T I

ET
-
RIE
E T
O M
GE
S I
Algebra si geometrie
B R A
G E
AL
D E
S
URSpaţii vectoriale
Cursul 3:
-C
A R
VI
R E
-B
R U
ND
SA
I.
O .
 T I
ET
-
1 Spaţii vectoriale RIE
E T
O M
GE
S I
1.1 Introducerea noţiunii de spaţiu vectorial
A
B R
E
G
A L
De…niţia 1 Fie (K; +; ) un corp. Se numeşte spa¸
tiu vectorial peste corpul
E
(K; +; ) un grup abelian (V; +) pe Dcare este de…nit¼a o lege de compozi¸ tie
S
R V; ( ; v) ! v, care satisface axiomele:
extern¼a cu operatori în K; K V U!
-C
A R
V1) ( + ) v = v + Iv; 8 ; 2 K; v 2 V;
E V
B R
V2) (v + w) =- v + w; 8 2 K; v; w 2 V;
R U
N D
V3) (SAv ) = ( ) v; 8 ; 2 K; v 2 V;
. I.
O
 T I
ET
-
IE K .:
V4) 1 v = v; 8v 2 V , unde 1 reprezinta elementul unitate al corpului
R
E T
În teoria spaţiilor vectoriale se foloseşte urm¼ OM
atoarea terminologie:
E
I G
S grupului (V; +) se
- elementele mulţimii V se numesc vectori, iar operaţia
R A
numeşte adunarea vectorilor; B
G E
L
A scalari, iar legea de compoziţie
- elementele corpului (K; +; ) se numesc
extern¼ DE vectorilor cu scalari;
a K V ! V se numeşte înmulţirea
S
U R
- elementul neutru al grupului -(C
V; +) se numeşte vectorul nul şi se noteaz¼
a cu
0; A R
IV
R E
- când K = R, sau B când K = C se spune c¼a V este spaţiu vectorial real,
-
U
respectiv, complex;
R
N D
SA
- spaţiile vectoriale se mai numesc şi spaţii liniare.
. I.
O
 T I
ET
-
1.2 Reguli de calcul într-un spaţiu vectorial
RIE
E T
O M
Fie V un spaţiu vectorial peste corpul K . Cum (V; +) G Eeste grup abelian,
SI dintr-un grup abelian.
pentru adunarea vectorilor sunt valabile regulile de calcul
R A
Mai ad¼aug¼
am la acestea urm¼ atoarele propriet¼aţi speci…ce
B operaţiilor cu vectori:
G E
A L
1) x=0, = 0 sau x = 0; E x2V.
2 K;
D
R S
Într-adev¼
U
ar, …e = 0 şi y = -0C x. Atunci y = 0 x = (0 + 0) x = 0 x +
0 x = y + y ) y = I0A. RReciproc, presupunem x = 0. Dac¼a 6= 0,
atunci x = 1 x = EV1 x= 1( x) = 1 0 = 0.
B R
-
2) (
U
) x =R ( x) = x şi ( ) ( x) = x, 8 2 K; x 2 V .
N D
A
I .S
O.
 T I
ET
-
ar, 0 = 0 = (x + ( x)) = x + ( x) ) ( x)IE
Într-adev¼ = x.
R
Analog ( )x = x, de unde ( ) ( x) = ( ( x)) =ET ( x) =
x. OM E
I G
S
3) ( )x = x x; (x y) = x y; 8A ; 2 K; x; y 2 V:
BR
E
G
Într-adev¼
ar, de exemplu ( )x = ( AL( )) x = x+ (
+ )x = x
x: D E
RS
C U
-
AR
I
1.3 Dependenţ¼ V
aE şi independenţ¼ a liniar¼a
R
-B
R U
Noţiunile deDdependenţ¼ a şi independenţ¼
a liniar¼
a de…nite mai devreme pe V3 pot
… extinseA N
la orice spaţiu vectorial.
S
. I.
O
 T I
ET
-
Fie V un spaţiu liniar peste corpul K . Atunci vectorul y = 1x1 + IE + n xn ,
R
ET din K , se
unde x1; :::; xn, sunt n vectori din V , iar 1; :::; n sunt n scalari
numeşte combinaţie liniar¼a a vectorilor x1; :::; xn. O M
E G
S I
R A
Remarca 1 y 2 V . B
G E
AL
De…niţia 2 O mul¸ time …nit¼a de vectori
D Efx1; :::; xng din V se numeşte liniar
dependent¼a dac¼a cel pu¸ R S vectorii s¼ai este combina¸tie liniar¼a a
tin unul dintre
C U
celorlan¸
ti. În caz contrar mul¸ - fx1; :::; xng se numeşte liniar independent¼a.
timea
A R
VI
R E
Propoziţia 1 O mul¸ B time …nit¼a de vectori fx1; :::; xng din V este liniar depen-
- dac¼a exist¼a un set de scalari ; :::; din K; nu to¸ti nuli,
R U
dent¼a dac¼a şi numai 1 n
ND 1x1 +
astfel încât
A
n xn = 0 .
