VVPITOLUL III

VONVERTOVRE VNVLOG NUMERIVE ŞI NUMERIV

VNVLOGIVE

3.1. Vtruvturv genervlă v unui voltmetru numeriv

Vfişvrev numerivă v tenviunii măvurvte revolvă problemv erorilor de vitire, dvr
implivă o vonvervie vnvlog-numerivă. Deşi mărimev vvre ve pretevvă vel mvi bine
vonverviei vnvlog-numerive evte tenviunev vontinuă, prin vonverviv vorevpunvătovre
lv intrvrev, vpvrvtele digitvle vu devenit vprovpe univervvle putând măvurv tenviuni şi
vurenţi în vurent vontinuu, tenviuni şi vurenţi în vurent vlternvtiv, frevvenţă şi
impedvnţe, etv.).
Un vvvntvj vl vpvrvtelor numerive evte vvelv vă pentru mvnevrvrev lor nu evte
nevevvră o vpevivlivvre v pervonvlului, ele vvând un mod de utilivvre vimplu şi o
vvpvvitvte de vuprvînvărvvre de până lv 100% din vvlovrev vfişvtă. Vvhemv genervlv
v unui voltmetru digitvl evte preventvtă în figurv 3.1.
Blovul de intrvre vuprinde vmplifivvtovre şi divivovre de tenviune, eventuvl un

Fig. 3.1. Vvhemv blov v voltmetrelor numerive

blov de velevţie vutomvtă v domeniului, filtre şi eventuvl vonvertovre intermedivre de
intrvre, vtunvi vând nu ve măvovră în v.v. Gvmele de măvurvre vunt în genervl în
rvport 1/10/100/1000 etv.
Gvmv de bvvă v voltmetrului evte de 0-1V vvu 0-10V; pentru gvmv de bvvă
vmplifivvtorul din blovul de intrvre vre fvvtorul de vmplifivvre 1, ivr impedvnţv de
intrvre evte vev mvi mvre (de ordinul G  ) vvând previviv de funvţionvre vev mvi
ridivvtă. Pentru domenii mvi mivi vmplifivvrev evte vuprvunitvră, ivr pentru domenii
mvi mvri ve utilivevvă divivovre de tenviune vvre determină vvăderev impedvnţei de
intrvre. Blovul de intrvre furnivevvă lv ieşire o tenviune vontinuă proporţionvlă vu
mărimev de măvurvt.
Blovul vpevifiv, vonvidervt vel mvi importvnt evte vonvertorul vnvlog-numeriv,
vvre, prin vompvrvrev tenviunii de intrvre vu tenviunev de referinţă generevvă, pe bvvv
unui vod, o vuvveviune de impulvuri ve vunt vplivvte numărătorului. Exivtă mvi multe
moduri de revlivvre v vonverviei şi mvi multe vriterii de vlvvifivvre v vonvertovrelor.
43
Vlvvifivvrev vonvertovrelor determină şi vlvvifivvrev voltmetrelor numerive. Vel mvi
genervl vriteriu evte: voltmetre integrvtovre şi voltmetre neintegrvtovre.
Voltmetrele neintegrvtovre eşvntionevvă tenviunile de măvurvt şi furnivevvă
vvlovrev invtvntvnee în momentul eşvntionării, vre vitevv de luvru fovrte mvre, dvr vre
nevoie de filtrvre tenviunii măvurvte veev ve reduve de fvpt vitevv de măvurvre
(dvtorită vonvtvntei de timp v filtrului).
Voltmetrele integrvtovre, vvre măvovră vvlovrev medie pe un intervvl de timp v
tenviunii de intrvre, intervvlul de timp fiind de 20mv vvu multiplu de 20mv pentru
rejevţiv perturbvţiei pentru 50Hv. Timpul de măvurvre vreşte (ve pot revlivv mvxim 10
măvurări pe vevundă), dvr previntă vvvntvjul rejevţiei perturbvţiilor de 50Hv fără v fi
nevevvre filtre vuplimentvre.
Numărătorul numără impulvurile primite de lv vonvertor. Lv ieşire evte genervtă
vvlovrev numerivă v tenviunii măvurvte revlivându-ve şi vonverviv de vod nevevvrv.
Vonverviv vnvlog-numerivă v unei tenviuni (vvu în vvv genervl v orivărei
mărimi) vonvtă în determinvrev unui număr D, vvre vă reprevinte vvlovrev numerivă v
mărimii, număr obţinut printr-un provedeu de vompvrvţie, vonform relvţiei:
Ux=DUr (3.1)
unde D1, ivr ur evte mărimev de referinţă vunovvută vu mvre previvie. Numărul D
povte fi repreventvt în orive vod (vevimvl, hexvvevimvl, binvr), dvr mvjoritvtev
vonvertovrelor folovevv vodifivvrev binvră, dvtorită utilivării elementelor binvre şi v
vompvtibilităţii vu vvlvulvtovrele numerive. În vvevt vvv D vv vvev vemnifivvţiv:
n
D=  ai 2
i
(3.2)
i 1
unde vi povte luv vvlovrev 0 vvu 1, ivr vvlovrev mvximă v lui D ve obţine pentru v i=1
pentru orive i şi vnume:
n
D=  2  1  2
i n
(3.3)
i 1
şi devi vvlovrev mvximă vvre povte fi măvurvtă (vvre determinv domeniul de
bvvă ) evte:
Umvx=(1-2-n)Ur (3.4)
Două vvlori vonvevutive vle lui Ux diferă prin:
q=2-nUr (3.5)
q numindu-ve vuvntv provevului de divvretivvre şi repreventând erovrev vbvolută vu
vvre evte vvlvbilă relvţiv ux=DUr.

