UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANŢA

FACULTATEA DE NAVIGAȚIE ȘI TRANSPORT NAVAL

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator ştiinţific
Conf. Univ. Dr. Ing. Bârsan Eugen

Absolvent

Voicu Daniel

2016
 UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAȚIE ȘI TRANSPORT NAVAL
Specializarea: Inginerie economică în domeniul transporturilor

Studiu privind probabilitatea

deversărilor de produse petroliere
în apele adiacente coastei
canadiene

Coordonator ştiinţific
Conf. Univ. Dr. Ing. Bârsan Eugen

Absolvent

Voicu Daniel

Constanţa

2016
 Declaraţie

Prin prezenta declar că Proiectul de Diplomă cu titlul „ ANALIZA COMPARATĂ A

FACTORILOR ...” este scris de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie
de învăţământ superior din ţară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele
de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului.

Constanţa, data

Absolvent Voicu Daniel

(semnătura în original)
 Cuprins

Listă figuri 9
Listă tabele 9
Introducere 11
1. Noţiuni introductive 13
1.1. Unităţi 13
1.2. Abordarea statistică 13
2. Transportul de petrol în Canada 15
2.1. Încărcări şi descărcări pe teritoriul apelor canadiene 15
2.2. Hibernia 23
2.3. Portul Hawkesbury 24
2.4. Saint John 24
2.5. Quebec 24
2.6. Traficul de petrol în apele de pe coasta de vest a Statelor Unite 24
3. Deversări de petrol produse de nave de tip tanc petrolier 25
3.1. Deversări de petrol la nivel global 25
4. Determinarea probabilităţii de deversare 29
4.1. Clasificarea deversărilor în funcţie de dimensiune 29
4.2. Deversӑrile de petrol excepțional de mari 29
4.2.1. Scurt Istoric 29
4.2.2. Deversări de petrol nerafinat de dimensiuni exceptional de mari pe teritoriul
Canadei 33
4.3. Deversări de petrol nerafinat de dimensiuni extrem de mari, foarte mari şi mari 33
4.3.1. Deversări de petrol nerafinat de dimensiuni mari în Canada 33
4.3.2. Deversări de petrol nerafinat de dimensiuni mari în Canada 37
4.4. Traficul de petrol nerafinat pe coasta de vest a Statelor Unite 38
4.5. Deversări de petrol nerafinat de dimensiuni mici şi medii 38
4.6. Deversări produse de tancuri petroliere ce transportau produse petroliere
excluzând petrol nerafinat 39
 4.6.1. Deversări de produse petroliere de dimensiuni mari produse de nave de tip
tanc 39
4.6.2. Deversări de produse petroliere de cantităţi foarte mari de produse petroliere
41
4.6.3. Deversări de produse petroliere de dimensiuni mici şi mijlocii 42
4.7. Sumarul frecvenţelor de deversare 42
5. Calculul şi analiza frecvenţelor de deversare regionale 45
5.1. Riscul relativ 45
5.2. Evaluare naţională 46
Bibliografie 49
 Listă figuri
Figura 3.1. Numărul deversărilor majore de produse petroliere (> 700 tone) la nivelul 26
global în perioada 1970 – 2012

Figura 4.1.. Cantităţile de petrol deversat mai (mii de tone) în perioada 1970-2014 34

Listă tabele
Tabelul 2.1. Tonajul de produse petroliere încărcate şi descărcate din porturile canadiene 16
în Canada în anul 2015
Tabelul 2.2. Tonajul de produse petroliere încărcate şi descărcate din porturile canadiene 17-22
în Canada în anul 2015
Tabelul 2.3. Cantitatea de produse petroliere încărcate şi descărcate înainte şi după 23
construirea staţiei de petrol la Hibernia, în funcţie de port
Tabelul 3.1. Clasificarea incidentelor ce duc la deversări de petrol şi produse petroliere 25
de pe navele de tip tancuri, după cauză
Tabelul 3.2. Nave de tip tanc petrolier implicate în deversări în perioada 1969 – 1973 27
(include tancuri ce conţineau petrol sau produse petroliere)
Tabel 4.1. Categorii de deversări de petrol şi produse petroliere în funcţie de cantitatea 29
deversată
Tabel 4.2. Deversări de petrol nerafinat de dimensiuni exceptional de mari 30-32
Tabel 4.3. Numărul deversărilor cantităţi de petrol nerafinat mai mari de 1000 barili 34-35
produse de tancuri petroliere la nivel mondial şi cantităţile de petrol transportate
Tabel 4.4. Ratele de deversare globale 36
Tabel 4.5. Ratele de deversare globale pentru perioada 1974-1992 36
Tabel. 4.6. Frecvenţa scurgerilor de petrol pentru deversări mari (>1000 barili) în port, 37
în ape restricţionate (<50nm) sau în larg (>50nm)
Tabelul 4.7. Deversări de petrol nerafinat din nave de tip tanc petrolier în ape canadiene 39
în perioada 1973-2014
Tabelul 4.8. Frecvenţele de deversare de petrol nerafinat produse de tancuri petroliere 39
Tabel 4.9 Deversări accidentale de produse petroliere mai mari de 1000 barili pe 40
teritoriul apelor
Tabel 4.10. Deversări de produse petroliere în ape canadiene produse de nave de tip tanc 41
Tabel 4.11. Frecvenţele de producere a scurgerilor de produse petroliere în ape 41
canadiene
Tabel 4.12. Frecvenţele de deversare şi cantităţile medii şi mediane pentru fiecare din 43
cele şase categorii expuse
Tabel 5.1. Numărul de deversări pe an pentru Regiunile CCG ( regiunie Pazei de Coastă 47
Canadiene)
 Introducere
Scopul lucrării este de a prezice frecvenţa deversărilor de petrol din navele petroliere în
diverse regiuni şi zone din Canada. Aceste informaţii pot fi folosite pentru identificarea
regiunilor şi zonelor din Canada care ar trebui să fie punctul central al eforturilor de planificare
de urgență a deversărilor de petrol pentru Paza de Coastă Canadiană (Coast Guard Canadian -
CCG). informațiile pot fi de asemenea de ajutor în a decide nivelul de efort necesar. Acest studiu
aprofundează mai mult analiza deversărilor mari de petrol.

În primul capitol se va face referire la unităţile de măsură folosite în această lucrare.

Subiectul analizei fiind petrolul şi produsele petroliere, acestea vor fi tona şi barilul.
În capitolul al doilea se vor calcula cantităţile de petrol transportate pe teritoriul apelor
canadiene, atât la nivelul întregului stat, cât şi pe fiecare regiune a ţării din clasificate după
organizarea pazei de coastă canadiene (CCG).

În următorul capitol se vor detalia deversările de petrol cauzate de nave de tip tanc
petrolier ce au avut loc la nivel global, numărul acestora precum şi cantităţile deversate.

În capitolul al IV-lea, se vor determina probabilităţile de deversare a petrolului nerafinat,

precum şi a produselor petroliere, în funcţie de dimensiunea scurgerii, după un scurt istoric a
celor mai mari deversări de petrol produse la nivel mondial. În acest sens se va face analiza după
clasificarea deversărilor pe şase categorii: deversări de cantităţi excepţional de mari, extrem de
mari, foarte mari, mari, medii şi mici, atât la nivel globl cât şi pentru teritoriul Canadei în
particular. Se vor defini segmentul de volum de produs deversat pentru fiecare din categorie.

În ultimul capitol se vor calcula şi analiza frecvenţele de deversare pentru teritoriul

Canadei, pentru fiecare regiune în parte.
 1. Noţiuni introductive

1.1. Unităţi

Se vor folosi două tipuri de unităţi de măsură: baril şi tonă. Industria de petrol și gaze
internațională lucrează cu unitatea de volum de baril de petrol (care este diferită atât de unitatea
de baril în SUA cât și de unitatea de volum baril din Marea Britanie). Există 6.29 butoaie de
petrol într-un singur metru cub (m3). Pentru a converti între butoaie și tone este nevoie greutatea
specifică a uleiului, deoarece un butoi este o unitate de măsură de volum și o tonă este o măsură
a masei. O conversie aproximativă pentru acest studiu este de 7.2 barili de petrol pe tonă de ulei.
Aceasta presupune o greutate medie de ulei de 0,87 sau o densitate API de 30 °.
Principalul motiv pentru utilizarea unităților de barili în studiu este faptul că cele mai multe
statistici colaterale sunt luate de la publicațiile Serviciului de Management al SUA minerale care
funcționează exclusiv cu unităţi de volum de barili de ulei.

1.2. Abordarea statistică

Există numeroase studii cu privire la probabilitatea deversărilor petroliere marine, dar

acestea nu au folosit aceleași baze de date și abordări statistice și astfel au produs rezultate
diferite. Abordarea utilizată în această lucrare este foarte simplă. Se presupune că există o
corelație directă între frecvența deversare și cantitatea de ulei transportată de navă. Aceasta
înseamnă, de exemplu, că un sistem care are un trafic petrol de două ori mai mult decât un alt
sistem va avea o probabilitate de deversare de două ori mai mare.
Această abordare este adoptată după o metodă dezvoltată de Serviciul de Management al
Mineralelor din SUA (Minerals Management Service - MMS) pentru analiza scurgerilor de țiței
pentru cisterne/(nave) mari. În 2013 MMS a analizat la nivel mondial scurgerile de petrol
nerafinat pentru a determina cea mai bună metodă de expunere la risc pentru normalizarea
datelor de deversare [1].
După analiza frecvențelor deversărilor din punct de vedere al duratei voiajului, dimensiunea
navei, cantitatea de petrol transportat, locaṭia incidentului şi alte considerente s-a ajuns la
concluzia că o expunere simplă a volumelor de petrol transportate (de exemplu, miliarde de
barili) este la fel de bună ca orice altă metodă în estimarea riscului de deversare.

13
14
 2. Transportul de petrol în Canada

2.1. Încărcări şi descărcări pe teritoriul apelor canadiene

După cum a fost specificat, probabilitea frecvenţelor de deversare pentru suprafaţa din
vecinitatea unui port va fi calculată pe baza cantităţii transportată în port, şi anume cantitatea de
petrol încărcată şi scoasă din port, respectiv, adusă şi descărcată. Expedierea petrolului cu
ajutorul ambarcaţiunilor navale sunt consemnate de către Departamentul de Statistici Canada [2],
[14].