. S
. I
O
 T I
ET
-
Propoziţia 2 O mul¸ IE inde-
time …nit¼a de vectori fx1; :::; xng din V ; este liniar
R
pendent¼a dac¼a şi numai dac¼a oricare ar … oricare ar … scalarii 1E;T:::; n 2 K ,
condi¸
tia 1x1 + nxn = 0, implic¼ a 1= = n =E0. OM
I G
S
R A
EB
L G
1.4 Baz¼
a, dimensiune, coordonate
A
D E
S R
Noţiunile pe care le vom introduce U în acest paragraf au ca punct de plecare
-C
A R
noţiuni deja introduse în capitolul precedent.
V I
R E
B
De…niţia 3 Fie V- un spa¸ tiu liniar peste corpul K . O submul¸ time G de vectori
R U
din V se numeşte
D sistem de generatori ai spa¸ tiului V dac¼a orice vector din V
se scrie A caNo combina¸tie liniar¼a de vectori din G .
S
. I.
O
 T I
ET
-
De…niţia 4 O submul¸time B de vectori din V se numeşte baz¼a aIEspa¸ tiului
R
V dac¼a submul¸ ET V şi liniar
timea B este simultan sistem de generatori pentru
independent¼a pe V . O M
E G
S I
RA
De…niţia 5 Dac¼a pe V exist¼a o baz¼a B format¼a dintr-un
B num¼ar …nit de vectori,
atunci spa¸
tiul V se numeşte …nit dimensional. G E În caz contrar el se numeşte
A L
in…nit dimensional. E
S D
U R
C
Teorema 1 Dac¼a V este …nit- dimensional atunci oricare dou¼a baze ale lui V
A R
au acelaşi num¼ar de elemente.
VI
R E
- B
De…niţia 6 FieU V un spa¸
tiu liniar şi B V o baz¼a a sa. Num¼arul vectorilor
R
D numi dimensiune a spa¸tiului V şi îl vom nota prin dim(V ):
bazei B îlNvom
SA
. I.
O
 T I
ET
-
Propoziţia 3 Fie V un spa¸ tiu liniar peste K şi B = fe1; :::; eng IVE o baz¼a
T R
a sa. Pentru orice vector x 2 V exist¼a un sistem unic de scalari E1; :::; n 2 K
astfel încât x = 1e1 + + nen. O M
E G
S I
R A
De…niţia 7 Fie V un spa¸ tiu liniar peste K şi B
E B
= fe1; :::; eng V o baz¼a a
G
sa. Se ştie deja c¼a, pentru orice vector x 2 LV; exist¼a un sistem unic de scalari
A
1 ; :::; n 2 K; astfel încât x = 1 e1 + D E + nen. Numerele 1; :::; n 2 K
cu ajutorul c¼arora vectorul x apare RcaS o combina¸ tie liniar¼a a vectorilor bazei B,
U
se numesc coordonatele lui x -înCraport cu baza B.
A R
I V
Remarca 2 Importan¸
E
R ta consider¼arii unei baze într-un spa¸tiu liniar const¼a în
B
- liniare ale acelui spa¸tiu, de…nite la început abstract, devin
faptul c¼a opera¸ t
U iile
R
D uzuale cu numere.
opera¸ tii liniare
N
SA
. I.
O
 T I
ET
-
1.5 Subspaţii vectoriale
RIE
E T
O M
Teorema 2 Fie W V o submul¸ time nevid¼a a unui spa¸E
tiu vectorial V peste
G
corpul K . Dac¼a pe mul¸ timea W opera¸ tiile de spa¸ SI
tiu vectorial ale lui V induc
R A
opera¸
tii liniare pe W , altfel zis dac¼a: B
G E
AL
1) 8x; y 2 W ) x + y 2 W; E
S D
U R
2) 8 2 K; 8x 2 W ) x 2 CW;
-
A R
atunci mul¸timea W împreun¼I
V a cu aceste opera¸tii devine spa¸tiu vectorial.
R E
- B
R U
De…niţia 8DOsubmul¸ time nevid¼a W a unui spa¸tiu liniar V peste corpul K se
numeşteA N tiu vectorial al spa¸tiului V dac¼a
subspa¸
I .S
O.
