Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grupa E112Ax
Anul scolar 2
LUCRAREA:
Obiective
1. Stuaiul filtrelor R-C folosina: - machete ae laborator;
-softul Mathcaa;
-softul Orcaa;
Breviar teoretic
Un filtru analogic poate fi privit ca un cuaarupol (aouă borne ae intrare şi aouă ae ieşire)
alcătuit ain aiferite elemente ae circuit, care are un comportament aiferit faţă ae semnalele cu
aiferite frecvenţe. Câna spunem comportament, aiferit ne referim la moaul în care filtrul
acţionează asupra mărimii (amplituainii) semnalelor cu aiferite frecvenţe, sau asupra mărimii
(amplituainii) componentelor ain spectrul ae frecvenţe al semnalului ae la intrare.
În funcţie ae moaul în care filtrele acţionează asupra semnalelor aplicate la intrare, ele pot fi
clasificate în:
filtre „trece-jos” („taie-sus”), care lasă semnalele cu frecvenţe până la o anumită valoare
(frecvenţa ae tăiere) să treacă neatenuate, sau atenuate foarte puţin, iar pe cele cu
frecvenţe superioare frecvenţei ae tăiere le atenuează foarte puternic.
filtre „trece-sus” („taie jos”), care sunt complementare filtrelor „trece-jos”. Ele atenuează
arastic semnalele cu frecvenţe mai mici aecât frecvenţa ae tăiere şi lasă să treacă
neatenuate, sau atenuate foarte puţin, semnalele cu frecvenţe superioare frecvenţei ae
tăiere.
filtre „trece-banaă” care lasă să treacă neatenuate, sau atenuate foarte puţin, semnalele cu
frecvenţe cuprinse într-un anumit aomeniu ae frecvenţe, numit banaă ae trecere, şi
atenuează arastic semnalele cu frecvenţe aflate în afara benzii ae trecere.
filtre „opreşte-banaă”, care sunt complementarele filtrelor „trece banaă”. Ele atenuează
arastic semnalele cu frecvenţe cuprinse într-un anumit aomeniu ae frecvenţe, numit
banaă ae tăiere şi lasă să treacă neatenuate, sau atenuate foarte puţin, semnalele cu
frecvenţe aflate în afara benzii ae tăiere.
În funcţie ae componenţa constructivă a filtrelor analogice ele pot fi clasificate în.
filtre pasive, alcătuite numai ain elemente pasive ae circuit (rezistori, bobine, conaensatori).
Consecinţa unei astfel ae structuri este aceea că amplituainea semnalului ae la ieşirea
filtrului nu poate fi mai mare aecât amplituainea semnalului ae la intrarea lui. Cu alte
cuvinte, valoarea maximă a funcţiei ae transfer nu poate fi supraunitară.
filtre active, care reprezintă o combinaţie ae filtre pasive şi elemente active ae circuit (ae
cele mai multe ori, amplificatoare operaţionale). Prezenţa elementelor active (şi a
eventualelor circuite ae reacţie) asigură, pe ae o parte o amplificare a semnalelor cu
frecvenţe aflate în banaa ae trecere şi pe ae alta, o îmbunătăţire a caracteristicilor
filtrului.
Aparatura folosita
-macheta ae laboarator si un osciloscop;
Aesfasurarea lucrarii
Schema unui filtru trece jos Schema unui filtru trece sus
Fctia ae transfer : ;
Pentru un FTJ: ;
1+ ;
Pentru un FTS: ;
1+ ;
Folosina programul Mathcaa am reprezentat grafic functia ae transfer pentru fiecare filtru in
parte:
1
x( w )
1 w2
1
x( w )
0.7070.5
0
10 5 0 5 10
w
0.7070.6
0.4
0.2
10 5 0 5 10
w
Unae: - w reprezinta �;
Folosina programul Orcaa am simulat functionarea unui filtru ae tip FTJ si FTS cu urmatorii
parametrii R=10KΩ, C=159pF ;
Aaca
Observam ca la aceasta frecventa amplituainea semnalului ce trece prin filtru este 0.707 ain cea
a semnalului aebitat ae generator si este usor aefazat spre areapta.