UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA - SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

MASTER – ADMINISTRATIE PUBLICA EUROPEANA

MIGRAŢIA INTERNAŢIONALĂ A POPULAŢIEI

CAUZE ŞI EFECTE

DISCIPLNA : METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE IN DOMENIUL STIINTELOR

JURIDICE
Lect.univ.dr. Emanuel Tă vală

MASTERAND , RUSU MIHAELA

AN II, SEM II

1
 MIGRAŢIA INTERNAŢIONALĂ
CAUZE ŞI EFECTE

CUPRINS

CAPITOLUL I Migraţia populaţiei ……………………… pag. 1

1.Migraţia internă ……………………… pag. 1

2.Migraţia internaţională ….…………… pag. 1

CAPITOLUL II Migraţia internaţinală. Cauze şi efecte…. pag. 1

CAPITOLUL III Efectele generale ale migraţiei externe…… pag. 3

1.Efecte asupra emigrantului…………… pag. 4

2.Efecte asupra societăţii din care

provine emigrantul ................................. pag. 4

2
 Capitolul I.MIGRAŢIA POPULAŢIEI
Migraţia populaţiei este un proces complex, influenţat de mai mulţi factorii ce
determină intensitatea fluxurilor migratorii, care conduc la multiple efecte de cele mai multe
ori nedorite asupra populaţiei din care provin.
Mişcarea migratorie ca factor al creşterii şi descreşterii populaţiei, complementar cu
excedentul (sporul) natural, este o temă de interes atât pentru demografie şi statistica socială
cât şi pentru celelalte ştiinţe care se ocupă cu studiul dinamicii populaţiei. Efectele se pot
înregistra cu precădere la nivelul populaţiilor naţionale.
Imigrările au ca efect un spor de populaţie, emigrările reprezintă pierderi din
populaţia naţională; diferenţa dintre imigrări si emigrări este soldul migraţiei sau soldul
migratoriu, care poate fi pozitiv, nul sau negativ.
Migraţia poate fi:
1. Internă- care are loc între graniţele aceleiaşi ţări;
2. Internaţională – care are loc între ţări diferite.
1.Migraţia internă
Migraţia internă prezintă ca tendinţă principală deplasarea populaţiei din mediul rural spre cel
urban.Cauzele principale sunt determinate de nivelul socio-economic, de ritmul de creştere al
populaţiei, de distribuţia forţei de muncă în teritoriu, etc.
Diversele tipuri de deplasări de populaţie au determinat structurarea migraţiei interne în mai
multe subcategorii: migraţia colectivă, migraţia de lucru, migraţia de reîntoarcere, migraţia
individuală, migraţia inversă, migraţia în trepte, migraţia normală, migraţia parţială, migraţia
pendulatorie, migraţia sezonieră sau migraţia spontană.
2.Migraţia internaţională
La nivelul migraţiei internaţionale apar:
 imigraţia netă - când imigraţia este mai mare decât emigraţia;
 emigraţia netă – când emigraţia este mai mare decât imigraţia.
În acest context vom distinge ţări de imigraţie sau ţări primitoare şi ţări de emigraţie sau ţări
care alimentează imigraţia. Între ele se formează curente sau fluxuri migratorii, care pot avea
o anumită intensitate şi o anumită direcţie, în funcţie de influenţa unor factori conjuncturali,
istorici, politici sau de altă natură.
Migraţia internaţională este selectivă sub raportul unor caracteristici cum sunt sexul, vârsta,
gradul de instruire, profesia etc. şi generează consecinţe atât pentru populaţia de sosire cât şi
pentru cea de plecare.
Soldul migratoriu – diferenţa dintre intrările şi ieşirile dintr-un anumit teritoriu într-un
anumit interval de timp se pot calcula în valori reale sau relative1:
Sm = V – P

