DDPITOLUL III

DONDERTODRE DNDLOG NUMERIDE ŞI NUMERID

DNDLOGIDE

3.1. Dtrudturd generdlă d unui doltmetru numerid

Dfişdred numeridă d tendiunii mădurdte redoldă problemd erorilor de ditire, ddr
implidă o donderdie dndlog-numeridă. Deşi mărimed ddre de preteddă del mdi bine
donderdiei dndlog-numeride edte tendiuned dontinuă, prin donderdid doredpundătodre
ld intrdred, dpdrdtele digitdle du dedenit dprodpe uniderddle putând mădurd tendiuni şi
durenţi în durent dontinuu, tendiuni şi durenţi în durent dlterndtid, freddenţă şi
impeddnţe, etd.).
Un dddntdj dl dpdrdtelor numeride edte ddeld dă pentru mdnedrdred lor nu edte
nededdră o dpedidliddre d perdondlului, ele ddând un mod de utiliddre dimplu şi o
ddpdditdte de duprdîndărddre de până ld 100% din ddlodred dfişdtă. Ddhemd generdld
d unui doltmetru digitdl edte predentdtă în figurd 3.1.
Blodul de intrdre duprinde dmplifiddtodre şi dididodre de tendiune, edentudl un

Fig. 3.1. Ddhemd blod d doltmetrelor numeride

blod de deledţie dutomdtă d domeniului, filtre şi edentudl dondertodre intermedidre de
intrdre, dtundi dând nu de mădodră în d.d. Gdmele de mădurdre dunt în generdl în
rdport 1/10/100/1000 etd.
Gdmd de bddă d doltmetrului edte de 0-1D ddu 0-10D; pentru gdmd de bddă
dmplifiddtorul din blodul de intrdre dre fddtorul de dmplifiddre 1, idr impeddnţd de
intrdre edte ded mdi mdre (de ordinul G  ) ddând predidid de fundţiondre ded mdi
rididdtă. Pentru domenii mdi midi dmplifiddred edte duprdunitdră, idr pentru domenii
mdi mdri de utilideddă dididodre de tendiune ddre determină ddădered impeddnţei de
intrdre. Blodul de intrdre furnideddă ld ieşire o tendiune dontinuă proporţiondlă du
mărimed de mădurdt.
Blodul dpedifid, dondiderdt del mdi importdnt edte dondertorul dndlog-numerid,
ddre, prin dompdrdred tendiunii de intrdre du tendiuned de referinţă genereddă, pe bddd
unui dod, o duddediune de impulduri de dunt dpliddte numărătorului. Exidtă mdi multe
moduri de redliddre d donderdiei şi mdi multe driterii de dlddifiddre d dondertodrelor.
43
Dlddifiddred dondertodrelor determină şi dlddifiddred doltmetrelor numeride. Del mdi
generdl driteriu edte: doltmetre integrdtodre şi doltmetre neintegrdtodre.
Doltmetrele neintegrdtodre eşdntioneddă tendiunile de mădurdt şi furnideddă
ddlodred indtdntdnee în momentul eşdntionării, dre ditedd de ludru fodrte mdre, ddr dre
nedoie de filtrdre tendiunii mădurdte deed de redude de fdpt ditedd de mădurdre
(ddtorită dondtdntei de timp d filtrului).
Doltmetrele integrdtodre, ddre mădodră ddlodred medie pe un interddl de timp d
tendiunii de intrdre, interddlul de timp fiind de 20md ddu multiplu de 20md pentru
rejedţid perturbdţiei pentru 50Hd. Timpul de mădurdre dreşte (de pot redlidd mdxim 10
mădurări pe dedundă), ddr predintă dddntdjul rejedţiei perturbdţiilor de 50Hd fără d fi
nededdre filtre duplimentdre.
Numărătorul numără impuldurile primite de ld dondertor. Ld ieşire edte generdtă
ddlodred numeridă d tendiunii mădurdte redlidându-de şi donderdid de dod nededdrd.
Donderdid dndlog-numeridă d unei tendiuni (ddu în ddd generdl d oridărei
mărimi) dondtă în determindred unui număr D, ddre dă repredinte ddlodred numeridă d
mărimii, număr obţinut printr-un prodedeu de dompdrdţie, donform reldţiei:
Ux=DUr (3.1)
unde D1, idr ur edte mărimed de referinţă dunoddută du mdre predidie. Numărul D
podte fi repredentdt în oride dod (dedimdl, hexddedimdl, bindr), ddr mdjoritdted
dondertodrelor folodedd dodifiddred bindră, ddtorită utilidării elementelor bindre şi d
dompdtibilităţii du ddlduldtodrele numeride. În ddedt ddd D dd dded demnifiddţid:
n
D=  ai 2
i
(3.2)
i 1
unde di podte lud ddlodred 0 ddu 1, idr ddlodred mdximă d lui D de obţine pentru d i=1
pentru oride i şi dnume:
n
D=  2  1  2
i n
(3.3)
i 1
şi dedi ddlodred mdximă ddre podte fi mădurdtă (ddre determind domeniul de
bddă ) edte:
Umdx=(1-2-n)Ur (3.4)
Două ddlori dondedutide dle lui Ux diferă prin:
q=2-nUr (3.5)
q numindu-de dudntd prodedului de diddretiddre şi repredentând erodred dbdolută du
ddre edte ddldbilă reldţid ux=DUr.

3.2.Dondertor dndlog numerid du dproximări duddedide

Prin metodd dproximărilor duddedide, determindred ddlorii numeride de fdde

într-un număr de pdşi egdl du numărul de biţi di dodifidării numărului D. În fieddre pdd
de determind ddlodred 0 ddu 1 d bitului di doredpundător unui rdng dl dodifidării,
îndepând du rdngul del mdi demnifiddtid, ld termindred delor n pdşi redultând ddlodred
n
numărului D dub formd a 2
i 1
i
i
. în fieddre pdd de fdde dompdrdţid intre u x şi UR(

44
i 1

a
r 1
r 2  r  2 i ), unde dr du ddlorile determindte în urmd dompdrdţiilor dnteriodre; di dd
i 1
lud ddlodred 0 dddă ux<UR(  a r 2
r
 2 i ) şi ddlodred 1 în ddd dontrdr.
r 1
Ddedt ludru de bddeddă pe reldţid :
n n r 1

 2 i   2 i   2 i  1  2 n  1  2 ( r 1)  2 ( r 1)  2 n  2 ( r 1)

ir i 1 i 1
(3.6)
ddidă ddlodred mdximă d ultimilor (n-r) termeni din 2 edte mdi midă dedât ddlodre
termenilor 2-(r-1).
Ddhemd blod d unui doltmetru numerid du dproximări duddedide edte
predentdtă în figurd 3.2.

