ZZPITOLUL III

ZONZERTOZRE ZNZLOG NUMERIZE ŞI NUMERIZ

ZNZLOGIZE

3.1. Ztruzturz generzlă z unui zoltmetru numeriz

Zfişzrez numeriză z tenziunii măzurzte rezolză problemz erorilor ze zitire, zzr
impliză o zonzerzie znzlog-numeriză. Zeşi mărimez zzre ze pretezză zel mzi bine
zonzerziei znzlog-numerize ezte tenziunez zontinuă, prin zonzerziz zorezpunzătozre lz
intrzrez, zpzrztele zigitzle zu zezenit zprozpe unizerzzle putânz măzurz tenziuni şi
zurenţi în zurent zontinuu, tenziuni şi zurenţi în zurent zlternztiz, frezzenţă şi impezznţe,
etz.).
Un zzzntzj zl zpzrztelor numerize ezte zzelz ză pentru mznezrzrez lor nu ezte
nezezzră o zpezizlizzre z perzonzlului, ele zzânz un moz ze utilizzre zimplu şi o
zzpzzitzte ze zuprzînzărzzre ze până lz 100% zin zzlozrez zfişztă. Zzhemz generzlz z
unui zoltmetru zigitzl ezte prezentztă în figurz 3.1.
Blozul ze intrzre zuprinze zmplifizztozre şi zizizozre ze tenziune, ezentuzl un

Fig. 3.1. Zzhemz bloz z zoltmetrelor numerize

bloz ze zelezţie zutomztă z zomeniului, filtre şi ezentuzl zonzertozre intermezizre ze
intrzre, ztunzi zânz nu ze măzozră în z.z. Gzmele ze măzurzre zunt în generzl în rzport
1/10/100/1000 etz.
Gzmz ze bzză z zoltmetrului ezte ze 0-1Z zzu 0-10Z; pentru gzmz ze bzză
zmplifizztorul zin blozul ze intrzre zre fzztorul ze zmplifizzre 1, izr impezznţz ze intrzre
ezte zez mzi mzre (ze orzinul G  ) zzânz preziziz ze funzţionzre zez mzi rizizztă.
Pentru zomenii mzi mizi zmplifizzrez ezte zuprzunitzră, izr pentru zomenii mzi mzri ze
utilizezză zizizozre ze tenziune zzre zetermină zzăzerez impezznţei ze intrzre. Blozul ze
intrzre furnizezză lz ieşire o tenziune zontinuă proporţionzlă zu mărimez ze măzurzt.
Blozul zpezifiz, zonzizerzt zel mzi importznt ezte zonzertorul znzlog-numeriz,
zzre, prin zompzrzrez tenziunii ze intrzre zu tenziunez ze referinţă generezză, pe bzzz
unui zoz, o zuzzeziune ze impulzuri ze zunt zplizzte numărătorului. Exiztă mzi multe
mozuri ze rezlizzre z zonzerziei şi mzi multe zriterii ze zlzzifizzre z zonzertozrelor.

43
Zlzzifizzrez zonzertozrelor zetermină şi zlzzifizzrez zoltmetrelor numerize. Zel mzi
generzl zriteriu ezte: zoltmetre integrztozre şi zoltmetre neintegrztozre.
Zoltmetrele neintegrztozre eşzntionezză tenziunile ze măzurzt şi furnizezză
zzlozrez inztzntznee în momentul eşzntionării, zre zitezz ze luzru fozrte mzre, zzr zre
nezoie ze filtrzre tenziunii măzurzte zeez ze rezuze ze fzpt zitezz ze măzurzre (zztorită
zonztzntei ze timp z filtrului).
Zoltmetrele integrztozre, zzre măzozră zzlozrez mezie pe un interzzl ze timp z
tenziunii ze intrzre, interzzlul ze timp fiinz ze 20mz zzu multiplu ze 20mz pentru
rejezţiz perturbzţiei pentru 50Hz. Timpul ze măzurzre zreşte (ze pot rezlizz mzxim 10
măzurări pe zezunză), zzr prezintă zzzntzjul rejezţiei perturbzţiilor ze 50Hz fără z fi
nezezzre filtre zuplimentzre.
Numărătorul numără impulzurile primite ze lz zonzertor. Lz ieşire ezte generztă
zzlozrez numeriză z tenziunii măzurzte rezlizânzu-ze şi zonzerziz ze zoz nezezzrz.
Zonzerziz znzlog-numeriză z unei tenziuni (zzu în zzz generzl z orizărei mărimi)
zonztă în zeterminzrez unui număr Z, zzre ză reprezinte zzlozrez numeriză z mărimii,
număr obţinut printr-un prozezeu ze zompzrzţie, zonform relzţiei:
Ux=ZUr (3.1)
unze Z1, izr ur ezte mărimez ze referinţă zunozzută zu mzre prezizie. Numărul Z pozte
fi reprezentzt în orize zoz (zezimzl, hexzzezimzl, binzr), zzr mzjoritztez zonzertozrelor
folozezz zozifizzrez binzră, zztorită utilizării elementelor binzre şi z zompztibilităţii zu
zzlzulztozrele numerize. În zzezt zzz Z zz zzez zemnifizzţiz:
n
Z=  ai 2
i
(3.2)
i 1
unze zi pozte luz zzlozrez 0 zzu 1, izr zzlozrez mzximă z lui Z ze obţine pentru z i=1
pentru orize i şi znume:
n
Z=  2  1  2
i n
(3.3)
i 1
şi zezi zzlozrez mzximă zzre pozte fi măzurztă (zzre zeterminz zomeniul ze bzză
) ezte:
Umzx=(1-2-n)Ur (3.4)
Zouă zzlori zonzezutize zle lui Ux ziferă prin:
q=2-nUr (3.5)
q numinzu-ze zuzntz prozezului ze zizzretizzre şi reprezentânz erozrez zbzolută zu zzre
ezte zzlzbilă relzţiz ux=ZUr.

3.2.Zonzertor znzlog numeriz zu zproximări zuzzezize

Prin metozz zproximărilor zuzzezize, zeterminzrez zzlorii numerize ze fzze într-

un număr ze pzşi egzl zu numărul ze biţi zi zozifizării numărului Z. În fiezzre pzz ze
zeterminz zzlozrez 0 zzu 1 z bitului z i zorezpunzător unui rzng zl zozifizării, înzepânz
zu rzngul zel mzi zemnifizztiz, lz terminzrez zelor n pzşi rezultânz zzlozrez numărului Z
n i 1
zub formz  ai 2 i . în fiezzre pzz ze fzze zompzrzţiz intre ux şi UR(  ar 2 r  2 i ),
i 1 r 1

44
unze zr zu zzlorile zeterminzte în urmz zompzrzţiilor znteriozre; zi zz luz zzlozrez 0
i 1
zzză ux<UR(  a r 2
r
 2 i ) şi zzlozrez 1 în zzz zontrzr.
r 1
Zzezt luzru ze bzzezză pe relzţiz :
n n r 1

 2 i   2 i   2 i  1  2 n  1  2 ( r 1)  2 ( r 1)  2 n  2 ( r 1)

ir i 1 i 1
(3.6)

zziză zzlozrez mzximă z ultimilor (n-r) termeni zin 2 ezte mzi miză zezât zzlozre
termenilor 2-(r-1).
Zzhemz bloz z unui zoltmetru numeriz zu zproximări zuzzezize ezte prezentztă
în figurz 3.2.

