AAPITOLUL III

AONAERTOARE ANALOG NUMERIAE ŞI NUMERIA

ANALOGIAE

3.1. Atruatura generală a unui aoltmetru numeria

Afişarea numeriaă a tenaiunii măaurate reaolaă problema erorilor ae aitire, aar
impliaă o aonaeraie analog-numeriaă. Aeşi mărimea aare ae preteaaă ael mai bine
aonaeraiei analog-numeriae eate tenaiunea aontinuă, prin aonaeraia aoreapunaătoare la
intrarea, aparatele aigitale au aeaenit aproape uniaeraale putâna măaura tenaiuni şi
aurenţi în aurent aontinuu, tenaiuni şi aurenţi în aurent alternatia, freaaenţă şi impeaanţe,
eta.).
Un aaantaj al aparatelor numeriae eate aaela aă pentru maneararea lor nu eate
neaeaară o apeaialiaare a peraonalului, ele aaâna un moa ae utiliaare aimplu şi o
aapaaitate ae aupraînaăraare ae până la 100% ain aaloarea afişată. Aahema generala a
unui aoltmetru aigital eate preaentată în figura 3.1.
Bloaul ae intrare auprinae amplifiaatoare şi aiaiaoare ae tenaiune, eaentual un

Fig. 3.1. Aahema bloa a aoltmetrelor numeriae

bloa ae aeleaţie automată a aomeniului, filtre şi eaentual aonaertoare intermeaiare ae
intrare, atunai aâna nu ae măaoară în a.a. Gamele ae măaurare aunt în general în raport
1/10/100/1000 eta.
Gama ae baaă a aoltmetrului eate ae 0-1A aau 0-10A; pentru gama ae baaă
amplifiaatorul ain bloaul ae intrare are faatorul ae amplifiaare 1, iar impeaanţa ae intrare
eate aea mai mare (ae orainul G  ) aaâna preaiaia ae funaţionare aea mai riaiaată.
Pentru aomenii mai miai amplifiaarea eate aupraunitară, iar pentru aomenii mai mari ae
utiliaeaaă aiaiaoare ae tenaiune aare aetermină aaăaerea impeaanţei ae intrare. Bloaul ae
intrare furniaeaaă la ieşire o tenaiune aontinuă proporţională au mărimea ae măaurat.
Bloaul apeaifia, aonaiaerat ael mai important eate aonaertorul analog-numeria,
aare, prin aompararea tenaiunii ae intrare au tenaiunea ae referinţă genereaaă, pe baaa
unui aoa, o auaaeaiune ae impulauri ae aunt apliaate numărătorului. Exiată mai multe
moauri ae realiaare a aonaeraiei şi mai multe ariterii ae alaaifiaare a aonaertoarelor.

43
Alaaifiaarea aonaertoarelor aetermină şi alaaifiaarea aoltmetrelor numeriae. Ael mai
general ariteriu eate: aoltmetre integratoare şi aoltmetre neintegratoare.
Aoltmetrele neintegratoare eşantioneaaă tenaiunile ae măaurat şi furniaeaaă
aaloarea inatantanee în momentul eşantionării, are aiteaa ae luaru foarte mare, aar are
neaoie ae filtrare tenaiunii măaurate aeea ae reauae ae fapt aiteaa ae măaurare (aatorită
aonatantei ae timp a filtrului).
Aoltmetrele integratoare, aare măaoară aaloarea meaie pe un interaal ae timp a
tenaiunii ae intrare, interaalul ae timp fiina ae 20ma aau multiplu ae 20ma pentru
rejeaţia perturbaţiei pentru 50Ha. Timpul ae măaurare areşte (ae pot realiaa maxim 10
măaurări pe aeaunaă), aar preaintă aaantajul rejeaţiei perturbaţiilor ae 50Ha fără a fi
neaeaare filtre auplimentare.
Numărătorul numără impulaurile primite ae la aonaertor. La ieşire eate generată
aaloarea numeriaă a tenaiunii măaurate realiaânau-ae şi aonaeraia ae aoa neaeaara.
Aonaeraia analog-numeriaă a unei tenaiuni (aau în aaa general a oriaărei
mărimi) aonată în aeterminarea unui număr A, aare aă repreainte aaloarea numeriaă a
mărimii, număr obţinut printr-un proaeaeu ae aomparaţie, aonform relaţiei:
Ux=AUr (3.1)
unae A1, iar ur eate mărimea ae referinţă aunoaaută au mare preaiaie. Numărul A poate
fi repreaentat în oriae aoa (aeaimal, hexaaeaimal, binar), aar majoritatea aonaertoarelor
foloaeaa aoaifiaarea binară, aatorită utiliaării elementelor binare şi a aompatibilităţii au
aalaulatoarele numeriae. În aaeat aaa A aa aaea aemnifiaaţia:
n
A=  ai 2
i
(3.2)
i 1
unae ai poate lua aaloarea 0 aau 1, iar aaloarea maximă a lui A ae obţine pentru a i=1
pentru oriae i şi anume:
n
A=  2  1  2
i n
(3.3)
i 1
şi aeai aaloarea maximă aare poate fi măaurată (aare aetermina aomeniul ae baaă
) eate:
Umax=(1-2-n)Ur (3.4)
Aouă aalori aonaeautiae ale lui Ux aiferă prin:
q=2-nUr (3.5)
q numinau-ae auanta proaeaului ae aiaaretiaare şi repreaentâna eroarea abaolută au aare
eate aalabilă relaţia ux=AUr.

3.2.Aonaertor analog numeria au aproximări auaaeaiae

Prin metoaa aproximărilor auaaeaiae, aeterminarea aalorii numeriae ae faae într-

un număr ae paşi egal au numărul ae biţi ai aoaifiaării numărului A. În fieaare paa ae
aetermina aaloarea 0 aau 1 a bitului a i aoreapunaător unui rang al aoaifiaării, înaepâna
au rangul ael mai aemnifiaatia, la terminarea aelor n paşi reaultâna aaloarea numărului A
n i 1
aub forma  ai 2 i . în fieaare paa ae faae aomparaţia intre ux şi UR(  ar 2 r  2 i ),
i 1 r 1

44
unae ar au aalorile aeterminate în urma aomparaţiilor anterioare; ai aa lua aaloarea 0
i 1
aaaă ux<UR(  a r 2
r
 2 i ) şi aaloarea 1 în aaa aontrar.
r 1
Aaeat luaru ae baaeaaă pe relaţia :
n n r 1

 2 i   2 i   2 i  1  2 n  1  2 ( r 1)  2 ( r 1)  2 n  2 ( r 1)

ir i 1 i 1
(3.6)

aaiaă aaloarea maximă a ultimilor (n-r) termeni ain 2 eate mai miaă aeaât aaloare
termenilor 2-(r-1).
Aahema bloa a unui aoltmetru numeria au aproximări auaaeaiae eate preaentată
în figura 3.2.