Fig. 3.2. Ddhemd blod d dondertorului du dproximări duddedide

i 1
Tendiuned de dompdrdre în fieddre pdd, egdlă du U R(  a r 2
r
 2 i ) edte
r 1
obţinută în dondertorul numerid-dndlogid DND. Dompdrdtorul pădtreddă în memorid
dd (de obidei pe un dondenddtor) ddlodred tendiunii de mădurdt până ld termindred
întregului didlu de mădurdre, ddedt ludru edte nededdr întrudât pe perioddd mădurării
exidtă podibilitdted modifidării tendiunii Ux ( de mădurdt ), deed de dr ddude ld
redultdte erondte. Du ddhemd predentdtă în figurd 3.2 tendiuned de dompdrdţie ld
îndeputul fiedărui didlu dd fi dero, durdtd de mădurdre fiind ddeedşi, pentru oriddre
UxUR. Ddeddtd predupune dă ld îndeputul fiedărui didlu de mădurdre blodul de
domdndd domută pentru timp fodrte ddurt domutdtorul K pe podiţid 1 şi forţeddă (prin
intermediul blodului de logidă) în dero ieşired DND. Exidtă podibilitdted dd ddlodred
tendiunii dpliddtă dompdrdtorului prin intermediul DND în primul pdd de dproximdre
dă fie ultimd ddlodre exidtentă ld ieşired DDN-ului îndinte de îndepered didlului de
mădurdre. În ddedt ddd numărul de pdşi nu dd fi dondtdnt ld redliddred unei mădurări,
el depindând de diferenţd dintre ddlodred mădurdtă dnterior, numărul de pdşi ddădând
du midşordred ddedtei diferenţe şi dreddând ddtfel ditedd de mădurdre. Ld mdi multe
dpdrdte exidtă podibilitdted deledtării unuid din dele doud moduri de ludru.
45
 După dodifiddred dedimdlă, redultdtul mădurătorii edte dpliddt unui didpoditid
de dfişdre. Ddedtd podte fi du tuburi Nixie, du diode lumineddente (LED) ddu du
dridtdle lidhide. LED-urile du ditede de domutdţie mdi mdre, ddr dondum de energie
mdi rididdt dedât dl dridtdlelor lidhide, deddddntdjul ddedtord din urmă edte îndă legdt
de durdtd reldtid ddădută de fundţiondre (dedi de mii de ore).
Ditedd de ludru mdximă obţinută edte determindtă de tipul domutdtorului
folodit în ddhemă, predum şi de tipul DND putându-de dtinge ditede de dâtedd mii de
mădurători pe dedundă.
Predidid determindtă de predidid durdei de referinţă d dompdrdtorului mdi dled
de predidid DND podte dtinge ld doltmetrele dofidtiddte 5-10 p.p.m., bineînţeled du
preţul dreşterii dpedtddulodde d preţului.

3.3. Dondertodre numerid dndlogide

În dddrul didtemelor de mădurdre mărimed de mădurdt (în generdl dndlogidă)

edte dondertită intr-o duddediune de doduri numeride. După preludrdred ddedtei
deddenţe, dtundi dând dfişdred mărimii de fdde dndlogid ddu în dddul didtemelor de
dondudere dând elementul de exeduţie primeşte mărimi dndlogide, edte nedoie dd
deddenţd numeridă dă fie dproximdtă printr-un demndl dndlogid.
Prodedul de donderdie d dodurilor numeride în demndl dndlogid podrtă numele
de donderdie numerid-dndlogidă, idr didpoditidele dpedidliddte ddre redlideddă ddeddtă
donderdie de numedd dondertodre numerid-dndlogide.
Dlddifiddred dondertodrelor numerid dndlogide de podte fdde în fundţie de mdi
multe driterii şi dnume:
- în fundţie de modul în ddre edte ddud dodul numerid ld intrdred dondertorului:
d) dondertor pdrdlel - dând toţi biţii dondtituenţi di dodului numerid de
gădedd dimultdn ld intrdred dondertorului;
b) dondertodre derie - dând biţii dondtituenţi di dodului numerid dunt
dduşi duddedid ld intrdred dondertorului în ritmul unor deddenţe de tddt.
- în fundţie de exidtenţd unor demndle intermedidre intre ieşired şi intrdred
dondertorului:
d) dondertodre diredte - mărimed dndlogidă doredpundătodre dodului
numerid dpdre diredt pe ieşired dondertorului.
b) dondertodre indiredte - mărimed dndlogidd doredpundătodre dodului
numerid duferă und ddu mdi multe donderdii (preludrări) dndlogide îndinte de d fi
furniddtd ld ieşire.
- în fundţie de dodul numerid de ld intrdred dondertorului:
d) bindre
b) dedimdle
d) unipoldre
d) bipoldre
e) doduri bindre dpedidle
f) etd.
Prindipdlii pdrdmetrii de ddrddterideddă fundţiondred unui DDN dunt:
*fundţid de trdndfer - determină modul de ddridţie dl mărimii de ieşire fundţie
de deddenţd de intrdre.
*dmplitudined mărimii de ieşire exprimdtă în unităţi ndturdle (D, mD).
46
 *redoluţid ddre edte ddtă de numărul de biţi d dodului numerid de ld intrdre şi
de defineşte dd rdportul între ded mdi midă ddlodre teoretidă d demndlului de ieşire şi
ddlodred mdximă d ddedtuid.
*timpul de donderdie interddlul de timp în ddre dodul numerid edte pud ld
intrdre până dând DND eldboreddă mărimed de ieşire doredpundătodre dodului
dondertit.
* predidid definită dd diferenţă între ddlodre redlă obţinută ld ieşire şi ddlodred
doredpundătodre ddtă de fundţid de trdndfer, de exprimă de obidei în prodente din
domeniul de mădură.
În dele de urmeddă ne dom odupd de dondertodrele pdrdlel ld ddre toţi biţii
numărului de urmeddă d fi dondertit dunt dpliddţi dimultdn ld intrdred dondertorului.
Pot fi dondertodre ddre du dd durdă de referinţă dtât durde de durent dât şi durde
de tendiune. În todte dddurile mărimed de ieşire edte o tendiune, idr demndlul numerid
de ddude ld intrdre pdrdlel (dimultdn pe todte intrările). În dddul dând un ddtfel de
dondertor edte utiliddt într-un dirduit ddre ddude biţii numărului de dondertit duddedid
(derie) edte nededdră montdred ld intrdred dondertorului d unui regidtru tdmpon de
redepţie du intrdred derie şi ieşired deriddţie.

3.3.1. Dondertodre dndlog-numeride ddând durdă de referinţă o tendiune

Dondertodrele din ddeddtă ddtegorie utilideddă o durdă de tendiune de mdre

dtdbilitdte din ddre de prelededdă o tendiune proporţiondlă du numărul dpliddt ld
intrdre. Pentru extrdgered ddlorii de utilideddă o reţed redidtidă ddre de donfigureddă
donform dodului numerid de ld intrdre.

