T I

ET
-
RIE
E T
O M
GE
S I
Algebr¼
a şi geometrie
B R A
G E
AL
D E
S
Cursul 4: SpaţiiURdotate cu produs scalar
-C
A R
VI
R E
-B
R U
ND
SA
I.
O .
 T I
ET
-
1 Spaţii euclidiene şi spaţii unitare RIE
E T
O M
De…niţia 1 Fie V un spa¸ E
tiu vectorial peste corpul K (alG numerelor reale R ;
S I
sau al numerelor compplexe C). O aplica¸ tie ( ; ) : A
V V ! K , care veri…c¼a
axiomele: BR
E
L G
A
1: (u; v ) = (v; u), (simetria)
D E
S
R 9
2: (u; v + w) = (u; v ) + (u;C Uw) ; >
=
- (liniaritatea)
R >
3: ( u; v ) = (u; vV)I;A ;

R E
B
4: (u; u) U0;- (u; u) = 0 , u = 0, (pozitivitatea)
D R
AN u; v; w 2 V şi 2 K , se numeşte produs scalar pe V .
pentruSorice
. I.
O
 T I
ET
-
E spa¸tiu
Teorema 1 (Inegalitatea Cauchy-Schwarz) Dac¼a (V; ( ; )) este Iun
R
vectorial unitar (euclidian) atunci ET
O M
j(u; v )j2 (u; u) (v; v ) ; 8u; v 2GV; E
SI
A dependen¸ti.
cu egalitate dac¼a şi numai dac¼a vectorii u; v sunt liniar
R
E B
L G
A
Remarca 1 f; g 2 R ([a; b]), D E
RS
v v
Zb UuuZb
u b
uZ
f (x) g (x)Rdx-C u
t
u
f (x) dxt g 2 (x) dx:
2
a I A a a
E V
B R
-
R U
ND
SA
I.
O .
 T I
ET
-
2 Spaţii normate RIE
E T
O M
E
De…niţia 2 Fie V un spa¸
tiu real sau complex. O aplica¸
ItG
ie k k : V ! R care
satisface axiomele
S
A R
E B
G
L 2 V;
1) kvk 0, 8v 2 V , kvk = 0 , v = 0; A8v
D E
S
R R ; (sau 8 2 C) ;
2) k vk = j j kvk ; 8v 2 V; 8 U2
-C
A R
3) kv + wk kvk + kwk
V I ; 8v; w 2 V; (inegalitatea triunghiului)
R E
- B
se numeşte ”norm¼
U a”, sau ”lungime”, iar spa¸
tiul vectorial V se numeşte spa¸
tiu
D R
vectorial normat.
A N
I .S
O.
 T I
ET
-
Teorema 2 Dac¼a V este un spa¸ IEtia k k :
tiu euclidian (sau unitar), atunci func¸
R
V ! R de…nit¼a de rela¸
tia
q
ET
O M
kvk = (v; v ); 8v 2 V; E
I G
este o norm¼a pe V . S
R A
EB
L G
A
Remarca 2 Fie V un spa¸
E
tiu vectorialDeuclidian. Atunci inegalitatea Cauchy-
S
Schwartz: j(u; v )j2 (u; u) (v;URv ) ; 8u; v 2 V , se mai scrie
- C
j(u; vR)j kuk kvk ; 8u; v 2 V:
j(u; v)j I A (u; v)
Prin urmare kuk kvk V1, sau 1 1, ori de câte ori u şi v 6= 0:
E kuk kvk
Run unghi 2 [0; ] astfel încât
În consecin¸ t¼a exist¼
- B
a
R U (u; v )
ND cos = : (1)
A kuk kvk
S
. I.
O
 T I
ET
-
Prin de…ni¸ tie, num¼arul din rela¸ IE dintre
tia de mai sus se numeşte unghiul
R
vectorii u şi v . E T
O M
Remarca 3 Rela¸
tia (1) se mai scrie GE
S I
(u; v ) = kuk kvk cosRA
:
Deci în cazul spa¸
B
Etia uzual¼a a produsului scalar
tiilor V2 şi V3 reg¼asim de…ni¸
G
dintre doi vectori. AL
D E
S
Remarca 4 Dac¼a u; v 2 V suntRdoi vectori nenuli astfel încât (u; v ) = 0,
atunci din rela¸
tia de mai sus ob¸ U cos = 0; deci = .
Ctinem
- 2
AR
I a u; v 2 V sunt doi vectori ortogonali ai unui
Teorema 3 (Pitagora)VDac¼
spa¸ R
tiu euclidian atunci
Eku + vk2 = kuk2 + kvk2 :
-B
R U
Remarca 5DÎn V2 considerând produsul scalar euclidian ob¸
tinem teorema lui
N
PitagoraAstudiat¼
a în geometria elementar¼a.
S
. I.