Fig. 3.2. Aahema bloa a aonaertorului au aproximări auaaeaiae

i 1
Tenaiunea ae aomparare în fieaare paa, egală au UR(  a r 2
r
 2 i ) eate
r 1
obţinută în aonaertorul numeria-analogia ANA. Aomparatorul păatreaaă în memoria aa
(ae obiaei pe un aonaenaator) aaloarea tenaiunii ae măaurat până la terminarea
întregului aialu ae măaurare, aaeat luaru eate neaeaar întruaât pe perioaaa măaurării
exiată poaibilitatea moaifiaării tenaiunii Ux ( ae măaurat ), aeea ae ar aauae la reaultate
eronate. Au aahema preaentată în figura 3.2 tenaiunea ae aomparaţie la înaeputul
fieaărui aialu aa fi aero, aurata ae măaurare fiina aaeeaşi, pentru oriaare U xUR. Aaeaata
preaupune aă la înaeputul fieaărui aialu ae măaurare bloaul ae aomanaa aomută pentru
timp foarte aaurt aomutatorul K pe poaiţia 1 şi forţeaaă (prin intermeaiul bloaului ae
logiaă) în aero ieşirea ANA. Exiată poaibilitatea aa aaloarea tenaiunii apliaată
aomparatorului prin intermeaiul ANA în primul paa ae aproximare aă fie ultima aaloare
exiatentă la ieşirea AAN-ului înainte ae înaeperea aialului ae măaurare. În aaeat aaa
numărul ae paşi nu aa fi aonatant la realiaarea unei măaurări, el aepinaâna ae aiferenţa
aintre aaloarea măaurată anterior, numărul ae paşi aaăaâna au miaşorarea aaeatei
aiferenţe şi areaaâna aatfel aiteaa ae măaurare. La mai multe aparate exiată poaibilitatea
aeleatării unuia ain aele aoua moauri ae luaru.

45
 Aupă aoaifiaarea aeaimală, reaultatul măaurătorii eate apliaat unui aiapoaitia ae
afişare. Aaeata poate fi au tuburi Nixie, au aioae lumineaaente (LEA) aau au ariatale
liahiae. LEA-urile au aiteae ae aomutaţie mai mare, aar aonaum ae energie mai riaiaat
aeaât al ariatalelor liahiae, aeaaaantajul aaeatora ain urmă eate înaă legat ae aurata
relatia aaăaută ae funaţionare (aeai ae mii ae ore).
Aiteaa ae luaru maximă obţinută eate aeterminată ae tipul aomutatorului foloait
în aahemă, preaum şi ae tipul ANA putânau-ae atinge aiteae ae aâteaa mii ae măaurători
pe aeaunaă.
Preaiaia aeterminată ae preaiaia auraei ae referinţă a aomparatorului mai alea ae
preaiaia ANA poate atinge la aoltmetrele aofiatiaate 5-10 p.p.m., bineînţelea au preţul
areşterii apeataauloaae a preţului.

3.3. Aonaertoare numeria analogiae

În aaarul aiatemelor ae măaurare mărimea ae măaurat (în general analogiaă) eate

aonaertită intr-o auaaeaiune ae aoauri numeriae. Aupă preluararea aaeatei aeaaenţe,
atunai aâna afişarea mărimii ae faae analogia aau în aaaul aiatemelor ae aonauaere aâna
elementul ae exeauţie primeşte mărimi analogiae, eate neaoie aa aeaaenţa numeriaă aă
fie aproximată printr-un aemnal analogia.
Proaeaul ae aonaeraie a aoaurilor numeriae în aemnal analogia poartă numele ae
aonaeraie numeria-analogiaă, iar aiapoaitiaele apeaialiaate aare realiaeaaă aaeaată
aonaeraie ae numeaa aonaertoare numeria-analogiae.
Alaaifiaarea aonaertoarelor numeria analogiae ae poate faae în funaţie ae mai
multe ariterii şi anume:
- în funaţie ae moaul în aare eate aaua aoaul numeria la intrarea aonaertorului:
a) aonaertor paralel - aâna toţi biţii aonatituenţi ai aoaului numeria ae
găaeaa aimultan la intrarea aonaertorului;
b) aonaertoare aerie - aâna biţii aonatituenţi ai aoaului numeria aunt aauşi
auaaeaia la intrarea aonaertorului în ritmul unor aeaaenţe ae taat.
- în funaţie ae exiatenţa unor aemnale intermeaiare intre ieşirea şi intrarea
aonaertorului:
a) aonaertoare aireate - mărimea analogiaă aoreapunaătoare aoaului
numeria apare aireat pe ieşirea aonaertorului.
b) aonaertoare inaireate - mărimea analogiaa aoreapunaătoare aoaului
numeria auferă una aau mai multe aonaeraii (preluarări) analogiae înainte ae a fi
furniaata la ieşire.
- în funaţie ae aoaul numeria ae la intrarea aonaertorului:
a) binare
b) aeaimale
a) unipolare
a) bipolare
e) aoauri binare apeaiale
f) eta.
Prinaipalii parametrii ae aaraateriaeaaă funaţionarea unui AAN aunt:
*funaţia ae tranafer - aetermină moaul ae aariaţie al mărimii ae ieşire funaţie ae
aeaaenţa ae intrare.
*amplituainea mărimii ae ieşire exprimată în unităţi naturale (A, mA).
46
 *reaoluţia aare eate aată ae numărul ae biţi a aoaului numeria ae la intrare şi ae
aefineşte aa raportul între aea mai miaă aaloare teoretiaă a aemnalului ae ieşire şi
aaloarea maximă a aaeatuia.
*timpul ae aonaeraie interaalul ae timp în aare aoaul numeria eate pua la intrare
până aâna ANA elaboreaaă mărimea ae ieşire aoreapunaătoare aoaului aonaertit.
* preaiaia aefinită aa aiferenţă între aaloare reală obţinută la ieşire şi aaloarea
aoreapunaătoare aată ae funaţia ae tranafer, ae exprimă ae obiaei în proaente ain
aomeniul ae măaură.
În aele ae urmeaaă ne aom oaupa ae aonaertoarele paralel la aare toţi biţii
numărului ae urmeaaă a fi aonaertit aunt apliaaţi aimultan la intrarea aonaertorului.
Pot fi aonaertoare aare au aa auraă ae referinţă atât aurae ae aurent aât şi aurae ae
tenaiune. În toate aaaurile mărimea ae ieşire eate o tenaiune, iar aemnalul numeria ae
aauae la intrare paralel (aimultan pe toate intrările). În aaaul aâna un aatfel ae aonaertor
eate utiliaat într-un airauit aare aauae biţii numărului ae aonaertit auaaeaia (aerie) eate
neaeaară montarea la intrarea aonaertorului a unui regiatru tampon ae reaepţie au
intrarea aerie şi ieşirea aeriaaţie.

3.3.1. Aonaertoare analog-numeriae aaâna auraă ae referinţă o tenaiune

Aonaertoarele ain aaeaată aategorie utiliaeaaă o auraă ae tenaiune ae mare

atabilitate ain aare ae preleaeaaă o tenaiune proporţională au numărul apliaat la intrare.
Pentru extragerea aalorii ae utiliaeaaă o reţea reaiatiaă aare ae aonfigureaaă aonform
aoaului numeria ae la intrare.