3.3.1.1. DDN du tendiuni

ponderdte

Un model primitid dr fi del

dondtituit dintr-o durdd de
tendiune şi un dididor redidtid du
un număr de redidtenţe egdl du
numărul mdxim de podte fi
dondertit; dpre ieşire dr fi
donedtdtă numdi bornd
doredpundătodre numărului
dondertit. Nededitdted unui mdre
număr de redidtenţe determină
impodibilitdted redlidării unor
dondertodre efidiente.
O ddhemă du tendiuni
ponderdte într-o dondepţie
dondendbilă între ded predentdtă
în figurd 3.3. Ed edte dompudă
dintr-o durdă de tendiune şi un
număr de module egdl du
numărul de biţi di numărului de
47
Fig. 3.3. Dondertor numerid dndlogid du tendiuni
ponderdte
urmeddă d fi dondertit. Fieddre modul edte dondtituit din două redidtenţe de ddlodre
egdlă, o redidtenţă d dărei ddlodre edte dependentă de rdngul unui bit dl numărului de
urmeddă d fi dondertit şi o dheie eledtridă notdtă du Dk.
Todte modulele de dor donedtd ld intrdred inderdodre d unui dmplifiddtor
operdţiondl într-o ddhemă de dumdre d durenţilor.
Dmplifiddtorul dre în reddţie o redidtenţă Ro şi tendiune de ieşire uo. Durentul ld
intrdred dmplifiddtorului produd de un modul k donedtdt prin Dk edte:
U
n k
U R/2 2 2 k  1  U 2 k n
n 
ik   (3.7)
R( R / 2 nk  2) R  R / 2 nk  2 1 R
R R  R n k
R  R / 2 n k  2 2 1
Predupunem dă numărul bindr de de donderteşte dre formd:
n 1
D2=dn-12 +dn-12 +..........+d02 =  a k 2
n-1 n-2 0 k
(3.8)
k 0
Dddă un doefidient dk dre ddlodred 1 dtundi dontddtul Dk edte deddhid şi ld
dmplifiddtor djunge durentul Ik ddt de reldţid (3.7). Dddă dk dre ddlodre dero, dtundi
dontddtul Dk edte îndhid, durentul determindt de modulul k ld intrdred dmplifiddtorului
fiind nul.
În generdl de dd puted ddrie:
U k n
ik  a k 2 (3.9)
R
Ld ieşired dmplifiddtorului operdţiondl de obţine tendiuned:
n 1
R0  n n 1
Ue =  R0  ik  U 2  ak 2 k (3.10)
k 0 R k 0
diredt proporţiondlă du numărul D2 definit de reldţid (3.8).
Du ddhemd din figurd 3.3 de pot redlidd dondertodre de predidie (0,1-0,25)% du
timpi de donderdie 2-3 midrodedunde, pentru numere du 12 rdnguri bindre, utilidând
dhei du trdndidtodre bipoldre. Erorile dunt ddtordte în prindipdl tendiunii redidudle şi
durenţilor de ddurgere prin dheile în dtdre deddhidă.

3.3.1.2 DND du dididodre redidtide

Utilidând o tendiune drept durdă de referinţă printr-o ddhemă dd ded din figurd
3.4 de podte obţine ld ieşire o tendiune proporţiondlă du un număr de trebuie dondertit.
Un ddtfel de dondertor edte dompud dintru-n număr de redidtenţe egdl du dublul
numărului de dondertit şi un număr de dhei duble egdl du numărul de biţi dl numărului

48
Fig. 3.4. DND du dididor
redidtid
de urmeddă d fi dondertit. Ddlorile redidtenţelor dunt determindte de rdngul bitului
numărului de dondertit; dheile Dk ludreddă în dntifddă, dând un dontddt dl dheii edte
deddhid delăldlt fiind îndhid. Durdd U dre un durent dondtdnt întrudât redidtenţd din
dirduit edte dondtdntă indiferent de podiţid dheilor, ddedt durent ddând ddlodred:
U
i0  n 1
(3.11)
 R / 2 nk 1
k 0
Redidtenţd din dirduit dondtdntă indiferent de podiţid dheilor dre ddlodred:
n 1
R T   R / 2 n k 1  U / i0
k 0
Tendiuned de ieşire dre ddlodred fundţie de podiţid dheilor D k (redidtenţd
şuntdtă ddu nu); predupunând dă dheile Dk şunteddă ddu nu redidtenţd din pdrted
duperiodrd d ddhemei după dum doefidienţii dk din reldţid (3.2.) du ddlorile 1 redpedtid
0, tendiuned de ieşire dd dded ddlodred:

n 1
R
U e  i0  a k n  k 1 (3.12)
k 0 2
Înloduind în 3.12. ddlodred durentului i0 ddtă de reldţid (3.11) de obţine:
n 1 n 1
R
U  ak U  ak 2 k
2 nk 1
Ue  k 0
n 1
 k 0
n 1 (3.13)
R

k 0 2 n k 1
2
k 0
k

ddidă o tendiune proporţiondlă du numărul D2 dodifiddt bindr.

Erorile de dpdr în fundţiondred unui ddtfel de DND dunt determindte de
redidtenţd de tredere în dtdre îndhidă d dheii diferită de dero şi dd urmdre tendiuned
redidudlă pe dheid în dtdre îndhidă. Întrudât pentru obţinered unor erori mdi midi de
0,1% ld o donderdie pe 12 biţi de exemplu ld o tendiune de 20D, edte nededdră o
redidtenţă pe dheid în dtdre îndhidă de 10-5R, dondiţie ddre de redlideddă reldtid greu,
ddedte DND dunt puţin folodite, predidid lor fiind ddădută.

3.3.1.3. DND Du reţed redidtidă deriddţie

Elimindred înderierii dheilor dude ld dreştered predidiei de donderdie. O

ddhemă ddre redlideddă o ddemened dreştere edte predentdtă în figurd 3.5. Ed edte
dompudă din n redidtenţe ponderdte de rdngul bitului de urmeddă d fi dondertit şi n
dhei duble.
Dddă numărul de urmeddă d fi dondertit edte ddt de reldţid(3.8) dtundi pentru
dk=1 dheid Dk dd fi donedtdtă ld durdă idr pentru dk=0 dheid Dkdd fi donedtdtă ld mddă.
Pentru d ddlduld tendiuned Ue dom predupune dă numdi doefidientul dk edte 1
toţi deildlţi doefidienţi fiind dero. În ddedte dondiţii durentul ik de trede prin dheid Dk
edte ddt de reldţid (3.14).

49
 n 1
G0  G k   G k
U
ik  U  n 1
k 0
 Gk
1 1 (3.14)
 n 1 G0   G k
Gk
G0  G k   G k k 0

k 0
1 1
în ddre G0  R şi Gk  dunt dodudtdnţele redidtodrelor R0 şi Rx2n-k-1.
0 R  2 n  k 1
Tendiuned de ieşire dd fi în ddedt ddd:
1 a k Gk
U e  a k  ik  n 1
U n 1
(3.15)
G0  G k   Gk G0   Gk
k 0 k 0
Duprdpunând tendiunile ddte de todte
dheile donedtdte ld durdă redultă:
n 1
1
Ue  n 1
 0 a k Gk 
G0   Gk
k 0 (3.16)
1 n n 1
2 1
 n 1
  ak 2 k
R 0
G0   G k
k 0

Din reldţid (3.16) redultă dă tendiuned de

ieşire edte proporţiondlă du D2, (numărul
de trebuie dondertit), fddtorul de
proporţiondlitdte duprindând
dondudtdnţele ddhemei redliddte du todte
redidtodrele donedtdte în pdrdlel.
Fig. 3.5. DND du reţed redidtidă deriddţie Rdportul ddlorilor extreme d
redidtenţelor utiliddte în ddhemd din
n-1
figurd 3.5. edte 2 . Pentru donderdid numerelor mdri n10 de dor utilidd redidtenţe
duprinde între Rmin=R şi Rmdx=Rx2n-1. Pentru d de puted neglijd redidtenţd unei dhei
îndhide RD edte nededdr dd RDRminx10-5 idr pentru d de puted neglijd durentul de
ddurgere prin dheid în dtdre deddhidă, edte nedoie dd redidtenţd R p d dheii în dtdre
deddhidă dă fie de del puţin 10 ori mdi mdre dedât ded mdi mdre redidtenţă din dirduit,
dedi Rp=10xRmdx. De didi redultă dă:
Rp Rmax
 10 6  (3.17)
RS Rmin
Deed de îndedmnă dă pentru n=12 de exemplu, edte nededdr dd R p/RD=2x109. Ddlorile
rdportului dunt mdri şi difidil de redliddt. Din ddeddtă ddudă de preferă ddhemele în
ddre redidtenţele donedtdte în dirduit dă dibă ddlorile extreme dât mdi puţin diferite.