O
 T I
ET
-
3 Spaţii metrice RIE
E T
O M
De…niţia 3 Fie M o mul¸ time nevid¼a. O aplica¸ G
tie d :I M
E M ! R+ care
veri…c¼a urm¼atoarele axiome:
S
A R
E B
1) d (x; x)
G
0; 8x 2 M; d (x; y ) = 0 L, x = y; x; y 2 M; (pozitivi-
A
tatea) D E
RS
C U
2) d (x; y ) = d (y; x) ; 8x;- y 2 M ; (simetria)
A R
VI
3) d (x; y ) d (x;REz ) + d (y; z ) ; 8x; y; z 2 M; (inegaliatea triunghiului)
-B
U
R t¼a. O mul¸time M pe care s-a de…nit o distan¸t¼a se numeşte
se numete distan¸
D
spa¸ AN
tiu metric.
S
.
O .I
 T I
ET
-
Teorema 4 Dac¼a V este un spa¸ IE atunci
tiu vectorial real sau complex, normat,
R
func¸
tia d : V V ! R+ de…nit¼a prin rela¸tia ET
O M
d (u; v ) = ku vk ; 8u; v 2 V; G E
SI
este o distan¸
t¼a pe V .
R A
EB
L G
Remarca 6 Un spa¸ A
tiu liniar înzestrat cuE produs scalar este un spa¸tiu normat.
Un spa¸ tiu liniar normat este un spa¸ tSiuDmetric. Dar un spa¸tiu lniar metric nu
R
U dup¼a cum nici un spa¸tiu liniar normat nu
este întotdeauna un spa¸ tiu normat
C
dispune întotdeauna de un produs
- scalar.
R
A
V I
R E
Concluzia 1 Distan¸B
- ta dintre doi vectori depinde de produsul scalar cu ajutorul
RU
c¼aruia se de…neşte!
D
A N
. S
. I
O
 T I
ET
-
4 Baze ortonormate RIE
E T
O M
De…niţia 4 1) Fie (V; ( ; )) un spa¸tiu vectorial înzestrat
E
G cu un produs scalar.
I
Spereche de vectori este
O mul¸time S de vectori din V cu proprietatea c¼a orice
A
ortogonal¼a se numeşte mul¸
time ortogonal¼a. O
R
Bmulctime ortogonal¼a în care
E
…ecare vector are norma 1 se numeşte mul¸ LG ortonormat¼a.
time
A
D E
2) Fie B o baz¼a a spa¸ RS
tiului V . Dac¼a mul¸
timea B este ortogonal¼a, respectiv
U
ortonormat¼a, atunci despre B- Cspunem c¼a este o baz¼a ortogonal¼a, respectiv
ortonormat¼a a spa¸ .R
tiului V A
V I
RE
- B
Propoziţia 1 Fie
U fv1; v2; :::; vng o mul¸
time ortogonal¼a a unui spa¸
tiu vectorial
R cu produs scalar. Atunci kv1 + v2 +
(V; ( ; ))Ddotat + vnk2 = kv1k2
2AN 2
+ kv2k
S + + kv n k .
I.
O .
 T I
ET
-
Remarca 7 Propozi¸ IE
tia de mai sus reprezint¼a o generalizare a teoremei
R lui
Pitagora. ET
O M
EG
Propoziţia 2 Dac¼a fe1; e2; :::; eng este o baz¼a ortonormat¼S I a a unui spa¸tiu V
A
cu produs scalar, atunci pentru orice vector v 2 B VRavem
G E
v = (v; e1) e1 + (v; e2) eA L
2+ + (v; en) en:
D E
R S
Propoziţia 3 Dac¼a S = fv1; vC2U ; :::; vng este o mul¸
time ortogonal¼a de vectori
- cu produs scalar, atunci mul¸timea S este liniar
nenuli dintr-un spa¸ R
tiu vectorial
A
independent¼a. V I
R E
- B
R U
ND
SA
. I.
O
 T I
ET
-
5 IE
Procedeul de ortonormalizare Gram - Schmidt
R
T E
O M
Teorema 5 (Gram-Schmidt) Orice spa¸ tiu liniar nenul, …nit E
Gdimensional şi înzes-
I
trat cu un produs scalar are o baz¼a ortonormat¼a. A S
B R
GE
Demonstraţe. Fie (V; ( ; )) un spaţiu ALliniar nenul, …nit dimensional cu
produs scalar şi …e S = fv1; v2; :::; vDnE
g o baz¼a oarecare a lui V .
R S
U
Pasul 1. e1 = kvv1k ; ke1k = -kvC1k = 1:
kv k
1
A R 1

V I
Pasul 2. kv2 E v
(v2;R e1) e1k 6= 0; e2 = kv2
(v2 ; e1 )e1
:
-B 2 (v2 ; e1 )e1 k

R U
Vectorul e2 Dastfel construit este ortogonal vectorului e1 şi are lungimea 1, dup¼
a
AN veri…ca uşor prin calcul direct.
cum seSpoate
. I.