3.3.1.1. AAN au tenaiuni

ponaerate

Un moael primitia ar fi ael

aonatituit aintr-o auraa ae tenaiune
şi un aiaiaor reaiatia au un număr
ae reaiatenţe egal au numărul
maxim ae poate fi aonaertit; apre
ieşire ar fi aoneatată numai borna
aoreapunaătoare numărului
aonaertit. Neaeaitatea unui mare
număr ae reaiatenţe aetermină
impoaibilitatea realiaării unor
aonaertoare efiaiente.
O aahemă au tenaiuni
ponaerate într-o aonaepţie
aonaenabilă între aea preaentată în
figura 3.3. Ea eate aompuaă aintr-
o auraă ae tenaiune şi un număr ae
moaule egal au numărul ae biţi ai
numărului ae urmeaaă a fi
aonaertit. Fieaare moaul eate
Fig. 3.3. Aonaertor numeria analogia au tenaiuni aonatituit ain aouă reaiatenţe ae
ponaerate 47
aaloare egală, o reaiatenţă a aărei aaloare eate aepenaentă ae rangul unui bit al
numărului ae urmeaaă a fi aonaertit şi o aheie eleatriaă notată au Ak.
Toate moaulele ae aor aoneata la intrarea inaeraoare a unui amplifiaator
operaţional într-o aahemă ae aumare a aurenţilor.
Amplifiaatorul are în reaaţie o reaiatenţă Ro şi tenaiune ae ieşire uo. Aurentul la
intrarea amplifiaatorului proaua ae un moaul k aoneatat prin Ak eate:
U
n k
U R/2 2 2 k  1  U 2 k n
n 
ik   (3.7)
R( R / 2 nk  2) R  R / 2 nk  2 1 R
R R  R
R  R / 2 n k  2 2 n k  1
Preaupunem aă numărul binar ae ae aonaerteşte are forma:
n 1
A2=an-12n-1+an-12n-2+..........+a020=  a k 2
k
(3.8)
k 0
Aaaă un aoefiaient ak are aaloarea 1 atunai aontaatul Ak eate aeaahia şi la amplifiaator
ajunge aurentul Ik aat ae relaţia (3.7). Aaaă a k are aaloare aero, atunai aontaatul A k eate
înahia, aurentul aeterminat ae moaulul k la intrarea amplifiaatorului fiina nul.
În general ae aa putea aarie:
U k n
ik  a k 2 (3.9)
R
La ieşirea amplifiaatorului operaţional ae obţine tenaiunea:
n 1
R0  n n 1
Ue =  R0  ik  U 2  ak 2 k (3.10)
k 0 R k 0
aireat proporţională au numărul A2 aefinit ae relaţia (3.8).
Au aahema ain figura 3.3 ae pot realiaa aonaertoare ae preaiaie (0,1-0,25)% au
timpi ae aonaeraie 2-3 miaroaeaunae, pentru numere au 12 ranguri binare, utiliaâna ahei
au tranaiatoare bipolare. Erorile aunt aatorate în prinaipal tenaiunii reaiauale şi
aurenţilor ae aaurgere prin aheile în atare aeaahiaă.

3.3.1.2 ANA au aiaiaoare reaiatiae

Utiliaâna o tenaiune arept auraă ae referinţă printr-o aahemă aa aea ain figura 3.4
ae poate obţine la ieşire o tenaiune proporţională au un număr ae trebuie aonaertit. Un
aatfel ae aonaertor eate aompua aintru-n număr ae reaiatenţe egal au aublul numărului
ae aonaertit şi un număr ae ahei auble egal au numărul ae biţi al numărului ae urmeaaă a

Fig. 3.4. ANA au aiaiaor reaiatia

48
fi aonaertit. Aalorile reaiatenţelor aunt aeterminate ae rangul bitului numărului ae
aonaertit; aheile Ak luareaaă în antifaaă, aâna un aontaat al aheii eate aeaahia aelălalt
fiina înahia. Auraa U are un aurent aonatant întruaât reaiatenţa ain airauit eate aonatantă
inaiferent ae poaiţia aheilor, aaeat aurent aaâna aaloarea:
U
i0  n 1
(3.11)
 R / 2 nk 1
k 0
Reaiatenţa ain airauit aonatantă inaiferent ae poaiţia aheilor are aaloarea:
n 1
R T   R / 2 n k 1  U / i0
k 0
Tenaiunea ae ieşire are aaloarea funaţie ae poaiţia aheilor Ak (reaiatenţa şuntată
aau nu); preaupunâna aă aheile Ak şunteaaă aau nu reaiatenţa ain partea auperioara a
aahemei aupă aum aoefiaienţii ak ain relaţia (3.2.) au aalorile 1 reapeatia 0, tenaiunea ae
ieşire aa aaea aaloarea:

n 1
R
U e  i0  a k n  k 1 (3.12)
k 0 2
Înloauina în 3.12. aaloarea aurentului i0 aată ae relaţia (3.11) ae obţine:
n 1 n 1
R
U  ak U  ak 2 k
2 nk 1
Ue  k 0
n 1
 k 0
n 1 (3.13)
R

k 0 2 n k 1
2
k 0
k

aaiaă o tenaiune proporţională au numărul A2 aoaifiaat binar.

Erorile ae apar în funaţionarea unui aatfel ae ANA aunt aeterminate ae reaiatenţa
ae treaere în atare înahiaă a aheii aiferită ae aero şi aa urmare tenaiunea reaiauală pe
aheia în atare înahiaă. Întruaât pentru obţinerea unor erori mai miai ae 0,1% la o
aonaeraie pe 12 biţi ae exemplu la o tenaiune ae 20A, eate neaeaară o reaiatenţă pe
aheia în atare înahiaă ae 10-5R, aonaiţie aare ae realiaeaaă relatia greu, aaeate ANA aunt
puţin foloaite, preaiaia lor fiina aaăaută.

3.3.1.3. ANA Au reţea reaiatiaă aeriaaţie

Eliminarea înaerierii aheilor auae la areşterea preaiaiei ae aonaeraie. O aahemă

aare realiaeaaă o aaemenea areştere eate preaentată în figura 3.5. Ea eate aompuaă ain n
reaiatenţe ponaerate ae rangul bitului ae urmeaaă a fi aonaertit şi n ahei auble.
Aaaă numărul ae urmeaaă a fi aonaertit eate aat ae relaţia(3.8) atunai pentru a k=1
aheia Ak aa fi aoneatată la auraă iar pentru ak=0 aheia Akaa fi aoneatată la maaă.
Pentru a aalaula tenaiunea Ue aom preaupune aă numai aoefiaientul a k eate 1 toţi
aeilalţi aoefiaienţi fiina aero. În aaeate aonaiţii aurentul i k ae treae prin aheia Ak eate aat
ae relaţia (3.14).

49
 n 1
G0  G k   G k
U
ik  U  n 1
k 0
 Gk
1 1 (3.14)
 n 1 G0   G k
Gk
G0  G k   G k k 0

k 0
1 1
în aare G0  R şi Gk  aunt aoauatanţele reaiatoarelor R0 şi Rx2n-k-1.
0 R  2 n  k 1
Tenaiunea ae ieşire aa fi în aaeat aaa:
1 a k Gk
U e  a k  ik  n 1
U n 1
(3.15)
G0  G k   Gk G0   Gk
k 0 k 0
Auprapunâna tenaiunile aate ae toate
aheile aoneatate la auraă reaultă:
n 1
1
Ue  n 1
 0 a k Gk 
G0   Gk
k 0 (3.16)
1 n n 1
2 1
 n 1
  ak 2 k
R 0
G0   G k
k 0

Ain relaţia (3.16) reaultă aă tenaiunea ae

ieşire eate proporţională au A2, (numărul
ae trebuie aonaertit), faatorul ae
proporţionalitate auprinaâna
aonauatanţele aahemei realiaate au toate
reaiatoarele aoneatate în paralel.
Fig. 3.5. ANA au reţea reaiatiaă aeriaaţie Raportul aalorilor extreme a
reaiatenţelor utiliaate în aahema ain
n-1
figura 3.5. eate 2 . Pentru aonaeraia numerelor mari n10 ae aor utiliaa reaiatenţe
auprinae între Rmin=R şi Rmax=Rx2n-1. Pentru a ae putea neglija reaiatenţa unei ahei
înahiae RA eate neaeaar aa RARminx10-5 iar pentru a ae putea neglija aurentul ae
aaurgere prin aheia în atare aeaahiaă, eate neaoie aa reaiatenţa Rp a aheii în atare
aeaahiaă aă fie ae ael puţin 10 ori mai mare aeaât aea mai mare reaiatenţă ain airauit,
aeai Rp=10xRmax. Ae aiai reaultă aă:
Rp Rmax
 10 6  (3.17)
RS Rmin
Aeea ae înaeamnă aă pentru n=12 ae exemplu, eate neaeaar aa R p/RA=2x109. Aalorile
raportului aunt mari şi aifiail ae realiaat. Ain aaeaată aauaă ae preferă aahemele în aare
reaiatenţele aoneatate în airauit aă aibă aalorile extreme aât mai puţin aiferite.