Anual, informaţia cu privire la fiecare port include:

 Cantitatea şi tipul de marfă petrolieră livrată ( de la un alt port Canadian sau din afara
statului);
 Numărul de transporturi efectuat;

Tipurile de petrol includ ţiței (petrol nerafinat) şi diverse produse petroliere, inclusiv
benzină, motorină, păcură ușoară, combustibil pentru turbină de aviație, kerosen, combustibil
greu, și amestecuri bituminoase. Pentru scopurile noastre vom presupune că riscul de deversări
de petrol este identică în cazul în care:

a) petrolul sau produsele petroliere sunt mutate într-un port și descărcate

b) petrolul sau produsele petroliere sunt încărcate în portul respectiv pentru a fi transportat în
afară.

De asemenea, vom presupune că odată în apele canadiene, nu există nicio diferență de risc
între navele care sosesc din porturi internaţionale și nave din porturi interne. Există o diferență,
totuși, între riscul asociat cu transportul de țiței şi cel asociat cu transportul de produse petroliere,
așa cum va fi menţionat mai târziu (acest lucru are de-a face cu dimensiunea de nave implicate).
Din acest motiv, vom păstra aceste statistici separate.

Tabelul 2.1 prezintă cantitatea de petrol transportată în și din porturi canadiene, sortate în
funcţie de regiunea CCG, și în funcţie de tipul de petrol (petrol nerafinat sau produse petroliere).
Tabelul 2.2 este același ca și Tabelul 2.1, dar prezintă o detaliere pentru porturile din fiecare
regiune.

15
 Regiunea CCG Petrol Produse petroliere Total

Tone Tone Tone

Pacific Încărcare 2,176,460 2,176,460 2,176,460

Descărcare 19 1,521,466 1,521,485

Total 1,048,478 2,649,467 3,697,945

Central (Arctic) Încărcare 156,557 156,557

Descărcare 323,171 323,171

Total 479,728 479,728

Central (Ont) Încărcare 2,347,683 2,347,683

Descărcare 4,221 1,997,394 2,001,615

Total 4,221 4,345,077 4,349,298

Laurentian Încărcare 588 3,239,786 3,240,374

Descărcare 7,180,026 4,907,666 12,087,692

Total 7,180,614 8,147,452 15,328,066

Maritimes Încărcare 5,807,635 8,296,053 14,103,688

Descărcare 18,167,067 4,065,711 22,232,778

Total 23,974,702 12,361,764 36,336,466

Newfoundland Încărcare 3,535,731 3,277,058 6,812,789

Descărcare 3,634,269 1,681,731 5,316,000

Total 7,170,000 4,958,789 12,128,789

Total 39,378,015 32,942,277 72,320,292

Tabelul 2.1. Tonajul de produse petroliere încărcate şi descărcate din porturile canadiene în
Canada în anul 2015 [3], [15]

16
Regiunea CCG Port Petrol Produse Total
petroliere

Pacific Bella Coola Descărcat 3,840 3,840

Campbell River Descărcat 38,532 38,532

Courtenay Descărcat 9,814 9,814

Crofton Descărcat 6,706 6,706

EAST COAST VANC ISL Descărcat 173,516 173,516

Eaquimalt Descărcat 2,129 2,129

Fitz Hugh Sound Descărcat 386 386

Râul Gold Încărcat 4,794 4,794

Descărcat 10,274 10,274

Nanaimo Descărcat 104,632 104,632

New Westminster Încărcat 57,508 57,508

Descărcat 152 152

Alice Descărcat 42,959 42,959

MCNeill Descărcat 6,776 6,776

Râul Powell Descărcat 28,346 28,346

Insula Queen Charlotte Descărcat 587 587

Skidegate Descărcat 17,761 17,761

Vancouver Încărcat 1,048,459 1,065,699 2,114,158

Descărcat 19 957,256 957,275

Victoria Descărcat 117,800 117,800

Pacific Total 1,048,478 2,649,467 3,697,945

Central (Arctic) Plaja All Descărcat 2,172 2,172

Golful Arctic Descărcat 20,093 20,093

Insulele Belcher Descărcat 1,495 1,495

Insula Broughton Descărcat 24,350 24,350

17
 Port Petrol Produse Total
petroliere

Capul Aston Descărcat 20,093 20,093

Capul Dorset Descărcat 2,919 2,919

Churchill Încărcat 24,856 24,856

Descărcat 18,219 18,219

Golful Frobisher Descărcat 54,295 54,295

Igloolik Descărcat 4,085 4,085

Inuvik Încărcat 315 315

Descărcat 21,226 21,226

Lacul Harbour Descărcat 1,456 1,456

N.W.T. Nes Încărcat 99,949 99,949

Descărcat 117,481 117,481

Pangnirtung Descărcat 4,573 4,573

Golful Repulse Descărcat 1,544 1,544

Golful Resolute Descărcat 14,087 14,087

Tuktoyaktuk Încărcat 31,437 31,437

Descărcat 8,314 8,314

Yellowknife Descărcat 6,769 6,769

Central (Arctic) 479,728 479,728

Total

Central (Ont) Britt Descărcat 81,227 81,227

Clarkson Încărcat 75,773 75,773

Descărcat 188,624 188,624

Hamilton Încărcat 154 154

Descărcat 2 191,499 191,501

Kingston Descărcat 24,322 24,322

Kingsville Încărcat 447 447

18
 Port Petrol Produse Total
petroliere

Marathon Descărcat 25,434 25,434

Morrisburg Descărcat 51,456 51,456

Nanticoke Încărcat 860,999 860,999

Descărcat 124,149 124,149

Oakville Încărcat 257,733 257,733

Descărcat 167,384 167,384

Oshawa Încărcat 3,425 3,425

Descărcat 45,362 45,362

Insula Peele Descărcat 447 447

Portul Colborne Încărcat 3,631 3,631

Descărcat 28,394 28,394

Portul Stanley Încărcat 5,479 5,479

Descărcat 18,212 18,212

Sarnia Încărcat 1,121,411 1,121,411

Descărcat 4,219 495,327 499,546

Sault Ste-Marie Descărcat 279,297 279,297

Golful Thunder Descărcat 84,024 84,024

Toronto Încărcat 6,028 6,028

Descărcat 79,759 79,759

Windsor Ont. Încărcat 12,603 12,603

Descărcat 112,477 112,477

Central (Ont) Total 4,221 4,345,077 4,349,298

Lurentian Baie Comeau Încărcat 8,673 8,673

Descărcat 157,404 157,404

Blanc Sablon Descărcat 3,676 3,676

19
 Port Petrol Produse Total
petroliere

Chandler Descărcat 29,158 29,158

Gaspe Descărcat 71,267 71,267

Havre St-Pierre Descărcat 4,794 4,794

Insulele Madeleine Descărcat 63,402 63,402

Matane Încărcat 6,719 6,719

Descărcat 88,822 88,822

Montreal/Contrecoeu Încărcat 588 1,524,245 1,524,833

Descărcat 579 2,587,419 2,587,998

New Richmond Descărcat 48,135 48,135

Port Alfred Descărcat 101,607 101,607

Port Cartier Descărcat 130,580 130,580

Quebec Nord Încărcat 580 580

Descărcat 54,969 54,969

Quebec North Shore Încărcat 50 50

Descărcat 50 50

Quebec/Levis Încărcat 1,689,458 1,689,458

Descărcat 7,179,447 815,042 7,994,489

Rimouski Descărcat 212,957 212,957

Ponte Noire Încărcat 10,061 10,061

Descărcat 441,137 441,137

Trois-Rivieres Descărcat 84,271 84,271

Valleyfield Descărcat 12,976 12,976

Laurentian Total 7,180,614 8,147,452 15,328,066

Maritimes Bayside Încărcat 10,633 10,633

Belledune Descărcat 75,301 75,301

20
 Port Petrol Produse Total
petroliere

Charlottetown Încărcat 6,178 6,178

Descărcat 369,784 369,784

Chatham Descărcat 176,734 176,734

Cohasset Încărcat 818,421 818,421

Dalhousie Descărcat 806,287 806,287

Grand Manan Descărcat 5,569 5,569

Halifax Încărcat 4,933 1,454,267 1,459,200

Descărcat 3,662,826 1,140,441 4,803,267

NS NES/N.E. NDA Încărcat 12,562 12,562

PEI NES/I.P.E. NDA Descărcat 16,844 16,844

Portul Hawkesbury Încărcat 4,984,281 287,974 5,272,255

Descărcat 5,666,188 330,393 5,996,581

Saint John Încărcat 6,524,439 6,524,439

Descărcat 8,031,766 1,594,111 9,625,877

Sydney Descărcat 299,969 299,969

Yarmouth Descărcat 56,565 56,565

Maritimes Total 23,974,702 12,361,764 36,336,466

Newfoundland Botwood Descărcat 124,245 124,245

Clarenville Descărcat 9,933 9,933

Come by Chance Încărcat 3,174,237 3,174,237

Descărcat 3,321,005 140,845 3,461,850

Corner Brook Descărcat 246,166 246,166

Dildo Încărcat 1,964 1,964

Fortune Încărcat 29 29

Golful Goose Descărcat 80,151 80,151

21
 Port Petrol Produse Total
petroliere

Grand Bank Încărcat 2,769,988 2,769,988

Holyrood Încărcat 95,779 95,779

Descărcat 561,898 561,898

Lewisporte Descărcat 93,544 93,544

Marystown Descărcat 14,724 14,724

NFLD NES/T.N. NDS Descărcat 34,365 34,365

Port Aux Basques Descărcat 25,728 25,728

St Johns Încărcat 452,480 5,049 457,529

Descărcat 324,760 324,760

Stephenville Descărcat 25,372 25,372

Whiffenhead Descărcat 313,264 313,264

Încărcat 313,263 313,263

Total Newfoundland 7,170,000 4,958,789 12,128,789

Total 39,378,015 32,942,277 72,320,292

Tabelul 2.2. Tonajul de produse petroliere încărcate şi descărcate din porturile canadiene în
Canada în anul 2015 [3],[15]

O analiză similară a transportului de produse petroliere a fost efectuată de către

Autoritatea de Consult şi Audit din Canada (Consulting and Audit Canada - CAC) într-un studiu
cu privirea la riscului de deversare realizat pentru Paza de Coastă Canadiană [5].
Cantitatea de petrol şi produse petroliere a crescut de la 65 milioane la 76 milioane tone
în decursul a 4 ani. Diferenţele în porturile principale sau puncte de încărcare sunt exemplificate
în Tabelul 2.3. În aceste porturi menţionate în tabelul 3 se consituie aproximativ 85% din
cantitatea totală de produse.