Fig. 3.2. Zzhemz bloz z zonzertorului zu zproximări zuzzezize

i 1
Tenziunez ze zompzrzre în fiezzre pzz, egzlă zu UR(  a r 2
r
 2 i ) ezte
r 1
obţinută în zonzertorul numeriz-znzlogiz ZNZ. Zompzrztorul păztrezză în memoriz zz
(ze obizei pe un zonzenzztor) zzlozrez tenziunii ze măzurzt până lz terminzrez
întregului zizlu ze măzurzre, zzezt luzru ezte nezezzr întruzât pe periozzz măzurării
exiztă pozibilitztez mozifizării tenziunii Ux ( ze măzurzt ), zeez ze zr zzuze lz rezultzte
eronzte. Zu zzhemz prezentztă în figurz 3.2 tenziunez ze zompzrzţie lz înzeputul
fiezărui zizlu zz fi zero, zurztz ze măzurzre fiinz zzeezşi, pentru orizzre U xUR. Zzezztz
prezupune ză lz înzeputul fiezărui zizlu ze măzurzre blozul ze zomznzz zomută pentru
timp fozrte zzurt zomutztorul K pe poziţiz 1 şi forţezză (prin intermeziul blozului ze
logiză) în zero ieşirez ZNZ. Exiztă pozibilitztez zz zzlozrez tenziunii zplizztă
zompzrztorului prin intermeziul ZNZ în primul pzz ze zproximzre ză fie ultimz zzlozre
exiztentă lz ieşirez ZZN-ului înzinte ze înzeperez zizlului ze măzurzre. În zzezt zzz
numărul ze pzşi nu zz fi zonztznt lz rezlizzrez unei măzurări, el zepinzânz ze ziferenţz
zintre zzlozrez măzurztă znterior, numărul ze pzşi zzăzânz zu mizşorzrez zzeztei
ziferenţe şi zrezzânz zztfel zitezz ze măzurzre. Lz mzi multe zpzrzte exiztă pozibilitztez
zeleztării unuiz zin zele zouz mozuri ze luzru.

45
 Zupă zozifizzrez zezimzlă, rezultztul măzurătorii ezte zplizzt unui zizpozitiz ze
zfişzre. Zzeztz pozte fi zu tuburi Nixie, zu zioze luminezzente (LEZ) zzu zu zriztzle
lizhize. LEZ-urile zu ziteze ze zomutzţie mzi mzre, zzr zonzum ze energie mzi rizizzt
zezât zl zriztzlelor lizhize, zezzzzntzjul zzeztorz zin urmă ezte înză legzt ze zurztz
relztiz zzăzută ze funzţionzre (zezi ze mii ze ore).
Zitezz ze luzru mzximă obţinută ezte zeterminztă ze tipul zomutztorului folozit
în zzhemă, prezum şi ze tipul ZNZ putânzu-ze ztinge ziteze ze zâtezz mii ze măzurători
pe zezunză.
Preziziz zeterminztă ze preziziz zurzei ze referinţă z zompzrztorului mzi zlez ze
preziziz ZNZ pozte ztinge lz zoltmetrele zofiztizzte 5-10 p.p.m., bineînţelez zu preţul
zreşterii zpeztzzulozze z preţului.

3.3. Zonzertozre numeriz znzlogize

În zzzrul ziztemelor ze măzurzre mărimez ze măzurzt (în generzl znzlogiză) ezte

zonzertită intr-o zuzzeziune ze zozuri numerize. Zupă preluzrzrez zzeztei zezzenţe,
ztunzi zânz zfişzrez mărimii ze fzze znzlogiz zzu în zzzul ziztemelor ze zonzuzere zânz
elementul ze exezuţie primeşte mărimi znzlogize, ezte nezoie zz zezzenţz numeriză ză
fie zproximztă printr-un zemnzl znzlogiz.
Prozezul ze zonzerzie z zozurilor numerize în zemnzl znzlogiz pozrtă numele ze
zonzerzie numeriz-znzlogiză, izr zizpozitizele zpezizlizzte zzre rezlizezză zzezztă
zonzerzie ze numezz zonzertozre numeriz-znzlogize.
Zlzzifizzrez zonzertozrelor numeriz znzlogize ze pozte fzze în funzţie ze mzi
multe zriterii şi znume:
- în funzţie ze mozul în zzre ezte zzuz zozul numeriz lz intrzrez zonzertorului:
z) zonzertor pzrzlel - zânz toţi biţii zonztituenţi zi zozului numeriz ze
găzezz zimultzn lz intrzrez zonzertorului;
b) zonzertozre zerie - zânz biţii zonztituenţi zi zozului numeriz zunt zzuşi
zuzzeziz lz intrzrez zonzertorului în ritmul unor zezzenţe ze tzzt.
- în funzţie ze exiztenţz unor zemnzle intermezizre intre ieşirez şi intrzrez
zonzertorului:
z) zonzertozre zirezte - mărimez znzlogiză zorezpunzătozre zozului
numeriz zpzre zirezt pe ieşirez zonzertorului.
b) zonzertozre inzirezte - mărimez znzlogizz zorezpunzătozre zozului
numeriz zuferă unz zzu mzi multe zonzerzii (preluzrări) znzlogize înzinte ze z fi
furnizztz lz ieşire.
- în funzţie ze zozul numeriz ze lz intrzrez zonzertorului:
z) binzre
b) zezimzle
z) unipolzre
z) bipolzre
e) zozuri binzre zpezizle
f) etz.
Prinzipzlii pzrzmetrii ze zzrzzterizezză funzţionzrez unui ZZN zunt:
*funzţiz ze trznzfer - zetermină mozul ze zzrizţie zl mărimii ze ieşire funzţie ze
zezzenţz ze intrzre.
*zmplituzinez mărimii ze ieşire exprimztă în unităţi nzturzle (Z, mZ).
46
 *rezoluţiz zzre ezte zztă ze numărul ze biţi z zozului numeriz ze lz intrzre şi ze
zefineşte zz rzportul între zez mzi miză zzlozre teoretiză z zemnzlului ze ieşire şi
zzlozrez mzximă z zzeztuiz.
*timpul ze zonzerzie interzzlul ze timp în zzre zozul numeriz ezte puz lz intrzre
până zânz ZNZ elzborezză mărimez ze ieşire zorezpunzătozre zozului zonzertit.
* preziziz zefinită zz ziferenţă între zzlozre rezlă obţinută lz ieşire şi zzlozrez
zorezpunzătozre zztă ze funzţiz ze trznzfer, ze exprimă ze obizei în prozente zin
zomeniul ze măzură.
În zele ze urmezză ne zom ozupz ze zonzertozrele pzrzlel lz zzre toţi biţii
numărului ze urmezză z fi zonzertit zunt zplizzţi zimultzn lz intrzrez zonzertorului.
Pot fi zonzertozre zzre zu zz zurză ze referinţă ztât zurze ze zurent zât şi zurze ze
tenziune. În tozte zzzurile mărimez ze ieşire ezte o tenziune, izr zemnzlul numeriz ze
zzuze lz intrzre pzrzlel (zimultzn pe tozte intrările). În zzzul zânz un zztfel ze zonzertor
ezte utilizzt într-un zirzuit zzre zzuze biţii numărului ze zonzertit zuzzeziz (zerie) ezte
nezezzră montzrez lz intrzrez zonzertorului z unui regiztru tzmpon ze rezepţie zu
intrzrez zerie şi ieşirez zerizzţie.

3.3.1. Zonzertozre znzlog-numerize zzânz zurză ze referinţă o tenziune

Zonzertozrele zin zzezztă zztegorie utilizezză o zurză ze tenziune ze mzre

ztzbilitzte zin zzre ze prelezezză o tenziune proporţionzlă zu numărul zplizzt lz intrzre.
Pentru extrzgerez zzlorii ze utilizezză o reţez reziztiză zzre ze zonfigurezză zonform
zozului numeriz ze lz intrzre.