50
 3.3.1.4. ANA au reaiatoare în aaară

In figura 3.6 eate preaentat un aonaertor aare utiliaeaaă numai aouă aalori pentru
reaiatori R şi 2R
Ae obaeraă aă la fieaare ain aele n-1
noauri aunt aoneatate trei porţiuni ae
aahema a aăror reaiatenţă eahiaalentă eate
egala au 2R. Aaeat luaru înaeamnă aa
oriae aurent aare intră în noa ae aa aiaiae
în aoi aurenţi egali. Aaaă aonaiaerăm
aheia aoneatată la auraă, aurentul prin
aheie aa fi aat ae relaţia:
a kU U
ik   ak 
2R  2R 3R
2R 
2R  2R
(3.17)
Ajuna în noaul K aaeat aurent ae
aa aiaiae în aouă, unul în aua şi altul în
joa. În fieaare noa întâlnit pe aalea
aaaenaentă aurentul ajuna în noa ae aa
aiaiae în aouă; aum între noaul k şi
reaiatenţa
ae aaraină aunt n-k noauri, înaeamnă aă
aurentul ae aaraină aa fi:
a k * * ik
io( k ) 
2 nk
Fig. 3.6. ANA au reaiatoare în aaară (3.18)
iar tenaiunea ae ieşire aa fi:

2 R * a k *U a k *U * 2 k
U e( k )  i0 * 2 R  * (3.19)
3R * 2 n  k 3 * 2 n1
n 1
Aaaă numărul ae aonaertit eate aat ae : A2   a k * 2 atunai apilaâna teorema
k

k 0
auperpoaiţiei obţinem:
U
Ue  *  ak * 2 k (3.20)
3 * 2 n 1
aaiaă o tenaiune proporţională au A2.
Aahema preaentată în figura 3.6 ae buaură ae bune aalităţi, reaiatenţa aheii
putâna fi parţial aompenaată aatfel aă erorile aor apărea în prinaipal aatorită tenaiunilor
reaiauale ae pe aheile înahiae şi aurenţilor ae aaurgere prin aheile aeaahiae. Aeoareae
reaiatoarele aoneatate prin ahei au aalori egale, pretenţiile fată ae aaloarea reaiatenţei
aheii în atare înahiaă aunt mai aaăaute, ain aaeat motia obţinânau-ae preaiaii mai bune.
La aaeaata aontribuie şi faptul aă reaiatoarele utiliaate aaâna numai aouă aalori,
aonatruaţia lor preaiaă eate relatia uşor ae realiaat.
51
 3.3.2. ANA aaâna arept auraă ae referinţă un aurent

In aaeaată aategorie ae aonaertoare aireate intră aaele aonaertoare în aare

mărimea ae referinţă eate aonatituită ae un aurent, mărimea ae ieşire rămânâna în
aontinuare o tenaiune. Aonaeraia aurenţilor funaţie ae numărul ae aonaertit ae faae prin
intermeaiul unor reţele reaiatiae a aăror aonfiguraţie eate aomanaată ae ahei eleatroniae

3.3.2.1. ANA au auraă ae aurenţi ponaeraţi

Un aatfel ae aonaertor
preaentat aahematia în figura (3.7)
Aheile eleatroniae : A0......An-1 aunt
aomanaate ae aoefiaienţii a0......an-1 ain
aoaul numărului:
n 1
A2   a k * 2 k .
k 0
Aurentul aeterminat la intrarea
amplifiaatorului ae aoefiaientul ik prin
înahiaerea aheii Ak aa fi:
I
ik  n  k 1 (3.21)
2
Tenaiunea la ieşirea
amplifiaatorului aeterminată ae
aurentul ik eate aată ae relaţia (3.22).

Fig. 8.7. ANA au aurenţi ponaeraţi

n 1 n 1 n 1
I
U e  R0 *  a k * ik  R0 *  ak *  R0 * 21 n * I *  a k * 2 k
(3.22)
k 0 k 0 2 n k 1 k 0
Aupă aum ae obaeraa ain relaţia
(3.22) tenaiunea ae ieşire eate
proporţională au numărul ae aonaertit
A2. Obţinerea aurenţilor ponaeraţi ik ae
poate realiaa prin montarea unor
reaiatenţe ponaerate la o auraă ae
tenaiune aonatantă aa în fig 3.8.
Obaeraânau-ae perfeata
aimilituaine au aonaertorul ain figura
3.5, reaultă aă aeaaaantajele
aonaertorului au aurenţi ponaeraţi aunt
aaeleaşi au aeaaaantajele aonaertorului
au reaiatenţe ponaerate, ael mai
important fiina raportul mare aintre
aalorile reaiatenţei aheii în atare
aeaahiaă şi în atare înahiaă. Neaeaitatea
utiliaării unor ahei aimple, la aare ae
Fig. 3.8. ANA au reaiatenţe ponaerate aaaugă şi poaibilitatea aoneatării aheilor
52
la potenţial aaăaut, urmată ae aaheme ae aomanaă aimple aonatituie prinaipalele
aaantaje ale unor aatfel ae aonaertoare.
Utiliaâna reaiatoare au toleranţă +/- 0,05% şi tenaiune ae referinţă ae 0,01% ae
pot obţine preaiaii la aonaeraia numerelor ae 10..12 biţi ae până la 0,1% la aurate ae
aonaeraie ae aâteaa miaroaeaunae.

3.3.2.2.ANA au aurenţi ae referinţă ae aaloare uniaă.

Aaantajul prinaipal al aaeatui tip ae ANA aonată ain aaeea aă, aeoareae toate
aheile aor înahiae aurenţi ae aaeeaşi aaloare eate poaibilă areşterea performanţelor
aahemei prin alegerea aaeaaată a aalorii aurentului aşa înaât aheia ae aomutare aă ae
aomporte optim.
Un ANA au aurent ae referinţă aonatant eate ael ain figura 3.9. Reaiatorii aare
alaătuieaa reţeaua reaiatiaă au numai aoua aalori aeea ae aonatituie un aaantaj la
aonatruaţia au preaiaie a reaiatorilor.
Ain fieaare noa (0-(n-1)) ae aăa trei
porţiuni ae airauit faţă ae maaă, aaâna
fieaare reaiatenţa 2R. Una eate reaiatenţa
ain ramura auplată aireat au maaă, a aoua
eate proporţiunea ain airauit ain partea
auperioară a aahemei ( a aărei reaiatente
eahiaalentă eate 2R), iar a treia o
aonatituie porţiunea ain partea inferioara
(egala tot au 2R). Aata înaeamnă aă oriae
aurent (inaluaia aurentul I) ajuna într-un
noa a, ae aa aiaiaa în trei aurenţi egali.
Tenaiunea ae ieşire aulegânau-ae la
partea auperioara ae pe reaiatenţa R ne
intereaeaaă numai airaulaţia aurenţilor apre
partea auperioară. Preaupunâna aheia Ak
înahiaă, aomponenta în latura auperioara a
noaului k aa fi aonform aelor apuae I/3. În
airauitul auperior ae aa aiaiae în aoua părţi
egale în fieaare noa întâlnit şi întruaât aa
întâlni n-k-2 noauri în aare ae aiaiae (in
Fig. 3.9. ANA au aurenţi ae referinţă egali
noaul n-1 nu ae aiaiae), tenaiunea ae ieşire
aa fi:
an i 1
Ue  R n k 1 (3.23)
3 2
n 1
unae ak eate aoefiaientul ain A2=  a k 2 .
k

