cu
continut mineral scazut : Milupa HN25,
Morinaga NL33,Humana H, All 110.
In caz de intoleranta la proteinele laptelui
de vaca se adm.lapturi avand ca sursa de
proteine soia: Nutrilon soia,Prosobee,
Isomil.
La copilul alimentat la san,realimentarea
se face pastrand laptele de mama.
Realimentarea se face progresiv prin
introducerea treptata de preparat dietetic
de lapte nedepasindu-se120-150 ml/kg/zi.
La sugarul peste 6 luni se pot adm.orez
pasat,branza de vaci,carne fiarta si
pasata,uleiuri vegetale.
Revenirea la alimentatia corespunzatoare
varstei se va face treptat. Se vor inlocui
produsele de lapte dietetic cu alimentele
folosite in mod curent pentru copil.
Tratamentul etiologic: se va face in
functie de agentul etiologic izolat in
coprocultura si in functie de sensibilitatea
lui la antbiotice.
- In diareea neetichetata etiologic se poate
adm.: Furazolidon 6-7 mg/kg/zi;
Colimicina 100.000 ui/kg/zi;
Biseptol 7-10 mg/kg/zi.
- In diareea cu E.coli enteroinvaziv :
Colistin,Gentamicina 3-5 mg/kg/zi,i.v.
- In diareea cu E.coli enterotoxigen:
Colimicina,Biseptol.
- In diareea cu Shigella: Ampicilina
100mg/kg/zi,Colimicina,Biseptol.
- In diareea cu Salmonella:
Ampicilina,Cloranfenicol 50 mg/kg/zi,
Biseptol,Cefalosporine generatia a II-
a.
Tratamentul simptomatic:
- antitermice: Paracetamol,Aminofena-
zona,Ibuprofen.
- antiemetice: Metoclopramid,Fenobar-
bital.
- combaterea meteorismului abdominal.
- antidiareice: Smecta, Hydrasec,Biotics,
Ecoflorina,Ercefuril.
Tratamentul anticonvulsivant: Diazepam
0,3-0,5 mg i.m. sau i.v.;Fenobarbital 3-5
mg/kg/zi.
PROGNOSTICUL bolii este favorabil
in cazurile usoare sau medii si sever
in formele cu deshidratare acuta
grava.
EVOLUTIA bolii poate fi mascata si
de diferitele handicapuri biologice:
prematuritate,distrofie,anemie,malfor
ma-tii si deficite imune.
Sindromul de
deshidratare acuta
Definitie
o manifestare clinico-biologica potential severa
o cauze posibile multiple (cel mai frecvent: boala
diareica acuta ± varsaturi)
o consecinta a pierderii in scurt timp (24-48 ore) a
unei cantitati insemnate de apa si electroliti ,
echivalenta cu pierderea unui procent din greutatea
corporala
o in evolutie se adauga si dezechilibrul acido-bazic
o pana la colaps hipovolemic si anhidremic si grave
tulburari de senzoriu (coma)
Clasificarea deshidratarilor
Varsta< 3 luni
Pierdere ponderala> 10%
Colaps
Natremie > 170 mEq/l
Natremie < 120 mEq/l
ph<7,2
Rehidratarea endovenoasa
• Indicatii:
• SDA > 10 %
• SDA 5-10% fara toleranta gastrica (varsaturi repetate) / daca tentativele de
rehidratare orala esueaza
Deshidratare hiponatremica:
(Na+ normal – Na+ masurat) × G(kg) × 0,5 = ml NaCl 5,85% de
administrat
+ nevoile fiziologice (2 mEq/kg/zi)
Deshidratare hipernatremica:
Ser fiziologic administrat LENT
!! Scaderea prea rapida a sodiului – risc de edem cerebral (se scade Na +
cu maxim 12 mEq/l in 24 ore)
Monitorizarea terapiei