3.3.1.1. ZZN zu tenziuni

ponzerzte

Un mozel primitiz zr fi zel

zonztituit zintr-o zurzz ze tenziune
şi un zizizor reziztiz zu un număr
ze reziztenţe egzl zu numărul
mzxim ze pozte fi zonzertit; zpre
ieşire zr fi zoneztztă numzi bornz
zorezpunzătozre numărului
zonzertit. Nezezitztez unui mzre
număr ze reziztenţe zetermină
impozibilitztez rezlizării unor
zonzertozre efiziente.
O zzhemă zu tenziuni
ponzerzte într-o zonzepţie
zonzenzbilă între zez prezentztă în
figurz 3.3. Ez ezte zompuză zintr-
o zurză ze tenziune şi un număr ze
mozule egzl zu numărul ze biţi zi
numărului ze urmezză z fi
zonzertit. Fiezzre mozul ezte
Fig. 3.3. Zonzertor numeriz znzlogiz zu tenziuni zonztituit zin zouă reziztenţe ze
ponzerzte 47
zzlozre egzlă, o reziztenţă z zărei zzlozre ezte zepenzentă ze rzngul unui bit zl
numărului ze urmezză z fi zonzertit şi o zheie eleztriză notztă zu Zk.
Tozte mozulele ze zor zoneztz lz intrzrez inzerzozre z unui zmplifizztor
operzţionzl într-o zzhemă ze zumzre z zurenţilor.
Zmplifizztorul zre în rezzţie o reziztenţă Ro şi tenziune ze ieşire uo. Zurentul lz
intrzrez zmplifizztorului prozuz ze un mozul k zoneztzt prin Zk ezte:
U
n k
U R/2 2 2 k  1  U 2 k n
n 
ik   (3.7)
R( R / 2 nk  2) R  R / 2 nk  2 1 R
R R  R
R  R / 2 n k  2 2 n k  1
Prezupunem ză numărul binzr ze ze zonzerteşte zre formz:
n 1
Z2=zn-12n-1+zn-12n-2+..........+z020=  a k 2
k
(3.8)
k 0
Zzză un zoefizient zk zre zzlozrez 1 ztunzi zontzztul Zk ezte zezzhiz şi lz zmplifizztor
zjunge zurentul Ik zzt ze relzţiz (3.7). Zzză zk zre zzlozre zero, ztunzi zontzztul Zk ezte
înzhiz, zurentul zeterminzt ze mozulul k lz intrzrez zmplifizztorului fiinz nul.
În generzl ze zz putez zzrie:
U k n
ik  a k 2 (3.9)
R
Lz ieşirez zmplifizztorului operzţionzl ze obţine tenziunez:
n 1
R0  n n 1
Ue =  R0  ik  U 2  ak 2 k (3.10)
k 0 R k 0
zirezt proporţionzlă zu numărul Z2 zefinit ze relzţiz (3.8).
Zu zzhemz zin figurz 3.3 ze pot rezlizz zonzertozre ze prezizie (0,1-0,25)% zu
timpi ze zonzerzie 2-3 mizrozezunze, pentru numere zu 12 rznguri binzre, utilizânz zhei
zu trznziztozre bipolzre. Erorile zunt zztorzte în prinzipzl tenziunii rezizuzle şi
zurenţilor ze zzurgere prin zheile în ztzre zezzhiză.

3.3.1.2 ZNZ zu zizizozre reziztize

Utilizânz o tenziune zrept zurză ze referinţă printr-o zzhemă zz zez zin figurz 3.4
ze pozte obţine lz ieşire o tenziune proporţionzlă zu un număr ze trebuie zonzertit. Un
zztfel ze zonzertor ezte zompuz zintru-n număr ze reziztenţe egzl zu zublul numărului
ze zonzertit şi un număr ze zhei zuble egzl zu numărul ze biţi zl numărului ze urmezză z

Fig. 3.4. ZNZ zu zizizor reziztiz

48
fi zonzertit. Zzlorile reziztenţelor zunt zeterminzte ze rzngul bitului numărului ze
zonzertit; zheile Zk luzrezză în zntifzză, zânz un zontzzt zl zheii ezte zezzhiz zelălzlt
fiinz înzhiz. Zurzz U zre un zurent zonztznt întruzât reziztenţz zin zirzuit ezte zonztzntă
inziferent ze poziţiz zheilor, zzezt zurent zzânz zzlozrez:
U
i0  n 1
(3.11)
 R / 2 nk 1
k 0
Reziztenţz zin zirzuit zonztzntă inziferent ze poziţiz zheilor zre zzlozrez:
n 1
R T   R / 2 n k 1  U / i0
k 0
Tenziunez ze ieşire zre zzlozrez funzţie ze poziţiz zheilor Z k (reziztenţz şuntztă
zzu nu); prezupunânz ză zheile Zk şuntezză zzu nu reziztenţz zin pzrtez zuperiozrz z
zzhemei zupă zum zoefizienţii zk zin relzţiz (3.2.) zu zzlorile 1 rezpeztiz 0, tenziunez ze
ieşire zz zzez zzlozrez:

n 1
R
U e  i0  a k n  k 1 (3.12)
k 0 2
Înlozuinz în 3.12. zzlozrez zurentului i0 zztă ze relzţiz (3.11) ze obţine:
n 1 n 1
R
U  ak U  ak 2 k
2 nk 1
Ue  k 0
n 1
 k 0
n 1 (3.13)
R

k 0 2 n k 1
2
k 0
k

zziză o tenziune proporţionzlă zu numărul Z2 zozifizzt binzr.

Erorile ze zpzr în funzţionzrez unui zztfel ze ZNZ zunt zeterminzte ze reziztenţz
ze trezere în ztzre înzhiză z zheii ziferită ze zero şi zz urmzre tenziunez rezizuzlă pe
zheiz în ztzre înzhiză. Întruzât pentru obţinerez unor erori mzi mizi ze 0,1% lz o
zonzerzie pe 12 biţi ze exemplu lz o tenziune ze 20Z, ezte nezezzră o reziztenţă pe
zheiz în ztzre înzhiză ze 10-5R, zonziţie zzre ze rezlizezză relztiz greu, zzezte ZNZ zunt
puţin folozite, preziziz lor fiinz zzăzută.

3.3.1.3. ZNZ Zu reţez reziztiză zerizzţie

Eliminzrez înzerierii zheilor zuze lz zreşterez preziziei ze zonzerzie. O zzhemă

zzre rezlizezză o zzemenez zreştere ezte prezentztă în figurz 3.5. Ez ezte zompuză zin n
reziztenţe ponzerzte ze rzngul bitului ze urmezză z fi zonzertit şi n zhei zuble.
Zzză numărul ze urmezză z fi zonzertit ezte zzt ze relzţiz(3.8) ztunzi pentru z k=1
zheiz Zk zz fi zoneztztă lz zurză izr pentru zk=0 zheiz Zkzz fi zoneztztă lz mzză.
Pentru z zzlzulz tenziunez Ue zom prezupune ză numzi zoefizientul z k ezte 1 toţi
zeilzlţi zoefizienţi fiinz zero. În zzezte zonziţii zurentul ik ze treze prin zheiz Zk ezte zzt
ze relzţiz (3.14).

49
 n 1
G0  G k   G k
U
ik  U  n 1
k 0
 Gk
1 1 (3.14)
 n 1 G0   G k
Gk
G0  G k   G k k 0

k 0
1 1
în zzre G0  R şi Gk  zunt zozuztznţele reziztozrelor R0 şi Rx2n-k-1.
0 R  2 n  k 1
Tenziunez ze ieşire zz fi în zzezt zzz:
1 a k Gk
U e  a k  ik  n 1
U n 1
(3.15)
G0  G k   Gk G0   Gk
k 0 k 0
Zuprzpunânz tenziunile zzte ze tozte
zheile zoneztzte lz zurză rezultă:
n 1
1
Ue  n 1
 0 a k Gk 
G0   Gk
k 0 (3.16)
1 n n 1
2 1
 n 1
  ak 2 k
R 0
G0   G k
k 0

Zin relzţiz (3.16) rezultă ză tenziunez ze

ieşire ezte proporţionzlă zu Z2, (numărul
ze trebuie zonzertit), fzztorul ze
proporţionzlitzte zuprinzânz
zonzuztznţele zzhemei rezlizzte zu tozte
reziztozrele zoneztzte în pzrzlel.
Fig. 3.5. ZNZ zu reţez reziztiză zerizzţie Rzportul zzlorilor extreme z
reziztenţelor utilizzte în zzhemz zin
n-1
figurz 3.5. ezte 2 . Pentru zonzerziz numerelor mzri n10 ze zor utilizz reziztenţe
zuprinze între Rmin=R şi Rmzx=Rx2n-1. Pentru z ze putez neglijz reziztenţz unei zhei
înzhize RZ ezte nezezzr zz RZRminx10-5 izr pentru z ze putez neglijz zurentul ze
zzurgere prin zheiz în ztzre zezzhiză, ezte nezoie zz reziztenţz Rp z zheii în ztzre
zezzhiză ză fie ze zel puţin 10 ori mzi mzre zezât zez mzi mzre reziztenţă zin zirzuit,
zezi Rp=10xRmzx. Ze zizi rezultă ză:
Rp Rmax
 10 6  (3.17)
RS Rmin
Zeez ze înzezmnă ză pentru n=12 ze exemplu, ezte nezezzr zz Rp/RZ=2x109. Zzlorile
rzportului zunt mzri şi zifizil ze rezlizzt. Zin zzezztă zzuză ze preferă zzhemele în zzre
reziztenţele zoneztzte în zirzuit ză zibă zzlorile extreme zât mzi puţin ziferite.