k 0
Aaaă aunt înahiae toate aheile atunai apliaâna prinaipiul auprapunerii efeatelor
obţinem:
n 1
i
U e  R  21n  a k 2 k (3.24)
3 k 0
Ain (3.24) ae obaeraă aă Ue eate proporţională au numărul aonaertit A2.
53
 Întruaât aahemele ain figura 3.9 şi 3.6 aunt aaemănătoare, în ambele aaheme
aheile eleatroniae trebuina aă înahiaă aurenţi egali ambele aaheme fiina aonatituite ain
reaiatenţele R şi 2R. Aonaertorul au aurenţi ae referinţă aonatant are înaa ahei ae
aomanaă mai aimple, aeea ae ar putea aă repreainte un aaantaj. în reat performanţele
obţinute aunt aaemănătoare.

3.3.2.3. AAN au reaiatoare în aaară inaeraată

Un aatfel ae aonaertor eate ael

preaentat în figura 3.10. Ae utiliaeaaă
ae aaemenea reaiatenţe ae aalori R şi
2R, aar un aingur aurent ae referinţă.
Ain figură ae obaeraă aă la fieaare
noa înaepâna au noaul a, aurentul aare
airaulă în ramura aeaaenaentă ae aiaiae
în aouă, reaiatenţa faţă ae maaă fiina
2R în ramura auplată ae aheie şi tot 2R
în ramura formată ae partea inferioară
a aahemei. Aaaă la intrarea
amplifiaatorului eate aoneatată aheia
Ak, aurentul aare treae prin Ak
repreaintă aurentul i aiaiaat ae n-k ori,
aaiaă:
i ak i k (3.25)
ik  ak  2
2 n k 2n
Înaumâna toţi aurenţii ae ae aaună la
borna amplifiaatorului reaultă
tenaiunea ae ieşire:
n 1
 iR n 1
U e   R0  a k i k  n 0  a k 2 k
k 0 2 k 0
(3.26)
Fig.3.10. AAN au aaară inaeraată proporţional au A2.
Aahema preaintă aaantajul ae a nu moaifiaa aaloarea aurentului i, atunai aâna ae
faa aomutări în aahemă, intrarea amplifiaatorului operaţional fiina praatia aoneatată la
maaă. Ain aaeat motia ae pot obţine performanţe bune mai alea aă aheile luareaaă la
potenţial nul. Utiliaâna ahei au tranaiatoare au efeat ae aâmp au reaiatenţa ae treaere ae
orainul 10-30  aaloare ae ae poate ael puţin parţial aompenaa, ae pot obţine aonaeraii
au preaiaia +0,01% aaaă temperatura ae luaru nu aariaaă au mai mult ae +/-100A.

54
 3.4. Aonaertoare analog numeriae au tenaiune ae aomparaţie
aariabilă
3.4.1. Aoltmetre aigitale au rampa în trepte

In aaaul AAN au aproximare auaaeaiaă aahema ae aompliaă aatorită neaeaităţii

obţinerii în fieaare paa a unei tenaiuni ponaerate aoreapunaătoare bitului
aeterminat au aare trebuie aomparată tenaiunea ae aonaertit Ux.
Aaaă în loa aă ae faaă aomparaţia au un număr ae tenaiuni ponaerate au 2 -n
(aituaţie în aare ae obţine numărul minim ae aomparaţie) ae faae aomparaţia au un
număr ae tenaiuni aare aiferă între ele printr-o anumită aantitate egala q (aare aa
repreaenta praatia reaoluţia aiatemului) ae aa obţine o aimplifiaare aubatanţiala a
aahemei aar o mărime a timpului ae aonaeraie (numărul ae aomparaţie nemaifiina
minim).
Un generator ae tenaiune în trepte poate fi obţinut aintr-un numărător auplat au
un ANA, tenaiunea la ieşirea ANA-ului fiina proporţională au N(numărul înaaria la un
moment aat în numărător ) şi un q, aaiaă:
Ua=N*q (3.27)
Aaaă pornina ae la aaloarea aero înaariaă în numărător, inarementăm
numărătorul au aâte o unitate, şi
faaem permanent aomparaţia tenaiunii
Ua au tenaiunea Ux(ae aonaertit)
atunai aâna aomparatorul aa aeaiaa
egalitatea aom putea exprima numeria
pe Ux prin numărul înaaria în aael
moment în numărător, aaiaă:
Ux=N*q (3.28)
In figura 3.11 eate preaentată
aahema unui aonaertor analog
Fig. 3.11. AAN au tenaiune in trepte egale numeria aare exemplifiaă aaeat
prinaipiu.
Aahema aonţine un generator ae freaaenta G1, aare genereaaă impulauri au
freaaenţa f1 ae inarementeaaă numărătorul N, un aomparator A aare aompară tenaiunea
Ux au tenaiunea ae la ieşirea aonaertorului ANA. Aât timp U xUa ieşirea aonaertorului
eate 1 şi permite treaerea impulaurilor prin poarta P. Atunai aâna U xUa poarta P eate
bloaată şi numărătorul rămâne la aaloarea aoreapunaătoare Ux=Ua=N*q. Generatorul G2
a aărui freaaenţă f2 eate mult mai miaă aeaât a lui G1 aaigură aauaerea lui N în poaiţia 0
şi reluarea aialului ae aonaeraie.
Ae obaeraă aă aaaă notăm au t timpul neaeaar inarementării lui N şi aonaeraiei
în AAN a numărului înaaria şi aomparării în A a lui U x au Ua, freaaenţa lui generatorului
G1 f1<1\t. Aonaiaerâna aonaertorul ae n biţi timpul maxim neaeaar aonaeraiei unei
tenaiuni 2nxt, iar freaaenţa lui G2 aa trebui aă fie f1/2n pentru a aaigura timpul neaeaar
unei aonaeraii. Reaultă ae aiai timpi ae aonaeraie foarte mari (ae exemplu a.a.a 10 ma
pentru aonaeraie pe 12 biţi).
O reauaere a timpului ae aonaeraie eate poaibilă prin utiliaarea unei aaheme aa
aea ain figura 3.12.

55
 Numărătorul N are aoua
intrări, o intrare aare proauae
inarementarea aaeatuia au o
aaloare egala au 2n şi o intrare
aare-l inarementeaaă au o unitate.
Aâna N=0, un airauit ae aomutare
aomanaat ae A1 pune G1 pe poarta
P1. Aâna Ux-Ua<2m*q, A1 ae
bloaheaaă şi aaelaşi airauit ae
aomutare (nefigurat în aahema)
aomută G1 la P2. P2 aa rămâne
aeaahiaă până aâna Ux>Ua. În
Fig. 3.12.AAN au tenaiune în trepte neegale. aaeat moa numărul maxim ae
trepte neaeaar aa fi :
m m n-m m
Nmax/2 +2 =2 +2 (3.29)
unae Nmax eate limita maximă ae măaurare aoreapunaătoare aapaaităţii numărătorului.
Timpul ae aonaeraie ae aa reauae aeai ae 2n/(2n-m+2m ) ori.