22
Port Cantitatea de produse petroliere încărcată şi descărcată
(mii de tone)

1998 1994

Saint John 16,150 17,826

Portul Hawkesbury 11,269 5,142

Quebec 9,684 10,439

Come by Chance 6,636 5,000

Halifax 6,262 6,909

Montreal 4,113 5,450

Grand Bank (Hibernia) 4,067a 0

Vancouver 3,071 2,634

Whiffen Head (Nfld. Transshipment 3,047a 0

Terminal

Sarnia 1,621 1,432

Total: 65,920 54,832

Tabelul 2.3. Cantitatea de produse petroliere încărcate şi descărcate înainte şi după

construirea staţiei de petrol la Hibernia, în funcţie de port [15], [6]

2.2. Hibernia

Prima schimbare majoră din 1994 în 1998 a fost când s-a descoperit o sursă de petrol pe
terenul Hiberia de lângă Newfoundland şi produce aproximativ 2.8 milioane tone pe an.
Terminalul Grand Banks nu a devenit operaţional până în Octombrie 1998, deci petrolul extras
din Hibernia erau transportate direct în porturile din S.U.A. În prezent, aproximativ 2/3 din
petrolul extras din Hibernia este transportată direct în porturile S.U.A (în nave petroliere de câte
115,000 DWT) şi 1/3 în Whiffen Head unde este depozitată temporar şi apoi transportată în nave
mai mici (78,000 DWT) către porturile din S.U.A. Astfel, cantitatea de produse petroliere
încărcată din Hibernia şi transporturile din Whiffen Head este de peste 7 milioane de tone pe an,
aproximativ 10% din cantitatea totală de produse petroliere transportată în Canada (şi aproape
20% din transportul de petrol). Într-adevăr, cantitatea de produse petroliere transportată la
Whiffen Head este luată în calcul de două ori (o dată pentru încărcare şi o dată pentru descărcare,
dar pentru analiza riscului undei deversări aceasta analogie este corectă întrucât fiecare acţiune
presupune a avea acelaşi risc de accident de deversare.

23
2.3. Portul Hawkesbury
O altă schimbare majoră în transportul produselor petroliere este situţia la terminalul din
Portul Hawkesbury. Aici activitatea principală este de a aduce petrol din Europa în nave
petroliere de 250,000 DWT şi transferul acestora în nave petroliere în raza celor de 80,000 DWT.
Aceste nave mai mici vor transporta petrolul în porturi de pe coasta de nord-est a Statelor Unite.
Activitatea în portul Hawkesbury se face în acest mod pentru simplul motiv că navele petroliere
în care sunt transportate iniţial sunt fie prea mari pentru a acosta în porturile din S.U.A., fie
sutructura lor nu este conformă cu regulile de siguranţă ale Statelor Unite.
În orice caz, activităţile de transportare de produse petroliere au crescut cu peste 100%
faţă de anii ’90, ceea ce preupune un risc de deversări accidentale destul de mare când 11
milioane tone unt transportate anual (14% din întreaga cantitate de produse petroliere
transportată în Canada pe apă, şi 26% din cantitatea totală de petrol transportată pe navă). Ca şi
în cazul Whiffen Head, aceeaşi cantitate de produse petroliere se va lua în considerare de două
ori, atunci când se vorbeşte de riscul deversărilor accidentale.

2.4. Saint John

Toate celelalte porturi majore, inclusiv Saint John, au avut aproximativ aceeaşi cantitate
de petrol şi produse petroliere transportată înainte şi după construirea sursei de la Hibernia. În
portul Saint John se efectuează cele mai mari transporturi de produse petroliere din punct de
vedere al cantităţii. Nave petroliere de 200,000 DWT sau chiar mai mari aduc petrol din surse
externe , iar nave de toate dimensiunile transport produsele petroliere în şi din port. Această
zonă, inclusiv zona de sud a Golfului Fundy ce este traversată de nave pentru a ajunge la portul
Saint John, este considerate a fi zona cu cel mai mare risc de deversări accidentale din stat,
atunci când se vorbeşte de transportul de petrol şi produse petroliere.

2.5. Quebec
Zona Quebec/Levis reprezintă de asemenea o zonă cu un risc ridicat de deversări numai
din simplul fapt că volumele de petrol şi produse petroliere sunt foarte mari. La aceasta se
adaugă şi riscul legat de faptul că navele petroliere destinate pentru Quebec sunt nevoite să
străbată o distanţă mare pe lângă linia de coastă a Canadei. Navele ce efectuează această rută
trebuie mai înâi să treacă prin apele la sud de regiunea Newfoundland, să traverseze Strâmtoarea
Cabot, să treaca mai de-a lungul Golfului St. Lawrence şi în final să navige efectiv pe râul St.
Lawrence. Această rută aduce un risc adiţional pentru regiunile Newfoundland şi Maritimes.

2.6. Traficul de petrol în apele de pe coasta de vest a Statelor Unite.

O problemă similară de “tranzit” există şi pe coasta de vest a Statelor Unite. O cantitate
foarte mare de petrol din Alaska este transportată pe linia coastei de vest a Canadei şi un procent
din aceasta este trimisă în porturi din statul Washington, cantitatea rămasă fiind transportată mai
departe înspre sud. Cantitatea totală adusă în porturile din Washington este de 27.7 milioane de
tone. Este aproximativ aceeaşi cantitate transportată în Nova Scoţie şi New Brunswick la un loc.
Ruta aleasă de navele petroliere de-a lungul coastei canadiene nu prezintă un risc ridicat
deoarece se deplasează la o distanţă rezonabilă de ţărm, însă ele sunt nevoite să traverseze prin
Strâmtoarea Juan de Fuca, la o distanţă destul de mică de Insula Vancouver. Acest traseu
prezintă un risc considerabil pentru Canada , ce va fi prezentat în captitolul 4.

24
 3. Deversări de petrol produse de nave de tip tanc petrolier
3.1. Deversări de petrol la nivel global

Accidentele navale ce implică ambarcaţiuni de tip tanc petrolier pot fi divizate în două
categorii: accidentele ce rezultă în urma unor operaţii efectuate în porturi sau terminale petroliere
şi accidente rezultate din coliziuni, accidente sau alte evenimente neprevăzute. Se poate observa
în tabelul 2.1. că majoritatea deversărilor accidentale de petrol şi produse petroliere apar în urma
unor activităţi de rutină, cum ar fi încărcare, descărcare, buncheraj, acostare activităţi ce se petrec
în mod normal în porturi sau terminale.
Marea majoritate a acestor deversări presupune o cantitate mică de produs vărsat, în peste
85% din cazuri fiind vorba de o cantitate mai mică de 7 tone. Deversările datorate unor accidente
navale, coliziuni, sau acostare vor fi de cantităţi considerabil mai mari. Aceste incidente vor fi
principalul obiectiv în acest studiu.

< 7 tone 7-700ne >700 tone Total

Operaţiuni

Încărcare/Descărcare 2756 291 17 3064

Buncheraj 541 24 0 565

Alte activităţi 1162 47 0 1209

Accidente

Coliziuni 150 229 85 464

Eşuări 219 191 103 513

Defecţiuni la corul navei 552 73 40 665

Incendii şi Explozii 149 16 19 184

Altele 2213 159 34 2406

Total 7742 1030 298 9070

*Include deversări de petrol şi de produse petroliere

Tabelul 3.1. Clasificarea incidentelor ce duc la deversări de petrol şi produse petroliere de pe

navele de tip tancuri, după cauză [4], [11]

25
 Tabelul 3.1. rezultă că 76% din accidentele ce au ca şi consecinţă deversări majore de petrol
sau produse petroliere (mai mari de 700 tone) sunt rezultatul coliziunilor şi acostărilor greşit
efectuate, iar 24% din defecţiuni la corpul navei, incendii şi explozii (vezi tabelul 3.2.). După
cum se poate observa, în decurs de 4 ani, au fost înregistrate peste 3000 de accidente în care au
fost implicate nave de tip tancuri petroliere, 452 ducând la deversarea a peste 770 000 tone de
petrol în mediul marin, cu o medie de aproximativ două accidente pe zi în intreaga lume.
Este calculat că aproximativ 65% din evenimentele ce duc la deversări accidentale de petrol
şi produse petroliere sunt incidente datorate coliziunilor sau eşuărilor. De asemenea, aproximativ
14% din accidentele navale în care sunt implicate nave de tip tanc petrolier au dus la deversarea
unei cantităţi de petrol sau produse petroliere (452 din 3183). Acest număr este consecvent cu
rezultatele unor studii mai recente cu privire la accidente navale cu tancuri petroliere[].

Figura 3.1. Numărul deversărilor majore de produse petroliere (> 700 tone) la nivelul
global în perioada 1970 - 2012 [12]

Din fericire, rapoartele de siguranţă cu privire la navele de tip tanc petrolier s-au îmbunătăţit
considerabil încă începând cu anii 1970 după cum se poate observa în figura 3.1. Este evidenţiat
faptul că în anii 1970, erau în medie aproximativ 24 de accidente ce duceau la deversări de peste
700 tone, iar în decurs de doar 10 ani, numărul accidentelor de această categorie s-a redus de trei
ori (aproximativ 8 deversări pe an).