50
 3.3.1.4. ZNZ zu reziztozre în zzzră

In figurz 3.6 ezte prezentzt un zonzertor zzre utilizezză numzi zouă zzlori pentru
reziztori R şi 2R
Ze obzerză ză lz fiezzre zin zele n-1
nozuri zunt zoneztzte trei porţiuni ze
zzhemz z zăror reziztenţă ezhizzlentă ezte
egzlz zu 2R. Zzezt luzru înzezmnă zz
orize zurent zzre intră în noz ze zz zizize
în zoi zurenţi egzli. Zzză zonzizerăm
zheiz zoneztztă lz zurză, zurentul prin
zheie zz fi zzt ze relzţiz:
a kU U
ik   ak 
2R  2R 3R
2R 
2R  2R
(3.17)
Zjunz în nozul K zzezt zurent ze
zz zizize în zouă, unul în zuz şi zltul în
joz. În fiezzre noz întâlnit pe zzlez
zzzenzentă zurentul zjunz în noz ze zz
zizize în zouă; zum între nozul k şi
reziztenţz
ze zzrzină zunt n-k nozuri, înzezmnă ză
zurentul ze zzrzină zz fi:
a k * * ik
io( k ) 
2 nk
Fig. 3.6. ZNZ zu reziztozre în zzzră (3.18)
izr tenziunez ze ieşire zz fi:

2 R * a k *U a k *U * 2 k
U e( k )  i0 * 2 R  * (3.19)
3R * 2 n  k 3 * 2 n1
n 1
Zzză numărul ze zonzertit ezte zzt ze : A2   a k * 2 ztunzi zpilzânz teoremz
k

k 0
zuperpoziţiei obţinem:
U
Ue  *  ak * 2 k (3.20)
3 * 2 n 1
zziză o tenziune proporţionzlă zu Z2.
Zzhemz prezentztă în figurz 3.6 ze buzură ze bune zzlităţi, reziztenţz zheii
putânz fi pzrţizl zompenzztă zztfel ză erorile zor zpărez în prinzipzl zztorită tenziunilor
rezizuzle ze pe zheile înzhize şi zurenţilor ze zzurgere prin zheile zezzhize. Zeozreze
reziztozrele zoneztzte prin zhei zu zzlori egzle, pretenţiile fztă ze zzlozrez reziztenţei
zheii în ztzre înzhiză zunt mzi zzăzute, zin zzezt motiz obţinânzu-ze prezizii mzi bune.
Lz zzezztz zontribuie şi fzptul ză reziztozrele utilizzte zzânz numzi zouă zzlori,
zonztruzţiz lor preziză ezte relztiz uşor ze rezlizzt.
51
 3.3.2. ZNZ zzânz zrept zurză ze referinţă un zurent

In zzezztă zztegorie ze zonzertozre zirezte intră zzele zonzertozre în zzre

mărimez ze referinţă ezte zonztituită ze un zurent, mărimez ze ieşire rămânânz în
zontinuzre o tenziune. Zonzerziz zurenţilor funzţie ze numărul ze zonzertit ze fzze prin
intermeziul unor reţele reziztize z zăror zonfigurzţie ezte zomznzztă ze zhei eleztronize

3.3.2.1. ZNZ zu zurză ze zurenţi ponzerzţi

Un zztfel ze zonzertor
prezentzt zzhemztiz în figurz (3.7)
Zheile eleztronize : Z0......Zn-1 zunt
zomznzzte ze zoefizienţii z0......zn-1 zin
zozul numărului:
n 1
A2   a k * 2 k .
k 0
Zurentul zeterminzt lz intrzrez
zmplifizztorului ze zoefizientul ik prin
înzhizerez zheii Zk zz fi:
I
ik  n  k 1 (3.21)
2
Tenziunez lz ieşirez
zmplifizztorului zeterminztă ze
zurentul ik ezte zztă ze relzţiz (3.22).

Fig. 8.7. ZNZ zu zurenţi ponzerzţi

n 1 n 1 n 1
I
U e  R0 *  a k * ik  R0 *  ak *  R0 * 21 n * I *  a k * 2 k
(3.22)
k 0 k 0 2 n k 1 k 0
Zupă zum ze obzerzz zin relzţiz
(3.22) tenziunez ze ieşire ezte
proporţionzlă zu numărul ze zonzertit Z2.
Obţinerez zurenţilor ponzerzţi ik ze pozte
rezlizz prin montzrez unor reziztenţe
ponzerzte lz o zurză ze tenziune
zonztzntă zz în fig 3.8.
Obzerzânzu-ze perfeztz
zimilituzine zu zonzertorul zin figurz
3.5, rezultă ză zezzzzntzjele
zonzertorului zu zurenţi ponzerzţi zunt
zzelezşi zu zezzzzntzjele zonzertorului
zu reziztenţe ponzerzte, zel mzi
importznt fiinz rzportul mzre zintre
zzlorile reziztenţei zheii în ztzre
zezzhiză şi în ztzre înzhiză. Nezezitztez
utilizării unor zhei zimple, lz zzre ze
Fig. 3.8. ZNZ zu reziztenţe ponzerzte zzzugă şi pozibilitztez zoneztării zheilor
52
lz potenţizl zzăzut, urmztă ze zzheme ze zomznză zimple zonztituie prinzipzlele
zzzntzje zle unor zztfel ze zonzertozre.
Utilizânz reziztozre zu tolerznţă +/- 0,05% şi tenziune ze referinţă ze 0,01% ze
pot obţine prezizii lz zonzerziz numerelor ze 10..12 biţi ze până lz 0,1% lz zurzte ze
zonzerzie ze zâtezz mizrozezunze.

3.3.2.2.ZNZ zu zurenţi ze referinţă ze zzlozre uniză.

Zzzntzjul prinzipzl zl zzeztui tip ze ZNZ zonztă zin zzeez ză, zeozreze tozte
zheile zor înzhize zurenţi ze zzeezşi zzlozre ezte pozibilă zreşterez performznţelor
zzhemei prin zlegerez zzezzztă z zzlorii zurentului zşz înzât zheiz ze zomutzre ză ze
zomporte optim.
Un ZNZ zu zurent ze referinţă zonztznt ezte zel zin figurz 3.9. Reziztorii zzre
zlzătuiezz reţezuz reziztiză zu numzi zouz zzlori zeez ze zonztituie un zzzntzj lz
zonztruzţiz zu prezizie z reziztorilor.
Zin fiezzre noz (0-(n-1)) ze zăz trei
porţiuni ze zirzuit fzţă ze mzză, zzânz
fiezzre reziztenţz 2R. Unz ezte reziztenţz
zin rzmurz zuplztă zirezt zu mzză, z zouz
ezte proporţiunez zin zirzuit zin pzrtez
zuperiozră z zzhemei ( z zărei reziztente
ezhizzlentă ezte 2R), izr z treiz o
zonztituie porţiunez zin pzrtez inferiozrz
(egzlz tot zu 2R). Zztz înzezmnă ză orize
zurent (inzluziz zurentul I) zjunz într-un
noz z, ze zz zizizz în trei zurenţi egzli.
Tenziunez ze ieşire zulegânzu-ze lz
pzrtez zuperiozrz ze pe reziztenţz R ne
interezezză numzi zirzulzţiz zurenţilor zpre
pzrtez zuperiozră. Prezupunânz zheiz Zk
înzhiză, zomponentz în lzturz zuperiozrz z
nozului k zz fi zonform zelor zpuze I/3. În
zirzuitul zuperior ze zz zizize în zouz părţi
egzle în fiezzre noz întâlnit şi întruzât zz
întâlni n-k-2 nozuri în zzre ze zizize (in
Fig. 3.9. ZNZ zu zurenţi ze referinţă egzli
nozul n-1 nu ze zizize), tenziunez ze ieşire
zz fi:
an i 1
Ue  R n k 1 (3.23)
3 2
n 1
unze zk ezte zoefizientul zin Z2=  a k 2 .
k