Sm = x 1000

Capitolul II. MIGRAŢIA INTERNAŢIONALĂ A POPULAŢIEI

CAUZE ŞI EFECTE
1
Violeta Puşcaşu – “Demografie – Note de curs” , Editura Universităţii “Dunărea de Jos” Galaţi 2000
3
 De obicei oamenii îşi părăsesc locurile natale din motive economice, plecând în
căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite sau pur şi simplu, pentru a scăpa de săracie.
Desigur, mulţi alţii se deplasează în arii geografice noi ca urmare a unor persecuţii
culturale şi religioase, sau datorită unor condiţii politice adverse. Oricum, dintre toţi
factorii care influenţează fluxurile migratorii cei economici rămân determinanţi: foamete,
şomaj, lipsa terenurilor agricole. Se înţelege că fluxurile migratorii determinate de asemenea
cauze sunt prin structura lor voluntare. Există,însă cauze involuntare: transferare forţată a
unor populaţii dintr-un continent în altul, războaie,
2.
expulzare, calamităţi naturale de proporţii etc. Astfel, între 1500 şi 1850 negustorii de
sclavi au transferat forţat din Africa în America aproximativ 9,5 milioane de oameni, în
principal pentru a servi drept forţă de muncă gratuită în agricultură. După primul război
mondial, datorită unor restricţii puse de SUA în calea imigrării, această ţară a continuat
să găzduiască străinii, într-un ritm mult mai mic, respectiv în jurul a 600.000 de
persoane pe an. După cel de-al doilea război mondial, migraţia internaţională a continuat,
cauzele fiind diferite - a continuat migraţia spre America de Nord, Australia şi Africa de
Sud; războiul din Vietnam a dat naştere unui nou val de refugiaţi; s-au intensificat
fluxurile migratorii dinspre America Latina spre Statele Unite ale Americii; migraţia
evreilor spre Israel, în special din Europa Centrală şi din Rusia, mai nou, migraţia est-
europenilor spre Europa de Vest şi S.U.A. Probabil va avea loc în viitor şi un proces
sensibil de migraţie a populatiei din zonele Asiei de Sud–Est către Europa. Toate aceste
mişcări de populaţie nu reprezintă decât o parte a unui tablou global, care nu
poate fi descris în toate detaliile sale, pentru că nu sunt suficient de bine cunoscute
proporţiile migraţiei ilegale.
De regulă, emigrează persoane tinere, multe dintre ele având o pregătire profesională
superioară. Acest fapt contribuie la creşterea vârstei medii în ţările de origine, la creşterea
ratei mortalităţii şi scăderea ratei natalităţii. La aceste aspecte mai trebuie adăugate
momentele de tensiune socială create între populaţia autohtonă şi noii veniţi – de mare
actualitate fiind evenimentele desfăşurate în Italia unde românii emigraţi acolo sunt priviţi ca
un grup de hoţi, violatori şi tâlhari deşi infractorii sunt nesemnificativi ca pondere în masa de
emigranţi români din Italia.Alte probleme care apar ar fi dificultăţile de adaptare ale
emigranţilor, diferenţele culturale şi religioase.
Analiza datelor privind migraţia ne îndreptăţeşte să afirmăm că, în special după al
doilea război mondial, asistăm la un proces complex de regionalizare şi globalizare a
migraţiei, în centrul acestor fluxuri globale se află migraţiile de natură economică, iniţial la
un nivel regional, dinspre statele occidentale mai sărace către cele mai bogate, iar apoi la un
nivel global, dinspre lumea în dezvoltare.
Migraţia, regională şi globală contemporană, are o serie de implicaţii pentru
autonomia şi suveranitatea statelor - naţiune. Mai întâi, fluxul de imigranţi ilegali şi
fără acte, pe motive economice sau de altă natură, demonstrează capacitatea limitată a
multor state-naţiune de a-şi supraveghea independent frontierele. În al doilea rând, nici
statele care şi-au extins supravegherea asupra frontierelor nu au fost capabile să oprească
în totalitate fluxul de imigranţi ilegali. În al treilea rând, creşterea numărului de încercări
internaţionale de a controla şi coordona politicile naţionale în privinţa migraţiilor
demonstrează o recunoaştere a naturii în schimbare a autonomiei şi suveranităţii statale şi
necesitatea de a spori cooperarea transfrontalieră în acest domeniu. În al patrulea rând, în
sfera politicilor economice şi culturale, migraţia a transformat mediul politic intern în cadrul
căruia operează statele capitaliste avansate: puterea colectivă şi modelul de alianţe între
actorii politici s-au schimbat, iar migraţia a redefinit interesele politice, economice şi de altă

