I E

E TR
O M
G E
SI
Algebr¼ a şi geometrie R A
E B
L G
A
D E
Cursul 10: FormeS biliniare si forme patratice
U R
-C
R U
N D
SA
. -
. I
O
 I E
1 Forme biliniare E TR
O M
G E
De…niţia 1 Fie V un spa¸ SI
tiu liniar peste corpul K. O func¸ tie B : V V ! K
A
se numeşte form¼a biliniar¼a dac¼a B este liniar¼a în raport cu …ecare argument,
R
adic¼a
E B
LG
B ( x + y; z ) = B (x; z ) + B (y; z ) ;
A
B (x; y + z ) = E
B (x; y ) + B (x; z ) ; 8x; y; z 2 V; 8 ;
D 2 K:

R S
C U
Observaţie: Dac¼ -
a B (V; K) reprezint¼a mulţimea tuturor formelor biliniare pe
R U
V; atunci B (V; K) în raport cu adunarea
N D
(B1 + B2)S(A
x; y ) = B1 (x; y ) + B2 (x; y ), 8B1, B2 2 B (V; K)
.I -
O.
 I E
şi cu produsul dintre un scalar şi o form¼
a biliniar¼
a E TR
O M
( B) (x; y ) = B (x; y ) ; 8 2K, 8B 2 B (V; K) ; G E
SI
este un spaţiu liniar peste K. R A
E B
LG
De…niţia 2 O form¼a biliniar¼a B : V A
V !K se numeşte simetric¼a dac¼a
E
B (x; y ) = B (y; x), 8x; y 2 V şi antisimetric¼a dac¼a B (x; y ) = B (y; x),
D
8x; y 2 V .
R S
C U
-
R U
De…niţia 3 Fie V un spa¸tiu liniar …nit dimensional peste corpul K şi B : V
D
V !K o form¼a biliniar¼a. Dac¼a fe1; e2; :::; eng este o baz¼a …xat¼a a lui V
N
S A
atunci matricea B = bij
i=1;n; j=1;n
cu bij = B ei; ej , i; j = 1; :::; n,

.I - matricea formei biliniare în raport cu baza fe1;

se numeşte e2; :::; eng.

O.
 I E
Observaţiii: a) Fie V un spaţiu liniar …nit dimensional peste corpul K. O ma- E TR
trice B 2 Mn n (K) ; unde n = dim V , determin¼ a în raport cu o baz¼ O M
a …xat¼
a
fe1; e2; :::; eng a lui V , în mod unic, o form¼a biliniar¼
a B: Într-adev¼
G E
ar, pentru
SI V
n
P n
P
orice x = xiei şi orice y = yj ej aplicaţia B : V !K de…nit¼
a de
i=1
n P
P n
j=1
R A
B (x; y ) = E B
bij xiyj ; unde bij , i; j = 1; :::; n, sunt elementele matri-
i=1 j=1
cei B; este unic determinat¼ a şi reprezint¼ L
a o form¼
G
a biliniar¼
a. Dac¼
a not¼
am cu X
A
şi Y matricele coloan¼ E
a determinate de coordonatele vectorilor x şi y scrise în
D
raport cu baza fe1; e2; :::; eng ; atunci pentru de…nirea lui B putem folosi şi
urm¼ atoarea scriere matricial¼
a: R S
C U
-
DRU B (x; y ) = tXBY:

N
A de mai sus p¼astrând baza fe1; e2; :::; eng a spaţiului V …xat¼a
b) În condiţiile
S
- o corespondenţ¼a biunivoc¼a între B (V; K) şi Mn n (K) : Aceast¼a
putem .de…ni
. I
O
 I E
corespondenţ¼
a este dat¼
a de B ! B , unde B reprezint¼ E TR
a matricea lui B în raport
O M
cu baza fe1; e2; :::; eng : Astfel dimensiunea spaţiului B (V; K) este egal¼a cu
dimensiunea spaţiului Mn n (K) ; adic¼ a cu n2. G E
SI
Teorema 1 O form¼a biliniar¼a B:V V !K; V spa¸
A
Rtiu …nit dimensional, este
E B
simetric¼a (antisimetric¼a) dac¼a şi numai dac¼a matricea formei într-o baz¼a oare-
care a spa¸ L
tiului V este simetric¼a (antisimetric¼
G
A a).
Dn
E o
Teorema 2 Fie fe1; e2; :::; engS şi e1; e2; :::; en dou¼a baze ale spa¸
0 0 0 tiului
U R n o
vectorial V . Dac¼a P esteCmatricea de trecere de la baza e01; e02; :::; e0n la
fe1; e2; :::; eng iar B şi- B 0 reprezint¼a matricele aceleiaşi forme biliniare B în
R U
raport cu cele dou¼a baze speci…cate, atunci
N D
S A
. - B 0 = tP BP .
I
O.
 I E
Observaţie. Cum matricea P din teorema de mai sus este nesingular¼ E TR
a de-
ducem c¼ a rang B = rang B 0: Deci rangul unei matrice corespunz¼ O M atoare unei
forme biliniare în raport cu o anumit¼
a baz¼ G E
a a spaţiului nu depinde de baza în ra-
port cu care este scris¼
a ci depinde numai de forma biliniar¼SIa pe care o de…neşte.
În aceste condiţii urm¼ R A
atoarea de…niţie este consistent¼ a.
E B
LG
A
De…niţia 4 Dac¼a matricea B a formei biliniare B în raport cu o anumit¼a baz¼a
a spa¸ E
tiului V este nesingular¼a (singular¼a), atunci forma biliniar¼a B se numeşte
D
S
nedegenerat¼a (degenerat¼a), iar rangul matricei B se va numi rangul formei
R
biliniare B:
C U
-
R U
De…niţia 5 Dac¼D
a B:V V !K este o form¼a biliniar¼a simetric¼a atunci mul¸
timea
ker B = fx A 2N
V j B (x; y ) = 0; 8y 2 V g se numeşte nucleul formei.
- S
I .
O.
 I E
Propoziţia 1 În condi¸
tiile de…ni¸
tiei de mai sus ker B este un subspa¸ E TR
tiu vectorial
al lui V . O M
G E
S I
Demonstraţie. Dac¼ a x; y 2 ker B, atunci B (x; zA ) = B (y; z ) = 0; 8z 2
V . Pentru orice ; 2K, avem B ( x + y; z )B =R B (x; z ) + B (y; z ) =
G E
0, deci x + y 2 ker B; deci ker B este subspaţiu vectorial.
A L
Teorema 3 Dac¼a B:V V !K D
E
este o form¼a biliniar¼a simetric¼a pe spa¸
tiul
n-dimensional V atunci rang BR S
= n dim (ker B).
U
-C
R U
N D
SA
.I -
O.
 I E
2 Forme p¼
atratice E TR
O M
G E
De…niţia 6 Fie V un spa¸ SI
tiu vectorial peste corpul K şi B:V V !K o form¼a
biliniar¼a simetric¼a. În aceste condi¸tii func¸ A
tia Q : V !K de…nit¼a de rela¸
R tia
B
Q (x) = B (x; x) ; 8x 2 V poart¼a numele de forma p¼atratic¼a asociat¼a formei
E
G
biliniare B; iar B se mai numeşte forma polar¼a, sau forma dedublat¼a a lui Q.
L
A
D E
R S
Observaţii. 1) Fie Q : V !K o form¼ a p¼atratic¼
a dat¼
a. Dac¼a not¼
am prin B
C U
polara lui Q, atunci din relaţia Q (x + y ) = B (x + y; x + y ) = B (x; y ) +
-
2B (x; y ) + B (y; y ) = Q (x) + 2B (x; y ) + Q (y ), adev¼ arat¼
a pentru orice x
R U
şi y din V , deducem B (x; y ) = 21 [Q (x + y ) Q (x) Q (y )] ; 8x; y 2 V .
ND
SA
Egalitatea
. - obţinut¼
a ne furnizeaz¼
a pe B când cunoaştem pe Q.
I
O.
 I E
2) Fie fe1; e2; :::; eng o baz¼
a a spaţiului V . Consider¼ E TR
am date forma biliniar¼
a
simetric¼
a B:V O M
V !K; unde K este corpul peste care este considerat spaţiul
V şi Q : V !K forma p¼ atratic¼
a asociat¼a lui B. Dac¼
a x = x1e1 +
G E + xnen
este un vector oarecare din V , atunci SI
n P
n R A
Q (x) = B (x; x) =
P
B
bij xixj = tXBX ,
E
i=1 j=1 G
A L
unde B = bij D
este matriceaE formei biliniare B, adic¼
a bij = B ei; ej
i;j=1;:::;n 0 S1
UB
Rx1
... C
8i; j = 1; :::; n, iar X = C
- xn
@ A, matricea coloan¼ a a componentelor vec-

