Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Specializarea Turism și Dezvoltare Regională

INTERCOMUNALITĂȚILE DIN JUDEȚELE

ALBA, ARAD ȘI HUNEDOARA

Student – Irimia Bogdan

Iași – 2019
 Populația vârstnică
În exprimarea cantitativă a gradului de îmbătrânire demografică trebuie stabilită vârsta de la
care o persoană este considerată ca făcând parte din segmentul vârstnic. Nu există o definiţie unică
în acest sens, această limită de vârstă fiind stabilită în funcţie de domeniul de studiu. Dacă se
studiază îmbătrânirea în legătură cu regimurile de pensionare, limita care se impune este cea de 65
de ani. Dacă însă se analizează dependenţa vârstnicilor faţă de activi, atunci se preferă vârstele de
75, 80, sau chiar 85 de ani.
Principala cauză a îmbătânirii demografice este tranziţia de la un nou regim de reproducere
a populaţiei, de la regimul traditional, caracterizat prin rate înalte de natalitate şi fertilitate, la
regimul modern, cu rate scăzute de natalitate şi mortalitate.
În județele Alba-Arad-Hunedoara, indicele de îmbătrânire are valori cuprinse între 0,3 şi 8,8,
unde valorile maxime apar înregistrate în partea de est a județului Arad, partea de nord a județului
Hunedoara și partea de nord-vest a județului Alba. Valorile minime se înregistrează în special în
zonele urbane, iar aceste valori sunt prepoderente în județul Arad care au ca punct central
municipiul Arad și au o răspândire radiară. Dacă analizăm cartograma putem oberva că valorile
ridicate apar acolo unde accesibilitatea este mai dificilă, unde lipsesc drumuri sau drumurile nu
sunt modernizate, pe când valorile minime apar în lungul rețelelor de drum.
Ca o consecinţă directă a accentuării treptate a procesului de îmbătrânire demografică, va
apare în societate o nouă presiune: raportul dintre numărul indivizilor care intră pe piaţa muncii şi
contribuie la buget şi fondurile de asigurări sociale de pensii şi de sănătate şi numărul persoanelor
vârstnice care sunt beneficiari ai fondurilor de pensii şi de sănătate, raport care scade continuu,
creând dezechilibre.
Efectele procesului de îmbătrânire asupra desfăşurării vieţii economice şi sociale, cât şi
asupra evoluţiilor demografice viitoare, determină alte perturbaţii la nivelul populaţiei şcolare,
populaţiei fertile şi populaţiei în vârstă aptă de muncă
 Populația ocupată
Populatia ocupata este segmentul cel mai important al populatiei active si cuprinde toate
persoanele de 14 ani si peste, care, în perioada de referinta, au efectuat o activitate economica sau
sociala producatoare de bunuri si servicii în una din ramurile economiei nationale, în scopul
obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata în natura sau alte beneficii. Aceasta nu cuprinde
șomerii.
Populația ocupată, cunoaște două procese ce prezintă determinari complexe, chiar imposibil
de reparat in totalitate. Primul proces este îmbătrânirea demografică a forței de muncă ocupate, are
o condiționare predominant demografică prin intermediul evolutiei specifice a populatiei active.
Aceasta conditionare este marcată de o puternică amprentă social – economica provocata, pe de
o parte, de cresterea duratei medii a vieții, de sporirea intervalului de școlarizare și pregătire
profesională , pe de alta parte scăderea vieții reale , a standardului de viata a populatiei , in general
, si a populatiei varstnice, in special.
Un alt proces este cel de ruralizare a populatiei ocupate, proces semnalat incepand din 1996.
La fel ca si in cazul imbatranirii demografice , ruralizarea fortei de munca efective a fost si este
datorata interdependentelor economice, demografice, sociale, politice. Criza economica profunda
si prelungita pe care întâlnit-o România a determinat modificari în fluxurile migratorii interne ale
populației, in marea ei majoritate aflata in cautarea asigurarii traiului de subzistenta.
În macrojudeţul Alba-Arad-Hunedoara distribuţia populației ocupate este relativ uniformă
însă excepțiile o reprezintă zonele urbane care prezintă un raport mai ridicat datorită diversității
economice și a numărului ridicat de locuri de muncă. Iar o altă excepție o reprezintă mediile rurale
izolate care prezintă valori minime în ceea ce privește populația ocupată datorită economiei
limitate la anumite ramuri sau sectoare economice. Se poate observa că rata populației ocupate
este ridicată în zona căilor de comunicație deoarece aceste căi facilitează dezvoltarea economiei,
astfel odată cu dezvoltarea economiei apar și locuri de muncă.
 Populația dependentă
Dezvoltarea socio-economică este direct influenţată de evoluţia demografică în general
precum şi de mişcarea naturală, migratorie şi de procesul de îmbătrânire demografică în special.
Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de raportul de dependenţă după vârstă care exprimă
raportul dintre populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) şi restul populaţiei şi ne arată sarcina
socială pe care o suportă segmentul populaţiei adulte care are cea mai importantă contribuţie la
realizarea bugetului familial şi are de asemenea un rol activ în formarea tinerei generaţii. Nu este
identic cu raportul de dependenţă economică, care se calculează ca raport între populaţia inactivă
şi cea activă.
Raportul de dependenţă demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă
“dependentă” (persoane sub 15 ani şi de peste 64 ani) şi populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani)
exprimat la 100 de persoane.
În aria noastră de studiu distribuţia indicelui de dependenţă este uniformă, unde judeţul Alba
înregistrând cele mai multe valori a acestui raport de dependență în partea de nord a județului, ceea
ce înseamnă că numărul persoanelor active ce întreţin persoanele inactive sunt relativ puţine. Odată
ce mergem spre vest observăm că valorile aceste încep să scadă dar apar tot în partea de centru si
de vest a județului Arad, însă județul Hunedoara e la polul opus în ceea ce privește valorile
maxime, deoarece aceste apar izolat în partea de nord. Partea de sud şi centrul macrojudeţului,
valorile indicelui de dependenţă sunt într-o scădere, ceea ce înseamnă că numărul persoanelor
capabile de muncă pot întreţine oamenii inactivi, iar problemele sociale sunt majoritatea rezolvate.
Acolo unde apar acele valori ridicate ale acestui raport este dat de faptul că unele unități
administrativ teritoriale datorită condițiilor fizico-geografice, în zonele cu altitudini mai mari dar
și a condițiilor economice, numarul vârstnicilor depăşindu-l pe cel al tinerilor, deoarece acolo nu
există o atracție în ceea ce privește sectorul economic.
 Populația șomeră
Unul din obiectivele principale ale politicii economice, în orice tara, este acela al asigurarii
ocuparii depline a fortei de munca. Problema ocuparii fortei de munca constituie una din
preocuparile importante ale analizei macroeconomice. În cazul analizei macroeconomice prin
ocuparea deplina a fortei de munca se întelege o situatie când rata somajului are un anumit nivel,
acceptat (circa 4% este considerata rata naturala a somajului). De aceea se considera mai indicat
termenul de ocupare înalta a fortei de munca în locul celui de ocupare deplina totala).
Numarul somerilor este alcatuit din toate persoanele de 14 ani si peste, care, în cursul
perioadei de referinta, îndeplinesc simultan urmatoarele conditii: nu lucreaza, neavând un loc de
munca, sunt disponibile sa înceapa imediat lucrul sau sunt în cautarea unui loc de munca. Rata
somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea somajului, calculându-
se sub forma unui raport între numarul de someri si populatia de referinta (de obicei populatia
activa).
În ceea ce privește macrojudețul, putem observa că această rata a șomajului este ridicată în
partea de nord și est în special în județul Alba, pe când valorile scăzute apar predominant în județul
Arad. Valorile ratei șomajului din macrojudeț sunt situate în intervalul 0,1 și 299,6. Rata șomajului
este în strânsă legătură cu populația ocupată astfel este într-o legătură cu economia unei zone,
astfel mediile rurale sunt mai dispuse a avea o rată a șomajului mai ridicată față de mediile urbane
datorită a mai multor factori (exodul tinerilor către mediul urban în căutarea unui loc de muncă
sau pentru continuarea studiilor, economia simplistă prin locuri puține de muncă, atractivitate
scăzută, ș.a.).
 Atractivitatea
Atractivitatea unei zone se referă la posibilitatea acelei zone respective de a fi locuită, se
referă la condițiile pe care le poate oferii zona, astfel criteriile care se iau în calcul pentru a vedea
cât de atractivă este sau nu acea zonă sunt următoarele: poziția geografică care poate crea eficiență
pentru dezvoltare sau impedimente prin izolarea acelei zone. Alt criteriu este dat de căile de acces
care sunt în strânsă legătură cu poziția geografică, unde se poate remarca faptul că zonele izolate
dispun de căi de comunicații relativ scăzute, astfel zonele urbane dispun o gamă largă de
transporturi, începând de la cel rutier, până la cel aerian. Potențialul turistic este un alt factor ce
definește atractivitatea unei zone prin potențial natural, prin potențial antropic. Resursele materiale
și baza materială este un factor ce face diferența dintre mediul rural și cel urban, sau într-o zonă
turistică sau non-turistică.
