Nume și prenume: Fereșteanu Bogdan

Instituția școlară: Școala Gimnazială „Aurel Sebeșan” Felnac

Grupa: S1G31 ECFC Arad

Tema 1

Cerința: Realizarea unui referat pe tema dezvoltării și funcționării psihice

a elevilor, în funcție de etapa de dezvoltare a acestora.

M.B. are 14 ani și este elev în clasa a VIII-a B. Rezultatele sale școlare sunt sub
medie, dar comportamentul în mediul școlar este adaptat.
Ca nivel de dezvoltare fizică M.B. se situează în parametrii normali, conform
standardelor medicale, însă începând cu anul școlar trecut a prezentat stări de oboseală, dureri
de cap, dar și o paloare a feței, ceea ce ne-a făcut să presupunem, pe noi, cei din colectivul
profesoral, că ar putea duce lipsă de anumite vitamine sau minerale atât de necesare mai ales
în această perioadă a vieții. Ca să fiu mai exact, am tras concluzia, și pe baza informațiilor pe
care le aveam despre familia elevului, că acesta nu se hrănește corespunzător. În repetate
rânduri în primul semestru al anului școlar în curs, M.B. mi-a cerut mie, ca diriginte al său, să
îi dau voie să plece mai repede acasă din cauza unor dureri de cap și stări de slăbiciune. După
ce am luat legătura cu părinții elevului s-a confirmat faptul că familia are probleme financiare
și că, din lipsa banilor, elevul nu se hrănește corespunzător. Totuși, trimis fiind la doctor,
examenele clinice făcute elevului nu au relevat probleme medicale deosebite, doar o ușoară
lipsă de calciu și magneziu, cel mai probabil, această simptomatologie fiind direct legată de
tulburările de dezvoltare somatică.
Ca și nivel de dezvoltare a motricității, elevul poate să desfășoare cu succes atât
activități ce presupun motricitatea fină (scrie frumos, are un talent deosebit la desen), cât și
cele ce presupun o bună motricitate grosieră. În timpul liber, A.B. joacă fotbal la un club din
localitate, dar face parte de asemenea și din echipa de fotbal a școlii.

Ca și etapă de dezvoltare intelectuală, M.B. se află, conform teoriei lui Jean Piaget, în
stadiul operaţiilor formale (11/12-15/16 ani). În discuțiile libere din cadrul orelor de istorie
sau educație civică, spre exemplu, M.B. reușește să efectueze raţionamente corecte din punct
de vedere formal după ipoteze, adică după propoziţii despre care nu ştie încă dacă
sunt adevărate sau false. Gândirea formală este şi o gândire ipotetico-deductivă care îi
permite lui M.B. examinarea consecinţelor ce decurg în mod necesar din ipoteze.
M.B. memorează cu ușurință și reproduce fidel cunoștințele achiziționate. Având
memoria logică bine dezvoltată la vârsta sa, elevul caută să sesizeze esențialul și urăște să
„tocească”. Din discuțiile purtate cu elev, am înțeles că M.B. încearcă să își formeze un stil
propriu de memorare (uneori împarte textul pe fragmente, alteori îl repetă global sau pe părți).
De asemenea elevul mi-a relatat că are nevoie de mai puțin timp pemtru memorare, el având
nevoie de un număr mai mic de repetiții. Are o bună capacitate de concentrare a atenției, dar
uneori se deconectează de la activitatea clasei, atenția devenind pentru scurt timp fluctuantă.
Din punct de vedere social, odată cu adolescența M.B. a devenit mai preocupat de
propria imagine și de poziția sa în raport cu colegii de școală și de clasă. Totuși, relațiile
elevului cu colectivul din care face parte sunt normale, el relaționând cu toți colegii, cu toate
că, după cum e și normal, se înțelege mai bine cu câțiva dintre ei, dintre care unul îi este chiar
verișor. M.B. înțelege cu ușurință stările emoționale prin care trec colegii săi dar, în termeni
comportamentali, datorită tendinței de afirmare a propriei personalități, actele de autoritate ale
cadrelor didactice sunt cu greu suportate, fiind supuse unui acut discernământ critic dacă nu
sunt întemeiate şi necesare. Se manifestă o schimbare şi în comportamentul elevului. Acesta
venind în contact cu cunoştinţe variate şi profunde şi având o gândire dezvoltată la
capacitatea realului, observă insuficienţele persoanelor adulte din jurul său care până acum
treceau neobservate.
La aceste aspecte este încă nevoie să se lucreze cu elevul, atât acasă, cât și în mediul
școlar. Este, însă, o adolescent empatic. Dacă există neînțelegeri între colegii de clasă, M.B.
este printre primii care caută să aplaneze situația, iar dacă vreunul dintre colegii săi manifestă
tendințe de bullying (terorizare a celorlalți), elevul M.B. nu ezită să ia atitudine și să li se
opună, oprindu-i astfel pe aceștia. Am observat lucrul acesta de cel puțin două ori, situații
când M.B. a luat apărarea unor colege de clasă până la venirea profesorului de serviciu.
M.B. este un copil care prezintă toate caracteristicile dezvoltării normale ale vârstei
sale, iar problematicile apărute pot fi corectate cu suport din partea școlii și a familiei.