26
Tip Număr Procentaj Număr Procentaj Cantitatea Număr Deversări
Eveniment total de evenimente evenimente ce de petrol pierderi produse
evenimente ce au dus la duc la deversări deversat totale din pierderi
scurgeri de petrol (LT) totale

Avarie 355 11 11 2 29940 2 29350

Coliziune 744 24 126 28 185088 7 140779

Explozie 104 3 31 7 94803 11 88780

Incendiu 197 6 17 4 2935 1 1250

Eşuare 790 25 123 27 230806 12 134449

Ciocnire 473 15 46 10 13645 0 0

Defecţiune 515 16 94 21 339181 15 322519

structurală

Altele 5 - 4 1 54911 3 54790

Total 3183 100 452 100 951309 51 771917

Tabelul 3.2. Nave de tip tanc petrolier implicate în deversări în perioada 1969 – 1973 (include
tancuri ce conţineau petrol sau produse petroliere) [9]

27
28
 4. Determinarea probabilităţii de deversare

4.1. Clasificarea deversărilor în funcţie de dimensiune

Obiectivul principal al acestei lucrări este de a calcula probabilitatea deversărilor, sau

predicţia deversărilor pe an pentru transportul de petrol şi produse petroliere raportat în Capitolul
2. În primă instanţă, se vor determina frecvenţele de deversare pentru scurgeri de diferite
dimensiuni, în termeni de deversări per miliard de barili de petrol transportat ( sau miliard de
tone de petrol transportat). Următorul pas este de a înmulţi tonajul transportat pe an cu
frecvenţele de deversare calculate. Acest lucru va determina rata de scurgere prezisă. În această
analiză petrolul nerafinat va fi discutat separat de produsele petroliere.
Vor fi luate în considerare şase categorii de scurgeri. Primele două categorii vor include
deversările de petrol de cantităţi “excepţional de mari” şi “extrem de mari”, definite arbitrar ca
scurgeri mai mari de 200 000 barili (27 800 tone) şi respectiv 100 000 (13 900 tone). A treia şi a
patra categorie includ deversările “foarte mari” şi “mari”, definite de Serviciul de Management al
Mineralelor din S.U.A. ca scurgeri mai mari de 10 000 barili (1390 tone) şi respectiv 1000 barili
(139 tone). Ultimele două categorii fac referire la scurgerile de petrol sau produse petroliere de
dimensiunile cele mai reduse şi anume deversări medii, de cantităţi cuprinse între 50 şi 999
barili, şi deversări mici, ce reprezintă scurgerile de dimensiuni între 1 şi 49 barili.

Deversări excepţional de mari >200 000 barili >27 800 tone

Deversări extrem de mari >100 000 barili >13 900 tone
Deversări foarte mari >10 000 barili >1390 tone
Deversări mari >1000 barili >139 tone
Deversări medii 50-999 barili 6.9-138.9 tone
Deversări minore 1-49 barili 0.14-6.89 tone

Tabel 4.1. Categorii de deversări de petrol şi produse petroliere în funcţie de cantitatea

deversată [8]

A se observa faptul cӑ primele patru categorii sunt cumulative, spre exemplu: deversӑrile
de dimensiuni mari (peste 1000 barili) vor include cele din categoria foarte mari precum și cele
excepțional de mari.

4.2. Deversӑrile de petrol excepțional de mari

4.2.1. Scurt Istoric

Deversӑrile de dimensiuni excepțional de mari, oricât de familiare pentru toți, sunt

evenimente puțin probabile: au existat pânӑ în prezent 55 de astfel de incidente ( a se vedea
tabelul 4.2). Dimensiunea medie a accidentelor excepțional de mari (peste 200 000 barili) este de
74900 tone (aproximativ 539000 barili). Nu au fost înregistrate incidente de deversӑri
excepțional de mari înainte de anul 1967, și numai unul a avut loc între anii 1981 și 1987. În
1988 s-au raportat douӑ pierderi totale a unor nave de tip tanc în nord-vestul Oceanului Atlantic,

29
și anume Odissey și respectiv Athenian Venture, cel din urmӑ fiind menționat în context
Canadian.
În urmӑtorii zece ani au avut loc nouӑ deversӑri de petrol și produse petroliere de
dimensiuni excepțional de mari (peste 200000 barili, sau 28600 tone). În martie 1989 Exxon
Valdez a eșuat vӑrsând aproximativ 35000 tone (250000 barili) de petrol în Prince William
Sound, Alaska, iar la sfârșitul lui Decembrie 1989 nava de tip tanc petrolier Kharg 5 a produs o
deversare de aproximativ 72000 tone (540000 barili). Nu a avut loc niciun incident de
dimensiune excepțional de mare în anul 1990, însӑ în 1991 douӑ asemenea deversӑri au avut loc
în apropierea Italiei: nava Agip Abruzzo și nava Haven. De asemena, în 1991 vasul ABT
Summer, ce transporta 260000 tone de petrol nerafinat, a explodat și s-a scufundat în sud-estul
Atlanticului, fiind al doilea incident de deversare ca dimensiune din isorie. În ceea ce priveste
nava Agip Abruzzo, cea mai mare cantitate de petrol nu a fost vӑrsatӑ ci fie a ars, fie s-a
scufundat laolaltӑ cu nava în ape adânci de 5 km.
Douӑ accidente ce au dus la deversӑri de petrol și produse petroliere de dimensiuni
excepțional de mari au avut loc în anul 1992, și anume Aegan Sea și Katina P., iar de atunci au
mai fost doar încӑ douӑ, ambele în apropierea Marii Britanie: nava Braer (85000 tone) pe lângӑ
Insulele Shetland în anul 1993 și nava Sea Empress (72000 tone) pe lângӑ Țara Galilor în anul
1996. Timp de 6 ani nu a avut loc niciun accident de deversare de dimensiune excepțional de
mare, pânӑ în noiembrie 2002, când nava MV Prestige s-a scufundat în apropierea Spaniei și
Portugaliei. Nava transporta 77000 tone de produse petroliere când a fost prinsӑ de furtunӑ. În
iulie 2003 nava Tasman Spirit a eșuat, vӑrsând peste 30000 tone de petrol în Marea Arabiei. În
concluzie, au avut loc în medie 1.12 deversӑri pe an în ultimii 49 ani de la Torrey Canyon în anul
1967. În ultimii 20 ani au avut loc doar douӑ astfel de accidente.
Aproape toate incidentele din tabelul 6 au fost deversӑri de petrol nerafinat. 193.6
miliarde de barili de petrol nerafinat au fost transportate de nave de tip tanc petrolier în perioada
1974 pânӑ în 1995. Tabelul 6 aratӑ 35 de accidente ce au dus la deversӑri de dimensiuni
excepțional de mari în aceastӑ periodӑ. Astfel, frecvența deversӑrilor excepțional de mari în
35
aceastӑ perioadӑ de 22 ani este de 193.6∙109 = 0.18 deversӑri pentru fiecare miliard de barili
transportat. Pânӑ în prezent, au fost transportate 482.14miliarde de barili de petrol, cu 37 de
accidente ce au condus la deversӑri de petrol de dimensiuni excepțional de mari, ceeea ce rezultӑ
o frecvențӑ de sub 0.076 deversӑri pentru fiecare miliard de barili transportat.

Nr. Numele navei Locaţia Dimensiunea Anul

aproximativă (tone)

1 Atlantic Empress Tobago 280000 1979

2 ABT Summer SE Atlantic 260000 1991

3 Castillo de Bellver Africa 260000 1983

4 Amoco Cadiz Franţa 230000 1978

5 Haven Italia 140000 1991

6 Odyssey NV Atlantic 130000 1988

30
7 Torrey Canyon U.K. 120000 1967

8 Sea Star Golful Oman 120000 1972

9 Irenes Serenade Grecia 120000 1980

10 Urquiola Spania 110000 1976

11 Texaco Belgia 100000 1971

12 Hawaiian Patriot Oceanul Pacific 99000 1977

13 Independenta Turcia 93000 1979

14 Julius Schindler Portugalia 90000 1969

15 Braer U.K. 85000 1993

16 Jakob Maersk Portugalia 80000 1975

17 MV Prestige NE Atlantic 77000 2002

18 Kharg Maroc 72000 1996

19 Agip Abruzzo Italia 74000 1991

20 Sea Empress U.K. 72000 1996

21 Aegean Sea Spania 72000 1992

22 Katina P. Mozambic 72000 1992

23 Nova Golful Arabian 72000 1985

24 Wafra Africa 65000 1971

25 Epic Colocotronis Puerto Rico 57000 1975

26 Sinclair Petrolove Brazilia 56000 1960

27 Assimi Oman 53000 1983

28 Metula Strâmtoarea Magellan 53000 1974

29 Andros Patria Spania 47000 1978

30 World Glory Africa 45000 1968

31 British Ambassador Japonia 45000 1975

31
32 Pericles GC Qatar 44000 1983

33 Ennerdale Oceanul Indian 43000 1970

34 Tadotsu Strait of Malacca 42000 1978

35 Mandoil II Coasta de Est a Statelor Unite 40000 1968

36 Napier Chile 36000 1973

37 Trader Grecia 35000 1972

38 Texas Oklahoma NV Atlantic 35000 1971

39 Irene’s Challenge Pacific 35000 1977

40 St. Peter SE Pacific 35000 1976

41 Juan A. Lavalleja Algeria 35000 1980

42 Thanassis A. NV Pacific 35000 1994

43 Exxon Valdez Alaska 35000 1989

44 Burmah Agate Texas 34000 1979

45 Athenian Venture NV Atlantic 32000 1988

46 Golden Drake NV Atlantic 31000 1970

47 Chryssi NV Atlantic 31000 1970

48 Keo NV Atlantic 31000 1969

49 Paceoan NV Pacific 31000 1969

50 Caribbean Sea Pacificul de Est 31000 1977

51 Grand Zenith NV Atlantic 31000 1976

52 Cretan Oceanul Indian 31000 1976

53 Team Castor Franţa 31000 1979

54 Argo Merchant Capul Cod (USA) 31000 1976

55 Tasman Spirit Arabic Sea 30000 2003

Tabel 4.2. Deversări de petrol nerafinat de dimensiuni exceptional de mari [15], [16],
[21]

32
4.2.2. Deversări de petrol nerafinat de dimensiuni exceptional de mari pe teritoriul Canadei

Este important a se constata dacă frecvenţele determinate din statisticile mondiale se

aplică şi pentru apele Canadiene. Din anul 1974, navele de tip tanc petrolier au transportat
aproximativ 4 miliarde de barili de petrol nerafinat pănă în anul 1995, şi aproximativ 120
miliarde de barili până în prezent în Canada. Astfel de nave petroliere ar fi trebuit să aibă 0.18 ∙
109 ∙ 4 ∙ 109 = 0.7 accidente ce ar fi dus la producerea unor deversări de dimensiuni excepţional
de mari din 1994 până în 1999. Dacă 50% din cazurile de scurgeri de petrol asociate cu nave de
tip tanc petrolier legate de Canada au loc în porţiunea traseu din afara apelor canadiene ( în
Orentul Mijlociu, Marea Nordului, etc.) şi 50% pe teritoriul apelor canadiene, atunci Canada
avea 35% şanse de avea o scurgere de asemenea dimensiuni în decursul acelor 25 ani. Din
fericire acest lucru nu s-a întâmplat. Până în prezent, această cifră teoretic se transformă în
0.001 ∙ 109 ∙ 120 ∙ 109 = 0.12 deci o probabilitate de 0.12 de a avea o deversare de petrol de
dimensiuni excepţional de mare. A se nota că nava de tip tanc petrolier Athenian Venture care a
pierdut 32000 tone (230000 barili) de petrol nerafinat în nord-vestul Atlanticului la sfârşitul
anului 1988 era în interiorul apelor canadiene spre oraşul Come by Chance din Canada şi poate fi
considerat un accident de deversare “canadian” din punct de vedere statistic. Astfel, se poate
spune că a avut loc cel puţin o scurge de petrol de dimensiune excepţional de mare din 1976 până
în prezent în apele adiacente coastei canadiene.