Indicele de atractivitate în cazul nostru este ridicat în zonele orașelor reședință de județ și în
lungul marilor căi de comunicații (autostrăzi,drumuri europene, căi ferate), unde zona cu cea mai
mare extindere a atractivității o reprezintă județul Arad. La polul opus cu valori scăzute ale
atractivității apar în sudul județului Hunedoara și în sudul județului Alba, iar valorile maxime
înregistrate ale indicelui de atractivitate se află în municipiile Alba-Iulia și Arad, datorită faptului
că acestea sunt reședință de județ, dispun de o economie dezvoltată față de mediile urbane mai
mici și față de mediile rurale, de centre de educație mai dezvoltate, de echipamente tehnico-
edilitare mai dezvoltate.
 Populația școlară
Educaţia este percepută ca o funcţie vitală a societăţii, iar şcoala drept principala instituţie
prin care societatea îşi perpetuează existenţa Astfel şcoala este un “factor cheie “ al dezvoltării.
De la şcoală se aşteaptă astăzi totul : să îi ajute pe tineri să cunoască trecutul şi să întleagă prezentul,
să îi ajute să conştientizeze şi să îşi asume responsabilitatea pentru a se implica în orientarea
destinului colectivităţilor către un viitor dorit. Din acest punct de vedere orice problemă cu care se
confruntă acest sistem de învăţământ trebuie analizată, dezbatută şitrebuie cautate soluţii pentru o
eventuala ameliorare. Pe această linie se înscriu şi problemele de abandon şcolar şi problemele
comportamentale.
Analizând repartiţia teritorială a populației școlare în macrojudeţul Alba-Arad-Hunedoara,
acesta este ridicat în special în zonele urbane unde cele mai mari valori apar în orașele reședință
de județ și în orașele ce sunt poziționate în lungul căilor de comunicație, iar valorile cele mai mici
se înregistrează în mediul rural și mai ales în zonele izolate ale mediului rural. Valorile înregistrate
în macrojudeț sunt situate între valorile de 0,1 și 32,8 școlari. Cele mai scăzute județe apar în
județul Hunedoara în special în partea de vest a județului.
 Populația analfabetă
România este țara cu cei mai mulți analfabeți din Europa. Șase la sută din populație nu știe
carte, adică 150.000 de români trebuie să-și pună amprenta, pentru că nu pot să semneze. Cei mai
mulți dintre copii abandonează școala din cauza sărăciei, dar și a lipsei de educație a părinților,
care nu înțeleg importanța școlii. Cei mici sunt trimiși la muncă pentru a sprijini familia, sau pur
și simplu nu au ce să îmbrace pentru a merge la școală. Cauza principală a analfabetismului în
România este dată de abandonul școlar.
Abandonul şcolar nu este o problemă nouă, de-a lungul timpului au fost realizate multiple
cercetări pentru identificarea şi prevenirea eşecului şcolar. Odată cu trecerea timpului şi apariţia
unor noi factori ce contribuie la acest fenomen negativ în rândul elevilor, schimbarea viziunii
educativ – informative şi formative , egalitatea de şanse privind educaţia, suportul psihopedagogic
oferit în şcoli , este necesară o implicare a tuturor factorilor ce contribuie la educaţia şcolară pentru
stoparea şi eventual eradicarea acestui fenomen.
Abandonul şcolar este un fenomen periculos, deoarece el determină efecte negative atât în
plan psihologic individual, respectiv o alterare a imaginii de sine a elevului în cauză, care-şi va
pierde tot mai mult încrederea în propriile posibilităţi şi capacităţi ajungând să dezvolte o teamă
de eşec, cât şi pe plan social, pentru că eşecul şcolar permanentizat „stigmatizează”, „etichetează”
şi conduce la o marginalizare socială cu un nivel crescut de comportamente deviante şi
infracţionale. Abandonul şcolar are la bază mai mulţi factori care pot fi diferiţi, dar cel mai adesea
asociaţi, elevul se confruntă cu o serie de dificultăţi şcolare care au ca principale cauze: propria
persoană, părinţii şi familia, şcoala , comunitatea locală, etc.
Dacă stăm și analizăm analfabetismul la nivel de marojudeț putem observa că valorile
ridicate apar în centrul și nordul macrojudețului, iar la nivel de județ valoarea maximă înregistrată
apare în partea de sud a județului Arad, iar cele mai multe valori ridicate apar în județul Hunedoara.
 Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara
Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară reprezintă un instrument la îndemâna autorităţilor
administraţiei publice locale prin care acestea pot furniza în comun, prin asociere cu alte unităţi
administrativ teritoriale, servicii publice aflate în propria responsabilitate.are. Asociaţiile de
dezvoltare intercomunitară pot asigura, cu precădere în cazul unei astfel de fragmentări, o calitate
îmbunătățită a serviciilor publice furnizate cetăţenilor din colectivităţile locale membre. Un astfel
de instrument vine să compenseze insuficienţa fondurilor aflate la disponibilitatea administraţiei
locale, lipsa unui personal specializat capabil să atragă finanţări, elimină probleme generate de
condiţiile de mediu şi răspunde condiţiilor impuse de criteriile de eligibilitate prevăzute în
programele operaţionale.