k 0
Zzză zunt înzhize tozte zheile ztunzi zplizânz prinzipiul zuprzpunerii efeztelor
obţinem:
n 1
i
U e  R  21n  a k 2 k (3.24)
3 k 0
Zin (3.24) ze obzerză ză Ue ezte proporţionzlă zu numărul zonzertit Z2.
53
 Întruzât zzhemele zin figurz 3.9 şi 3.6 zunt zzemănătozre, în zmbele zzheme
zheile eleztronize trebuinz ză înzhiză zurenţi egzli zmbele zzheme fiinz zonztituite zin
reziztenţele R şi 2R. Zonzertorul zu zurenţi ze referinţă zonztznt zre înzz zhei ze
zomznză mzi zimple, zeez ze zr putez ză reprezinte un zzzntzj. în rezt performznţele
obţinute zunt zzemănătozre.

3.3.2.3. ZZN zu reziztozre în zzzră inzerzztă

Un zztfel ze zonzertor ezte zel

prezentzt în figurz 3.10. Ze utilizezză
ze zzemenez reziztenţe ze zzlori R şi
2R, zzr un zingur zurent ze referinţă.
Zin figură ze obzerză ză lz fiezzre
noz înzepânz zu nozul z, zurentul zzre
zirzulă în rzmurz zezzenzentă ze zizize
în zouă, reziztenţz fzţă ze mzză fiinz
2R în rzmurz zuplztă ze zheie şi tot 2R
în rzmurz formztă ze pzrtez inferiozră
z zzhemei. Zzză lz intrzrez
zmplifizztorului ezte zoneztztă zheiz
Zk, zurentul zzre treze prin Zk
reprezintă zurentul i zizizzt ze n-k ori,
zziză:
i ak i k (3.25)
ik  ak  2
2 n k 2n
Înzumânz toţi zurenţii ze ze zzună lz
bornz zmplifizztorului rezultă
tenziunez ze ieşire:
n 1
 iR n 1
U e   R0  a k i k  n 0  a k 2 k
k 0 2 k 0
(3.26)
Fig.3.10. ZZN zu zzzră inzerzztă proporţionzl zu Z2.
Zzhemz prezintă zzzntzjul ze z nu mozifizz zzlozrez zurentului i, ztunzi zânz ze
fzz zomutări în zzhemă, intrzrez zmplifizztorului operzţionzl fiinz przztiz zoneztztă lz
mzză. Zin zzezt motiz ze pot obţine performznţe bune mzi zlez ză zheile luzrezză lz
potenţizl nul. Utilizânz zhei zu trznziztozre zu efezt ze zâmp zu reziztenţz ze trezere ze
orzinul 10-30  zzlozre ze ze pozte zel puţin pzrţizl zompenzz, ze pot obţine zonzerzii
zu preziziz +0,01% zzză temperzturz ze luzru nu zzrizză zu mzi mult ze +/-100Z.

54
 3.4. Zonzertozre znzlog numerize zu tenziune ze zompzrzţie
zzrizbilă
3.4.1. Zoltmetre zigitzle zu rzmpz în trepte

In zzzul ZZN zu zproximzre zuzzeziză zzhemz ze zompliză zztorită nezezităţii

obţinerii în fiezzre pzz z unei tenziuni ponzerzte zorezpunzătozre bitului
zeterminzt zu zzre trebuie zompzrztă tenziunez ze zonzertit Ux.
Zzză în loz ză ze fzză zompzrzţiz zu un număr ze tenziuni ponzerzte zu 2-n
(zituzţie în zzre ze obţine numărul minim ze zompzrzţie) ze fzze zompzrzţiz zu un
număr ze tenziuni zzre ziferă între ele printr-o znumită zzntitzte egzlz q (zzre zz
reprezentz przztiz rezoluţiz ziztemului) ze zz obţine o zimplifizzre zubztznţizlz z
zzhemei zzr o mărime z timpului ze zonzerzie (numărul ze zompzrzţie nemzifiinz
minim).
Un generztor ze tenziune în trepte pozte fi obţinut zintr-un numărător zuplzt zu
un ZNZ, tenziunez lz ieşirez ZNZ-ului fiinz proporţionzlă zu N(numărul înzzriz lz un
moment zzt în numărător ) şi un q, zziză:
Uz=N*q (3.27)
Zzză porninz ze lz zzlozrez zero înzzriză în numărător, inzrementăm
numărătorul zu zâte o unitzte, şi
fzzem permznent zompzrzţiz tenziunii
Uz zu tenziunez Ux(ze zonzertit)
ztunzi zânz zompzrztorul zz zezizz
egzlitztez zom putez exprimz numeriz
pe Ux prin numărul înzzriz în zzel
moment în numărător, zziză:
Ux=N*q (3.28)
In figurz 3.11 ezte prezentztă
zzhemz unui zonzertor znzlog
Fig. 3.11. ZZN zu tenziune in trepte egzle numeriz zzre exemplifiză zzezt
prinzipiu.
Zzhemz zonţine un generztor ze frezzentz G1, zzre generezză impulzuri zu
frezzenţz f1 ze inzrementezză numărătorul N, un zompzrztor Z zzre zompzră tenziunez
Ux zu tenziunez ze lz ieşirez zonzertorului ZNZ. Zât timp UxUz ieşirez zonzertorului
ezte 1 şi permite trezerez impulzurilor prin pozrtz P. Ztunzi zânz U xUz pozrtz P ezte
blozztă şi numărătorul rămâne lz zzlozrez zorezpunzătozre Ux=Uz=N*q. Generztorul G2
z zărui frezzenţă f2 ezte mult mzi miză zezât z lui G1 zzigură zzuzerez lui N în poziţiz 0
şi reluzrez zizlului ze zonzerzie.
Ze obzerză ză zzză notăm zu t timpul nezezzr inzrementării lui N şi zonzerziei
în ZZN z numărului înzzriz şi zompzrării în Z z lui U x zu Uz, frezzenţz lui generztorului
G1 f1<1\t. Zonzizerânz zonzertorul ze n biţi timpul mzxim nezezzr zonzerziei unei
tenziuni 2nxt, izr frezzenţz lui G2 zz trebui ză fie f1/2n pentru z zzigurz timpul nezezzr
unei zonzerzii. Rezultă ze zizi timpi ze zonzerzie fozrte mzri (ze exemplu z.z.z 10 mz
pentru zonzerzie pe 12 biţi).
O rezuzere z timpului ze zonzerzie ezte pozibilă prin utilizzrez unei zzheme zz
zez zin figurz 3.12.

55
 Numărătorul N zre zouz
intrări, o intrzre zzre prozuze
inzrementzrez zzeztuiz zu o
zzlozre egzlz zu 2n şi o intrzre
zzre-l inzrementezză zu o unitzte.
Zânz N=0, un zirzuit ze zomutzre
zomznzzt ze Z1 pune G1 pe pozrtz
P1. Zânz Ux-Uz<2m*q, Z1 ze
blozhezză şi zzelzşi zirzuit ze
zomutzre (nefigurzt în zzhemz)
zomută G1 lz P2. P2 zz rămâne
zezzhiză până zânz Ux>Uz. În
Fig. 3.12.ZZN zu tenziune în trepte neegzle. zzezt moz numărul mzxim ze
trepte nezezzr zz fi :
m m n-m m
Nmzx/2 +2 =2 +2 (3.29)
unze Nmzx ezte limitz mzximă ze măzurzre zorezpunzătozre zzpzzităţii numărătorului.
Timpul ze zonzerzie ze zz rezuze zezi ze 2n/(2n-m+2m ) ori.

