4.

SEMNALE MODULATE

SEMNALE CU MODULAȚIE LINIARĂ

Se notează:
 semnalul modulator: g t   G  , de bandă limitată G    0,    mM ; acesta se
mai poate scrie g t   U m f t  , unde f t   1 reprezintă semnalul modulator normat;

G  


  mM  mM

 semnalul purtător: poate fi o purtătoare sinusoidală sau o succesiune de impulsuri

periodice.

4.1. Semnale modulate cu purtătoare sinusoidală

 Purtătoarea : u 0 t   U 0 cos0 t  0  , unde  0  2f 0 , f 0 fiind frecvenţa purtătoarei iar
 0 faza acesteia

4.1.1. Semnale cu modulaţie în amplitudine (MA)

 Expresia semnalului în domeniul timp:

u MA t   U 0 g c  k MA g t  cos0t  0   U 0 g c 1  k MA g t  cos0t  0 
 
U 0*

unde k MA este constanta modulatorului. El se mai poate scrie sub forma

uMA t   U 0* 1  mf t cos0t  0 
unde m  k MAU m se numeşte grad de modulaţie
 Se definesc anvelopele semnalului:
- Anvelopa superioară
 
U MA t   uMA t  cos  t  1
 U 0* 1  mf t 
0 0

- Anvelopa inferioară

U MA t   uMA t  cos  t   U 0* 1  mf t 
0 0  1

g(t)
1
Umax
0.8

0.6

0.4

0.2

0 t
-0.2

-0.4

-0.6

-0.8

-Umax-1
0 50 100 150 200 250 300 350 400

s AM t , m  1
U 0 g c 1  m
2.5

2 
S AM t 
1.5
U 0 gc
1

U 0 g c 1  m
0.5

0 t
 U 0 g c 1  -0.5
m
-1

U 0 gc
-1.5

-2

 U 0 g c 1  m 
S AM t 
-2.5
0 50 100 150 200 250 300 350 400

s AM t , m  1

1.5

S AM t 
U 0 g c 1  m
1

 U 0 g c 1  m
0.5
t
U 0 gc
0

 U 0 gc

U 0 g c 1  m
-0.5

t 
-1

 U 0 g c 1  m
S AM

-1.5
0 50 100 150 200 250 300 350 400
  Spectrul semnalului: Pp 0  0 ,

U 0 g c   0  U MA   U 0 g c   0 

mg cU 0
F    0 
mg cU 0
F    0 
2 2

 0   mM  0  0   mM 0   mM 0 0   mM 

2B  2 mM

mM
 Lărgimea de bandă ocupată de semnal : B  2 f mM


 Puterea disipata PMA 

2
s AM
R R 1 2
c  2

t   U 02 g 2  g t 2  U 02 g 2  m2 f t 2
c 

4.1.2. Semnale cu bandă laterală dublă purtătoare suprimată (BLD-PS sau MA-PS)

 Expresia semnalului în domeniul timp:

uBLDPS t   U 0 kMA g t cos0t 
unde s-a ales faza purtătoarei nulă
 Anvelopele semnalului (superioară şi inferioară)
 PS t   u BLD  PS t  cos  t 1  U 0 k MA g t 

U BLD
0

 PS t   u BLD  PS t  cos  t 1  U 0 k MA g t 


U BLD
0
 s DSB t 
t 
1

kMAUmax S AM
0.8

0.6

0.4

0.2

0 t
-0.2

-0.4

-0.6

-0.8 
S AM t 
-kMAUmax-1
 0 50 100 150 200 250 300 350 400

 Spectrul semnalului:

u BLD  PS t   U BLD  PS    G  0   0 MA G  0 

U 0 k MA U k
2 2
U BLD  PS   BLS

BLI
U 0 k MA
G  0 
U 0 k MA
G   0 
2 2

 0   mM   0  0   mM 0   mM 0 0   mM 

2B  2 mM

.
 mM
 Lărgimea de bandă ocupată de semnal : B  2 f mM

 
2
2 2
U k2
g t   0 MA m 2 f 2 t 
U 0 k MA
 Puterea PMA PS 
2

2 2

4.1.3. Semnale cu bandă laterală unică (BLU)

 Spectrul semnalului: pentru simplificare se alege U 0 k MA  1

 U BLU  S    G   0     0 MA G   0    
U 0 kMA Uk
2 0
2 0

U BLU  I    G  0     0 MA G  0    

U 0 kMA Uk
2 0
2 0

𝑆𝐷𝑆𝐵 (𝜔)

𝐻𝐻𝑃 (𝜔) 𝐻𝐿𝑃 (𝜔)

