Adaptarea la stresul individual vs cel

Colectiv

Stres, sau stress, reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl

realizează în urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare,
tensiune, constrângere, forță, solicitare.

Caracteristicile stresului :
Orice tip de stres apare pe fondul adaptării permanente a organismului la
mediu când se poate produce un dezechilibru marcant între solicitările mediului și
posibilitățile de răspuns reale ale individului. Adaptarea presupune păstrarea
integrității organismului care este în permanență amenințată de agenții stresori de
toate tipurile. În plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu
mediul. Stresul apare în momentul când acest echilibru al adaptării se perturbă.
Această perturbare este reversibilă. Stresul reprezintă, după Landy, un dezechilibru
intens perceput subiectiv de către individ între cerințele organismului și ale
mediului și posibilitățile de răspuns individuale.

În funcție de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic și

biologic. În funcție de numărul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau
colectiv.

Vulnerabilitatea psihica la stres este constitutionala sau dobândita.

Vulnerabilitatea psihica este o trasatura proprie doar anumitor persoane si se
manifesta prin reactionare usoara, prin stare de stres psihic, la o gama larga de
agenti stresori.

Stresul psihic :
Paul Frasse definește stresul psihic ca totalitatea conflictelor personale sau
sociale ale individului care nu-și găsesc soluția pe moment. Mihai Golu definește
stresul psihic ca stare de tensiune, încordare sau disconfort, determinată de agenți
afectogeni cu semnificație negativă, stare de frustrare (reprimare) a unor trebuințe,
dorințe sau aspirații.
Stresul psihic are un dublu caracter: primar și secundar. Caracterul primar vorbește
despre stres ca rezultat al unei agresiuni recepționată direct în plan psihic.
Caracterul secundar vorbește despre stres ca reacție de conștientizare în plan psihic
a unui stres fizic, căruia individul îi acordă o semnificație de realipula.
Caracteristicile stresului psihic – Agenții stresori psihici sunt: stimulii verbali
(inclusiv cei care aparțin limbajului interior) care sunt vehiculați pe căi nervoase la
cortex. Aceștia se diferențiază total de celelalte categorii de agenți stresori din
cauza semnificației lor, pentru individ ei având caracter potențial de a produce stres
psihic. Acest caracter potențial este validat de semnificația cu care îl investește
individul. Unul și același agent stresor psihic, în afară de faptul că nu produce stres
psihic la toți indivizii, nu produce stres psihic de fiecare dată la același individ.
Acest lucru este condiționat de dispozițiile de moment ale individului și de
semnificația pe care o acordă în acel moment individul. Apariția și amploarea
stresului psihic depind mult de caracterele genetice ale individului (caractere
cognitive, voliționale, motivaționale și afective). Vulnerabilitatea psihică la stres
este constituțională sau dobândită. Vulnerabilitatea psihică este o trăsătură proprie
doar anumitor persoane și se manifestă prin reacționare ușoară, prin stare de stres
psihic, la o gamă largă de agenți stresori.
Efectele stresului :
In conditii de normalitate, oamenii trebuie sa-si gaseasca echilibrul si
raspunsuri noi fata de situatii noi. Stresul nu este neaparat un fenomen negativ si,
de aceea poate constitui o greseala concentrarea doar asupra efectelor sale
patologice. Un nivel moderat de stres poate fi chiar un important factor
motivational sau poate fi un instrument in dobandirea unei adaptari dinamice la noi
situatii. Daca sanatatea este considerata un echilibru dinamic, stresul este o parte a
acestuia. Nu exista stare de sanatate fara o interactiune cu alti indivizi sau cu alte
medii. Doar stresul excesiv devine patologic. De aceea, unele tipuri de stres sunt
chiar ceva normal si necesar, atat la serviciu cat si in afara lui. In cazul in care
stresul este intens, continuu sau repetat, atunci acesta poate deveni un fenomen
negativ ce poate conduce la imbolnavire fizica si tulburari psihologice. In contextul
organizational, aceasta genereaza adesea adaptari inadecvate la situatii. Nivelul
ridicat de stres, vatamator, conduce la o varietate de tulburari si boli. Acestea
includ o plaja larga de consecinte patologice, ce se intind de la oboseala cronica la
depresie, si includ: insomnia, anxietatea, migrene, accese emotionale, alergii, abuz
de alcool si tutun.
Situații generatoare de stres psihic:
 existența unor circumstanțe neobișnuite pentru individ care îl surprind pe acesta
nepregătit pentru a le face față.
 semnificația unui eveniment.
 angajarea individului într-o acțiune sau relație exagerată.
 particularitățile contextului social.
 lipsa condițiilor interne.
 modul subiectiv de a percepe solicitările mediului.
 subsolicitare / suprasolicitare.
 situațiile conflictuale existente în familie, profesie sau la nivel intelectual.
 criza de timp.
 izolarea.
 apariția unui obstacol fizic sau psihic în calea unui scop care duce la frustrare.
 situații perturbatoare cauzate de agenți fizici (zgomote, vibrații, fluctuații de
temperatură).

Agenții stresori ai stresului psihic au următoarele caracteristici: caracter potențial

stresant (generează stres psihic doar în anumite condiții), caracter de amenințare
permanentă pentru individ și caracter negativ al consecințelor agenților stresori.
Există două categorii de agenți stresori: unii care acționează pe calea celui de-al
doilea sistem de semnalizare (agenții psihogeni) și stimulii senzoriali externi, care
devin agenți stresori psihici veritabili atunci când bombardează repetat scoarța
cerebrală și când au intensitate peste medie.
Parametrii de acțiune ai unui agent stresor: intensitate, durată, repetabilitate,
noutate și bruschețe. Asupra individului acționează constelații de agenți stresanți.
Clasificarea agenților stresori:

 în funcție de numărul lor, ei sunt: unici și multiplii.

 în funcție de asociere, ei sunt: conglomerați și configurați.
 în funcție de dominanța acțiunii, ei sunt: principali și secundari.
 în funcție de numărul indivizilor afectați, ei sunt: agenți stresori cu semnificație
strict individuală, colectivă și generală.
 în funcție de natura lor, ei sunt: fizici (sonori, luminoși etc), chimici, biologici,
psihologici.
 Bibliografie

Wikipedia.com

Rasfoiesc.com

Scribtub.com