4
natură, precum şi perceperea acestora.
Migranţii contemporani călătoresc într-o lume în care dreptul internaţional a început să aibă
impact asupra legislaţiei interne, iar organizaţiile internaţionale monitorizează şi intervin în
procesele de migraţie. Măsura în care atât infrastructurile, cât şi reglementările ating
niveluri interregionale sau transcontinentale va afecta şi va modela însăşi globalizarea
migraţiei.2
Având în vedere că ponderea emigranţilor din România o constituie tinerii este interesant de
ştiut că în conformitate cu analiza secundară a datelor obţinute prin anchete de teren de
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de şanse în 2004 şi 2006 efectuate pe un
eşantion de 1.219 persoane şi, respectiv de 1.103 persoane cu vârsta între 15 şi 29 de
ani munca nu este privită ca o garanţie a reuşitei de către tinerii români.
Tinerii români manifestă o loialitate relativ scăzută faţă de angajatori, au aşteptări nerealiste
privind salarizarea, caută posturi în domenii ca IT, marketing, vânzări, resurse uman,
proiectare/design deşi calificarea şi aptitudinile pe care le au nu justifică astfel de aşteptări. Ei
renunţă de cele mai multe ori la educaţia universitară pentru a ocupa temorar un post mai
bine plătit.Astfel, implicarea relativ scăzută a angajatorilor români în planificarea
educaţiei universitare şi desfăşurarea practicii studenţilor la nivel naţional, conduce la
apariţia unui număr mare de absolvenţi cu specializări

care nu au căutare sau care au doar cunoştinţe teoretice şi care măresc numărul
şomerilor deja existenţi. O altă mare problemă cu care se confruntă absolvenţii
învăţământului superior este „lipsa de experienţă“, experienţă care nu poate fi dobândită
atât timp cât nimeni nu le oferă şansa să o acumuleze.

Graficul nr.1

2
Drd.Gheorghe Roghină -„Rondul de Sibiu”10octombrie 2008 „Migraţia populaţiei - fenomen demografic, dar
şi unul din efectele globalizarii”
5
 Absolvenţii de învăţământ superior au disponibile anual cca 1.000 de locuri de
muncă, numărul cererilor este cuprins însă la nivel naţional, între 100.000 şi 120.000.
Situaţia este şi mai gravă în ceea ce priveşte numărul absolvenţilor clasei a XII-a, numai în
Bucureşti sunt cca. 20.000 şi încă 60.000 în localităţile din ţară. Este vorba de aproape
200.000 de tineri absolvenţi care au nevoie de locuri de muncă. Potrivit unor estimări
neoficiale, aproape 90% dintre absolvenţi îşi găsesc de lucru prin „forţe proprii“, rămân
însă anual 20.000 de tineri care nu au nici o şansă să se angajeze şi care speră să găsească în
străinătate locul de muncă pe care nu l-au găsit în ţară. După integrarea în UE, un pericol
pe piaţa muncii îl constituie migrarea forţei de muncă bine pregătite. Din păcate doar 21%
dintre tineri cred că se pot realiza mai uşor în România, decât în străinătate. Integrarea în UE
şi politicile Guvernului de a atrage angajaţi duc la creşterea opţiunilor tinerilor către
angajatorii instituţionali făcând, astfel, şi mai acerbă lupta pentru talente, cu toate
acestea mirajul muncii în străinătate afectează, aproximativ, un sfert dintre tinerii
profesionişti. In general, aceştia consideră că au mai multe oportunităţi în afară decât în
România.Lucrătorii emigranţi sunt, de regulă, tineri, între 18 – 40 ani, cu potenţial de
muncă ridicat3.