𝜔
−𝜔0 − 𝜔𝑀 −𝜔0 −𝜔𝑚 −𝜔0 + 𝜔𝑚 −𝜔0 + 𝜔𝑀 𝜔0 − 𝜔𝑀 𝜔0 −𝜔𝑚 𝜔0 + 𝜔𝑚 𝜔0 + 𝜔𝑀
−𝜔0 𝜔0

𝑆𝑈𝑆𝐵 (𝜔)

𝜔
−𝜔0 − 𝜔𝑀 −𝜔0 −𝜔𝑚 𝜔0 + 𝜔𝑚 𝜔0 + 𝜔𝑀

𝑆𝐿𝑆𝐵 (𝜔)

𝜔
−𝜔0 + 𝜔𝑚 −𝜔0 + 𝜔𝑀 𝜔0 − 𝜔𝑀 𝜔0 −𝜔𝑚

mM
 Lărgimea de bandă ocupată de semnal : B  f mM
2

 Expresia semnalului în domeniul timp:

S
uBLU t   g t cos0t   0 MA gˆ t sin 0t 
U 0 k MA Uk
2 I 2
unde se alege semnul (-) pentru banda laterală superioară (BLS) şi semnul (+) pentru banda
laterală inferioară (+), iar ĝ t  este transformata Hilbert a semnalului g t 

gˆ t   * g t    g   d  Gˆ     j sgn  G 
1 1 1

t   t   
 j pt   0
 Filtrul Hilbert H H     j sgn    
 j pt   0

hH   
1
 Functia pondere
t
 Proprietati :
H H g t    g t 
H cos 0 t   sin  0 t 
H sin  0 t    cos 0 t 

U 02 k MA
 
2
U 02 k MA
2

 Puterea PBLU  g t   gˆ t  
2 2
g 2 t 
8 4

SEMNALE CU MODULAȚIE EXPONENȚIALĂ

4.2. Semnale cu modulaţie în frecvenţă (MF)

 Expresia semnalului în domeniul timp:

 t 
u MF t   U 0 cos  0 t    f  d 
 
unde   k MF U m este deviaţia de frecvenţă.
 Frecvenţa instantanee a semnalului
i t    0  

t    0   vi t 
  f

vi t 

vi t  reprezintă partea variabilă a frecvenţei instantanee.

 Spectrul semnalului: nu poate fi dezvoltat analitic decât în cazuri particulare. Se consideră
un semnal modulator sinusoidal f t   cos m t  . În acest caz semnalul cu MF devine
   
u MF t   U 0 cos 0 t  sin t   U 0 cos 0 t   sin t 
 m 

 reprezintă indicele de modulaţie în frecvenţă.
m
 Scriind semnalul sub formă analitică (complexă)
c
uMF t   U 0e j0t   sint 

e j sin mt    J  e
k  
k
jkt

 
u c
MF t   U 0e j 0t   sin t 
 U 0e j0t
 J  ek
jk t
 U 0  J k  e j 0 k t
k  k 

deci

u MF t   U 0  J  cos
k  
k 0  k t 

unde J k   reprezintă funcţiile Bessel de speţa I, ordinul k şi argument . Acestea au un

număr de proprietăţi, dintre care menţionăm:
J  k     1 J k   : proprietatea de simetrie
k
P1.

J k 1    J k 1    J k   : proprietatea de recursivitate
2k
P2.



P3.  J    1 : formula de închidere

k -
2
k

P4. pentru   1 ,
 
J 0    1, J 1    , J 1     , J k    0 k  2
2 2
 1

J0(beta)

J1(beta)
J2(beta)
0.5 J3(beta)

J (beta)
k
0

-0.5
0 1 2 3 4 5 6 7 8
beta

 Lărgimea de bandă ocupată de semnal : formula de calcul aproximativ

Carson B  2 f m 1   , f m   / 2  conține 90% din energia semnalului

Manaev B  2 f m 1     - conține 95% din energia semnalului 
În condiţiile în care se foloseşte un semnal modulator oarecare, de bandă limitată
G    0,  mm     mM , lărgimea de bandă ocupată de semnal poate fi aproximată cu:


B  2 f mM 1   tr   tr ;  tr   f M
f mM

`
Ak
U 0 J 0  

U 0 J 2   U 0 J 2  
U 0 J 3   U 0 J 3  
U 0 J 1   U 0 J 1   

U 0 J 4   U 0 J 4  


0-4m
0-3m
0-2m
0-m

0
0+m
0+2m
0+3m
0+4m

BMF

A.1.7.5.
4.3. Semnale cu modulaţie în fază (MP)

 Expresia semnalului în domeniul timp:

u MP t   U 0 cos0 t    f t 
unde   k MPU m este deviaţia de fază.
 Frecvenţa instantanee a semnalului
df t 
 i t    0      0   vi t 
ft
 
vi t 

unde vi t  reprezintă partea variabilă a frecvenţei instantanee.