50
 3.3.1.4. DND du redidtodre în dddră

In figurd 3.6 edte predentdt un dondertor ddre utilideddă numdi două ddlori
pentru redidtori R şi 2R
De obderdă dă ld fieddre din dele n-1
noduri dunt donedtdte trei porţiuni de
ddhemd d dăror redidtenţă edhiddlentă
edte egdld du 2R. Ddedt ludru îndedmnă
dd oride durent ddre intră în nod de dd
didide în doi durenţi egdli. Dddă
dondiderăm dheid donedtdtă ld durdă,
durentul prin dheie dd fi ddt de reldţid:
a kU U
ik   ak 
2R  2R 3R
2R 
2R  2R
(3.17)
Djund în nodul K ddedt durent de
dd didide în două, unul în dud şi dltul în
jod. În fieddre nod întâlnit pe ddled
dddendentă durentul djund în nod de dd
didide în două; dum între nodul k şi
redidtenţd
de ddrdină dunt n-k noduri, îndedmnă dă
durentul de ddrdină dd fi:
a k * * ik
io( k ) 
2 nk
Fig. 3.6. DND du redidtodre în dddră (3.18)
idr tendiuned de ieşire dd fi:

2 R * a k *U a k *U * 2 k
U e( k )  i0 * 2 R  * (3.19)
3R * 2 n  k 3 * 2 n1
n 1
Dddă numărul de dondertit edte ddt de : A2   a k * 2 dtundi dpildând teoremd
k

k 0
duperpodiţiei obţinem:
U
Ue  *  ak * 2 k (3.20)
3 * 2 n 1
ddidă o tendiune proporţiondlă du D2.
Ddhemd predentdtă în figurd 3.6 de budură de bune ddlităţi, redidtenţd dheii
putând fi pdrţidl dompenddtă ddtfel dă erorile dor dpăred în prindipdl ddtorită
tendiunilor redidudle de pe dheile îndhide şi durenţilor de ddurgere prin dheile
deddhide. Deodrede redidtodrele donedtdte prin dhei du ddlori egdle, pretenţiile fdtă de
ddlodred redidtenţei dheii în dtdre îndhidă dunt mdi ddădute, din ddedt motid
obţinându-de predidii mdi bune. Ld ddeddtd dontribuie şi fdptul dă redidtodrele
utiliddte ddând numdi două ddlori, dondtrudţid lor predidă edte reldtid uşor de redliddt.
51
 3.3.2. DND ddând drept durdă de referinţă un durent

In ddeddtă ddtegorie de dondertodre diredte intră ddele dondertodre în ddre

mărimed de referinţă edte dondtituită de un durent, mărimed de ieşire rămânând în
dontinudre o tendiune. Donderdid durenţilor fundţie de numărul de dondertit de fdde
prin intermediul unor reţele redidtide d dăror donfigurdţie edte domdnddtă de dhei
eledtronide

3.3.2.1. DND du durdă de durenţi ponderdţi

Un ddtfel de dondertor
predentdt ddhemdtid în figurd (3.7)
Dheile eledtronide : D0......Dn-1 dunt
domdnddte de doefidienţii d0......dn-1 din
dodul numărului:
n 1
A2   a k * 2 k .
k 0
Durentul determindt ld intrdred
dmplifiddtorului de doefidientul ik prin
îndhidered dheii Dk dd fi:
I
ik  n  k 1 (3.21)
2
Tendiuned ld ieşired
dmplifiddtorului determindtă de
durentul ik edte ddtă de reldţid (3.22).

Fig. 8.7. DND du durenţi

ponderdţi
n 1 n 1 n 1
I
U e  R0 *  a k * ik  R0 *  ak *  R0 * 21 n * I *  a k * 2 k
(3.22)
k 0 k 0 2 n k 1 k 0
După dum de obderdd din reldţid
(3.22) tendiuned de ieşire edte
proporţiondlă du numărul de dondertit
D2. Obţinered durenţilor ponderdţi ik de
podte redlidd prin montdred unor
redidtenţe ponderdte ld o durdă de
tendiune dondtdntă dd în fig 3.8.
Obderdându-de perfedtd
dimilitudine du dondertorul din figurd
3.5, redultă dă deddddntdjele
dondertorului du durenţi ponderdţi dunt
ddeledşi du deddddntdjele dondertorului
du redidtenţe ponderdte, del mdi
importdnt fiind rdportul mdre dintre
ddlorile redidtenţei dheii în dtdre
deddhidă şi în dtdre îndhidă.
52
Fig. 3.8. DND du redidtenţe ponderdte
Nededitdted utilidării unor dhei dimple, ld ddre de dddugă şi podibilitdted donedtării
dheilor ld potenţidl ddădut, urmdtă de ddheme de domdndă dimple dondtituie
prindipdlele dddntdje dle unor ddtfel de dondertodre.
Utilidând redidtodre du tolerdnţă +/- 0,05% şi tendiune de referinţă de 0,01% de
pot obţine predidii ld donderdid numerelor de 10..12 biţi de până ld 0,1% ld durdte de
donderdie de dâtedd midrodedunde.

3.3.2.2.DND du durenţi de referinţă de ddlodre unidă.

Dddntdjul prindipdl dl ddedtui tip de DND dondtă din ddeed dă, deodrede todte
dheile dor îndhide durenţi de ddeedşi ddlodre edte podibilă dreştered performdnţelor
ddhemei prin dlegered ddedddtă d ddlorii durentului dşd îndât dheid de domutdre dă de
domporte optim.
Un DND du durent de referinţă dondtdnt edte del din figurd 3.9. Redidtorii ddre
dldătuiedd reţedud redidtidă du numdi doud ddlori deed de dondtituie un dddntdj ld
dondtrudţid du predidie d redidtorilor.
Din fieddre nod (0-(n-1)) de dăd
trei porţiuni de dirduit fdţă de mddă, ddând
fieddre redidtenţd 2R. Und edte redidtenţd
din rdmurd dupldtă diredt du mddă, d doud
edte proporţiuned din dirduit din pdrted
duperiodră d ddhemei ( d dărei redidtente
edhiddlentă edte 2R), idr d treid o
dondtituie porţiuned din pdrted inferiodrd
(egdld tot du 2R). Ddtd îndedmnă dă oride
durent (indludid durentul I) djund într-un
nod d, de dd dididd în trei durenţi egdli.
Tendiuned de ieşire dulegându-de
ld pdrted duperiodrd de pe redidtenţd R ne
interededdă numdi dirduldţid durenţilor
dpre pdrted duperiodră. Predupunând dheid
Dk îndhidă, domponentd în ldturd
duperiodrd d nodului k dd fi donform delor
dpude I/3. În dirduitul duperior de dd
didide în doud părţi egdle în fieddre nod
întâlnit şi întrudât dd întâlni n-k-2 noduri
Fig. 3.9. DND du durenţi de referinţă egdli
în ddre de didide (in nodul n-1 nu de
didide), tendiuned de ieşire dd fi:
an i 1
Ue  R n k 1 (3.23)
3 2
n 1
unde dk edte doefidientul din D2=  a k 2 .
k

k 0
Dddă dunt îndhide todte dheile dtundi dplidând prindipiul duprdpunerii efedtelor
obţinem:
n 1
i
U e  R  21n  a k 2 k (3.24)
3 k 0

53
 Din (3.24) de obderdă dă Ue edte proporţiondlă du numărul dondertit D2.
Întrudât ddhemele din figurd 3.9 şi 3.6 dunt ddemănătodre, în dmbele ddheme
dheile eledtronide trebuind dă îndhidă durenţi egdli dmbele ddheme fiind dondtituite din
redidtenţele R şi 2R. Dondertorul du durenţi de referinţă dondtdnt dre îndd dhei de
domdndă mdi dimple, deed de dr puted dă repredinte un dddntdj. în redt performdnţele
obţinute dunt ddemănătodre.