O
 T I
ET
-
IE
........................................................................................................................
R
E T
nP1
O M
Pasul n. vn (vn; ei) ei 6= 0;
G E
i=1
S I
R A
v (v ; e )e (v ; e )e (vn; en 1 )en B1
en = kvn (vn; e1)e1 (vn; e2)e2 (vn; en 1G)eE
:
n n 1 1 n 2 2 n 1k
AL
D E
Mulţimea B = fe1; e2; :::; eng astfel S construit¼a îndeplineşte condiţiile anunţate
la început. U R
-C
A R
Metoda descris¼ a mai susV Ieste cunoscut¼a sub numele de procedeul de ortonor-
malizare Gram-Schmidt. R E
-B
R U
ND
SA
. I.
O
 T I
ET
-
6 Subspaţii ortogonale RIE
E T
O M
Propoziţia 4 Fie (V; ( ; )) un spa¸ tiu vectorial cu produs G Escalar şi W un sub-
spa¸
tiu vectorial …nit dimensional al lui V . Atunci mul¸ I
tSimea
? R A
W = fv 2 V j (v; w) = 0;B8w 2 W g
G E
este un subspa¸
AL
tiu vectorial al lui V complementar cu W .
D E
W ? se numeşte complementul ortogonal S al spa¸tiului W .
U R
- C
Remarca 8 Vectorul w este R proiec¸tia ortogonal¼a a vectorului v pe subspa¸ tiul
W şi se noteaz¼a prin pr I A ? componenta ortogonal¼
VW (v ), iar vectorul w a a lui
v pe w. R E
-B
R U
Remarca 9DVectorul v prW (v ) este ortogonal pe vectorii e1 şi e2 şi prin
urmare peA Norice vector din W .
I .S
O.
 T I
ET
-
7 Teorema celei mai bune aproxim¼
ari RIE
E T
O M
E
Teorema 6 (Teorema celei mai bune aproxim¼ari) Dac¼aI G W este un subspa¸ tiu
…nit dimensional al unui spa¸ tiu liniar V înzestrat cu
Sprodus scalar şi dac¼a v
R A
este un vector din V , atunci prW (v ) este cea E B bun¼a aproximare a lui v cu
mai
elemente din W în sensul c¼a L G
A
D E
kv prW (Sv )k < kv wk ;
U R
pentru orice w 2 W diferit de- prC W (v).
A R
V I
R E
-B
R U
ND
SA
. I.
O
 T I
ET
-
8 Probleme RIE
ET
O M
1) S¼ a f0 (x) = p1 , f2n (x) = p1 cos
a se veri…ce c¼
E
G n x, f2n+1 (x) =
2 S I
A 2R
p1 sin n x, n 1, în raport cu produsul scalar B R g) = f (x) g (x) dx pe
(f;
G E 0
C 0 ([0; 2 ]), constituie un şir de funcţii ortonormate
L şi apoi s¼a se stabileasc¼
a di-
A
mensiunea spaţiului C 0 ([0; 2 ]). Fie D PEşi I subspaţiile spaţiului C 0 ([0; 2 ])
generate de mulţimile de funcţii ff R S2n j n 2 Ng, respectiv ff2n+1 j n 2 Ng.
U
S¼a se stabileasc¼a dimensiunile- Cacestor subspaţii şi apoi valoarea de adev¼ ar a
propoziţiei: ”Dac¼a W este A Run subspaţiu vectorial al unui spaţiu vectorial V
V I
in…nit dimensional şi dac¼
E a dim W = dim V atunci W = V ".
R
-B
R U
2) Fie L2 ([D 1; 1]) spaţiul funcţiilor m¼ asurabile Lebesgue de p¼ atrat integrabil.
R N
Dac¼ a SAreprezint¼
a integrala Lebesgue pe intervalul [ 1; 1] ; demonstraţi c¼ a
. I.
O
 T I
ET
R1 -
aplicaţia ( ; ) : L2 ([ 1; 1]) ! R, (f; g ) = IE
f (x) g (x) dx, de…neşte
R un
1
E T
produs scalar pe L2 ([ 1; 1]). M
E O
I G
S
3) Faţ¼a de produsul scalar de…nit în cadrul problemeiA2) s¼
a se determine unghi-
R
urile triunghiului format de vectorii x1 (t) = 1,EB x2 (t) = t, x3 (t) = 1 t în
G
spaţiul L2 ([ 1; 1]). AL
D E
SR
4) S¼ C U
a se scrie inegalitatea triunghiului în spaţiul L2 ([ 1; 1]).
-
A R
V I
R E
- B
R U
ND
SA
. I.
O