 Spectrul semnalului: poate fi dezvoltat analitic în cazul unui semnal modulator sinusoidal
f t   cos m t  . Similar cazului precedent, se deduce

 
u MF t   U 0  J  cos  k t  k
2 
k 0
k  

 Lărgimea de bandă ocupată de semnal se poate determina analog cu relaţia


B  2 f m 1     

MODULAȚIA IMPLUSURILOR

Modulația impulsurilor în amplitudine - MIA

Eșantionarea Ideală
  
g  t   g t    T t   g t     t  nT   g t     t  nT 
n   n  

 2 
F g t  
1
T
 G
n   
   k
T 


MIA-Natural
 Semnalul modulat are valoarea semnalului modulator pe durata cât impulsul este nenul și
zero în rest
Forma în timp

sMIA  N t   g t   pT t   g t    p t  nT 
n  

unde p t    t    t   

iar pT t    p t  nT   p t  *  t  T
n  

Spectrul

 2
1  jk
 T t     t  nT    e T
t

n   T k  
Dar 
2 
 2 
F g t    e jnT       k 
n   T k   T 
2 
 2  2 
 2   2 
deci PT    F pT t   P       k   P  k     k 
T k    T  T k   T   T 

 j   
unde P    F p t   e 2
sinc  
 2 
 2 
 2   2 
 MIA  N
S    F s MIA  N t   G   * PT      T  
P  k G    k 
T k   T 

 spectrul semnalului se repetă la multiplii întregi ai frecvenței unghiulare de eșantionare,

fiind ponderat de valoarea Transformatei Fourier a impulsului purtător la acele frecvențe 
semnalul poate fi refăcut printr-o filtrare trece jos cu frecvența de tăiere M  c  2  M
T

fs
d =
Null at 3 fs

MIA-Uniform (Sample & Hold)

Forma în timp

 Semnalul este mai întâi eșantionat și valoarea eșantionului este menținută constantă pe
durata impulsului purtător.

  
sMIAU t    g nT  p t  nT     g nT  t  nT  * p t   g t  * p t 
n   n   

Spectrul
 
 2 
S MIA U    F s MIA  N t   G  * P    P    G   k
1

T k    T 

 spectrul semnalului se repetă la multiplii întregi ai frecvenței unghiulare de eșantionare,

fiind înmulțit cu Transformata Fourier a impulsului purtător  semnalul poate fi refăcut
printr-o filtrare trece jos cu frecvența de tăiere M  c  2  M , urmată de un filtru de
T
compensare cu funcția de transfer

j
H C   
1 1
e 2
P     
 sinc 
 2 

Modulația impulsurilor în poziție (MIP)

 Amplitudinea semnalului modulator modifică poziția la care este generat impulsul în
fiecare perioadă;
 Modificarea poziției se poate face
o Proporțional cu semnalul modulator  MIP-N (natural) echivalent cu o variație
a fazei instantanee a trenului de impulsuri
o Proporțional cu integrala semnalului semnalul modulator  MIP-U (uniform)
echivalent cu o variație a frecvenței instantanee a trenului de impulsuri
 Utilizate în comunicații optice și în infraroșu
 Posibilă metodă de modulare  se generează un semnal tip dinte de fierăstrău care se
compară cu semnalul analogic atunci când cele două au amplitudini egale semnalul
dinte de fierăstrău este adus în zero și se generează un nou impuls
 Se observă că atunci când semnalul are amplitudine mai mare impulsurile sunt mai rare
iar când are amplitudine mai mică acestea sunt mai dese.

Modulația impulsurilor în durată (MID)

 Amplitudinea semnalului modulator modifică durata impulsului generat în fiecare

perioadă  se modifică factorul de umplere al trenului de impulsuri;
 Utilizate
o în circuite de control și comandă (ex. servomotoare, reostate); pot fi utilizate în
combinație cu microprocesoarele.
o Control led-uri, surse de lumină
o Sistemele de comunicații – în special cu date digitale;
 • Posibilă metodă de modulare  se generează un semnal tip dinte de fierăstrău care
se compară cu semnalul analogic  atâta timp cât semnalul analogic este mai mare decât
semnalul tip dinte de fierăstrău impulsul generat este pe nivelul 1 logic, în caz contrar
trece în zero logic.