4.3. Deversări de petrol nerafinat de dimensiuni extrem de mari, foarte mari şi mari

4.3.1. Scurt istoric

Deoarece scurgeri de petrol nerafinat de dimensiuni extrem de mari, foarte mari sau mari
au fost rare sau chiar inexistente în Canada, este necesar a trece în revistă statisticile mondiale
pentru aceste categorii de deversări de petrol.
Numărul accidentelor soldate cu deversări de produse petroliere de peste 700 de tone în
decursul ultimilor 43 de ani este făcut cunoscut de mai multe publicaţii renumite []. Analiza
acestor statistici indică faptul că, din anul 1970 şi până în prezent, în apele mărilor şi oceanelor
lumii au fost deversate în total aproximativ 5,75 milioane de tone de produse petroliere [].
Totodată, din aceste date, se poate trage şi o concluzie pozitivă evidenţiată prin scăderea
numărului de accidente la nivel mondial, fapt care este datorat strategiilor, reglementărilor şi
tratatelor internaţionale care au fost ratificate de marea majoritate a statelor lumii. Datele
furnizate de surse internaţionale arată că, pe plan global, numărul deversărilor de produse
petroliere produse de navele maritime a scăzut cu 60 % în ultimii 25 de ani.
Tabelul 4.3 afişează numărul de scurgeri de dimensiuni extreme de mari (>100000 barili),
foate mari (> 10000 barili) şi mari (>1000 barili) ce s-au produs în această perioadă, fie “ în
port”, semnificând în porturi sau diguri, fie “în larg”. Folosind statisticile din tabelul 8 şi alte
statistici (vezi figura 4.1.), Anderson LaBelle [] a calculat frecvenţele deversărilor de petrol
pentru cele trei categorii diferite de scurgeri (vezi tabelul 4.3 pentru situaţia la nivel mondial).

33
 Figura 4.1. Cantităţile de petrol deversat mai (mii de tone) în perioada 1970-2015 [17] ,
[18]

Cantitatea Frecvenţa
Număr de scurgeri în port Număr de scurgeri în larg
de petrol deversărilor
Scurgeri
Anul nerafinat pentru
totale
transportată 109 barili
1000- 10000- Peste 1000- 10000- Peste (109 barili)
9999 99999 100000 9999 99999 100000
barili barili barili barili barili barili
1974 19 5 2 1 6 3 2 10.2 1.9
1975 19 2 0 3 5 7 2 9.3 2
1976 18 3 0 1 4 4 6 10.5 1.7
1977 15 1 2 1 3 3 5 10.7 1.4
1978 17 3 1 0 3 4 6 10.5 1.6
1979 22 3 2 2 4 5 6 11.0 2
1980 11 1 1 1 3 2 3 9.7 1.1
1981 7 3 1 0 3 0 0 8.5 0.8
1982 6 2 0 1 3 0 0 7.3 0.8
1983 13 4 1 0 1 4 3 6.9 1.9
1984 6 1 3 0 1 1 0 6.8 0.9
1985 5 1 2 0 1 0 1 6.4 0.8
1986 6 2 0 0 1 3 0 7.2 0.8
1987 11 3 1 0 4 3 0 6.8 1.6

34
1988 6 1 1 0 1 0 1 7.4 0.8
1989 12 3 0 0 1 5 3 8.0 1.5
1990 8 5 0 0 1 2 0 8.7 0.9
1991 6 0 0 1 2 1 2 9.2 0.7
1992 6 3 0 1 1 1 0 9.3 0.6
1993 3 0 0 1 1 0 1 11.83 0.3
1994 4 0 0 1 0 2 1 10.98 0.4
1995 5 3 0 0 1 0 0 10.14 0.5
1996 5 1 0 0 2 1 1 11.66 0.4
1997 6 2 0 0 3 1 0 10.14 0.6
1998 7 1 2 0 3 1 0 10.98 0.6
1999 6 2 1 0 2 0 1 15.21 0.4
2000 4 1 0 1 2 0 0 12.18 0.3
2001 3 1 0 0 2 0 0 13.36 0.2
2002 3 0 0 0 2 0 1 11.42 0.3
2003 4 2 0 1 1 0 0 13.36 0.3
2004 6 4 0 0 1 1 0 16.77 0.3
2005 3 0 0 0 1 2 0 13.65 0.2
2006 2 1 0 0 0 1 0 13.75 0.1
2007 3 2 0 0 0 1 0 15.47 0.2
2008 3 1 1 0 1 0 0 15.45 0.2
2009 5 2 0 0 3 0 0 15.32 0.3
2010 4 2 0 0 0 1 1 15.77 0.3
2011 4 1 1 0 2 0 0 15.7 0.3
2012 3 2 0 0 1 0 0 16.06 0.2
2013 3 0 0 0 2 1 0 15.48 0.2
2014 3 1 0 0 2 0 0 15.28 0.2
2015 2 0 0 0 2 0 0 17.78 0.1
Total 304 75 22 16 82 60 46 482.14 0.63

Tabel 4.3. Numărul deversărilor cantităţi de petrol nerafinat mai mari de 1000 barili produse de
tancuri petroliere la nivel mondial şi cantităţile de petrol transportate [18]

A se observa faptul că şi mărimea medie cât şi cea mediană sunt illustrate în tabelul 4.4.
Cantitatea medie este calculată prin simpla împărţire al cantităţii totale de petrol deversat la
numărul de scurgeri produse. Cantitatea mediană a deversărilor într-o anumită categorie de
scurgeri înseamnâ că 50% din deversări sunt mai mari decât această cantitate, iar 50% sunt mai
mici. Cantitatea medie este mult mai mare decât cea mediană deoarece este influneţată de un
număr de deversări de petrol din tancuri petroliere de dimensiuni excepţional de mari.

35
Deversări Număr Cantitatea Cantitatea mediană Rata scurgerilor
medie (barili) (barili) (scurgeri per 109
barili)*
≥ 139 tone (1000 barili)
În port 116 58300 6400 0.24
În larg 188 130100 22000 0.38
Deversări totale 304 104200 15000 0.62
≥ 1390 tone (10000 barili)
În port 41 139500 50000 0.08
În larg 106 198700 88400 0.21
Deversări totale 147 183300 73300 0.3
≥ 13900 tone (100000 barili)
În port 19 310300 251000 0.03
În larg 46 392900 243600 0.09
Deversări totale 65 373800 243600 0.13

Tabel 4.4. Ratele de deversare globale [18]

*Calculată la o cantitate de petrol nerafinat transportată de 57.851 miliarde tone, adică 482.14 ∙ 109 barili de petrol
nerafinat

Pentru a se putea face o comparaţie în evoluţia ratelor deversărilor, se vor analiza datele
pentru perioada 1974-1992 din tabelul 4.5 pentru 164.4∙ 109 barili de petrol nerafinat transportaţi
în acea perioadă:
Deversări Număr Rata scurgerilor
(scurgeri per 109
barili)*
În port 77 0.47
În larg 136 0.83
Deversări totale 213 1.30
În port 31 0.19
În larg 88 0.53
Deversări totale 119 0.72
În port 12 0.07
În larg 40 0.24
Deversări totale 52 0.31

Tabel 4.5. Ratele de deversare globale pentru perioada 1974-1992 [6], [10]

A se observa că pentru primii 18 ani luaţi în considerare, ratele scurgerilor au valori mai
mari faţă de întreaga perioadă, ceea ce insinuează faptul că, în timp, deşi cantitatea de petrol
transportată a crescut de la an la an, accidentele navale cu tancuri petroliere ce au dus la
deversări de petrol nerafinat au scăzut la cel puţin jumătate.

36
 A se observa din nou şi scăderea frecvenţelor de deversare atunci când se compară
evenimentele ce au produs scurgeri de petrol din anii 1970 cu cele corespunzătoare anilor după
2000.
Se va face reorganizarea informaţiilor din tabelul 4.4. în termeni de locaţie, şi astfel vor
exista două categorii pentru datele din secţiunea “in larg” şi anume vor fi:

 în ape restricţionate (sub 50 nmile/93kg de ţărm);

 în larg/ ape adânci (peste 50nmile de ţărm);

Locaţia Numărul scurgerilor Cantitatea medie de Rata scurgerilor

petrol deversată (bbl) (numărul de scurgeri
per 109 barili)
În port 116 58300 0.24
În ape restricţionate 140 155280 0.29
În larg 48 365000 0.08
Toate locaţiile 304 104200 0.63

Tabel. 4.6. Frecvenţa scurgerilor de petrol pentru deversări mari (>1000 barili) în port, în ape
restricţionate (<50nm) sau în larg (>50nm)

Se evidenţiează faptul că scurgerile de petrol ce se produc în ape adânci (în larg)

reprezintă aproximativ 10% din totalul numărului de deversări de dimensiuni mari. Acest procent
mic se justifică prin faptul că cele mai multe deversări de petrol în care sunt implicate navele de
tip tanc petrolier se produc în timpul operaţiilor de încărcare şi descărcare din port, sau ca
rezultat al unor coliziuni sau eşuări, evenimente ce se produc în cea mai mare parte în porturi sau
în apele restricţionate (la mai puţin de 50 mile nautice de ţărm). Deversările de petrol de cantităţi
mari se produc în larg cel mai des din cauza exploziilor, incendiilor, sau o defecţiune la corpul
navei. Din tabelul 3.1. rezultă că scurgerile produse în urma unor astfel de evenimente reprezintă
aproximativ 13% din deversările totale unde cauza este cunoscută.
În tabelul 4.4. informaţia cu privire la deversări de cantităţi mari de petrol nerafinat se vor
împărţi astfel în deversări în ape restricţionare şi deversări produse în larg. Analiza este limitată
la evenimente ce au dus la o deversare de petrol de peste 1000 barili. Tabelul 4.4. arată faptul că
din 188 de scurgeri de petrol 48 s-au produs în larg, la mai mult de 50 mile nautice de ţărm.
Acest număr reprezintă 15% din numărul total de deversări de cantităţi mari de petrol (peste
1000 barili) în această perioadă.

