Se spală singur pe dinţi cu periuţa. Se îmbracă singur.
Îşi încalţă papucii şi şosetele. Urcă treptele alternînd picioarele. Aleargă bine şi stă într-un picior, pentru o perioadă scurtă de timp. Sare de pe un picior pe altul şi peste un obstacol. Merge pe bicicletă cu roţi ajutătoare. Construieşte un turn din 10 cuburi. Îi place să dezmembreze obiectele şi să le asambleze. Copiază şi desenează contururi simple. Desenul nu mai este o "mîzgăleală". Ţine creionul cu degetele şi nu cu pumnul. Învaţă să folosească foarfecele. sugestie!
DOMENIUL 2: Dezvoltarea cognitivă
Percepţia: Percepe lungimile: compară 2 lungimi (mai lung, mai scurt). Percepe mărimile: sortează obiectele după 2 mărimi. Percepe forma în cazul obiectelor cunoscute (căldăruşă). Începe să se clarifice noţiunea de timp. Atenţia: Are atenţie involuntară stabilă: 24 min. în joc de construcţii şi 15 min. în joc de sortare. Memoria : Memorează direct 2 cifre. Reproduce poezii din 2 strofe (8 versuri). Reproduce o melodie simplă. Recunoaşte forma obiectelor prin pipăit. Păstrează în memorie informaţia cîteva luni. Gândirea: Numeşte obiectele cunoscute. Înţelege conceptul de numărare. Enumeră 3 obiecte. Atunci cînd i se prezintă obiectele în contrast, înţelege conceptele la fel şi diferit, mai lung, mai mare. Grupează imaginile în 2 categorii generale (animale, flori). Identifică corect 4 culori. Explică o acţiune necesară simplă (ce faci cînd îţi este sete?) Încearcă să rezolve problemele, dar le abordează dintr-un singur punct de vedere. Imaginaţia: Are imaginaţie reproductivă (dă mîncare păpuşii). C o o r d o n a r e a oculomotorie: Desenează un om din 4 elemente (desenul va avea cel mai probabil un cap mare şi rotund, cu ochi şi gură, dar nu şi corpul omului, picioarele pornesc de la cap). Desenează o casă cu trăsăturile ei specifice. Pliază hîrtia în două, după demonstraţie. DOMENIUL 3: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării Nivelul de dezvoltare al limbajului diferă foarte mult la copiii de această vîrsta; nu toţi copiii au caracteristicile prezentate mai jos. Capacitatea de comunicare verbală depinde mult de ajutorul acordat de către părinţi şi educatori. Vocabularul este format din aproximativ 1500 de cuvinte înţelese şi/sau pronunţate. Îi place să repete multe cuvinte şi cifre. Gramatica este în mare parte corectă. Foloseşte pluralul în vorbirea curentă. Repetă 6 silabe (ex., este frig – este cald). Face greşeli de vorbire (pelticie, nazalitate, bîlbîială). Participă la conversaţii; ceilalţi îi înţeleg aproape toate cuvintele. Povesteşte despre activităţile şi experienţele zilnice. Povesteşte secvenţial 4-5 evenimente (ex., paşii pe care îi urmează atunci cînd face baie sau cînd se îmbracă). Face comentarii relevante la poveştile care îi sînt citite, mai ales dacă este vorba despre evenimente casnice. Realizează, într-o oarecare măsură, faptul că literele şi cuvintele au înţeles. Reuşeşte să scrie cîteva litere. Cunoaşte una sau mai multe culori, denumirile părţilor corpului şi ale animalelor familiare. Începe să înţeleagă semnificaţia prepoziţiile: sub, pe, înapoi, deasupra Răspunde la întrebări de genul: Ce faci? Ce e asta? Unde?, dacă este vorba despre obiecte şi evenimente familiare.
DOMENIUL 4: Dezvoltarea personală, socială şi emoţională
Poate spune numele, vîrsta şi sexul, precum şi adresa la care locuieşte. Dezvoltă simţul umorului. Arată afecţiune pentru familie, educatori şi prieteni. Începe să fie gelos faţă de relaţia părinţilor. Are o atitudine relaxată şi îi place să se conformeze. Înţelege unele abilităţi sociale cum ar fi împărţitul lucrurilor cu altcineva sau cum sa fie drăguţ, dar copilul va învăţa aceste lucruri numai dacă este fericit. Învaţă că celelalte persoane sînt reale şi au sentimente; se poate întrista cînd cei din jur sînt trişti. Daca este supărar, nu va fi capabil să împartă jucăriile sau lucrurile cu cineva. Începe să fie capabil a aştepta un timp ceea ce îşi doreşte: Vom merge afara după ce adunăm jucăriile. Are reacţii emotive vii (spaimă, mînie), dar fără profunzime. Are plăcere pentru obiecte, culori, muzică. Are sentimentul ruşinii faţă de persoane cunoscute. Are milă faţă de persoane şi fiinţe cunoscute.
Bibliografie recomandată:
1. Vrânceanu, Maria. 1001 idei pentru o educaţie timpurie de calitate. Chişinău, 2010