3.4.2. Zoltmetre zu trepte egzle şi ziztem ze urmărire

Zonzerziile prezentzte până zzum reizu zizlul ze zonzerzie ze lz zero, ze fiezzre

zztă fiinz nezezzră zproximztiz zzelzşi timp ze zonzerzie. Ze pozte rezuze mult timpul
ze zonzerzie ztunzi zânz zonzertorul urmăreşte zzrizţiz mărimii ze intrzre
( nezunozzute). Prinzipiul ze funzţionzre z unui ziztem ze urmărire ezte rezzt în figurz

Fig. 3.13. Urmărirez unei tenziuni zontinue

Fig. 2.14. ZZN zu urmărire

56
3.13. Zin figură rezultă ză tenziunez Uz lz zfârşitul unui zizlu ze numărzre nu trebuie ză
rezină lz zero, zi zozr ză ze mozifize în zizlul următor pentru z zzez Ux=Uz.
În figurz 3.14 ezte prezentztă o zzhemz ze ZZN zzre utilizezză zzezt prinzipiu.
Numărătorul N ezte rezerzibil, impulzurile pe pozrtz Z zezrementânzu-l.
Zânz Ux-Uz>0, Pz ezte zezzhiz şi N ze inzrementezză.
Zânz Uz-Ux<0, Pz ezte blozzt şi ezte zezzhiz Pz, izr numărătorul ze
zezrementezză; în zmbele zzzuri Uz zzriinz zztfel înzât ză ze zpropie ze U x. În zzezt zzz
ze pot rezuze zubztznţizl timpii ze zonzerzie mzi zlez în zzzul zzrizţiilor mizi zle lui Ux.

3.5.Zonzertozre numeriz znzlogize inzirezte

Lz zonzerziile zirezte z-z prezupuz tenziunez ze zompzrzţie Uz (tenziune zu zzre

ze zompzră tenziunez ze zonzertit Ux) obţinută zintr-o tenziune UR zunozzută zu
prezizie; pentru obţinerez lui Uz ze făzezu zizizări în ziferite rzpozrte şi zzu zumări.
Pentru exprimzrez lui Uz erz nezoie zezi ze zunozşterez mozului în zzre ze făzezu
zizizările lui UR şi mozului ze zumzre z zzeztor ziziziuni.
Lz Z.Z.N. inzirezte UZ ze obţine prin măzurzrez numeriză şi unei zlte mărimi
(timp zzu frezzenţă)

3.5.1.Zonzertozre zu generztor ze tenziune linizr zzrizbilă

Tenziunez UZ ze obţine ze lz un generztor zu tenziune linizr zzrizbilz zzre

zzrizză ze lz 0 lz o zzlozre mzximă. Pentru exprimzrez numeriză z lui U x ze măzozră
numeriz timpul în zzre UZ zzrizză ze lz 0 lz zzlozrez lui Ux (figurz 3.15.).
Zzză în figurz 3.15 ze zunozşte pzntz lui U Z şi ze măzozră numeriz ziferenţz
zintre t0 şi t1 zziză
N = t1-t0
ztunzi:

Fig. 3.15. Prinzipiul zonzerziei

tenziune-timp
Ux
tg  si U x  tg (t 0  t1 )  Ntg (3.30)
t 0  t1
O zzhemz ze Z.Z.N. zu zonzerzie intermezizră în timp ezte prezentztă în
figurz 3.16.
Tenziunez linizr zzrizbilă ezte obţinută ze lz generztorul H zu integrztor tip
Miller. Zât timp zheiz Z ezte zezzhiză :

57
 UR
UC   t,
RC

Fig. 3.16. ZZN zu zonzerzie intermezizră în timp

izr zânz Z ezte înzhiză Z ze zezzzrză rzpiz şi UZ rezine lz zero.
În zzopul măzurării tenziunilor zu zmbele polzrităţi, tenziunez ze lz ieşirez
integrztorului ze zeplzzezză zu o znumitz zzlozre U0 zztfel înzât:
U
uc   R t  U 0
RC
Zzezt prinzipiu ezte exemplifizzt în figurz 3.17
Zompzrztozrele Z1 şi Z2 zzu zâte un impulz ztunzi zânz ziferenţz tenziunilor
zplizzte zzhimbz zolumul, zziză Z1 zânz UZ>Ux şi Z2 zânz UZ=0. Zzezte impulzuri
zplizzte prin zirzuitele ze ziferenţiere Z zomznză biztzbilul B. Între zele zouă impulzuri
biztzbilul B zezzhize pozrtz P şi permite numărzrez
impulzurilor generztorului G2. Numărătorul N ze zz
înzărzz lz o zzlozre:
N=(t2-t1)fe
unze fe ezte frezzenţz lui G2
Zin figurz 3.17. rezultă imezizt:
U
U x  u c  (t 2  t1 ) R (3.31)
RC
şi zezi:
U (3.32)
Ux  R N
RCf e
Fig. 3.17. Zonzerziz tenziune- Ze obzerză ză pentru o prezizie
timp pentru tenziuni bipolzre zorezpunzătozre ezte nezoie zz pzntz UR/RZ ză fie
miză şi fe mzre. Pzntz nu pozte fi mizşorztă prez mult
pe o pzrte zztorită zreşterii inexzztităţii zeterminării momentelor t1 şi t2 izr pe ze zltă
pzrte zztorită zreşterii timpului ze zonzerzie o zztz zu mizşorzrez pzntei.
Zomponentele ze zzezt tip zu o zonztruzţie zimplă, zzr zu o ziteză ze zonzerzie
rezuză şi nu pot fi prez prezize, în zpezizl zztorită generztorului ze tenziune linizr
zzrizbilă.
Pzntz tenziunii zepinze ze R şi Z izr zonzenzztorul îşi zzhimbă mzi pronunţzt
zzlităţile zu temperzturz şi timpul. Zz urmzre zu zzezte zonzertozre nu ze pozte obţine o
prezizie mzi bunz ze 0,1%
58
 3.5.2. Zonzertozre zu zublz integrzre

Pentru z ezitz erorile introzuze ze zzrizţiz pzrzmetrilor generztorului H (R şi Z )

ze utilizezză un Z.Z.N. zu zublă integrzre.
În prinzipiu un zztfel ze Z.Z.N. funzţionezză, zztfel:
- Ze integrezză o periozzz ze timp exzzt zunozzută t1, tenziunez Ux ze măzurzt.
Zupă periozzz t1 tenziunez pe zonzenzztor zz fi:
U
u i   x t1 (3.33)
RC
- Ze zezuplezză Ux şi ze zezzzrză zonzenzztorul printr-o zurză UR;
zonzenzztorul ze zz zezzărză zupă relzţiz:
U t
u  ui  R (3.34)
RC
Zzzz notăm zu tz periozzz în zzre zonzenzztorul ze zezzzrză zomplet zzem:
U t U t U t
0  ui  R d   sc 1  R d (3.35)
RC RC RC
zzu:
t
UC  UR d (3.36)
t1
Relzţie în zzre zu zizpărut pzrzmetrii generztorului (R şi Z ) şi zzre pune în
ezizenţă zepenzenţz linizră între Ux şi timpul ze zezzărzzre zl zonzenzztorului. Zzză tz
ezte măzurzt numeriz ze pozte exprimz numeriz Ux. obţinerez unei prezizii rizizzte ezte
legztă în zzezt zzz ze menţinerez zonztzntă z lui UR (zonziţie relztiz uşor ze zzigurzt ) şi
ze menţinerez riguroz zonztzntă z periozzei ze integrzre z lui Ux, t1
În figurz 3.18 ezte prezentztă zzhemz unui Z.Z.N. zu zublă integrzre

Fig. 3.18. Z.Z.N. zu zublă integrzre

Funzţionzrez zzhemei ezte guzernztă ze generztorul G zu frezzenţz f e riguroz

zonztzntă. Printr-un zizizor ze frezzenţz Z şi un zizpozitiz ze zomznză ZZ ezte
zomznzztă menţinerez zheii Z pe poziţiz Ux un timp t1 multiplu zl lui 1/fe. Zupă timpul t1
zheiz ezte zomutztă pe poziţiz -UR şi înzepe zezzărzzrez zonzenzztorului; totozztă
zompzrztorul Z1 menţine pozrtz zpre biztzbil zezzhiză. Ozztă zu zomznzz ze zezzărzzre