 T I
ET
-
1) 8x; y 2 W ) x + y 2 W;
RIE
ET
2) 8 2 K; 8x 2 W ) x 2 W: O M
GE
S I
Remarca 3 Aceste dou¼a condi¸
tii se pot concentra în
A una singur¼a şi anume:
B R
8x; y 2 W; 8 ; E
2 K )G x + y 2 W:
AL
D E
Teorema 3 Dac¼a S este o submul¸ time
S nevid¼a a lui V , atunci mul¸ timea tuturor
combina¸ tiilor liniare …nite de elemente
U R din S este un subspa¸tiu vectorial al lui
V. -C
A R
V I
R E
De…niţia 9 Subspa¸ Bt iul de…nit de mul¸ timea tuturor combina¸ tiilor liniare …nite
de elemente din - S se numeşte subspa¸tiul generat de submul¸timea S , sau
R U
D a a lui S şi se noteaz¼a cu L (S ). Dac¼a S = ; atunci prin
acoperirea liniar¼
N
de…ni¸tie
SAL (S ) = f0g.
. I.
O
 T I
ET
-
Teorema 4 Fie W1 şi W2 dou¼a subspa¸tii liniare ale unui spa¸ tiu liniarIEV peste
T R
corpul K . Atunci W1 \ W2 este un subspa¸ tiu liniar al lui V . E
O M
E G
Teorema 5 Fie S V o submul¸ time nevid¼a a spa¸
I
tSiului liniar V peste K .
T A
Atunci L (S ) = W , unde W este unBR subspa¸ tiu liniar al lui V:
S W V
G E
AL
Astfel acoperirea liniar¼a a unei mul¸ timi
D ES din V apare ca ”cel mai mic” sub-
spa¸tiu liniar al lui V care con¸ tine pe
R SS .
C U
-
R
A sunt dou¼a subspa¸tii liniare ale unui spa¸tiu liniar
Remarca 4 Dac¼a W1 V şi IW 2
E
V nu totdeauna W1R[ W2 este un subspa¸ tiu liniar al lui V . Într-adev¼ar, dac¼a
B
-ii W1 şi W2 sunt astfel încât W1nW2 6= ; şi W2nW1 6= ;,
cele dou¼a subspa¸U t
atunci luând D R
v1 2 W1nW2 şi v2 2 W2nW1, ob¸ tinem c¼a v1 + v2 2 = W1 şi
v1 + vS2A2
N
= W2 deci v1 + v2 2 = W1 [ W2 .
. I.
O
 T I
ET
-
Teorema 6 Dac¼a W1 şi W2 sunt dou¼a subspa¸
tii ale spa¸ IE
tiului vectorial
R V,
atunci mul¸
timea ET
O M
W1 + W2 = fv = v1 + v2 2 V j v1 2 W1; vG2E2 W2g ,
S I
numit¼a suma subspa¸ tiilor W1 şi W2, este un subspa¸ tiu vectorial al lui V .
A
B R
G E
Teorema 7 Fie W1 şi W2 dou¼a subspa¸ L
tiiAvectoriale ale unui spa¸ tiu vectorial
D E
V peste corpul K şi v 2 W1 + W2. Descompunerea v = v1 + v2 , v1 2 W 1 ,
v2 2 W2, este unic¼a dac¼a şi numai R S a W \ W = f0g.
dac¼
U 1 2
-C
A R
Demonstraţe. Reciproc, V I dac¼a descompunerea unui vector v 2 W1 + W2 este
unic¼ R E v din W se poate scrie numai sub forma v = v + 0
a atunci orice vector
B 1 1 1 1
şi orice vector Uv2- din W2 se poate scrie numai sub forma v2 = 0 + v2. Fie
v 2 W1 \ W D R
2 . Atunci v = v + 0 = 0 + v , deci v = 0, deci W1 \ W2 = f0g.
A N
I .S
O.