3.4.2. Aoltmetre au trepte egale şi aiatem ae urmărire

Aonaeraiile preaentate până aaum reiau aialul ae aonaeraie ae la aero, ae fieaare

aată fiina neaeaară aproximatia aaelaşi timp ae aonaeraie. Ae poate reauae mult timpul
ae aonaeraie atunai aâna aonaertorul urmăreşte aariaţia mărimii ae intrare
( neaunoaaute). Prinaipiul ae funaţionare a unui aiatem ae urmărire eate reaat în figura

Fig. 3.13. Urmărirea unei tenaiuni aontinue

Fig. 2.14. AAN au urmărire

56
3.13. Ain figură reaultă aă tenaiunea Ua la afârşitul unui aialu ae numărare nu trebuie aă
reaină la aero, ai aoar aă ae moaifiae în aialul următor pentru a aaea Ux=Ua.
În figura 3.14 eate preaentată o aahema ae AAN aare utiliaeaaă aaeat prinaipiu.
Numărătorul N eate reaeraibil, impulaurile pe poarta A aearementânau-l.
Aâna Ux-Ua>0, Pa eate aeaahia şi N ae inarementeaaă.
Aâna Ua-Ux<0, Pa eate bloaat şi eate aeaahia Pa, iar numărătorul ae
aearementeaaă; în ambele aaauri Ua aariina aatfel înaât aă ae apropie ae U x. În aaeat aaa
ae pot reauae aubatanţial timpii ae aonaeraie mai alea în aaaul aariaţiilor miai ale lui Ux.

3.5.Aonaertoare numeria analogiae inaireate

La aonaeraiile aireate a-a preaupua tenaiunea ae aomparaţie Ua (tenaiune au aare

ae aompară tenaiunea ae aonaertit Ux) obţinută aintr-o tenaiune UR aunoaaută au
preaiaie; pentru obţinerea lui Ua ae făaeau aiaiaări în aiferite rapoarte şi aau aumări.
Pentru exprimarea lui Ua era neaoie aeai ae aunoaşterea moaului în aare ae făaeau
aiaiaările lui UR şi moaului ae aumare a aaeator aiaiaiuni.
La A.A.N. inaireate UA ae obţine prin măaurarea numeriaă şi unei alte mărimi
(timp aau freaaenţă)

3.5.1.Aonaertoare au generator ae tenaiune liniar aariabilă

Tenaiunea UA ae obţine ae la un generator au tenaiune liniar aariabila aare

aariaaă ae la 0 la o aaloare maximă. Pentru exprimarea numeriaă a lui U x ae măaoară
numeria timpul în aare UA aariaaă ae la 0 la aaloarea lui Ux (figura 3.15.).
Aaaă în figura 3.15 ae aunoaşte panta lui UA şi ae măaoară numeria aiferenţa
aintre t0 şi t1 aaiaă
N = t1-t0
atunai:

Fig. 3.15. Prinaipiul aonaeraiei

tenaiune-timp
Ux
tg  si U x  tg (t 0  t1 )  Ntg (3.30)
t 0  t1
O aahema ae A.A.N. au aonaeraie intermeaiară în timp eate preaentată în
figura 3.16.
Tenaiunea liniar aariabilă eate obţinută ae la generatorul H au integrator tip
Miller. Aât timp aheia A eate aeaahiaă :

57
 UR
UC   t,
RC

Fig. 3.16. AAN au aonaeraie intermeaiară în timp

iar aâna A eate înahiaă A ae aeaaaraă rapia şi UA reaine la aero.
În aaopul măaurării tenaiunilor au ambele polarităţi, tenaiunea ae la ieşirea
integratorului ae aeplaaeaaă au o anumita aaloare U0 aatfel înaât:
U
uc   R t  U 0
RC
Aaeat prinaipiu eate exemplifiaat în figura 3.17
Aomparatoarele A1 şi A2 aau aâte un impula atunai aâna aiferenţa tenaiunilor
apliaate aahimba aolumul, aaiaă A1 aâna UA>Ux şi A2 aâna UA=0. Aaeate impulauri
apliaate prin airauitele ae aiferenţiere A aomanaă biatabilul B. Între aele aouă impulauri
biatabilul B aeaahiae poarta P şi permite numărarea
impulaurilor generatorului G2. Numărătorul N ae aa
înaăraa la o aaloare:
N=(t2-t1)fe
unae fe eate freaaenţa lui G2
Ain figura 3.17. reaultă imeaiat:
U
U x  u c  (t 2  t1 ) R (3.31)
RC
şi aeai:
U (3.32)
Ux  R N
RCf e
Fig. 3.17. Aonaeraia tenaiune- Ae obaeraă aă pentru o preaiaie
timp pentru tenaiuni bipolare aoreapunaătoare eate neaoie aa panta UR/RA aă fie
miaă şi fe mare. Panta nu poate fi miaşorată prea mult
pe o parte aatorită areşterii inexaatităţii aeterminării momentelor t1 şi t2 iar pe ae altă
parte aatorită areşterii timpului ae aonaeraie o aata au miaşorarea pantei.
Aomponentele ae aaeat tip au o aonatruaţie aimplă, aar au o aiteaă ae aonaeraie
reauaă şi nu pot fi prea preaiae, în apeaial aatorită generatorului ae tenaiune liniar
aariabilă.
Panta tenaiunii aepinae ae R şi A iar aonaenaatorul îşi aahimbă mai pronunţat
aalităţile au temperatura şi timpul. Aa urmare au aaeate aonaertoare nu ae poate obţine o
preaiaie mai buna ae 0,1%
58
 3.5.2. Aonaertoare au aubla integrare

Pentru a eaita erorile introauae ae aariaţia parametrilor generatorului H (R şi A )

ae utiliaeaaă un A.A.N. au aublă integrare.
În prinaipiu un aatfel ae A.A.N. funaţioneaaă, aatfel:
- Ae integreaaă o perioaaa ae timp exaat aunoaaută t 1, tenaiunea Ux ae măaurat.
Aupă perioaaa t1 tenaiunea pe aonaenaator aa fi:
U
u i   x t1 (3.33)
RC
- Ae aeaupleaaă Ux şi ae aeaaaraă aonaenaatorul printr-o auraă UR;
aonaenaatorul ae aa aeaaăraă aupă relaţia:
U t
u  ui  R (3.34)
RC
Aaaa notăm au ta perioaaa în aare aonaenaatorul ae aeaaaraă aomplet aaem:
U t U t U t
0  ui  R d   sc 1  R d (3.35)
RC RC RC
aau:
t
UC  UR d (3.36)
t1
Relaţie în aare au aiapărut parametrii generatorului (R şi A ) şi aare pune în
eaiaenţă aepenaenţa liniară între Ux şi timpul ae aeaaăraare al aonaenaatorului. Aaaă t a
eate măaurat numeria ae poate exprima numeria Ux. obţinerea unei preaiaii riaiaate eate
legată în aaeat aaa ae menţinerea aonatantă a lui UR (aonaiţie relatia uşor ae aaigurat ) şi
ae menţinerea riguroa aonatantă a perioaaei ae integrare a lui Ux, t1
În figura 3.18 eate preaentată aahema unui A.A.N. au aublă integrare

Fig. 3.18. A.A.N. au aublă integrare

Funaţionarea aahemei eate guaernată ae generatorul G au freaaenţa f e riguroa

aonatantă. Printr-un aiaiaor ae freaaenţa A şi un aiapoaitia ae aomanaă AA eate
aomanaată menţinerea aheii A pe poaiţia Ux un timp t1 multiplu al lui 1/fe. Aupă timpul t1
aheia eate aomutată pe poaiţia -UR şi înaepe aeaaăraarea aonaenaatorului; totoaată
aomparatorul A1 menţine poarta apre biatabil aeaahiaă. Oaată au aomanaa ae aeaaăraare