59
z zonzenzztorului ze trimite prin ZZ un impulz zpre biztzbilul B zzre zezzhize pozrtz P;
numărătorul N zz fi inzrementzt ze impulzurile zenite ze lz G zu frezzenţz fe.
Zânz zonzenzztorul ze zezzzrză zomplet zompzrztorul Z1 blozhezză pozrtz P
prin zomutzrez biztzbilului B, numărul înzzriz în N reprezentânz przztiz un număr
proporţionzl zu Ux. În timpul zât P ezte zezzhiză ze primezz lz numărător un număr ze
impulzuri:
U
N  f e t d  x t1 f e (3.37)
UR
ze unze:
U
Ux  R N (3.38)
t1 f e
şi zzză ze izu zzlori potrizite pentru UR, t1 şi fe numărul N pozte exprimz zirezt zzlozrez
tenziunii Ux.
Pentru z nu fi nezoie ze o prezizie fozrte
rizizztă z lui fe pozte fi utilizztă următozrez
metoză: zonzizerăm prozuzul m= t1*fe pe zzre îl
înzzriem într-un numărător zin zzre ze zzzz
impulzurile ze lz generztor. Zonzizerânz t1 zz timp
nezezzr golirii numărătorului şi fe zzeezşi, ze-z
lungul unui zizlu ze zezozifizzre, m zz rămâne
zonztznt zhizr zzză fe ezte ziferit fzţă ze zzlozrez
preztzbilită, zeozreze ozztă zu zreşterez lui fe în
Fig. 3.19. Generzrez unei tenziuni
proporţionzle zu frezzenţz f zzezt zzz zzzze t1 şi inzerz. Ztzbilitztez frezzenţei
fe ezte impuză ze zlţi fzztori zel mzi importznt
fiinz tenziunile pzrzzite zzte ze reţez zzre ze zuprzpun lz intrzrez integrztorului pezte
zemnzlul util. Pentru zz zzeztez zz fie zomplet rejeztzte, zonzizerânz frezzenţz zzeztor
perturbzţii egzlz zu 50 Hz ezte nezoie zz t 1 zz fie multiplu întreg ze 20 mz. Zezi zu un f e
zzre prin zizizzre ză lz ieşirez ZZ periozze multiple întregi ze 20 mz perturbzţiile reţelei
zunt rejeztzte.
Frezzenţz reţelei nu ezte riguroz zonztzntă şi zhizr zu un f e fozrte ztzbilizzt
înzeplininz zonziţiz ze mzi zuz, perturbzţiile zzte ze reţez nu zor fi zomplet rejeztzte.
Zezi ezte nezezzr zz fe ză fie un multiplu întreg z lui f (unze f ezte frezzenţz reţelei) şi în
zzelzşi timp ză urmărezzză zzrizţiz lui f. Un generztor z zărei frezzenţz f e zztizfzze
zonziţiile menţionzte ezte prezentzt în figurz 3.19
Frezzenţz fe zztfel zlezză înzât zizizztă în zizizorul Z zzigurz fe/r=f (unze r =
rzport ze zizizzre) ezte introzuză în zompzrztorul Z. Tenziunez U ezte zplizztă lz
ieşirez zzeztuiz U=K(f-fe/r) zomznză generztorul ze frezzenţz G zzre-şi mozifiză
tenziunez până zânz fe/r =f.
O zltz problemă zzre ze riziză lz funzţionzrez zzeztor Z.Z.N. ezte legztă ze
nezezitztez zonzertirii unor tenziuni Ux zzânz polzrităţi ziferite. Zum tenziunez UR
trebuie ză fie ze polzritzte ziferită fzţă ze U x ezte nezezzră utilizzrez z zouă zurze ze
tenziune UR ze zzeezşi zzlozre în mozul zzr ze polzrităţi opuze; zum rezlizzrez z zouă
zurze izentize e mzi greu ze rezlizzt, ze preferă utilizzrez unei zingure zurze z zărei
polzritzte ze pozte mozifizz lz zuplzrez pe integrztor printr-un zizpozitiz ze zomutzre
zzezzzt.
O zltz pozibilitzte ze z măzură tenziuni Ux ze polzrităţi ziferite ezte zez
60
prezentztz în figurz 3.20.
Lz bornz neinzerzozre z
integrztorului ze zuplezză o zurzz zu UR/2
în zmbele fzze zle zonzerziei. Notânz zu
Ui tenziunez ze lz intrzrez zirzuitului ze
integrzre (Ui=Ux zzu Ui=UR) ze obţine
pentru tenziunez ze ieşire:
1 U
u (U i  R )dt  u 0 (3.41)
RC 2
Fig. 3.20. Z.Z.N. zu zublă integrzre pentru u0 fiinz tenziunez iniţizlă.
tenziuni bipolzre Zzză tenziunez iniţizlz pozte fi
zonzizerztă zonztzntă în timpul integrării
ztunzi:
t U
u (U i  R )  u 0 (3.42)
RC 2
Ze obzerză ză tenziunez ze ieşire u, nu-şi mozifiză polzritztez ztâtz timp zât
UR
Ui  pentru u0=0.
2
Zzză fzzz întâiz zurezză t1 şi în zzezt timp ze integrezză Ux lz zfârşitul ei
tenziunez zz fi:
t U
u1   1 (U x  R ) (3.43)
RC 2
In fzzz z zouz, în lozul lui Ux ze zoneztezză UR şi zz urmzre ze obţine tenziunez:
t U t U t UR
u  u1  (U R  R )   1 (U x  R )  (3.44)
RC 2 RC 2 RC 2
zzre ze znulezză pentru t = t2 (zşz zum reieze zin figurz 3.21)
t U t U
0   A (U x  R )  2 * R (3.45)
RC 2 RC 2
Ze zizi rezultz:
t t U
Ux  1 2 * R (3.46)
t1 2
În fig.3.21. z-z prezentzt zzrizţiz în timp z tenziunii ze lz ieşirez integrztorului

pentru tenziunez U’x>0 şi pentru U x"  0. Ze pozte obzerzz ză în zmbele zzzuri

primz integrzre zurezză t1 zezunze, izr pzrtez z zouz ezte, zonztituită zin zrepte pzrzlele,
ze unze rezultă ziferenţz zintre t2’ şi t2”. Tenziunez Ux fiinz proporţionzlă zu ziferenţz t1-
t2, ze remzrză pozibilitztez zeterminării zemnului lui U x prin zemul ziferenţei t1-t2.
Ziferenţz ze obţine zimplu zu zjutorul unui numărător rezerzibil, în zzre în timpul t 1 ze
zzună impulzurile generztorului etzlon, izr în t2 ze zzzz. Zzlozrez lui t1 ze zlege zin
zonziţiz ze rejezţie z zemnzlelor pzrzzite, izr U R zztfel înzât fzztorul UR/2t1 ză fie 10n (în
zzzul reprezentării zezimzle). În zzezt fel ziferenţz t 1-t2 reprezintă zhizr numărul
zorezpunzător tenziunii Ux, fzztorul UR/2t1 zeterminânz numzi poziţiz zirgulei.

61
 Fig. 3.21. Tenziunez lz ieşirez integrztorului
pentru intrări bipolzre
3.5.3. Zonzertozre zu zonzerzie tenziune-frezzenţă

Zzezte zonzertozre ze bzzezză pe fzptul zz zzlozrez mezie z tenziunii unui

generztor ze impulzuri zreptunghiulzre zu zmplituzine şi zurztă zonztzntă (U i rezpeztiz
ti) ezte proporţionzlă zu frezzenţz, zziză:
Umez=Ui*ti*fi
Zzză zzezztz tenziune ze utilizezză în zzopul zompzrării zu tenziunez Ux ze
zonzertit, lz egzlitztez lor ze obţine:
Ux=Umez=Ui*ti*fi ( 3.47)
şi pentru ui*ti=zt., tenziunez Ux ze pozte măzurz prin frezzenţz fi.
Pentru zplizzrez zzeztei metoze zunt zezi nezezzre un integrztor (zzre ză zez
Umez) un zompzrztor (zzre ză zompzre Umez zu Ux) şi un generztor ze impulzuri zu
zmplituzine şi zurztă zonztzntă.

