Universitatea Lucian Blaga –Sibiu

Crearea Uniunii Europene

și

Tratatul de la Maastricht

Prof.univ.dr. Manuel GUȚAN

Masterand: Rusu Mihaela

Specializarea : Administrație publica europeana

Anul I , Sem I

1
CUPRINS :

1. IDEEA UNITĂȚII EUROPENE

2. PRECURSORII UNIIUNII EUROPENE

3. EXTINDEREA INTEGRARII EUROPENE

4. TRATATUL DE LA MASTRICHT

2
I. IDEEA UNITĂȚII EUROPENE

Unitatea europeana este un concept obsesiv utilizat in prezent în mass-media ,

mediul universitar, politic românesc și european în general . Ideea de unitate
europeană nu este însă ceva nou , o creație a noii gândiri europene , ci are
rădăcini adânci la nivelul istoriei continentului . La începuturi ea a fost abordată
din perspectiva găsirii unei soluții pentru evitarea conflictelor dintre statele
bătrânului continent si prin consecință pentru o viață mai buna a populație . De
altfel securitatea si bunăstarea socială s-au păstrat de-a lungul timpului până în
ziua de azi ca principalele forțe motrice ale integrării europene .

Platon a fost primul gânditor care a susținut ideea păcii prin organizarea de
confederații . În acea vreme , confederația cetăților grecești dispunea de instituții
religioase și politice comune ,forumul de soluționare a diferendelor dintre cetăți
constituindu-l Consiliul amfictionilor .

Pax romana – aspiratia Romei – avea în vederea unificarea întregii Europe , dar
sub dominația romană .

În plan teoretic , apar numeroase proiecte de organizare a păcii .

Pierre Dubois a scris De recuperatione Terrae Sanctae în care crea o reforma a

Bisericii , un învățământ laic si propunea organizarea unei federatii europene cu
un organism central , un consiliul format din oameni întelepti , pricepuți ,
credinciosi si bogați pentru a fi feriți de corupere.

Marele poet italian Dante Aligherii , în De monarhia , lucrarea din 1303 ,

preconiza o solutie de tip federalist a Europei , o pace universala prin
subordonare monarhilor europeni unui conducător suprem , unei unice si
legitime autorități.

3
La începutul secolului XVIII-lea ,Abatele de Saint –Pierre îsi leagă numele de
faimosul proiect- Proiectul pentru a face pacea permanentă în Europa (1713) , în
care se schițează imaginea unui Senat european care ar avea competențe
legislative și judiciare1 .

În 1821 , Joseph de Maestre , în lucrarea sa Soire de Sanct Petersburg , emitea

ideea unei Societăți a Națiunilor. Tot in aceiasi perioadă , revoluționarul italian
întrezărește o federatie europeană printr-o prăbușire a tronurilor , care ar putea
determina aparitia , tinerei Europe . de altfel acest curent de opinie era promovat
si de mari personalități ale epocii respective din spatiul românesc, cum ar fi :
Nicolae Bălcescu , Ion Ghica, Dumitru Brătianu , C.A. Rosseti si altii. În anul
1827 , Pierre Leroux a publicat în ziarul parizian Le Globe un articol studiu ,,
Despre Uniunea Europeana .

Secolul XIX este prin excelență, secolul unor propuneri federaliste . La

Congresul pacifist de la Paris din 1849 , Victor Hugo rostește celebrele cuvinte
– “Va veni ziua când armele vor cădea din mâini si bombele tunurilor vor fi
înlocuite cu cuvântul si cu dreptul de vot universal al popoarelor ……Și va veni
ziua când von vedea doua grupări uriașe : Statele Unite ale Europei si Statele
Unite ale Americii dându-si mâna prietenoasă peste ocean. „

În 1922 , diplomatul austriac Richard Condenhove –Karlegi propunea crearea

Uniunii pan-Europene , după modelul S.U.A.

În 1926 , în cadrul Congresului de la Viena , reprezentanții 24 de state

propuneau crearea Uniunii Europene .

II. PRECURSORII UNIIUNII EUROPENE

Deși exista forme mai vechi de manifestare a adeziunii față de ideea unei
Europe Comune , cu o accentuare a lor in anii 1920-1930 , de abia după cel de-

1
Adrian Liviu Ivan –Sub zodia Statelor unite ale Europei, pp 155-116

4
al doilea război mondial sunt de remarcat evenimentele hotărâtoare în conturarea
procesului de integrare europeana .

