Tema: Sistemul bugetar

1. Conceptul de buget. Funcțiile bugetului.

2. Principiile bugetare.
3. Sistemul bugetar al Republicii Moldova. Bugetul Public Național.

1. Bugetul public național este o categorie fundamentală a științei finanțelor, a cărui definire
cunoaște două abordări: una economico-financiară și una juridică. Prin bugetul public e proiectează și se
desfășoară activitatea financiară, putând aprecia că bugetul public reflectă activitatea privind finanțele
publice ale unui stat.
Sub aspect economico-financiar, „ conceptul de buget public național este o noțiune sintetică a
patru instituții juridice diferite: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, Fondul Asigurărilor
Obligatorii de Asistență Medicală și bugetele locale ale comunelor, orașelor și ale raioanelor.”
Resursele și cheltuielile reflectate în bugetele menționate anterior, cumulate la nivel național,
alcătuiesc resursele financiare publice totale, respectiv cheltuielile publice totale care, după consolidare
prin eliminarea transferurilor dintre bugetele respective, evidențiază dimensiunile efortului financiar
public, pe anul respectiv,
starea de echilibru sau de dezechilibru, după caz.
Bugetul reprezintă deci, un plan financiar, ceea ce sugerează ideea de echilibru între două
componente: venituri și cheltuieli.
Sub aspect juridic, bugetul reprezintă un act legislativ prin care sunt prevăzute și autorizate
veniturile și cheltuielile anuale ale statului.
Volumul și structura veniturilor și cheltuielilor bugetare diferă de la o țară la alta în funcție de nivelul
de dezvoltare economică a statului respectiv, de condițiile social-politice interne, precum și de
conjunctura internațională.
Veniturile și cheltuielile publice nu sunt simpli indicatori ai bugetului, ci îndeplinesc rolul unor
pârghii folosite de stat pentru stimularea dezvoltării sau restrângerii unor activități, a producției și
consumului anumitor produse, pentru influențarea anumitor categorii sociale în realizarea acțiunilor în
care statul este direct interesat.
Funcțiile bugetului:
1. Funcția legislativă – bugetul are caracter de lege și tot ce este inclus în lege are caracter
imperativ, obligatoriu.
2. Funcția politică – reflectă programul politic al Guvernului.
3. Funcția financiară – exprimarea în forma bănească a necesarului de venituri și cheltuieli a
statului pentru o perioadă de timp.
4. Funcția publică – bugetul este un mijloc de satisfacere a nevoilor publice ale întregii societăți.
Baza legislativă a existenței și funcționării Bugetului Public Național al Republicii Moldova este: (cu
modificările ulterioare):
 Legea cu privire la sistemul bugetar și procesul bugetar, 1996
 Legea cu privire la finanțele publice locale, 2003
 Legea cu privire la sistemul public de asigurări sociale, 1999
 Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, 1998
 Legea finanțelor publice și responsabilităților bugetar-fiscale, 2014
 Legile bugetare anuale.
2. Bugetul se prezintă ca un act de previziune administrativă și, în același timp, este un tablou comparativ
al veniturilor și cheltuielilor publice aferente perioadei la care se referă. Astfel, bugetul trebuie să reflecte
cât mai real posibil resursele ce pot fi mobilizate și destinația acestora, să permită compararea la finele
exercițiului bugetar a veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate și să ofere posibilitatea analizării
veniturilor pe surse de proveniență și a cheltuielilor pe destinații. Aceste cerințe sunt specifice principiilor
bugetare. Printre principiile bugetare se numără:
1. Principiul anualității - Bugetele se aprobă pentru perioada unui an bugetar. Toate operațiunile de
încasări și plăți bugetare efectuate pe parcursul unui an bugetar aparțin anului corespunzător de
executare a bugetului.
2. Principiul unității monetare - toate operațiunile de încasări și plăți bugetare se exprimă în monedă
națională.
3. Principiul unității - toate încasările și toate plățile autorităților /instituțiilor bugetare se reflectă și se
efectuează exclusiv în/din bugetul de la care se finanțează. Resursele și cheltuielile bugetelor, formate în
cadrul sistemului bugetar, se consolidează în bugetul public național.
4. Principiul universalității - toate resursele și cheltuielile bugetare se reflectă în buget în sume brute.
Resursele bugetelor componente ale bugetului public național sânt destinate finanțării tuturor
cheltuielilor prevăzute în bugetele respective, fără a stabili relații între anumite tipuri de resurse și
cheltuieli.
5. Principiul balansării - orice buget trebuie să fie balansat. Cheltuielile bugetare trebuie să fie egale cu
veniturile plus sursele de finanțare.
6. Principiul durabilității și stabilității - politica bugetar-fiscală și prognozele macro bugetare pe termen
mediu, în baza cărora se fundamentează bugetele anuale, se elaborează în conformitate cu regulile
bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege și se actualizează periodic pentru a asigura stabilitate
macroeconomică și durabilitate finanțelor publice pe termen mediu și lung.
7. Principiul performanței - resursele bugetare se alocă și se utilizează în mod econom, eficient și eficace,
cu respectarea principiilor, regulilor și procedurilor de management financiar și control. Bugetele se
fundamentează pe performanță.
8. Principiul transparenței - bugetele se elaborează, se aprobă și se administrează în mod transparent
având la bază: procesul bugetar, bazat pe un calendar bugetar și proceduri transparente; roluri și
responsabilități bine definite în procesul bugetar; informație bugetară cuprinzătoare, elaborată și
prezentată publicului într-o manieră clară și accesibilă. Proiectele de acte normative în domeniul bugetar-
fiscal se supun consultării publice în conformitate cu legislația privind transparența în procesul decizional,
iar rapoartele cu privire la executarea bugetelor se fac publice.
3. Finanțele publice cuprind totalitatea resurselor financiare acumulate în numele statului și distribuite de
către stat pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor sale. În funcție de nivelul de administrare, finanțele
publice se împart în finanțe administrate de Guvern și finanțe administrate de autoritățile administrației
publice locale.
Bugetul public național cuprinde (BPN):
a) bugetul de stat (BS);
b) bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS);
c) fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM);
d) bugetele locale (BUAT).
BS+BASS+FAOAM formează bugetul consolidat central.
BUAT cuprind bugetele locale de nivelul întâi (bugetele satelor/comunelor, orașelor/municipiilor,
cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți) și bugetele locale de nivelul al doilea (bugetele raionale, bugetul
central al unității teritoriale autonome Găgăuzia, bugetele municipale Bălți și Chișinău), care în ansamblu
formează bugetul consolidat local.
Bugetele se structurează conform clasificației bugetare, care se constituie din:
a) clasificația organizațională;
b) clasificația funcțională;
c) clasificația programelor;
d) clasificația economică;
e) clasificația surselor.
Bugetul de stat se administrează de către Ministerul Finanțelor.
Bugetul asigurărilor sociale de stat se administrează de către Casa Națională de Asigurări Sociale.
Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală se administrează de către Compania Națională
de Asigurări în Medicină.
Bugetele locale se administrează de către autoritățile executive locale.