Capitolul III. EFECTELE GENERALE ALE MIGRAŢIEI EXTERNE

Migraţia externă are o multitudine de efecte şi de multe ori cele pozitive nu le

contracarează pe cele negative, astfel că la scară macrosocială pot apărea mari câştigători dar
şi mari învinşi.
1.Efecte asupra emigrantului

a. efecte pozitive :
 obţinerea unui venit care asigură reproducţia forţei de muncă a lucrătorului şi a
familiei sale, venit pe care în ţară nu l-ar fi obţinut, datorită nivelului
comparativ
mult mai redus al salariilor în România pentru acelaşi gen de activitate;
 sporeşte capacitatea de economisire şi investiţii, fie în bunuri de folosinţă
îndelungată (locuinţă, înzestrare electronică, maşini agricole etc.), fie pentru
lansarea în afaceri pe cont propriu;
 câştiguri în plan profesional şi al culturii muncii – de cunoştinţe,deprinderi,
comportamente, disciplină a muncii, securitate a muncii, participare. La acesta
se adaugă un spor calitativ în planul relaţiilor interumane, spirit civic, implicare
în viaţa comunităţii etc.

3
Drd. ec. Eva Militaru, INCSMPS - Emigraţia în rândul tinerilor – o şansă pentru ei sau unrisc pentru
România, Bucureşti, 12 Martie 2007

6
 b. efecte negative:
 discriminare de tratament, comparativ cu forţa de muncă autohtonă sau chiar a
altor lucrători migranţi;
 riscul de nerespectare din partea angajatorului a contractului de muncă
încheiat;
 tensiuni în relaţiile cu forţa de muncă autohtonă, putând ajunge uneori până la
conflict;
 dificultăţi de acomodare şi ca atare eficienţă redusă în muncă, ceea ce
poateconduce la nemulţumiri şi de o parte şi de alta;
 protecţie socială mai redusă sau necorespunzătoare, concretizată însecuritate şi
condiţii de muncă nu totdeauna satisfăcătoare, oricum sub celepromise la
interviul de selecţie şi angajare.
2.Efecte asupra societăţii din care provine emigrantul:
a. efecte pozitive:
 ajută indirect la creşterea produsului intern brut şi creşterea consumului
(deci menţinerea locurilor de muncă) prin banii pe care îi trimite în ţară
rudelor, copiilor;
 scade rata şomajului şi degrevează statul de origine de un efort financiar de
protecţie socială (şomaj, ajutor social);

b.efecte negative:
 creşterea vârstei medii în ţara de origine;
 creşterea ratei mortalităţii;
 scăderea ratei natalităţii;

7
  scăderea numărului de specialişti şi deci incetinirea ritmului de dezvoltare a
ţării.
În condiţiile prezentei recesiuni economice există posibilitatea ca fluxul de emigraţie
din România să scadă, chiar să apară o intensificare a fluxului de imigraţie, pe de o parte
datorită unei migraţii de reîntoarcere datorită înăspririi condiţiilor economice în aproape toate
ţările Europei, a creşterii intoleranţei fată de străini şi pe de altă parte datorită apariţiei unui
flux de imigranţi din zona Asiei (care dispune de forţă de muncă foarte ieftină).
Este o provocare pentru România să facă faţă fluxului acestor oameni care vor
reveni cu pretenţii la un standard de viată mai ridicat, care vor mări numărul şomerilor
şi care vor aduce printre ei şi infractorii care plecaseră spre orizonturi mai prospere.

BIBLIOGRAFIE :

I. Tratate, monografii, cursuri universitare si alte lucrări de specialitate

Violeta Puşcaşu – “Demografie – Note de curs” , Editura Universităţii “Dunărea de Jos”

Galaţi 2000

Drd.Gheorghe Roghină -„Rondul de Sibiu”10octombrie 2008 „Migraţia populaţiei -

fenomen demografic, dar şi unul din efectele globalizarii”

8
 Drd. ec. Eva Militaru, INCSMPS - Emigraţia în rândul tinerilor – o şansă pentru ei sau unrisc
pentru România, Bucureşti, 12 Martie 2007