În contextul unei Europe în mare măsură distrusă de război si cu o lume în care

se conturau doua mari puteri (S.U.A. și U.R.S.S ), momentul în care războiul
rece și cortina de fier se profilau , SUA a conștientizat necesitatea de a avea o
contrapondere pe baze economico-sociale . Acest lucru a fost realizat prin
intermediul Planului Marshall2 . În aceste conditii , trei au fost mișcarile
integratoare care au servit ca precedent constructie Pietei Comune de mai tarziu
:

1. BENELUX
2. Organizația Europeana de Cooperare Economică (OECE)
3. Comunitatea Europeana a Cărbunelui si Oțelului ( CECO)

Între precursorii Uniunii Europene de astăzi mai trebuie amintit si de :

4. Comunitatea Economica Europeana

5. Comunitatea Europeana de Energie Atomica , CEEA sau EUROATOM.

III. EXTINDEREA INTEGRARII EUROPENE

Extinderea integrarii europene înseamnă extinderea geografică(sau integrarea

pe orizontala ) și constă în aderarea de noi membri CEE. Sub acest aspect ,
procesul de integrare s-a desfășurat în cinci valuri succesive de aderare ,
etapele integrarii geografice fiind indicate mai jos:

 Membrii fondatori : 1957-Belgia, Franța , Germania, Italia ,

Luxemburg si Olanda
 Prima extindere :1973- Danemarca , Irlanda , Marea Britanie

2
Planul Marshall –Planul De Reconstructie Europena

5
  A doua extindere -1981- Grecia
 A treia extindere – 1986- Portugalia , Spania
 A patra extindere 1996- Austria , Finlanda , Suedia
 A cincea extindere 2004- Cipru, Cehia , Estonia , Letonia , Lituania ,
Malta, Polonia , Slovacia , Slovenia , Ungaria
 A sasea extindere : 2007- Bulgaria , România

Adoptarea unei noi Constituții este cauzată , în mare parte , de dimensiunea

acestui proces de extindere si de transformarile pe care le impune – atât la nivel
institutional cat si la nivel decizional .

IV. TRATATUL DE LA MASTRICHT

Schimbarea peisajului politic dupa căderea regimurilor comuniste din Europa

Centrala si de Est a condus la un proces de regândire a structurii Conumității
Europene , în directia creării unei uniuni politice si a unei uniuni economice si
monetare . Baza legala a noii Uniuni Europene este reprezentata de Tratatul de
la Mastricht , semnat pe 7 feb. 1992 si ratificat la 1 nov. 1993 .

Uniunea Europeana însemana pe o parte mentinerea si extinderea aquis-ului

Comunitatii Europene si pe de altă parte noi forme de cooperare în domeniul
Politicii Externe si de Securitate Comuna (P.E.S.C.) și al Justiției si Afacerilor
Interne (J.A.I.) . Astfel , conform imaginii comune despre U.E. , prin Tratatul de
la Mastricht aceasta devine o constructie cu trei piloni , care va fi mentinută si
dezvoltată continuu .

6
PRIMUL PILON

Dimensiunea comunitara

 Cetătenia europeana
 Libera circulatie a bunurilor si a serviciilor
 Politici comunitare
 Uniune economica si monetara

AL DOILEA PILON

 Politica externa si Securitatea Comuna (PESC)

AL TREILEA PILON

Cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Externe (JAI)

PRIMUL PILON – acopera sectoarele , regulile si procedurile de decizie

referitore la CEE, CECO si Euroatom . Tratatul de la Mastricht modifica
Tratatul de la Roma al CEE si crează Comunitatea Europeana, subliniind astfel
caracterul său extins , ce depaseste marginile integrării economice .3

Aceste modificari sunt reprezentate de :

 Continuarea extinderii rolului PE, în special cu referire la aprobarea

nominalizarilor Comisiei , la introducerea noii proceduri legislative a
co-deciziei (asupra anumitor subiecte , PE îsi împarte prerogativele cu
Consiliul )
 Continuarea extinderii gamei politice comune (educatia si formarea
profesionala , rețelele trans-europene , politica industriala , dezvoltarea
cooperării , protectia consumatorului ) și întărirea altor politici comune
existente (politica sociala , coeziune economica si sociala , cercetare,
plotica de mediu