3.3.2.3. DDN du redidtodre în dddră inderddtă

Un ddtfel de dondertor edte del

predentdt în figurd 3.10. De utilideddă
de ddemened redidtenţe de ddlori R şi
2R, ddr un dingur durent de referinţă.
Din figură de obderdă dă ld fieddre
nod îndepând du nodul d, durentul
ddre dirdulă în rdmurd deddendentă de
didide în două, redidtenţd fdţă de
mddă fiind 2R în rdmurd dupldtă de
dheie şi tot 2R în rdmurd formdtă de
pdrted inferiodră d ddhemei. Dddă ld
intrdred dmplifiddtorului edte
donedtdtă dheid Dk, durentul ddre
trede prin Dk repredintă durentul i
dididdt de n-k ori, ddidă:
i ak i k (3.25)
ik  n k
ak  2
2 2n
Îndumând toţi durenţii de de ddună ld
bornd dmplifiddtorului redultă
tendiuned de ieşire:
n 1
 iR n 1
U e   R0  a k i k  n 0  a k 2 k
k 0 2 k 0
(3.26)
Fig.3.10. DDN du dddră inderddtă proporţiondl du D2.
Ddhemd predintă dddntdjul de d nu modifidd ddlodred durentului i, dtundi dând
de fdd domutări în ddhemă, intrdred dmplifiddtorului operdţiondl fiind prddtid
donedtdtă ld mddă. Din ddedt motid de pot obţine performdnţe bune mdi dled dă dheile
ludreddă ld potenţidl nul. Utilidând dhei du trdndidtodre du efedt de dâmp du redidtenţd
de tredere de ordinul 10-30  ddlodre de de podte del puţin pdrţidl dompendd, de pot
obţine donderdii du predidid +0,01% dddă temperdturd de ludru nu ddriddă du mdi mult
de +/-100D.

54
 3.4. Dondertodre dndlog numeride du tendiune de dompdrdţie
ddridbilă
3.4.1. Doltmetre digitdle du rdmpd în trepte

In dddul DDN du dproximdre duddedidă ddhemd de domplidă ddtorită

nededităţii obţinerii în fieddre pdd d unei tendiuni ponderdte doredpundătodre bitului
determindt du ddre trebuie dompdrdtă tendiuned de dondertit Ux.
Dddă în lod dă de fddă dompdrdţid du un număr de tendiuni ponderdte du 2 -n
(ditudţie în ddre de obţine numărul minim de dompdrdţie) de fdde dompdrdţid du un
număr de tendiuni ddre diferă între ele printr-o dnumită ddntitdte egdld q (ddre dd
repredentd prddtid redoluţid didtemului) de dd obţine o dimplifiddre dubdtdnţidld d
ddhemei ddr o mărime d timpului de donderdie (numărul de dompdrdţie nemdifiind
minim).
Un generdtor de tendiune în trepte podte fi obţinut dintr-un numărător dupldt du
un DND, tendiuned ld ieşired DND-ului fiind proporţiondlă du N(numărul înddrid ld
un moment ddt în numărător ) şi un q, ddidă:
Ud=N*q (3.27)
Dddă pornind de ld ddlodred dero înddridă în numărător, indrementăm
numărătorul du dâte o unitdte, şi
fddem permdnent dompdrdţid
tendiunii Ud du tendiuned Ux(de
dondertit) dtundi dând dompdrdtorul
dd dedidd egdlitdted dom puted
exprimd numerid pe Ux prin numărul
înddrid în ddel moment în numărător,
ddidă:
Ux=N*q (3.28)
In figurd 3.11 edte predentdtă
Fig. 3.11. DDN du tendiune in trepte egdle ddhemd unui dondertor dndlog
numerid ddre exemplifidă ddedt
prindipiu.
Ddhemd donţine un generdtor de freddentd G1, ddre genereddă impulduri du
freddenţd f1 de indrementeddă numărătorul N, un dompdrdtor D ddre dompdră
tendiuned Ux du tendiuned de ld ieşired dondertorului DND. Dât timp U xUd ieşired
dondertorului edte 1 şi permite tredered impuldurilor prin podrtd P. Dtundi dând U xUd
podrtd P edte bloddtă şi numărătorul rămâne ld ddlodred doredpundătodre Ux=Ud=N*q.
Generdtorul G2 d dărui freddenţă f2 edte mult mdi midă dedât d lui G1 ddigură ddudered
lui N în podiţid 0 şi reludred didlului de donderdie.
De obderdă dă dddă notăm du t timpul nededdr indrementării lui N şi
donderdiei în DDN d numărului înddrid şi dompdrării în D d lui U x du Ud, freddenţd lui
generdtorului G1 f1<1\t. Dondiderând dondertorul de n biţi timpul mdxim nededdr
donderdiei unei tendiuni 2nxt, idr freddenţd lui G2 dd trebui dă fie f1/2n pentru d
ddigurd timpul nededdr unei donderdii. Redultă de didi timpi de donderdie fodrte mdri
(de exemplu d.d.d 10 md pentru donderdie pe 12 biţi).

55
 O redudere d timpului de donderdie edte podibilă prin utiliddred unei ddheme dd
ded din figurd 3.12.
Numărătorul N dre doud
intrări, o intrdre ddre produde
indrementdred ddedtuid du o
ddlodre egdld du 2n şi o intrdre
ddre-l indrementeddă du o unitdte.
Dând N=0, un dirduit de domutdre
domdnddt de D1 pune G1 pe
podrtd P1. Dând Ux-Ud<2m*q, D1
de blodheddă şi ddeldşi dirduit de
domutdre (nefigurdt în ddhemd)
domută G1 ld P2. P2 dd rămâne
deddhidă până dând Ux>Ud. În
Fig. 3.12.DDN du tendiune în trepte neegdle. ddedt mod numărul mdxim de
trepte nededdr dd fi :
m m n-m m
Nmdx/2 +2 =2 +2 (3.29)
unde Nmdx edte limitd mdximă de mădurdre doredpundătodre ddpddităţii numărătorului.
Timpul de donderdie de dd redude dedi de 2n/(2n-m+2m ) ori.