4.3.2. Deversări de petrol nerafinat de dimensiuni mari în Canada

Pentru a avea o viziune mai clară asupra situaţiei scurgerilor de petrol de dimensiuni mari
din apele Canadiene, se va face o comparaţie cu statisticile globale ce au fost exemplificate în
subcapitolul precedent. Tabelul 4.4 arată situaţia mondială cu privire la deversări de petrol
nerafinat de cantităţi mari provocate de nave de tip tanc petrolier: 0.62 scurgeri pentru fiecare
miliard de barili de petrol nerafinat transportat. Asumând ca în capitolul 4.2.2 că până în prezent
au fost transportate 17.3 miliarde de barili de petrol pe teritoriul apelor Canadei din anul 1974
până în prezent şi resupunând din nou că 50% din deversările de petrol asociate cu nave de tip
tanc petrolier ce aparţin Canadei vor avea loc în porţiunea de rută din afara teritoriului Canadei,

37
iar jumătate în apele canadiene, astfel de tancuri ar fi trebuit să aibă 0.62 ∙ 10−9 ∙ 0.5 ∙ 17.3 ∙
10−9 = 5.37 adică 5.37 scurgeri de petrol de dimensiuni mari în această perioadă. Canada într-
adevăr a sufeit două deversări de petrol în cantităţi mari (peste 1000 barili). Una s-a produs în
anul 1974 ( nava de tip tanc petrolier Imperial Sarnia, Brockville Ontario) în urma căreia au fost
deversate aprocimativ 2100 barili de petrol, iar cea de-a doua s-a produs în 1988 (nava de tip
tanc petrolier Czantoria, în portul din Quebec) când s-au deversat aproximativ 3300 de barili de
petrol. Mai este de asemenea un eveniment ce trebuie luat în considerare şi anume deversarea de
petrol de dimensiune excepţional de mare (peste 100000 barili) ce s-a produs în largul Oceanului
Atlantic, în partea de Nord-Est în care a fost implicată nava Athenian Venture, însă, statistic
vorbind este încă o scurgere de petrol ce aparţine de Canada.

4.4. Traficul de petrol nerafinat pe coasta de vest a Statelor Unite

Aproximativ 25 milioande de tone de petrol nerafinat sunt transportate în fiecare an în

porturi din Washington, Puget Sound, majoritatea fiind aduse din portul din Valdez, Alaska.
Acest transport are ruta foarte apropiată de coasta de sud a Insulei Vancouver. Acest subcapitol
urmăreşte estimarea unei probabilităţi de producere a unei deversări de dimensiuni mari (peste
1000 barili) în urma acestui transport ce ar putea impacta apele şi coasta canadiană. Raportându-
ne la tabelul 4.4, se poate presupune că din analiza de risc de scurgere de petrol pentru
transportul Alaska-Washington se poate considera neglijabilă componenta de “în larg” deoarece
navele de tip tanc petrolier rămân la o distanţă considerabilă de ţărm înainte de a se apropia de
Strâmtoarea Juan de Fuca. Similar, se va considera că elementul ce constituie componenta „în
port” nu reprezintă un risc pentru Canada. Ceea ce rămâne în ecuaţie şi ar putea reprezenta un
risc pentru apele canadiene este riscul asociat cu navele de tip tanc petrolier ce navigă în apele
restricţionate, la mai puţin de 50 de mile nautice de ţărm. Acest risc este adăugat la cel existent
pentru părţile de intrare şi ieşire ale rutei de transport, în apele la sud de Vancouver, atunci când
navele intră în Puget Sound, şi apele restricţionate prin care trec navele atunci când ies din
Valdez după încărcare. Astfel, frecvenţa de apariţie a unei deversări de petrol nerafinat de
dimensiuni mari (peste 1000 barili) ce reprezintă un risc pentru Canada va fi estimată la 0.5 ∙
0.29 = 0.145 deversări pentru fiecare miliard de barili transportat.
Volumul de petrol transportat este de aproximativ 25 milioane de tone pe an, sau 0.18
miliarde de barili pe an. Rata de deversare estimată pentru scurgeri de mari dimensiuni (peste
1000 barili) va fi atunci 0.18 ∙ 0.34 = 0.026 deversări pe an. Acest număr este echivalentul la o
deversare de acest tip la fiecare 38 de ani.

4.5. Deversări de petrol nerafinat de dimensiuni mici şi medii

Scurgeri de petrol de dimensiuni mai mici se produc mai frecvent decât cele de peste
1000 barili. Frecvenţele de deversare pentru scurgerile de cantităţi mici şi medii pot fi calculate
luând în considerare statisticile disponibile de la Sistemul de Analiză a Urgenţelor Naţional sau
NATES (National Analysis of Trends in Emergencies System)[]. Informaţiile puse la dispoziţie
de către NATES pentru scurgerile de cantităţi mici sau medii de petrol pot fi observate în tabelul
4.7. În tabel sunt afişate şi deversările de petrol mai mari de 1000 de barili, pentru referinţă.

38
 Categorii de deversări în Numărul de deversări Dimensiunea medie a deversărilor
funcţie de cantitate (barili) (barili)
>1000 2 2560
50-999 6 233
1-49 31 10.4

Tabelul 4.7. Deversări de petrol nerafinat din nave de tip tanc petrolier în ape canadiene
în perioada 1973-2014

Statisticile din tabelul 4.7. pot fi transformate în frecvenţe în termeni de deversări pentru
fiecare miliard de barili de petrol transportat luând în considerare volumele transportate în
Canada. Cantitatea de petrol nerafinat transportat în Canada în această perioadă a fost de
aproximativ 58.6 milioane de tone pe an, sau aproximativ 0.421 miliarde de barili pe an. Acest
transport este în general importat în (Coasta de Est) sau din (Coasta de Vest) Canada cu ajutorul
navelor de tip tanc petrolier. Frecvenţele de deversare sunt exemplificate în tabelul 4.8.
Aceste frecvenţe sunt asociate cu întreaga rută a navei tanc. Cu alte cuvinte, deversările
luate în considerare în tabelul 4.7. sunt asociate cu doar jumătate din voiajul navei. Deversările
asociate cu cealaltă jumătate a voiajului sunt presupuse a se fi produs în afara teritoriului
Canadei, cea mai mare parte în zone ale porturilor străine ce se află la celălalt capăt al voiajului.

Categorii de deversări în funcţie Frecvenţa=deversări/miliard

de cantitate (barili) de barili transportat
>1000 0.63
50-999 3.0
1-49 15

Tabelul 4.8. Frecvenţele de deversare de petrol nerafinat produse de tancuri petroliere

4.6. Deversări produse de tancuri petroliere ce transportau produse petroliere excluzând

petrol nerafinat.

Analiza şi predicţia deversărilor produse de tancuri petroliere ce transportau produse

petroliere sunt mai dificile decât cele pentru petrol nerafinat, într-ucât intervin două probleme. În
primul rând, baza de date internaţională pentru scurgeri de produse petroliere nu este la fel de
completă ca şi cea pentru petrol nerafinat. În al doilea rând, un număr mare de transporturi de
produse petroliere mondiale au loc pe linia de coastă dintre ţări. Acest trafic, fiind în mare parte
produs de nave mici, nu este complet înregistrat şi documentat, iar cantităţile transportate în acest
mod sunt dificil de calculat. Din acest motiv, se va folosi documentaţia oderită de NATES pentru
a deriva frecvenţele de deversare necesare. Pe teritoriul Canadei au avut loc doar câteva astfel de
scurgeri.

4.6.1. Deversări de produse petroliere de dimensiuni mari produse de nave de tip tanc

Tabelul 4.9, alcătuit cu ajutorul informaţiilor puse la dispoziţie de către NATES[],

enumeră toate deversările de produse petroliere în care au fost implicate tancuri petroliere din

39
anul 1973. A se observa că, din anul 1986 nu a mai avut loc niciun accident de deversare de
dimensiuni mai mari de 1000 barili.

Numele navei Anul Produs Cantitate Cauza Locaţia

deversării deversată (bbl)
NTCL 1974 Păcură 1000 Eşuare Bushell Inlet,
Sask.
Imperial St. 1976 Păcură şi 1650 Eşuare Parry Sound, Ont.
Clair benzină
Imperial 1977 Păcură 1360 Defecţiune a Charlottetown,
Bedford echipamentelor PEI
Golden Eagle 1977 Păcură 1430 Defecţiune a Marystown, Nfld.
echipamentelor
???? 1977 Păcură 2790 Întenţionat ???, BC
Canso Light 1979 Păcură 5880 Eşuare Canso Strait, N.S.
Kurdistan 1979 Păcură 49900 Defecţiune a Cabot Strait, N.S.
materialului
Imperial Acadia 1982 Păcură 1810 Eşuare Port aux Basque,
Nfld.
Irving Eskimo 1983 Păcură 1580 Eşuare Sept Iles, Que..
Manolis L. 1985 Păcură 3250 Scufundare Blow Hard Rock,
Nfld
Pointe Levy 1985 Păcură 1650 Eşuare Matane, Que..
Irving Wood 1986 Benzină 1630 Scurgere Portul Miquelon,
rezervor N.S.

Tabel 4.9 Deversări accidentale de produse petroliere mai mari de 1000 barili pe teritoriul apelor

Cantitatea medie a fost de 6200 de barili, iar dimensiunea mediană a fost de 1600 de
12
barili. Numărul total de deversări este de 12, ceea ce rezultă o frecvenţă de deversare de 43 =
0.28 deversări de produse petroliere mai mari de 1000 barili pe an. Această noţiune poate fi
transformată în frecvenţă de deversare în termeni de scurgeri pentru fiecare miliard de barili
transportaţi luând în considerare volumele de petrol transportate în această perioadă. Volumul de
produse petroliere transportate pe teritoriul Canadei a fost de aproximativ 0.20 miliarde de barili
pe an. Se presupune că aproximativ 50% din produsele petroliere transportate în această perioadă
au fost transportate între porturi canadiene, şi 50% au fost importate sau exportate (în 1998
procentul a fost chiar de 55%). Din acest lucru rezultă că 0.10 miliarde de barili au fost importate
şi descărcate într-un port canadian, sau încărcate într-un port canadian şi exportate, şi 0.10
miliarde de barili au fost încărcate şi descărcate în comerţ intern. Din punct de vedere al
scurgerilor de petrol, doar jumătate din activităţile de import/export s-au produs pe teritoriul
Canadei (cealaltă jumătate s-a produs în ape străine), aşa că se va lua în considerarre doar
jumătate din riscul de deversare al acestor evenimente. Pentru transferurile interne, se va lua în
considerare doar jumătate din columul raportat deoarece pentru fiecare transport cantitatea a fost
numărată o dată la încărcare şi o dată la descărcare. Astfel, cantitatea reală transportată intern pe
an va fi de 0.05 miliarde de barili.