3
Iordan Gheorghe Bărbulescu –Procesul decizional in Uniunea Europeana , Polirom,2008, pp.56-58

7
  Crearea unei cetățenii europene : toti cetățenii SM(statelor membre )pot
circula si se pot stabili în alte SM , dreptul de a alege si de a participa în
alegerile municipale ssi pentru PE in statele membre de rezidență ,
indiferent de nationalitate , protectie diplomatica si consulara din partea
ambasadei unui alt SM pe teritoriul unui stat tert si in care SM national
nu este reprezentat , dreptul de a trimite petiții PE și a se adresa
Mediatorului European( Ombudsmanului european).
 Instituirea uniunii economice si monetare :convergența politiclor
economice si monetare a SM , ceea ce a condus la adoptarea monedei
comune si la înfiintarea Băncii Centrale Europene.4

 Uniunea Economică :
Liniile generale ale politicii economice ale statelor membre şi ale
comunităţii suntadoptate de către Consiliul de Ministri, care, în acelaşi
timp supraveghează evoluţia economiei înfiecare stat membru şi în
Comunitate. Dacă această politică nu corespunde directivelor sau riscăsă
pună în pericol funcţionarea Uniunii Economice şi Monetare, Consiliul ia
măsuri înconsecinţă, statele membre vor încerca să evite deficite
guvernamentale excesive.Acţiunile din domeniul economic cuprinse în
Tratatul de la Maastricht sunt5:
 eliminarea între statele membre a taxelor vamale şi restricţiilor cantitative
la intrarea şi ieşirea mărfurilor;
 piată internă caracterizată prin abolirea între statele membre a
obstacolelor în calea liberei circulatii a mărfurilor, persoanelor, serviciilor
şi a capitalurilor ;
politici comune în domeniile: comercial, al agriculturii, pescuitului,
transportului,mediului;

4
Idem 3-pp 56-58
5
George Marin -De la Roma la Amsterdam via Maastricht , Ed. Independenţa Economică, Brăila ,1999, p. 45-48

8
  un regim care să asigure ca în interiorul pieţei interne, concurenţa să nu
fie deformată;
 apropierea legislaţiilor naţionale într-o măsură‚ necesară funcţionării
pieţei comune;
 întărirea competitivităţii industriei comunităţii;
 promovarea cercetării şi dezvoltării tehnologice;
 încurajarea stabilirii şi dezvoltării de reţele transeuropene;
 asocierea ţărilor şi teritoriilor de peste mări;
 contribuţii la întărirea protecţiei consumatorului;
 măsuri în domeniul energiei şi protecţiei civile.

AL DOILEA PILON - odata cu instituirea celui de-al doilea pilon , cooperarea

politica dintre SM este ridicată la statutul de politica comuna , ceea ce înseamna
includerea ei într-un cadru institutional specific . Astfel , prin Tratatul de la
Mastricht , UE are o politica comuna extinsa la toate sectoarele esterne si de
securitate si se pun bazele uneii cooperari sistematice intre SM. Aceasta
cooperare este caracterizată de derularea unor actiuni comune , desfăsurate pe
consens si care limiteză SM în politica lor externă.

PESC este gestionata de aceleasi instituții care operează si primul pilon , dar
care au puteri si proceduri de decizie diferite : astfe , deoarece acest domeniu
este de importanta strategica pentru SM si este dificil de renuntat la
suveranitatea națională , procedura de decizie aplicată este metoda
interguvernamentala .

Cooperarea politică europeană consta în consultările periodice dintre miniştrii

afacerilor externe şi în contactele permanentedintre administraţiile lor. Aceştia
au convenit să se informeze reciproc cu privire la orice problemă importantă de
politică externă, să ajungă la un punct de vedere comun şi, în măsura încare este
posibil, să adopte o poziţie comună. Orice decizie trebuia să fie luată cu

9
unanimitate.Problemele ce priveau securitatea se limitau la aspectele politice şi
economice; realizarea,în mod progresiv, a unei politici externe şi de securitate
comună a fost prevăzută de către şefii destat şi de guvern prin Tratatele asupra
Uniunii Europene. Noua politică a Uniunii Europenetrebuie să fie bazată,
potrivit dispoziţiilor Tratatelor, în principal, pe următoarele obiectiv:

 apărarea valorilor comune, a intereselor fundamentale şi a independenţei

Uniunii;
 consolidarea securităţii şi a statelor membre;
 menţinerea păcii în lume şi consolidarea securităţii internaţionale,
conform principiilor Cartei Naţiunilor Unite, precum şi principiilor şi
obiectivelor Actului final de la Helsinki(1975) şi Cartei de la Paris (1990),
care a fost consolidată în anul 1994, prin înfiinţareaOrganizaţiei pentru
Securitate şi Cooperare în Europa;
 promovarea cooperării internaţionale;
 promovarea democraţiei şi a statului de drept, apărarea drepturilor omului
şi alibertăţilor fundamentale