torului x: R U
N D
Prin urmare A matricea şi rangul formei p¼ atratice Q coincid cu matricea şi rangul
- S
formei .biliniare B.
. I
O
 I E
3) Mulţimea formelor p¼ E TR
atratice de…nite pe un acelaşi spaţiu vectorial V cu valori
în corpul K peste care este de…nit spaţiul V; formeaz¼ O M
a un spaţiu vectorial relativ
la operaţiile obişnuite de adunare a formelor p¼ G E
atratice şi înmulţire a acestora
cu scalari din K. Vom nota acest spaţiu prin Q (V , K). SI
R A
E B
De…niţia 7 Fie B:V V !K o form¼a biliniar¼a simetric¼a şi Q forma p¼atratic¼a
L G
asociat¼a. Vectorii x; y 2 V se numesc ortogonali în raport cu B (sau Q) dac¼a
B (x; y ) = 0. A
D E
R S
De…niţia 8 În condi¸ tiile de…ni¸
tiei de mai sus spunem c¼a forma biliniar¼a simet-
C U
ric¼a B (sau forma p¼atratic¼a Q) este nedegenerat¼a dac¼a singurul vector ortogonal
-
pe to¸ U
ti vectorii spa¸
R
tiului V este vectorul nul.
D
N
Observaţii: A Fie B:V V !K o form¼ a biliniar¼
a simetric¼
a şi Q forma p¼
atratic¼
a
S
.I a -lui B. Dac¼a spaţiul V este …nit dimensional şi dac¼a fe1; e2; :::; eng
asociat¼

O.
 I E
este o baz¼a ortogonal¼ E
a a lui V în raport cu B (sau Q), atunci matricea formei
TR
biliniare B (sau ceea ce este acelaş lucru, matricea formei p¼ O M
atratice Q) are
forma diagonal¼ a G E
SI
0
b11 0 ::: 0
1
R A
B
B 0 b22 E
::: 0
B CC
B=B
@ ::: ::: L G C:
::: ::: A
0 0 A ::: bnn
D E
R S
Într-adev¼ U
ar, notând cu bij ; i; j = 1; :::; n, elementele matricei B avem
C
- (
0; i 6= j
DRU
bij = B ei; ej =
bij ; i = j
; i; j = 1; 2; :::; n:

A N
- S
I .
O .
 I E
Din acest motiv, în raport cu baza ortogonal¼
a fe1; e2; :::; eng, formele B şiE TR
Q au expresiile: O M
n
X n
X G E
B (x; y ) = biixiyi; Q (x) = SI
biix2i : (1)
i=1 A
i=1
R
E B
Reciproca acestei a…rmaţii este de asemeneaG adevarat¼ a. Mai exact, orice baz¼ a
fe1; e2; :::; eng spaţiului V în raport cu care
A L forma biliniar¼a simetric¼
a B (sau
forma patratic¼ a asociat¼
a Q) admite forma
D E diagonal¼ a este ortogonal¼a in raport
cu B (sau cu Q). S
U R
De…niţia 9 Fie V un spa¸ - tCiu vectorial …nit dimensional peste corpul K şi B:V
V !K; (respectiv QU: V !K ) o form¼a biliniar¼a simetric¼a, (respectiv forma
p¼atratic¼a asociat¼D R
a). Spunem c¼a B; (respectiv Q) au fost reduse la expresia
canonic¼a dac¼ A
a Ns-a determinat o baz¼a a lui V fa¸ t¼a de care B; (respectiv Q) s¼a
aib¼a forma- S(1).
I .
O.
 I E
3 atratice la expresia Ecano-
Reducerea formelor p¼ TR
O M
nic¼
a G E
SI
R A
Teorema 4 (Gauss) Fie V un spa¸ B
tiu liniar …nit dimensional peste corpul K.
E
G
Orice form¼a p¼atratic¼a Q : V !K poate … redus¼a la expresia canonic¼a.
L
A
D E
Observaţie. Expresia canonic¼
R S
a a unei forme p¼
atratice nu este unic¼
a.