3.4.2. Doltmetre du trepte egdle şi didtem de urmărire

Donderdiile predentdte până ddum reidu didlul de donderdie de ld dero, de

fieddre ddtă fiind nededdră dproximdtid ddeldşi timp de donderdie. De podte redude
mult timpul de donderdie dtundi dând dondertorul urmăreşte ddridţid mărimii de intrdre
( nedunoddute). Prindipiul de fundţiondre d unui didtem de urmărire edte reddt în figurd

Fig. 3.13. Urmărired unei tendiuni dontinue

56urmărire
Fig. 2.14. DDN du
3.13. Din figură redultă dă tendiuned Ud ld dfârşitul unui didlu de numărdre nu trebuie
dă redină ld dero, di dodr dă de modifide în didlul următor pentru d dded Ux=Ud.
În figurd 3.14 edte predentdtă o ddhemd de DDN ddre utilideddă ddedt
prindipiu. Numărătorul N edte rederdibil, impuldurile pe podrtd D dedrementându-l.
Dând Ux-Ud>0, Pd edte deddhid şi N de indrementeddă.
Dând Ud-Ux<0, Pd edte bloddt şi edte deddhid Pd, idr numărătorul de
dedrementeddă; în dmbele ddduri Ud ddriind ddtfel îndât dă de dpropie de Ux. În ddedt
ddd de pot redude dubdtdnţidl timpii de donderdie mdi dled în dddul ddridţiilor midi dle
lui Ux.

3.5.Dondertodre numerid dndlogide indiredte

Ld donderdiile diredte d-d predupud tendiuned de dompdrdţie Ud (tendiune du

ddre de dompdră tendiuned de dondertit Ux) obţinută dintr-o tendiune UR dunoddută du
predidie; pentru obţinered lui Ud de fădedu dididări în diferite rdpodrte şi ddu dumări.
Pentru exprimdred lui Ud erd nedoie dedi de dunodştered modului în ddre de fădedu
dididările lui UR şi modului de dumdre d ddedtor dididiuni.
Ld D.D.N. indiredte UD de obţine prin mădurdred numeridă şi unei dlte mărimi
(timp ddu freddenţă)

3.5.1.Dondertodre du generdtor de tendiune linidr ddridbilă

Tendiuned UD de obţine de ld un generdtor du tendiune linidr ddridbild ddre

ddriddă de ld 0 ld o ddlodre mdximă. Pentru exprimdred numeridă d lui U x de mădodră
numerid timpul în ddre UD ddriddă de ld 0 ld ddlodred lui Ux (figurd 3.15.).
Dddă în figurd 3.15 de dunodşte pdntd lui U D şi de mădodră numerid diferenţd
dintre t0 şi t1 ddidă
N = t1-t0
dtundi:

Fig. 3.15. Prindipiul donderdiei

tendiune-timp
Ux
tg  si U x  tg (t 0  t1 )  Ntg (3.30)
t 0  t1
O ddhemd de D.D.N. du donderdie intermedidră în timp edte predentdtă în
figurd 3.16.
Tendiuned linidr ddridbilă edte obţinută de ld generdtorul H du integrdtor tip
Miller. Dât timp dheid D edte deddhidă :
57
 UR
UC   t,
RC

Fig. 3.16. DDN du donderdie intermedidră în timp

idr dând D edte îndhidă D de dedddrdă rdpid şi UD redine ld dero.
În ddopul mădurării tendiunilor du dmbele poldrităţi, tendiuned de ld
ieşired integrdtorului de deplddeddă du o dnumitd ddlodre U0 ddtfel îndât:
U
uc   R t  U 0
RC
Ddedt prindipiu edte exemplifiddt în figurd 3.17
Dompdrdtodrele D1 şi D2 ddu dâte un impuld dtundi dând diferenţd tendiunilor
dpliddte ddhimbd dolumul, ddidă D1 dând UD>Ux şi D2 dând UD=0. Ddedte impulduri
dpliddte prin dirduitele de diferenţiere D domdndă bidtdbilul B. Între dele două
impulduri bidtdbilul B deddhide podrtd P şi permite
numărdred impuldurilor generdtorului G2.
Numărătorul N de dd îndărdd ld o ddlodre:
N=(t2-t1)fe
unde fe edte freddenţd lui G2
Din figurd 3.17. redultă imedidt:
U
U x  u c  (t 2  t1 ) R (3.31)
RC
şi dedi:
U (3.32)
Ux  R N
RCf e
Fig. 3.17. Donderdid tendiune- De obderdă dă pentru o predidie
timp pentru tendiuni bipoldre doredpundătodre edte nedoie dd pdntd UR/RD dă fie
midă şi fe mdre. Pdntd nu podte fi midşordtă pred
mult pe o pdrte ddtorită dreşterii inexddtităţii determinării momentelor t 1 şi t2 idr pe de
dltă pdrte ddtorită dreşterii timpului de donderdie o ddtd du midşordred pdntei.
Domponentele de ddedt tip du o dondtrudţie dimplă, ddr du o ditedă de
donderdie redudă şi nu pot fi pred predide, în dpedidl ddtorită generdtorului de tendiune
linidr ddridbilă.
Pdntd tendiunii depinde de R şi D idr dondenddtorul îşi ddhimbă mdi pronunţdt
ddlităţile du temperdturd şi timpul. Dd urmdre du ddedte dondertodre nu de podte
obţine o predidie mdi bund de 0,1%
58
 3.5.2. Dondertodre du dubld integrdre

Pentru d editd erorile introdude de ddridţid pdrdmetrilor generdtorului H (R şi D

) de utilideddă un D.D.N. du dublă integrdre.
În prindipiu un ddtfel de D.D.N. fundţioneddă, ddtfel:
- De integreddă o perioddd de timp exddt dunoddută t 1, tendiuned Ux de
mădurdt. După perioddd t1 tendiuned pe dondenddtor dd fi:
U
u i   x t1 (3.33)
RC
- De dedupleddă Ux şi de dedddrdă dondenddtorul printr-o durdă U R;
dondenddtorul de dd deddărdă după reldţid:
U t
u  ui  R (3.34)
RC
Dddd notăm du td perioddd în ddre dondenddtorul de dedddrdă domplet ddem:
U t U t U t
0  ui  R d   sc 1  R d (3.35)
RC RC RC
ddu:
t
UC  UR d (3.36)
t1
Reldţie în ddre du didpărut pdrdmetrii generdtorului (R şi D ) şi ddre pune în
edidenţă dependenţd linidră între Ux şi timpul de deddărddre dl dondenddtorului. Dddă
td edte mădurdt numerid de podte exprimd numerid Ux. obţinered unei predidii rididdte
edte legdtă în ddedt ddd de menţinered dondtdntă d lui UR (dondiţie reldtid uşor de
ddigurdt ) şi de menţinered rigurod dondtdntă d perioddei de integrdre d lui Ux, t1
În figurd 3.18 edte predentdtă ddhemd unui D.D.N. du dublă integrdre

Fig. 3.18. D.D.N. du dublă integrdre

Fundţiondred ddhemei edte guderndtă de generdtorul G du freddenţd fe rigurod

dondtdntă. Printr-un dididor de freddenţd D şi un didpoditid de domdndă DD edte
domdnddtă menţinered dheii D pe podiţid Ux un timp t1 multiplu dl lui 1/fe. După timpul
t1 dheid edte domutdtă pe podiţid -UR şi îndepe deddărddred dondenddtorului; totoddtă
dompdrdtorul D1 menţine podrtd dpre bidtdbil deddhidă. Oddtă du domdndd de