 T I
ET
-
De…niţia 10 Fie W1 şi W2 dou¼a subspa¸ tiului IVE. Dac¼a
tii vectoriale ale spa¸
T R
W1 \W2 = f0g, atunci suma W1 + W2 se numeşte suma direct¼aEa subspa¸ tiilor
W1 şi W2 şi se noteaz¼a cu W1 W2. Dac¼a în plus W1 OW M2 = V , atunci
W1 şi W2 se numesc subspa¸ tii complementare. G E
I S
R A
Teorema 8 Dac¼a P şi Q sunt dou¼a subspa¸
tE B
ii liniare ale spa¸
tiului liniar V
atunci LG A
DEdim Q
dim (P + Q) = dim P +
S
dim (P \ Q) :
U R
-C
A R
V I
1.6 Formule deEschimbare a bazei
B R
-
U
R liniaro de dimensiune n peste corpul K . Fie B = fe1; :::; eng
Fie V un n
spaţiu
D
şi B0 =ANe01; :::; e0n dou¼
a baze ale spaţiului V . În aceste condiţii exist¼
a
. S
O .I
 T I
ET
n
P -
scalarii cij 2 K; i; j = 1; 2; :::; n, astfel încât e01 = ci 1eIEi; e02 =
i=1 T R
n
P n
P E0 0
ci 2ei; :::; e0n = ci nei. Fie x1; x2; :::; xn, respectiv M
x
O 1 2 ; x ; :::; x0;
n
i=1 i=1
G E
coordonatele aceluiaşi vector x în raport cu cele dou¼ aI baze. Altfel zis x =
n
P n
P Pn S
xiei = 0 0
xiei. Cum ej = 0 ci j ei; 8j R= A 1; 2; :::; n; avem: x =
i=1 i=1 ! i=1
E B!
n
P Pn
0
n
P Pn n
P L G 0
xiei = xj ci j ei = A ci j xj ei. De unde
i=1 j=1 i=1 i=1 j=1
D E
Xn R S
x i = CU ci j x0j ; i = 1; 2; :::; n: (1)
-
A R j=1
Aceste relaţii caracterizeaz¼ I
V a transformarea coordonatelor unui vector la o schim-
R E
bare a bazei. B
-
R U
ND
SA
. I.
O
 T I
ET
-
Dac¼
a not¼
am cu
RIE
0 1 0
0
1
E T
x1 x M
B C B 1 C O
B : C B : C E
B C B C
X=B C ; X0 = B : C; C = ci j I G
B
B
: C
C
B
B : C
C Si=1;n; j=1;n ;
@ : A @ A
R A
xn x0n EB
L G
atunci relaţiile (1) se mai scriu A
D E
XR = CX 0:
S
C U
Matricea C se numeşte matricea - de trecere de la baza B0 la baza B. Ea este
format¼ A R
a din coordonateleI vectorilor bazei B0 în raport cu baza B aşezate pe
E V
coloane. R
- B
R U
N D
SA
. I.
O
 T I
ET
-
2 Probleme RIE
E T
O M
1. Determinaţi condiţiile necesare şi su…ciente ca mulţimea
G E
2 n 1 S I
S = fv1 = 1; a1; a1; :::; a1 ; :::; vn = A1; an; a2n; :::; an
n
1 g

B R
s¼
a …e liniar independent¼ a în Rn. E
L G
A
D E
2. S¼ S
a se determine dimensiunea Rspaţiului Mm; n (R) al matricilor reale de
tipul (m; n). C U
-
A R
V I
3. Fie M n (R) spaţiul E
R vectorial al matricilor p¼atratice de ordinul n cu coe…-
B
- sn (R) submulţimea lui Mn (R) alc¼atuit¼a din toate matricile
cienţi reali,UM
simetriceD Rale lui M n (R) şi Mas n (R) submulţimea lui Mn (R) alc¼ atuit¼
a
N
dinSAtoate matricile antisimetrice ale acesteia.
. I.
O
 T I
ET
-
i) S¼ a Msn (R) şi Mas
a se arate c¼
RIE
n (R) sunt subspaţii complementare ale
spaţiului M n (R). ET
OM
ii) S¼
a se determine dim (Msn (R)) şi dim(Mas
n ( R )). E
G
SI
R A
4. Fie a1; :::; an, n numere reale distincte dou¼ aBcâte dou¼
a . În R n consider¼
am
E
G vn = 1; an; a2n; :::; ann 1 .
vectorii v1 = 1; a1; a21; :::; a1n 1 ,..., L
Dac¼ a L (fvig) reprezint¼ A
a subspaţiulE generat de vectorul vi, atunci Rn =
L (fvig) L (fvig) : S
D
U R
-C
5. În R3 not¼ am prin LI1A, Rsubspaţiul generat de vectorii u1 = (1; 0; 1) şi
u2 = (1; 1; 0), prin
E V L2, subspaţiul generat de vaectorii v1 = (0; 1; 0) şi
BRiar prin L3, subspaţiul generat de vectorul w = (1; 1; 1)
u2 = (0; 1; -1),
U; 1; 0). S¼a se arate c¼a R3 = L1 + L2 , R3 = L1 + L3 ,
şi u2 = R(1
R3 =NL D2 + L3 , şi s¼a se precizeze în ce caz suma este direct¼a.
SA
. I.
O