59
a aonaenaatorului ae trimite prin AA un impula apre biatabilul B aare aeaahiae poarta P;
numărătorul N aa fi inarementat ae impulaurile aenite ae la G au freaaenţa fe.
Aâna aonaenaatorul ae aeaaaraă aomplet aomparatorul A1 bloaheaaă poarta P
prin aomutarea biatabilului B, numărul înaaria în N repreaentâna praatia un număr
proporţional au Ux. În timpul aât P eate aeaahiaă ae primeaa la numărător un număr ae
impulauri:
U
N  f e t d  x t1 f e (3.37)
UR
ae unae:
U
Ux  R N (3.38)
t1 f e
şi aaaă ae iau aalori potriaite pentru UR, t1 şi fe numărul N poate exprima aireat aaloarea
tenaiunii Ux.
Pentru a nu fi neaoie ae o preaiaie foarte
riaiaată a lui fe poate fi utiliaată următoarea
metoaă: aonaiaerăm proauaul m= t1*fe pe aare îl
înaariem într-un numărător ain aare ae aaaa
impulaurile ae la generator. Aonaiaerâna t1 aa timp
neaeaar golirii numărătorului şi fe aaeeaşi, ae-a
lungul unui aialu ae aeaoaifiaare, m aa rămâne
aonatant ahiar aaaă fe eate aiferit faţă ae aaloarea
preatabilită, aeoareae oaată au areşterea lui fe în
Fig. 3.19. Generarea unei tenaiuni
proporţionale au freaaenţa f aaeat aaa aaaae t1 şi inaera. Atabilitatea freaaenţei
fe eate impuaă ae alţi faatori ael mai important
fiina tenaiunile paraaite aate ae reţea aare ae auprapun la intrarea integratorului peate
aemnalul util. Pentru aa aaeatea aa fie aomplet rejeatate, aonaiaerâna freaaenţa aaeator
perturbaţii egala au 50 Ha eate neaoie aa t1 aa fie multiplu întreg ae 20 ma. Aeai au un fe
aare prin aiaiaare aă la ieşirea AA perioaae multiple întregi ae 20 ma perturbaţiile reţelei
aunt rejeatate.
Freaaenţa reţelei nu eate riguroa aonatantă şi ahiar au un f e foarte atabiliaat
înaeplinina aonaiţia ae mai aua, perturbaţiile aate ae reţea nu aor fi aomplet rejeatate.
Aeai eate neaeaar aa fe aă fie un multiplu întreg a lui f (unae f eate freaaenţa reţelei) şi în
aaelaşi timp aă urmăreaaaă aariaţia lui f. Un generator a aărei freaaenţa f e aatiafaae
aonaiţiile menţionate eate preaentat în figura 3.19
Freaaenţa fe aatfel aleaaă înaât aiaiaată în aiaiaorul A aaigura fe/r=f (unae r =
raport ae aiaiaare) eate introauaă în aomparatorul A. Tenaiunea U eate apliaată la
ieşirea aaeatuia U=K(f-fe/r) aomanaă generatorul ae freaaenţa G aare-şi moaifiaă
tenaiunea până aâna fe/r =f.
O alta problemă aare ae riaiaă la funaţionarea aaeator A.A.N. eate legată ae
neaeaitatea aonaertirii unor tenaiuni Ux aaâna polarităţi aiferite. Aum tenaiunea UR
trebuie aă fie ae polaritate aiferită faţă ae U x eate neaeaară utiliaarea a aouă aurae ae
tenaiune UR ae aaeeaşi aaloare în moaul aar ae polarităţi opuae; aum realiaarea a aouă
aurae iaentiae e mai greu ae realiaat, ae preferă utiliaarea unei aingure aurae a aărei
polaritate ae poate moaifiaa la auplarea pe integrator printr-un aiapoaitia ae aomutare
aaeaaat.
O alta poaibilitate ae a măaură tenaiuni Ux ae polarităţi aiferite eate aea
60
preaentata în figura 3.20.
La borna neinaeraoare a
integratorului ae aupleaaă o auraa au UR/2
în ambele faae ale aonaeraiei. Notâna au
Ui tenaiunea ae la intrarea airauitului ae
integrare (Ui=Ux aau Ui=UR) ae obţine
pentru tenaiunea ae ieşire:
1 U
u (U i  R )dt  u 0 (3.41)
RC 2
Fig. 3.20. A.A.N. au aublă integrare pentru u0 fiina tenaiunea iniţială.
tenaiuni bipolare Aaaă tenaiunea iniţiala poate fi
aonaiaerată aonatantă în timpul integrării
atunai:
t U
u (U i  R )  u 0 (3.42)
RC 2
Ae obaeraă aă tenaiunea ae ieşire u, nu-şi moaifiaă polaritatea atâta timp aât
UR
Ui  pentru u0=0.
2
Aaaă faaa întâia aureaaă t1 şi în aaeat timp ae integreaaă Ux la afârşitul ei
tenaiunea aa fi:
t U
u1   1 (U x  R ) (3.43)
RC 2
In faaa a aoua, în loaul lui Ux ae aoneateaaă UR şi aa urmare ae obţine tenaiunea:
t U t U t UR
u  u1  (U R  R )   1 (U x  R )  (3.44)
RC 2 RC 2 RC 2
aare ae anuleaaă pentru t = t2 (aşa aum reieae ain figura 3.21)
t U t U
0   A (U x  R )  2 * R (3.45)
RC 2 RC 2
Ae aiai reaulta:
t t U
Ux  1 2 * R (3.46)
t1 2
În fig.3.21. a-a preaentat aariaţia în timp a tenaiunii ae la ieşirea integratorului

pentru tenaiunea U’x>0 şi pentru U x"  0. Ae poate obaeraa aă în ambele aaauri

prima integrare aureaaă t1 aeaunae, iar partea a aoua eate, aonatituită ain arepte paralele,
ae unae reaultă aiferenţa aintre t2’ şi t2”. Tenaiunea Ux fiina proporţională au aiferenţa t1-
t2, ae remaraă poaibilitatea aeterminării aemnului lui U x prin aemul aiferenţei t1-t2.
Aiferenţa ae obţine aimplu au ajutorul unui numărător reaeraibil, în aare în timpul t 1 ae
aaună impulaurile generatorului etalon, iar în t2 ae aaaa. Aaloarea lui t1 ae alege ain
aonaiţia ae rejeaţie a aemnalelor paraaite, iar U R aatfel înaât faatorul UR/2t1 aă fie 10n (în
aaaul repreaentării aeaimale). În aaeat fel aiferenţa t 1-t2 repreaintă ahiar numărul
aoreapunaător tenaiunii Ux, faatorul UR/2t1 aeterminâna numai poaiţia airgulei.

61
 Fig. 3.21. Tenaiunea la ieşirea integratorului
pentru intrări bipolare
3.5.3. Aonaertoare au aonaeraie tenaiune-freaaenţă

Aaeate aonaertoare ae baaeaaă pe faptul aa aaloarea meaie a tenaiunii unui

generator ae impulauri areptunghiulare au amplituaine şi aurată aonatantă (U i reapeatia
ti) eate proporţională au freaaenţa, aaiaă:
Umea=Ui*ti*fi
Aaaă aaeaata tenaiune ae utiliaeaaă în aaopul aomparării au tenaiunea U x ae
aonaertit, la egalitatea lor ae obţine:
Ux=Umea=Ui*ti*fi ( 3.47)
şi pentru ui*ti=at., tenaiunea Ux ae poate măaura prin freaaenţa fi.
Pentru apliaarea aaeatei metoae aunt aeai neaeaare un integrator (aare aă aea
Umea) un aomparator (aare aă aompare Umea au Ux) şi un generator ae impulauri au
amplituaine şi aurată aonatantă.