C U
-
R U
Teorema 5 (Jacobi) Fie V un spa¸ tiu liniar …nit dimensional peste corpul K şi
D
Q : V !K forma p¼atratic¼a de…nit¼a de matricea
N
SA
. -
. I
O
 I E
E TR
0
a11 ::: a1n
1
O M
B
B a21 ::: a2n C
C G E
SI
A=B C;
@ ::: ::: ::: A
an1 ::: ann
R A
E B
LG
în raport cu o anumit¼a baz¼a fe1; e2; :::; eng …xat¼a a spa¸
tiului V . Dac¼a de-
terminan¸tii: A
D E
R S
C U
a11 a12
-
41 = a11; 42 =
a21 a22
; :::; 4n = det A;
R U
N D
SA
sunt nenuli, atunci exist¼a o baz¼a ff1; f2; ::; fng a lui V fa¸
t¼a de care expresia
-
formei p¼atratice Q este canonic¼a. Mai precis,
.
. I
O
 I E
E TR
Xn
4i 1 2 O M
Q ( x) = xi ;
G E
i=1 4i
SI
R A
unde, prin conven¸
tie, 40 = 1.
E B
LG
Teorema 6 Fie V un spa¸ A
tiu vectorial real de dimensiune n. Dac¼a A 2
D E
Mn n (R), este matricea corespunz¼atoare unei forme p¼atratice oarecare Q :
R S
V ! R; (raportat¼a la o anumit¼a baz¼a a lui V ), 1; 2; :::; n sunt valorile
C U
proprii ale lui A (…ecare valoare proprie …ind scris¼a de un num¼ar de ori egal cu
-
U
ordinul ei de multiplicitate), iar v1; v2; :::vn sunt n vectori proprii liniar inde-
R
penden¸
N D
ti corespunz¼atori respectiv valorilor 1; 2; :::; n, atunci expresia lui
n
P
Q în raport Acu baza fv1; v2; ::; vng este Q (x) = 2
i xi .
- S i=1
I .
O.
 I E
4 Signatura unei forme p¼
atratice reale E TR
O M
G E
De…niţia 10 O form¼a p¼atratic¼a Q : V ! R se numeşte: SI
R A
1) pozitiv semide…nit¼
a, dac¼
a Q ( x) E
0; 8x 2 V ,B
LG
2) pozitiv de…nit¼
a, dac¼
a Q (x) > 0; 8x 6= 0, A
D E
3) negativ semide…nit¼
a, dac¼
a Q ( x) R S 0; 8x 2 V ,
C U
-
4) negativ de…nit¼
a, dac¼ U
a Q (x) < 0; 8x 6= 0.
R
N D
SA
Teorema 7 (Sylvester) Fie V un spa¸ tiu liniar real de dimensiune n şi Q : V !
-
R forma p¼atratic¼a de…nit¼a de matricea
.
. I
O
 I E
B
0
a11 a12 ::: a1n
1
C E TR
B
A=B
@
a21 a22 ::: a2n
::: ::: ::: :::
C
C;
A O M
an1 an2 ::: ann G E
SI
în raport cu o anumit¼
a baz¼
a fe1; e2; :::; eng …xat¼ R A
a a spaţiului V . În aceste
condiţii, dac¼
a E B
LG
A
D E
1) 41 > 0; 42 > 0; :::; 4n > 0; atunci Q este pozitiv de…nit¼
a şi reciproc;

R S
2) ( 1) 41 > 0; ( 1)2 42 > 0; :::; ( 1)n 4n > 0; atunci Q este negativ
U
de…nit¼
a şi reciproc; - C
R U
unde cantit¼ N D
aţile 41; 42; :::; 4n, au semni…caţia din teorema lui Jacobi.
SA
. -
. I
O
 I E
Teorema 8 Fie V un spa¸ tiu real de dimensiune E
n şi Q : V !oR o form¼a
TR
n
p¼atratic¼a dat¼a. Dac¼a fe1; e2; :::; eng ; respectiv O M
e01; e02; :::; e0n sunt dou¼a
baze ale lui V în raport cu care Q are respectiv E
urm¼atoarele expresii canon-
G
SI
n
P n
P
ice: Q (x) = ak x2k şi Q x0 = a0k x02
k , atunci num¼
arul coe…cien¸
tilor
k=1 k=1 A
R coincid.
pozitivi, negativi şi respectiv nuli ai celor dou¼a expresii,
E B
L G
Observaţie. În condiţiile teoremei de mai A sus, num¼arul coe…cienţilor pozitivi,
negativi şi nuli ai unei forme p¼ D
atratice E
reale, date (de…nite pe un spaţiu vectorial
…nit dimensional), aduse la formaScanonic¼ a, nu depinde de baza relativ la care
forma p¼ atratic¼ a dat¼ U R a în forma canonic¼a. Astfel este natural¼a
a este exprimat¼
urm¼atoarea de…niţie. -
C
R U
De…niţia 11 Fie N DV un spa¸tiu real de dimensiune n. Dac¼a expresia canonic¼a
a unei formeS A p¼atratice Q : V ! R; Q (x) =
n
P
ak x2k , con¸
tine p coe…cien¸
ti
.I - k=1

O.
 I E
pozitivi, q coe…cien¸
ti negativi şi r coe…cien¸ E TR
ti nuli, unde p + q + r = n, atunci
tripletul (p; q; r ) se numeşte signatura formei Q. O M
G E
SI
A
Observaţie. În condiţiile de…niţiei de mai sus, cum p + q + r = n, signatura
R
formei p¼
atratice Q poate … la fel de bine exprimat¼ E B
a numai prin dubletul (p; q ),
aşa cum de altfel se şi procedeaz¼ LG
a în foarte multe alte lucr¼
ari de specialitae
pentru simpli…carea notaţiilor. A
D E
R S
C U
-
R U
N D
SA
. -
. I
O