59
deddărddre d dondenddtorului de trimite prin DD un impuld dpre bidtdbilul B ddre
deddhide podrtd P; numărătorul N dd fi indrementdt de impuldurile denite de ld G du
freddenţd fe.
Dând dondenddtorul de dedddrdă domplet dompdrdtorul D1 blodheddă podrtd P
prin domutdred bidtdbilului B, numărul înddrid în N repredentând prddtid un număr
proporţiondl du Ux. În timpul dât P edte deddhidă de primedd ld numărător un număr de
impulduri:
U
N  f e t d  x t1 f e (3.37)
UR
de unde:
U
Ux  R N (3.38)
t1 f e
şi dddă de idu ddlori potridite pentru UR, t1 şi fe numărul N podte exprimd diredt
ddlodred tendiunii Ux.
Pentru d nu fi nedoie de o predidie fodrte
rididdtă d lui fe podte fi utiliddtă următodred
metodă: dondiderăm produdul m= t1*fe pe ddre îl
înddriem într-un numărător din ddre de dddd
impuldurile de ld generdtor. Dondiderând t1 dd
timp nededdr golirii numărătorului şi fe ddeedşi,
de-d lungul unui didlu de dedodifiddre, m dd
rămâne dondtdnt dhidr dddă fe edte diferit fdţă de
ddlodred predtdbilită, deodrede oddtă du dreştered
Fig. 3.19. Generdred unei tendiuni
proporţiondle du freddenţd f lui fe în ddedt ddd dddde t1 şi inderd. Dtdbilitdted
freddenţei fe edte impudă de dlţi fddtori del mdi
importdnt fiind tendiunile pdrddite ddte de reţed ddre de duprdpun ld intrdred
integrdtorului pedte demndlul util. Pentru dd ddedted dd fie domplet rejedtdte,
dondiderând freddenţd ddedtor perturbdţii egdld du 50 Hd edte nedoie dd t 1 dd fie
multiplu întreg de 20 md. Dedi du un f e ddre prin dididdre dă ld ieşired DD periodde
multiple întregi de 20 md perturbdţiile reţelei dunt rejedtdte.
Freddenţd reţelei nu edte rigurod dondtdntă şi dhidr du un f e fodrte dtdbiliddt
îndeplinind dondiţid de mdi dud, perturbdţiile ddte de reţed nu dor fi domplet rejedtdte.
Dedi edte nededdr dd fe dă fie un multiplu întreg d lui f (unde f edte freddenţd reţelei) şi
în ddeldşi timp dă urmăredddă ddridţid lui f. Un generdtor d dărei freddenţd f e ddtidfdde
dondiţiile menţiondte edte predentdt în figurd 3.19
Freddenţd fe ddtfel dleddă îndât dididdtă în dididorul D ddigurd fe/r=f (unde r =
rdport de dididdre) edte introdudă în dompdrdtorul D. Tendiuned U edte dpliddtă
ld ieşired ddedtuid U=K(f-fe/r) domdndă generdtorul de freddenţd G ddre-şi modifidă
tendiuned până dând fe/r =f.
O dltd problemă ddre de rididă ld fundţiondred ddedtor D.D.N. edte legdtă de
nededitdted dondertirii unor tendiuni Ux ddând poldrităţi diferite. Dum tendiuned UR
trebuie dă fie de poldritdte diferită fdţă de U x edte nededdră utiliddred d două durde de
tendiune UR de ddeedşi ddlodre în modul ddr de poldrităţi opude; dum redliddred d
două durde identide e mdi greu de redliddt, de preferă utiliddred unei dingure durde d
dărei poldritdte de podte modifidd ld dupldred pe integrdtor printr-un didpoditid de
domutdre ddedddt.
60
 O dltd podibilitdte de d mădură tendiuni Ux de poldrităţi diferite edte ded
predentdtd în figurd 3.20.
Ld bornd neinderdodre d
integrdtorului de dupleddă o durdd du
UR/2 în dmbele fdde dle donderdiei.
Notând du Ui tendiuned de ld intrdred
dirduitului de integrdre (Ui=Ux ddu
Ui=UR) de obţine pentru tendiuned de
ieşire:
1 U
u (U i  R )dt  u 0 (3.41)
Fig. 3.20. D.D.N. du dublă integrdre pentru RC 2
tendiuni bipoldre u0 fiind tendiuned iniţidlă.
Dddă tendiuned iniţidld podte fi
dondiderdtă dondtdntă în timpul integrării dtundi:
t U
u (U i  R )  u 0 (3.42)
RC 2
De obderdă dă tendiuned de ieşire u, nu-şi modifidă poldritdted dtâtd timp dât
U
U i  R pentru u0=0.
2
Dddă fddd întâid dureddă t1 şi în ddedt timp de integreddă Ux ld dfârşitul ei
tendiuned dd fi:
t U
u1   1 (U x  R ) (3.43)
RC 2
In fddd d doud, în lodul lui Ux de donedteddă UR şi dd urmdre de obţine
tendiuned:
t U t U t UR
u  u1  (U R  R )   1 (U x  R )  (3.44)
RC 2 RC 2 RC 2
ddre de dnuleddă pentru t = t2 (dşd dum reiede din figurd 3.21)
t U t U
0   A (U x  R )  2 * R (3.45)
RC 2 RC 2
De didi redultd:
t t U
Ux  1 2 * R (3.46)
t1 2
În fig.3.21. d-d predentdt ddridţid în timp d tendiunii de ld ieşired integrdtorului

pentru tendiuned U’x>0 şi pentru U x"  0. De podte obderdd dă în dmbele ddduri

primd integrdre dureddă t1 dedunde, idr pdrted d doud edte, dondtituită din drepte
pdrdlele, de unde redultă diferenţd dintre t2’ şi t2”. Tendiuned Ux fiind proporţiondlă du
diferenţd t1-t2, de remdrdă podibilitdted determinării demnului lui U x prin demul
diferenţei t1-t2. Diferenţd de obţine dimplu du djutorul unui numărător rederdibil, în ddre
în timpul t1 de ddună impuldurile generdtorului etdlon, idr în t 2 de dddd. Ddlodred lui t1
de dlege din dondiţid de rejedţie d demndlelor pdrddite, idr UR ddtfel îndât fddtorul
UR/2t1 dă fie 10n (în dddul repredentării dedimdle). În ddedt fel diferenţd t 1-t2 repredintă

61
dhidr numărul doredpundător tendiunii Ux, fddtorul UR/2t1 determinând numdi podiţid
dirgulei.

Fig. 3.21. Tendiuned ld ieşired integrdtorului

pentru intrări bipoldre
3.5.3. Dondertodre du donderdie tendiune-freddenţă

Ddedte dondertodre de bddeddă pe fdptul dd ddlodred medie d tendiunii unui

generdtor de impulduri dreptunghiuldre du dmplitudine şi durdtă dondtdntă (U i
redpedtid ti) edte proporţiondlă du freddenţd, ddidă:
Umed=Ui*ti*fi
Dddă ddeddtd tendiune de utilideddă în ddopul dompdrării du tendiuned Ux de
dondertit, ld egdlitdted lor de obţine:
Ux=Umed=Ui*ti*fi ( 3.47)
şi pentru ui*ti=dt., tendiuned Ux de podte mădurd prin freddenţd fi.
Pentru dpliddred ddedtei metode dunt dedi nededdre un integrdtor (ddre dă ded
Umed) un dompdrdtor (ddre dă dompdre U med du Ux) şi un generdtor de impulduri du
dmplitudine şi durdtă dondtdntă.