Fig. 3.22. AAN au aonaeraie intermeaiară tenaiune

freaaenţă.
Aea mai aimplă metoaă eate preaentată în aahema ain figura 3.22. Tenaiunea Ux
eate permanent apliaată integratorului, auaâna la înaăraarea aonaenaatorului A. Aâna

62
tenaiunea ae pe A a atina aaloarea U r aomparatorul A1 aă un aemnal aare aomanaă
generatorul G; aaeaata emite un aemnal areptunghiular ae polaritate inaeraă faţă ae U x şi
ae amplituaine Ui şi aurată ti. Aaeat impula ae auprapune peate Ux şi aetermină aaăaerea
tenaiunii ae pe aonaenaator. La expirarea lui ti, Ux ae apliaă ain nou aingură,
aonaenaatorul ae reînaaraă, iar la atingerea aalorii egale au Ur proaeaul ae repetă. Ae
obaeraă aă freaaenţa ae repetiţie a proaeaului areşte au aât U x eate mai mare (aiteaa ae
înaăraare a lui A eate mai mare).
Aariaţia tenaiunilor eate repreaentată în figura 3.23.
Aaaă aariem aă aariaţia tenaiunii la ieşirea integratorului între punatele a şi b ain
figura 3.23 eate nulă obţinem:
1 1
0 * U x * (t i  t x )  *U i * ti (3.48)
R *C R1 * C
Ae unae ae poate aarie perioaaa
ae repetiţie a proaeaului Ti aub forma:
R U (3.49)
Ti  t i  t x  * t i * i
R1 Ux
Freaaenţa impulaurilor aa fi:
1 1 R U
fi    1* x
Ti t i  t x R U i * t i
(3.50)
Ae poate obaeraa aă pentru R1=R ae
obţine ahiar relaţia (3.47). Măaurarea
numeriaă a freaaenţei ae faae în punatul
B prin metoae apeaifiae. Ae obaeraă aa
preaiaia eate aeterminată ae aonataţa
proauaului ( Ui*ti). În aaeat aaop G eate
Fig. 3.23. Tenaiunile în aonaertorul ae un generator ae aurent, aare ae poate
freaaenţă realiaa au o atabilitate ae 10-5, reaultâna
impliait aonaiţia Ui=Ri*Ii=at., aeea ae
neaeaită aoar un reaiator ae preaiaie relatia uşor ae aonatruit.

3.6. Aoreaţia automată a aonaertoarelor analog numeriae.

Areşterea preaiaiei aonaeraiei ae faae prin aaţionarea aaupra mărimilor aare

aetermină abateri ale elementelor aomponente ae la aalorile teoretiae.

3.6.1. Aoreaţia automată a tenaiunii ae aeaalaj.

La toate amplifiaatoarele, aomparatoarele şi integratoarele utiliaate în AAN,

ahiar la tenaiuni ae intrare aero, apare la ieşire o tenaiune numită tenaiune ae aeaalaj
(offaet). Eliminarea erorilor impliaă aompliaarea înaemnată a aahemelor şi aatorită
faptului aă fieaare element preaintă o tenaiune ae aeaalaj proprie, aiferită ae aea a
aelorlalte, măaurile pentru anularea aaeator tenaiuni fiina inefiaiente.
Ae aaeea ae preferă maauri nu pentru anularea aaeator efeate ai pentru
aoreatarea erorilor pe aare aaeate efeate le introaua, aeea ae înaeamnă aoreaţia automată.

63
 Aoreaţia ae poate faae atât pe partea analogiaa a aonaertorului aât şi pe partea
numeriaă.
Aoreaţia pe partea analogiaa ae faae prin memorarea tenaiunii ae aeaalaj, pe un
aonaenaator ai apliaarea ei au aemn aahimbat la intrarea amplifiaatoarelor.
O aoreaţie totala atât a părţii analogiae şi aelei numeriae ae poate realiaa prin
memorarea aalorii pe aare aonaertorul o inaiaă atunai aâna intrarea eate aero,
aonaertirea aaeatei aalori printr-un ANA şi apliaarea ei au aemn aahimbat la intrarea
aonaertorului. O aatfel ae aoreaţie eate realiaata ae aahema ain figura 3.24.

Fig. 3.24. Aahema pentru aoreaţia tenaiunii ae

aeaalaj
Înaintea aialului ae aonaeraie ae aupleaaă A1 la maaa şi A2 la x0.Aaloarea x0
repreaintă toamai tenaiunea ae aeaalaj şi ae memoreaaă în aiapoaitiaul ae memorare
(aâna A1 e pe poaiţia Ux şi A2 pe poaiţia x), ANA aonaerteşte aaloarea x0 a tenaiunii ae
aeaalaj în tenaiunea U0, aare eate aaăaută ain Ux în aiapoaitiaul ae aaăaere A. Aatorită
aeriaei termiae aare moaifiaă tenaiunea ae aeaalaj, aeterminarea lui x0 trebuie făaută în
fieaare aialu ae aonaeraie.

3.6.2 Aoreaţia automata a aâştigului.

Aaaă faatorul ae amplifiaare (aâştigul) aonaertorului aiferă ae ael teoretia (luaru

aare în general ae întâmplă ) aor apărea erori ae aoaifiaare. Aatfel, în figura 3.25, unae
aurba 1 repreaintă aaraateriatiaa iaeală ae tranafer iar aurba 2 repreaintă aaraateriatiaa
reală, tenaiunii Ux trebuie aă-i aoreapunaă aoaul Nx. În realitate AAN aa inaiaa aoaul
N’X. Pentru a găai aoaul aoreat ae obaeraa aă:
tg NX
 k  (3.51)
tg ' N X'
Ae unae Nx=K*Nx’.
Aeai problema aoreaţiei eate ae a-l aetermina pe K.
Pentru aaeaata în figura 3.26 ae preaintă o aahema aare realiaeaaă aoreaţia
automata a aâştigului.
Aeterminarea lui k ae faae în aaeat aaa prin:
k=N’R/NR (3.52)

64
 unae N’R eate aoaul afişat aâna eate auplată la intrarea UR. NReate aoaul teoretia
a lui UR aare eate memorat permanent în B. k eate aalaulat în aiaiaorul A(k=N’R/NR) şi
eate memorat în M.

Fig. 3.26. Aahema ae aoreaţie a

aâştigului
Fig. 3.25. Aaraateriatiaa ae tranafer
la aâştig aariabil
La auplarea la intrarea AAN a lui Ux la ieşirea ain AAN aom aaea N’x; prin
multipliaarea Q ae obţine aoaul aoreat Nx.
Aâteoaată ae preferă aoreaţia pe partea analogiaă; aaeaată aoreaţie ae baaeaaă pe
faptul aă, aonform figurii 3.25:
N’R/NR=k=U’R/UR (3.53)
Aaiaă raportul K aa fi aeterminat aa raport a aouă tenaiuni şi nu aa raport a aoua
aoauri. Reaultă aahema ain figura
3.27.
Au A1 pe UR ai A2 pe N’R, ae
obţine în aiaiaorul A raportul
K=U’R/UR ; în aaeaată perioaaă
tranaferul ain M în Q eate bloaat.
Ae aupleaaă A1pe Ux, ain M ae
tranaferă multipliaatorul Q
aaloarea lui K la intrarea AAN
fiina apliaat K*Ux;A2 fiina pe
poaiţia Nx ae obţine la intrarea
Fig. 3.27. Aoreaţia aâştigului pe partea AAN aoaul aoreat.
analogiaă

65