40
 Pentru riscul de deversare statistic, cantitatea de produse petroliere transportată va fi
calculată astfel: 0.05 ∙ 109 + 0.05 ∙ 109 = 0.10 ∙ 109 barili pe an.
Stiind că au fost transportat în medie 0.1 miliarde de barili pe an, frecvenţa de deversare
12
pentru întreaga perioadă va fi 0.1∙43 = 2.79 deversări la fiecare miliard de barili transportat.

Categoria de deversare (barili) Numărul de deversări Cantitatea medie

>1000 12 6320
50-999 58 216
1-49 190 10.3

Tabel 4.10. Deversări de produse petroliere în ape canadiene produse de nave de tip tanc

Categoria de deversare (barili) Deversări/ miliard de barili transportart

>1000 2.79
50-999 13.5
1-49 44.2

Tabel 4.11. Frecvenţele de producere a scurgerilor de produse petroliere în ape canadiene

4.6.2. Deversări de produse petroliere de cantităţi foarte mari de produse petroliere

Deoarece dimensiunea medie a unei nave de tip tanc petrolier ce transportă produse
petroliere în Canada este de aproximativ 10000 DWT se va presupune că probabilitatea
producerii unei scurgeri de dimensiuni excepţional de mari de produse petroliere (peste 27800
tone de produs) este foarte mică, chiar neglijabilă. Astfel va rămâne să se ia în calcul deversările
de dimensiuni extrem de mari (peste 13900 tone) şi foarte mari (peste 1390 tone sau 10000
barili). Cele mai mari scurgeri de produse petroliere din isoria Canadei au fost Arrow în anul
1970, când oficial au fost deversate aproximativ 108000 barili (15000 tone) de petrol şi
Kurdistan, în anul 1979 de aproximativ 7000 tone. Astfel se poate spune că pe teritoriul Canadei
au avut loc un singur eveniment ce a dus la o deversare de cantităţi extrem de mari de produse
petroliere, şi două deversări de dimensiuni foarte mari (a se nota că deversările de petrol de
cantităţi extrem de mari sunt incluse în categoria deversărilor de dimensiuni foarte mari). Acest
lucru semnifică că în medie 1⁄46 = 0.022 deversări de cantităţi extrem de mari şi 2⁄46 =
0.043 deversări de dimensiuni foarte mari au avut loc din 1970 până în 2015 pe teritoriul
Canadei.
Se va presupune, la fel ca în cazul deversărilor de cantităţi excepţional de mari, că rata de
deversare este aproximativ 50% din media ultimilor 45 ani. Acest lucru denotă faptul că ratele
anuale de scurgere ar trebui să fie înjumătăţite pentru a reprezenta situaţia curentă. Se va face
aceeaşi analogie ca în subcapitolul precedent cu privire la transportul annual de produse
petroliere în Canada. Astfel se va dezvolta următoarele ecuaţii:

41
 Pentru frecvenţa deversărilor de produse petroliere de dimensiuni extrem de mari (peste
100000 barili):
0.022 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑔𝑒𝑟𝑖
2 𝑎𝑛
𝑚𝑖𝑙𝑖𝑎𝑟𝑑𝑒 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑟𝑖𝑙𝑖 = 0.11 deversări pe fiecare miliard de barili transportat.
0.1
𝑎𝑛

Pentru frecvenţa deversărilor de produse petroliere de dimensiuni foarte mari ( peste

10000 barili):
0.043 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑔𝑒𝑟𝑖
2 𝑎𝑛
𝑚𝑖𝑙𝑖𝑎𝑟𝑑𝑒 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑟𝑖𝑙𝑖 = 0.215 deversări pe fiecare miliard de barili transportat.
0.1
𝑎𝑛

4.6.3. Deversări de produse petroliere de dimensiuni mici şi mijlocii

Informaţiile puse la dispoziţie de către NATES pentru scurgeri de cantităţi medii de

produse petroliere (50-999 barili) şi scurgeri de cantităţi mici de produse petroliere (1-49 barili)
sunt afişate în tabelul 4.10. Deversările mai mari de 1000 barili au fost si ele incluse pentru
referinţă. Aceste numere pot fi transformate în frecvenţe de deversare în termeni de scurgeri
pentru fiecare miliard de barili transportat (Tabelul 4.11).

4.7. Sumarul frecvenţelor de deversare

În acest capitol se vor îngloba toate frecvenţele generate mai sus şi vor fi transformate în
unităţi de “deversări pentru fiecare miliard de tone încărcat sau descărcat” pentru a calcula ratele
de deversare (scurgeri pe an) pentru porturi specifice din Canada, pentru regiunile CCG si pentru
Canada ca întreg. Rezultatele vor fi afişate în tabelul 4.12.

A se lua în considerare:

1. Frecvenţele de deversare din tabelele 4.6 şi 4.11 reprezintă scurgeri pe întreaga rută a
navei de tip tanc petrolier ( incluzând încărcarea şi descărcarea). Tabelul 4.12 redă
frecvenţele de deversare care pot fi folosite direct cu volumele de
încărcare/descărcare raportate. Aceste frecvenţe sunt jumătate din valorile afişate în
tabelele 4.6 şi 4.11. Acest lucru se datorează faptului că petrolul încărcat într-un port
al Canadei ce va fi descărcat într-un altul va fi luat în considerare de două ori, o dată
pentru încărcare şi o dată pentru descărcare;

2. Frecvenţele pentru deversări mai mari de 1000 barili includ şi categoriile mai mari
(scurgeri extrem de mari, excepţional de mari). Ele nu sunt cumulative. Totuşi, cele
mai mici categorii de deversări, 1-49 barili, 50-999 barili şi mai mari de 1000 barili
sunt cumulative, iar suma lor reprezintă frecvenţa tuturor scurgerilor;

Deversări de produse petroliere mai mari de 200000 barili nu sunt posibile, aşa că
frecvenţa lor a fost setată la zero. Frecvenţele pentru categoria de deversări de peoduse petroliere
de dimensiuni mai mari de 100000 şi respectiv 10000 barili au valori nesigure din cauza faptului
că au fost calculate în baza unui singur şi respectiv două evenimente .

42
Categoria de Deversări de petrol nerafinat Deversări de produse petroliere
scurgere Frecvenţa de deversare Cantitatea Frecvenţa de deversare Cantitatea
deversată deversată
Deversări/109 baril Deversări/ Cantitat Cantitat Deversări/109 baril Deversări/ Cantitat Cantitat
i 109 T e medie e i 109 T e medie e
Încărcat sau Încărcat sau (barili) mediană Încărcat sau Încărcat sau (barili) mediană
descărcat descărcat (barili) descărcat descărcat (barili)
Excepţional 0.0005 0.036 539,000 382,000 0 0 0 0
de mare (74,900 (53,000
>200000baril T) T)
i (>27800 T)
Extrem de 0.13 0.94 374,000 244,000 0.11 0.792 08,000 108,000
mare (51,900 (33,800 (15,000 (15,000
>100000baril T) T) T) T)
i (>13900 T)
Foarte mare 0.17 1.22 183,000 73,300 0.215 1.55 79,000 79,000
>10000barili (25,5000 (10,200 (11,000 (11,000
(>1390 T) T) T) T) T)
Mare 0.63 4.53 104,000 15,000 2.79 20.1 6320 1688
>1000barili (14,500 (2100 T) (878 T) (234 T)
(>139 T) T)
Medie 50-999 3.0 21.6 233 132 13.5 97.2 216 (30 124
barili (32 T) (18 T) T) (17 T)
(6.9-138.9 T)
Mică 1-49 15 108 10.4 bbl 5 bbl 44.2 318.24 10.3 5.8
barili (1.4 T) (0.7 T) (1.4 T) (0.8 T)
(0.14-6.89 T)

Tabel 4.12. Frecvenţele de deversare şi cantităţile medii şi mediane pentru fiecare din cele şase
categorii expuse [7], [20]

43
44
 5. Calculul şi analiza frecvenţelor de deversare regionale
Frecvenţele calculate în tabelul 4.12 sunt combinate cu statisticile exemplificate în tabelul
2.1. pentru a estima statisticile pentru numărul probabil de scurgeri pe an pentru fiecare regiune
CCG pentru cele şase tipuri de deversări în funcţie de cantitate. Rezultatele sunt afişate în tabelul
5.1. pentru a obţine o defalcare a statisticilor similare pentru oricare port din aceste regiuni, se
vor înmulţi frecvenţele din tabelul 4.12 cu volumele specifice fiecărui port.
În tabel nu sunt incluse riscurile calculate în secţiunea 4.4. pentru transportul petrolului
nerafinat în Puget Sound la sud de Insula Vancouver. Volumul petrolului transportat este de
aproximativ 25 milioane tone pe an. Rata de deversare anuală pentru scurgeri de cantităţi mari
(>100 barili) a fost calculat de a fi 0.026 deversări pe an. Acest lucru este echivalen cu o scurgere
de această cantitate la fiecare 38 ani [23].

5.1. Riscul relativ

Următoarele concluzii pot fi trase cu privire la riscul relativ la scurgerile de petrol de-a
lungul ţării:

1. Regiunea Maritimes are cel mai mare risc de deversări. Literalmente jumătate din riscul
total al ţării repreziintă riscul pentru zona Maritimes. Traficul spre oraşul Quebec arată un
risc aproape la fel de mare ca şi riscul pentru regiunea Maritimes în aceeaşi măsură în
care constituie un risc pentru regiunea Laurentian deoarece navele de tip tanc petrolier
sunt nevoite să străbată regiunea mai sus menţionată pentru a transporta încărcătura
înspre Quebec. După cum se vede în tabelul 4.6, riscul pentru scurgeri de petro şi produse
petroliere în apele restricţionate este de fapt mai mare decât riscul în porturi, şi cantităţile
de produs deversat sunt considerabil mai mari. Cele mai mari scurgeri de petrol în istoria
Canadei, Arrow în 1970 (aproximativ 15 000 tone) şi Kurdistan în 1979 (de aproximativ
7000 tone) s-au produs în această regiune.