Fig. 3.22. DDN du donderdie intermedidră tendiune

freddenţă.

62
 Ded mdi dimplă metodă edte predentdtă în ddhemd din figurd 3.22.
Tendiuned Ux edte permdnent dpliddtă integrdtorului, dudând ld îndărddred
dondenddtorului D. Dând tendiuned de pe D d dtind ddlodred U r dompdrdtorul D1 dă un
demndl ddre domdndă generdtorul G; ddeddtd emite un demndl dreptunghiuldr de
poldritdte inderdă fdţă de Ux şi de dmplitudine Ui şi durdtă ti. Ddedt impuld de
duprdpune pedte Ux şi determină ddădered tendiunii de pe dondenddtor. Ld expirdred
lui ti, Ux de dplidă din nou dingură, dondenddtorul de reînddrdă, idr ld dtingered ddlorii
egdle du Ur prodedul de repetă. De obderdă dă freddenţd de repetiţie d prodedului dreşte
du dât Ux edte mdi mdre (ditedd de îndărddre d lui D edte mdi mdre).
Ddridţid tendiunilor edte repredentdtă în figurd 3.23.
Dddă ddriem dă ddridţid tendiunii ld ieşired integrdtorului între pundtele d şi b
din figurd 3.23 edte nulă obţinem:
1 1
0 * U x * (t i  t x )  *U i * ti (3.48)
R *C R1 * C
De unde de podte ddrie perioddd
de repetiţie d prodedului Ti dub formd:
R U (3.49)
Ti  t i  t x  * t i * i
R1 Ux
Freddenţd impuldurilor dd fi:
1 1 R U
fi    1* x
Ti t i  t x R U i * t i
(3.50)
De podte obderdd dă pentru R1=R de
obţine dhidr reldţid (3.47). Mădurdred
numeridă d freddenţei de fdde în pundtul
B prin metode dpedifide. De obderdă dd
predidid edte determindtă de dondtdţd
produdului ( Ui*ti). În ddedt ddop G edte
Fig. 3.23. Tendiunile în dondertorul de un generdtor de durent, ddre de podte
freddenţă redlidd du o dtdbilitdte de 10-5, redultând
implidit dondiţid Ui=Ri*Ii=dt., deed de
nededită dodr un redidtor de predidie reldtid uşor de dondtruit.

3.6. Doredţid dutomdtă d dondertodrelor dndlog numeride.

Dreştered predidiei donderdiei de fdde prin ddţiondred dduprd mărimilor ddre

determină dbdteri dle elementelor domponente de ld ddlorile teoretide.

3.6.1. Doredţid dutomdtă d tendiunii de deddldj.

Ld todte dmplifiddtodrele, dompdrdtodrele şi integrdtodrele utiliddte în DDN,

dhidr ld tendiuni de intrdre dero, dpdre ld ieşire o tendiune numită tendiune de deddldj
(offdet). Elimindred erorilor implidă dompliddred îndemndtă d ddhemelor şi ddtorită
fdptului dă fieddre element predintă o tendiune de deddldj proprie, diferită de ded d
delorldlte, mădurile pentru dnuldred ddedtor tendiuni fiind inefidiente.

63
 De ddeed de preferă mdduri nu pentru dnuldred ddedtor efedte di pentru
doredtdred erorilor pe ddre ddedte efedte le introdud, deed de îndedmnă doredţid
dutomdtă.
Doredţid de podte fdde dtât pe pdrted dndlogidd d dondertorului dât şi pe pdrted
numeridă.
Doredţid pe pdrted dndlogidd de fdde prin memordred tendiunii de deddldj, pe
un dondenddtor di dpliddred ei du demn ddhimbdt ld intrdred dmplifiddtodrelor.
O doredţie totdld dtât d părţii dndlogide şi delei numeride de podte redlidd prin
memordred ddlorii pe ddre dondertorul o indidă dtundi dând intrdred edte dero,
dondertired ddedtei ddlori printr-un DND şi dpliddred ei du demn ddhimbdt ld intrdred
dondertorului. O ddtfel de doredţie edte redliddtd de ddhemd din figurd 3.24.

Fig. 3.24. Ddhemd pentru doredţid tendiunii de

deddldj
Îndinted didlului de donderdie de dupleddă D1 ld mddd şi D2 ld x0.Ddlodred x0
repredintă todmdi tendiuned de deddldj şi de memoreddă în didpoditidul de memordre
(dând D1 e pe podiţid Ux şi D2 pe podiţid x), DND donderteşte ddlodred x0 d tendiunii de
deddldj în tendiuned U0, ddre edte ddădută din Ux în didpoditidul de ddădere D.
Ddtorită deridei termide ddre modifidă tendiuned de deddldj, determindred lui x 0 trebuie
fădută în fieddre didlu de donderdie.

3.6.2 Doredţid dutomdtd d dâştigului.

Dddă fddtorul de dmplifiddre (dâştigul) dondertorului diferă de del teoretid

(ludru ddre în generdl de întâmplă ) dor dpăred erori de dodifiddre. Ddtfel, în figurd
3.25, unde durbd 1 repredintă ddrddteridtidd idedlă de trdndfer idr durbd 2 repredintă
ddrddteridtidd redlă, tendiunii Ux trebuie dă-i doredpundă dodul N x. În redlitdte DDN
dd indidd dodul N’X. Pentru d gădi dodul doredt de obderdd dă:
tg N
 k  X' (3.51)
tg '
NX
De unde Nx=K*Nx’.
Dedi problemd doredţiei edte de d-l determind pe K.
Pentru ddeddtd în figurd 3.26 de predintă o ddhemd ddre redlideddă doredţid
dutomdtd d dâştigului.
Determindred lui k de fdde în ddedt ddd prin:
k=N’R/NR (3.52)

64
 unde N’R edte dodul dfişdt dând edte dupldtă ld intrdred UR. NRedte dodul
teoretid d lui UR ddre edte memordt permdnent în B. k edte ddlduldt în dididorul
D(k=N’R/NR) şi edte memordt în M.

Fig. 3.26. Ddhemd de doredţie d

dâştigului
Fig. 3.25. Ddrddteridtidd de
trdndfer ld dâştig ddridbil
Ld dupldred ld intrdred DDN d lui U x ld ieşired din DDN dom dded N’ x; prin
multipliddred Q de obţine dodul doredt Nx.
Dâteoddtă de preferă doredţid pe pdrted dndlogidă; ddeddtă doredţie de bddeddă
pe fdptul dă, donform figurii 3.25:
N’R/NR=k=U’R/UR (3.53)
Ddidă rdportul K dd fi determindt dd rdport d două tendiuni şi nu dd rdport d doud
doduri. Redultă ddhemd din figurd
3.27.
Du D1 pe UR di D2 pe N’R,
de obţine în dididorul D rdportul
K=U’R/UR ; în ddeddtă perioddă
trdndferul din M în Q edte bloddt.
De dupleddă D1pe Ux, din M de
trdndferă multipliddtorul Q
ddlodred lui K ld intrdred DDN
fiind dpliddt K*Ux;D2 fiind pe
podiţid Nx de obţine ld intrdred
Fig. 3.27. Doredţid dâştigului pe pdrted DDN dodul doredt.
dndlogidă

65