Al treilea pilon a fost conceput pentru a facilita si a face mai sigura libera
circulatie a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene. Deciziile sunt luate in
unanimitate si fac referire la urmatoarele domenii:

 reguli de trecere a frontierei externe a Comunitatii si intarirea controlului

(incepand din 1996, masurile cu privire la vize trebuie adoptate prin vot
in majoritate calificata, cu toate acestea fiecare stat membru poate adopta
dispozitiile necesare pentru a asigura siguranta interna si ordinea
publica)
 lupta impotriva terorismului, traficului de droguri si fraudei la nivel
international;
 cooperarea in materie de justitie penala si civila;

10
  crearea unui Oficiu european al politiei (Europol), care sa aiba in dotare
un sistem de schimb de informatii intre fortele de politie nationale
 lupta impotriva imigratiei ilegale;
 elaborarea unei politici comune in domeniul azilului.

Cooperarea poliţiei şi cea judiciară vizează realizarea unei acţiuni comune în

materia prevenirii şi a luptei împotriva criminalităţii, a rasismului şi a xenofobiei
şi oferă tuturor cetăţenilor un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.Pentru o
mai bună coordonare a colaborării poliţieneşti a fost înfiinţat Oficiul Europeande
Poliţie Europol, cu sediul la Haga.Cooperarea în domeniul judiciar a fost
realizată, în primul rând, cu scopul de a uşura şi accelera cooperarea în materia
procedurii judiciare şi a executării deciziilor, simplificând procedura extrădării
între statele membre, punând în aplicare reguli minime cu privire laelementele
constitutive ale infracţiunilor şi la sancţiunile aplicabile criminalităţii
organizate,terorismului şi traficului de droguri.În acest domeniu, ca şi în cel al
politicii externe şi de securitate comună, cooperarea se bazează pe colaborarea
între statele membre care nu intră în cadrul procedurilor de decizie comunitară.

11
CONCLUZIII:

In concluzie, Uniunea Europeana, potrivit dispozitiilor Tratatului de la

Maastricht cuprinde statele membre in jurul acestor trei piloni de actiune
comuna. Este de semnalat ca Uniunii Europene i s-a asigurat un cadru
institutional comun capabil sa-i asigure coerenta si continuitatea actiunilor duse
in toate aceste trei domenii . Tratatul de Mastricht marchează finalul unui drum
lung –trei decenii de încercari de realizare a unei uniuni monetare . Tratatul
reprezinta de asemenea un nou început nu doar pentru pentru uniunea monetara ,
ci pentru mult mai mult, UEM a modificat natura procesului de integrare6.

Prin prezentul tratat U.E. doreste să promoveze progresul economic şi social al

populaţieieuropene, ţinându-se cont de principiul dezvoltării durabile şi în cadrul
desăvârşirii pieţei interne,al intensificării, al protecţiei mediului înconjurător şi
se pun în aplicare politicile care asigură progresul paralel în integrarea
economică şi celelalte domenii. Cu toate că Tratatul de la Maastricht instituia, în
special, o cetăţenie europeană, adică un cadru al unor drepturi şi obligaţii
suplimentare pentru cetăţenii statelor membre, el nu oferea acestui cadru un
conţinut real; Tratatul de la Maastricht a definit structurile şi procedurile din
acest punct de vedere,lăsând, totuşi, deschisă posibilitatea noilor reforme, atât în
domeniul politicii externe, cât şi în cel al apărării.

6
Richard Baldwin, Charles Wyplosz, Economia INTEGRARII EUROPENE, ,ed. Editura economica ,2006, Opcit .Pp
.371

12
Lista abrevieri :

PE- Parlamentul european

UEM – Uniune economica si monetara

SM- state membre

PESC- Politica externa si Securitatea Comuna

UE –Uniunea Europeana

CECO-Comunitate Europeana a Carbunelui si a Otelului

CEE-Comunitatea Economica Europeana

13
Bibliografie :

1. Richard Baldwin, Charles Wyplosz, Economia INTEGRARII EUROPENE,

,ed. Editura economica ,2006
2. George Marin -De la Roma la Amsterdam via Maastricht , Ed. Independenţa
Economică, Brăila ,1999
3. Iordan Gheorghe Bărbulescu –Procesul decizional in Uniunea Europeana ,
Polirom,2008
4. Adrian Liviu Ivan –Sub zodia Statelor unite ale Europei

14