Europa este un continent natal deoarece atat noi cat si stramosii nostri

suntem de origine europeana. Europa este formata din tari, insule,

oceane, ape, etc. Astfel suprafata planetei noastre totalizeaza 510 mil.
Km 2 din care 361 mil. Km 2 (71%) sunt constituite din mari si oceane,
care impreuna alcatuiesc oceanul planetar, iar restul 149 mil Km 2 (29%)
le reprezinta uscaturile (continente si insule).

Continetele mai mari sunt despartite de oceane, atunci insa cand

sunt mai apropiate de ele, sepa rarea este facuta si de mari.

Marea Mediterana, Marea Rosie, ambele delimitand Europa, Africa

si Asia sau Marea Antilelor (Caraibelor), intercalate intre cele doua
Americi.

Insulele sunt mici ca intindere, pana la 2 mil. Km 2 (Groenlanda). Cele

mai multe arhipelaguri se gasesc in vecinatatea continetelor de care au
fost separate prin procese tectonice ce au afectat scoarta terestra sau
prin transgresiunea apelor marine. Ele se numesc insule
continentale (Arhipelagul Japonez, Filipine, Indonezia).Altele sunt imprastiate
in largul oceanelor, departe de uscaturile limitrofe avand fie o origine
vulcanica, fie o origine caraligena.

Acestea poarta numele de insule oceanice deoarece sunt

pulverizate in largul Oceanului Pacific, sau in Oceanul In dian. Atat
continentele cat si insulele sunt in intregime incorporate in componenta
retelei de state sau de teritorii neautonome. Oceanul si marile insa se
ataseaza ca parti ale statelor numai in zona continua - uscaturilor in
spatiul marii teritoriale. Re stul suprefetelor marine ies de sub
suveranitatea acestora constituind marea libera, domanii de imense
resurse si care trebuie sa beneficieze toate tarile si prin intermediul
careia se stabilesc legaturile maritime pe intreaga noastra planeta. |nsa
Europa are si teritorii. Astefel un teritoriu de stat prezinta cateva
trasaturi care sunt proprii dar totodata foarte variabile de la o tara la
alta.
Relieful – se inscrie ca un element fundamental al peisajului natural.
Exista pe suprafata globului teritorii de stat predominant muntoase
(Bolivia, Peru, Ethiopia) unde muntii ocupa partile centrale. |n altele,
relieful major in formeaza podisurile mai inalte sau mai joase delimitate
de lanturi periferice de muntii (Mexic, Spania, Iran, Arabia Saudita,
Australia, India) ori campiile (Olanda, Germania, Polonia) sau o
proportie sensibila egala intre anumite dealuri si campii (Romania). |n
multe tari suprafata deserturilor ocupa o intidere apreciabila (Algeria,
Libia). |n viata multor state, relieful a jucat un rol prim ordial in istoria
lor. Ethiopia, tara muntoasa, a fost multa vreme ferita de atacurile
dutmane, mentinandu -se astfel independenta national. Dar in acelasi
timp fragmentarea podisului in masive inalte numite „Ambas”, despartite
de vai adanci unitatii terito riului national. Fiecare din aceste masive isi
avea viata proprie fiind conduse de rase locale care intretinea tendinte
divergente separatiste.

Dezvoltarea acestei tarii de-a lungul mileniilor a fost incontestabil favorizata de

relief. Exemplu similar ni-l ofera Andora care asezata in inima Pirineilor, beneficiind
de izolarea sa intre muntii a devenit principat independent inca din secolul al VIII–lea.

Europa reprezinta o parte dintr -o intinsa placa litosferica ce

cuprinde si o mare parte din Asia care s-a format in mai multe momente
principale.