2. Regiunea Newfoundland este clasată ca a doua din punct de vedere al riscului de

deversare, deşi în regiunea Laurentian sunt mai multe încărcări şi descărcări de petrol.
Motivul este dublu: în primul rând, volumul de petrol transportat în această regiune este
relativ mare şi creşte destul de rapid având în vedere faptul că industria petrolieră
produce din ce în ce mai mult petrol în Grand Bank şi îl transportă cu nave de tip tanc
petrolier spre Capul Whiffen prin Golful Placentia. În al doile rând, o foarte mare parte
din traficul spre porturile Quebec şi Maritime trece destul de aproape de-a lungul coastei
Newfoundland şi curenţii împing petrolul deversat din scurgeri ilegale înspr sudul coastei
provinciei.

3. Quebec este următorul în clasament din motive evidente: o cantitate substanţială de petrol
este transportată în această provinci (a doua din punct de vedere cantităţii din ţară).
Regiunea are totodată dificultăţi în gestionarea scurgerilor în râul St. Lawrence.
Deversările în râuri sunt întotdeauna mai dificil de controlat decât deversări în zone unde
curenţii sunt mai mici, şi scurgerile în râuri pot fi împinse foarte rapid înspre ţărm de
către curenţi, petrolul poluând astfel segmente mari de coastă.

45
 4. Din acelaşi motiv râul St. Clair este un punct important deoarece o cantitate substanţială
de petrol este transportată în şi din Sarnia (peste 1.5 milioane de tone în fiecare an), iar
râul are curenţi foarte puternici, făcând controlarea deversărilor foarte dificilă.

5. În final, regiunea Pacific ar avea aproximativ acelaşi risc ca şi regiunea centrală, cel mai
probabil datorită traficului Statelor Unite în Puget Sound.

5.2. Evaluare naţională

Frecvenţele de deversare pentru scurgerile de petrol nerafinat de cantităţi mari din tabelul
5.1. au fost derivate din baza de date a statisticile internaţionale[], şi poate nu se aplică exact
situaţiei din Canada, iar frecvenţele de deversare calculate pentru deversările de produse
petroliere extrem de mari şi foarte mari unt bazate pe doar una si repsectiv două evenimente. În
orice caz, tabelul arată că posibilitatea unei deversări de cantităţi mari (>1000 barili) pentru
Canada ca un întreg este de aproximativ una pe an. Aceasta nu ar fi neînsemnată deoarece
cantitatea medie şi cea mediană sunt estimate la aproximativ 14 500 tone şi respectiv 2100 tone.
Deversările ce prezintă un interes în mod special pentru Paza de Coastă sunt scurgerile foarte
mari (de peste 10 0000 barili) deoarece această cantitate produce o deversare de dimensiune
mediană de aproximativ 10 000 tone. Tabelul 5.1 arată că această categorie de deversări are o
probabilitate de apariţie de una la fiecare şapte ani.

Regiunea Volum Număr de deversări pe an

CCG (106 1-49 barili 50-999 >1000 >10 000 >100 000 >200
tone) barili barili barili barili 000
petrol barili
nerafinat 5.616∙ 1.08 ∙ 10−2 4.68∙ 10−2 2.592 ∙ 10−31.16 ∙ 10−3 3.6∙
−2
10 10−2
2.592 ∙ 10−2 8.856∙ 1.8∙ 10−2 1.3∙ 10−3 5.976∙ 0
10−2 10−4

Pacific
Petrol 1.048 0.059 0.0113 0.0049 2.72∙ 10−3 1.17∙ 10−3 3.77∙
nerafinat 10−4
Produse 2.649 0.687 0.2346 0.0477 3.19∙ 10−3 1.58 ∙ 10−3 0
petroliere
Pacific 3.698 0.746 0.2460 0.0526 0.0059 0.0028 0.0004
Total
Central
(Arctic)
Petrol 0 0 0 0 0 0 0
nerafinat
Produse 0.480 0.124 0.425 0.0022 5.77∙ 2.87∙ 10−4 0
petroliere 10−4
Central 0.480 0.124 0.425 0.0022 5.77∙ 2.87∙ 10−4 0
(Artic) 10−4
Total

46
Central
(Ont)
Petrol 0.004 0 0 0 1.09∙ 10−5 4.71∙ 10−6 1.52∙
nerafinat 10−6
Produse 4.345 1.126 0.3848 0.0782 5.22∙ 2.60∙ 10−3 0
petroliere 10−3
Central 4.349 1.126 0.3848 0.0782 5.24∙ 10−3 2.60∙ 10−3 1.52∙
(Ont) 10−6
Total
Laurentia
n
Petrol 7.181 0.403 0.0776 0.0336 1.86∙ 10−2 8.01∙ 10−3 2.88∙
nerafinat 10−6
Produse 8.147 2.112 0.7215 0.1467 9.80∙ 10−3 4.87∙ 10−3 0
petroliere
Laurentia 15.328 2.515 0.7991 0.1803 2.84∙ 10−2 1.29∙ 10−2 2.88∙
n Total 10−6
Maritime
s
Petrol 23.975 1.346 0.2589 0.1122 6.21∙ 10−2 2.68∙ 10−2 8.63∙
nerafinat 10−3
Produse 12.362 3.204 1.0948 0.2225 1.49∙ 10−2 7.39∙ 10−2 0
petroliere
Maritime 36.336 4.551 1.3537 0.3347 7.70∙ 10−2 3.41∙ 10−2 8.63∙
s Total 10−3
Newfoun
dland

Petrol 7.170 0.403 0.0774 0.0336 1.86∙ 10−2 8.00∙ 10−3 2.58∙
nerafinat 10−3
Produse 4.959 1.285 0.4392 0.0893 5.96∙ 10−3 2.96∙ 10−3 0
petroliere
Newfoun 12.129 1.688 0.5166 0.1228 2.455∙ 1.097∙ 10−2 2.581∙
−2
dland 10 10−2
total

Totalul 72.320 10.750 3.343 0.771 0.142 0.064 0.012

Canadei
11 pe an 3 pe an Unul pe an 1 la 7 ani 1 la 16 ani 1 la 86 ani

Tabel 5.1. Numărul de deversări pe an pentru Regiunile CCG (regiunie Pazei de Coastă
Canadiene)

47
48
 Bibliografie

[1] Etlom, D.S., Analysis of Oil Spill Trends in the US and Worldwide, in Proceedings of the
International Oil Spill Conference, pag. 1291-1300, 2001
[2] Anderson, C.M. and E.M. Lear. 1994. MMS Worldwide Tanker Spill Database: An
Overview. U.S. Department of the Interior, Minerals Management Service, Branch of
Environmental Operations and Analysis, OCS Report: MMS 94-0002.

[3] CAC 1996. National Equipment Profile Study. Prepared by Consulting and Audit Canada
(CAC) for the Environmental Response Program, Canadian Coast Guard, Project No. 570-1019,
March 1996.

[4] Card, J.C., P.V. Ponce and W.D. Snider. 1975. Tankship Accidents and Resulting Oil
Outflows, 1969-1973. Proceedings of the 1975 Conference on the Prevention and Control of Oil
Pollution, San Francisco, California, March 1975.

[5] CCG 1991. 1991 Vessel Traffic Services (VTS) Update Study. Canadian Coast Guard,
Ottawa, Ontario, December 1991.

[6] ITOPF 1999. The International Tanker Owners Pollution Federation Limited Oil Spill
Database

[7] SL Ross. 1989. Expected Frequency of Spills from Tankers in or Near Canadian Waters.
Prepared by SL Ross Environmental Research Ltd. for the Canadian Department of the
Environment and the Canadian Coast Guard, August 1989.

[8] SL Ross 1991. Estimation of Maximum Feasible Cleanup Capabilities for Large Tanker
Spills in Canadian Nearshore Waters. the Canadian Petroleum Products Institute, January 1991.
[9] USCG 1994. Oil Spill Risk Assessment Model and the Ranking of Ports for Oil Spill
Vulnerability. U.S. Coast Guard R&D Center, Groton, Connecticut.

[10] ASCE Task Committee on Modeling of Oil Spills of the Water Resources Engineering
Division, (1996), State-of-the-Art Review of Modeling Transport and Fate of Oil Spills, Journal
of Hydraulic Engineering, Vol. 122, No. 11, pg. 594-609, ©ASCE

[11] Tkalich, P., (2000), Numerical simulation of oil spills and oil combating techniques, Oil and
Hydrocarbon Spills II: Modelling, Analysis and Control, Proceedings of the Second International
Conference „OIL SPILL 2000", Las Palmas de Gran Canaria, Spain, WIT Press, Southampton,
UK

[12] Andersom, P. Cracking the Code, The Nautical Institute, UK, 2013

[13] Anderson, C.M. and R.P. LaBelle. 1994. Comparative Occurrence Rates for Offshore Spills.
Spill Science & Technology Bulletin, Vol. 1, No. 2, pp 131-141. Elsevier Sciences Ltd., Oxford,
U.K.

49
[14] „Manual on Oill Pollution”, International Maritime Organization, London, 2003;

[15] „Review of Maritime Transport, 2007”, United Nations Conference on Trade and
Development, Geneva, 2008;

[16] http://imo.org – International Maritime Organization;

[17] http://itopf.com/ - International Tanker Owners Pollution Federation Ltd;

[18] http://response.restoration.noaa.gov/photos/ships.html - Major Oil Spills and Oil Spill Case

Histories Database (1967-2014);

[19] http://www.iopcfund.org [IOPC Funds (The International Oil Pollution Compensation

Funds), 2006. „Claims Manual”. London, Great Britain.

[20] Max Roser (2016) – ‘Oil Spills’. Published online at OurWorldInData.org. Retrieved from:
https://ourworldindata.org/oil-spills/ [Online Resource]

[21] ITOPF, ITOPF Handbook 2011/2012, The International Tanker Owners Pollution
Federation Limited, UK 2012.

[22] Ornitz B. E., Champ M. A., Oil Spills First Principles: Prevention and Best Response,
Elsevier Science Ltd, Amsterdam, Netherlands, 2002.

[23] NOAA, OIL SPILL Case Histories/1967-1991 - Summaries and Significant U.S. and
International Spills, Report HMRAD 92-11, Hazardous Materials Response and Assessment
Division, Seattle, Washington, U.S.A., 1992.

50