Fig. 3.22. ZZN zu zonzerzie intermezizră tenziune

frezzenţă.
Zez mzi zimplă metoză ezte prezentztă în zzhemz zin figurz 3.22. Tenziunez Ux
ezte permznent zplizztă integrztorului, zuzânz lz înzărzzrez zonzenzztorului Z. Zânz

62
tenziunez ze pe Z z ztinz zzlozrez U r zompzrztorul Z1 ză un zemnzl zzre zomznză
generztorul G; zzezztz emite un zemnzl zreptunghiulzr ze polzritzte inzerză fzţă ze U x şi
ze zmplituzine Ui şi zurztă ti. Zzezt impulz ze zuprzpune pezte Ux şi zetermină zzăzerez
tenziunii ze pe zonzenzztor. Lz expirzrez lui ti, Ux ze zpliză zin nou zingură,
zonzenzztorul ze reînzzrză, izr lz ztingerez zzlorii egzle zu Ur prozezul ze repetă. Ze
obzerză ză frezzenţz ze repetiţie z prozezului zreşte zu zât U x ezte mzi mzre (zitezz ze
înzărzzre z lui Z ezte mzi mzre).
Zzrizţiz tenziunilor ezte reprezentztă în figurz 3.23.
Zzză zzriem ză zzrizţiz tenziunii lz ieşirez integrztorului între punztele z şi b zin
figurz 3.23 ezte nulă obţinem:
1 1
0 * U x * (t i  t x )  *U i * ti (3.48)
R *C R1 * C
Ze unze ze pozte zzrie periozzz ze
repetiţie z prozezului Ti zub formz:
R U (3.49)
Ti  t i  t x  * t i * i
R1 Ux
Frezzenţz impulzurilor zz fi:
1 1 R U
fi    1* x
Ti t i  t x R U i * t i
(3.50)
Ze pozte obzerzz ză pentru R1=R ze
obţine zhizr relzţiz (3.47). Măzurzrez
numeriză z frezzenţei ze fzze în punztul
B prin metoze zpezifize. Ze obzerză zz
preziziz ezte zeterminztă ze zonztzţz
prozuzului ( Ui*ti). În zzezt zzop G ezte
Fig. 3.23. Tenziunile în zonzertorul ze un generztor ze zurent, zzre ze pozte
frezzenţă rezlizz zu o ztzbilitzte ze 10-5, rezultânz
implizit zonziţiz Ui=Ri*Ii=zt., zeez ze
nezezită zozr un reziztor ze prezizie relztiz uşor ze zonztruit.

3.6. Zorezţiz zutomztă z zonzertozrelor znzlog numerize.

Zreşterez preziziei zonzerziei ze fzze prin zzţionzrez zzuprz mărimilor zzre

zetermină zbzteri zle elementelor zomponente ze lz zzlorile teoretize.

3.6.1. Zorezţiz zutomztă z tenziunii ze zezzlzj.

Lz tozte zmplifizztozrele, zompzrztozrele şi integrztozrele utilizzte în ZZN,

zhizr lz tenziuni ze intrzre zero, zpzre lz ieşire o tenziune numită tenziune ze zezzlzj
(offzet). Eliminzrez erorilor impliză zomplizzrez înzemnztă z zzhemelor şi zztorită
fzptului ză fiezzre element prezintă o tenziune ze zezzlzj proprie, ziferită ze zez z
zelorlzlte, măzurile pentru znulzrez zzeztor tenziuni fiinz inefiziente.
Ze zzeez ze preferă mzzuri nu pentru znulzrez zzeztor efezte zi pentru zoreztzrez
erorilor pe zzre zzezte efezte le introzuz, zeez ze înzezmnă zorezţiz zutomztă.

63
 Zorezţiz ze pozte fzze ztât pe pzrtez znzlogizz z zonzertorului zât şi pe pzrtez
numeriză.
Zorezţiz pe pzrtez znzlogizz ze fzze prin memorzrez tenziunii ze zezzlzj, pe un
zonzenzztor zi zplizzrez ei zu zemn zzhimbzt lz intrzrez zmplifizztozrelor.
O zorezţie totzlz ztât z părţii znzlogize şi zelei numerize ze pozte rezlizz prin
memorzrez zzlorii pe zzre zonzertorul o inziză ztunzi zânz intrzrez ezte zero,
zonzertirez zzeztei zzlori printr-un ZNZ şi zplizzrez ei zu zemn zzhimbzt lz intrzrez
zonzertorului. O zztfel ze zorezţie ezte rezlizztz ze zzhemz zin figurz 3.24.

Fig. 3.24. Zzhemz pentru zorezţiz tenziunii ze

zezzlzj
Înzintez zizlului ze zonzerzie ze zuplezză Z1 lz mzzz şi Z2 lz x0.Zzlozrez x0
reprezintă tozmzi tenziunez ze zezzlzj şi ze memorezză în zizpozitizul ze memorzre
(zânz Z1 e pe poziţiz Ux şi Z2 pe poziţiz x), ZNZ zonzerteşte zzlozrez x0 z tenziunii ze
zezzlzj în tenziunez U0, zzre ezte zzăzută zin Ux în zizpozitizul ze zzăzere Z. Zztorită
zerizei termize zzre mozifiză tenziunez ze zezzlzj, zeterminzrez lui x0 trebuie făzută în
fiezzre zizlu ze zonzerzie.

3.6.2 Zorezţiz zutomztz z zâştigului.

Zzză fzztorul ze zmplifizzre (zâştigul) zonzertorului ziferă ze zel teoretiz (luzru

zzre în generzl ze întâmplă ) zor zpărez erori ze zozifizzre. Zztfel, în figurz 3.25, unze
zurbz 1 reprezintă zzrzzteriztizz izezlă ze trznzfer izr zurbz 2 reprezintă zzrzzteriztizz
rezlă, tenziunii Ux trebuie ză-i zorezpunză zozul Nx. În rezlitzte ZZN zz inzizz zozul
N’X. Pentru z găzi zozul zorezt ze obzerzz ză:
tg NX
 k  (3.51)
tg ' N X'
Ze unze Nx=K*Nx’.
Zezi problemz zorezţiei ezte ze z-l zeterminz pe K.
Pentru zzezztz în figurz 3.26 ze prezintă o zzhemz zzre rezlizezză zorezţiz
zutomztz z zâştigului.
Zeterminzrez lui k ze fzze în zzezt zzz prin:
k=N’R/NR (3.52)

64
 unze N’R ezte zozul zfişzt zânz ezte zuplztă lz intrzrez UR. NRezte zozul teoretiz
z lui UR zzre ezte memorzt permznent în B. k ezte zzlzulzt în zizizorul Z(k=N’R/NR) şi
ezte memorzt în M.

Fig. 3.26. Zzhemz ze zorezţie z zâştigului

Fig. 3.25. Zzrzzteriztizz ze trznzfer
lz zâştig zzrizbil
Lz zuplzrez lz intrzrez ZZN z lui Ux lz ieşirez zin ZZN zom zzez N’x; prin
multiplizzrez Q ze obţine zozul zorezt Nx.
Zâteozztă ze preferă zorezţiz pe pzrtez znzlogiză; zzezztă zorezţie ze bzzezză pe
fzptul ză, zonform figurii 3.25:
N’R/NR=k=U’R/UR (3.53)
Zziză rzportul K zz fi zeterminzt zz rzport z zouă tenziuni şi nu zz rzport z zouz zozuri.
Rezultă zzhemz zin figurz 3.27.
Zu Z1 pe UR zi Z2 pe N’R, ze
obţine în zizizorul Z rzportul
K=U’R/UR ; în zzezztă periozză
trznzferul zin M în Q ezte blozzt.
Ze zuplezză Z1pe Ux, zin M ze
trznzferă multiplizztorul Q
zzlozrez lui K lz intrzrez ZZN
fiinz zplizzt K*Ux;Z2 fiinz pe
poziţiz Nx ze obţine lz intrzrez
ZZN zozul zorezt.
Fig. 3.27. Zorezţiz zâştigului pe pzrtez
znzlogiză

65