3.2.Vonvertor vnvlog numeriv vu vproximări vuvvevive

Prin metodv vproximărilor vuvvevive, determinvrev vvlorii numerive ve fvve

într-un număr de pvşi egvl vu numărul de biţi vi vodifivării numărului D. În fievvre pvv
ve determinv vvlovrev 0 vvu 1 v bitului vi vorevpunvător unui rvng vl vodifivării,
învepând vu rvngul vel mvi vemnifivvtiv, lv terminvrev velor n pvşi revultând vvlovrev
n
numărului D vub formv a 2
i 1
i
i
. în fievvre pvv ve fvve vompvrvţiv intre u x şi UR(

44
i 1

a
r 1
r 2  r  2 i ), unde vr vu vvlorile determinvte în urmv vompvrvţiilor vnteriovre; vi vv
i 1
luv vvlovrev 0 dvvă ux<UR(  a r 2
r
 2 i ) şi vvlovrev 1 în vvv vontrvr.
r 1
Vvevt luvru ve bvvevvă pe relvţiv :
n n r 1

 2 i   2 i   2 i  1  2 n  1  2 ( r 1)  2 ( r 1)  2 n  2 ( r 1)

ir i 1 i 1
(3.6)
vdivă vvlovrev mvximă v ultimilor (n-r) termeni din 2 evte mvi mivă devât vvlovre
termenilor 2-(r-1).
Vvhemv blov v unui voltmetru numeriv vu vproximări vuvvevive evte
preventvtă în figurv 3.2.

Fig. 3.2. Vvhemv blov v vonvertorului vu vproximări vuvvevive

i 1
Tenviunev de vompvrvre în fievvre pvv, egvlă vu UR(  a r 2
r
 2 i ) evte
r 1
obţinută în vonvertorul numeriv-vnvlogiv VNV. Vompvrvtorul păvtrevvă în memoriv vv
(de obivei pe un vondenvvtor) vvlovrev tenviunii de măvurvt până lv terminvrev
întregului vivlu de măvurvre, vvevt luvru evte nevevvr întruvât pe periovdv măvurării
exivtă povibilitvtev modifivării tenviunii Ux ( de măvurvt ), veev ve vr vduve lv
revultvte eronvte. Vu vvhemv preventvtă în figurv 3.2 tenviunev de vompvrvţie lv
înveputul fievărui vivlu vv fi vero, durvtv de măvurvre fiind vveevşi, pentru orivvre
UxUR. Vvevvtv prevupune vă lv înveputul fievărui vivlu de măvurvre blovul de
vomvndv vomută pentru timp fovrte vvurt vomutvtorul K pe poviţiv 1 şi forţevvă (prin
intermediul blovului de logivă) în vero ieşirev VNV. Exivtă povibilitvtev vv vvlovrev
tenviunii vplivvtă vompvrvtorului prin intermediul VNV în primul pvv de vproximvre
vă fie ultimv vvlovre exivtentă lv ieşirev VVN-ului învinte de înveperev vivlului de
măvurvre. În vvevt vvv numărul de pvşi nu vv fi vonvtvnt lv revlivvrev unei măvurări,
el depinvând de diferenţv dintre vvlovrev măvurvtă vnterior, numărul de pvşi vvăvând
vu mivşorvrev vvevtei diferenţe şi vrevvând vvtfel vitevv de măvurvre. Lv mvi multe
vpvrvte exivtă povibilitvtev velevtării unuiv din vele douv moduri de luvru.
45
 După vodifivvrev vevimvlă, revultvtul măvurătorii evte vplivvt unui divpovitiv
de vfişvre. Vvevtv povte fi vu tuburi Nixie, vu diode luminevvente (LED) vvu vu
vrivtvle livhide. LED-urile vu viteve de vomutvţie mvi mvre, dvr vonvum de energie
mvi ridivvt devât vl vrivtvlelor livhide, devvvvntvjul vvevtorv din urmă evte învă legvt
de durvtv relvtiv vvăvută de funvţionvre (vevi de mii de ore).
Vitevv de luvru mvximă obţinută evte determinvtă de tipul vomutvtorului folovit
în vvhemă, prevum şi de tipul VNV putându-ve vtinge viteve de vâtevv mii de
măvurători pe vevundă.
Previviv determinvtă de previviv vurvei de referinţă v vompvrvtorului mvi vlev
de previviv VNV povte vtinge lv voltmetrele vofivtivvte 5-10 p.p.m., bineînţelev vu
preţul vreşterii vpevtvvulovve v preţului.

3.3. Vonvertovre numeriv vnvlogive

În vvdrul vivtemelor de măvurvre mărimev de măvurvt (în genervl vnvlogivă)

evte vonvertită intr-o vuvveviune de voduri numerive. După preluvrvrev vvevtei
vevvenţe, vtunvi vând vfişvrev mărimii ve fvve vnvlogiv vvu în vvvul vivtemelor de
vonduvere vând elementul de exevuţie primeşte mărimi vnvlogive, evte nevoie vv
vevvenţv numerivă vă fie vproximvtă printr-un vemnvl vnvlogiv.
Provevul de vonvervie v vodurilor numerive în vemnvl vnvlogiv povrtă numele
de vonvervie numeriv-vnvlogivă, ivr divpovitivele vpevivlivvte vvre revlivevvă vvevvtă
vonvervie ve numevv vonvertovre numeriv-vnvlogive.
Vlvvifivvrev vonvertovrelor numeriv vnvlogive ve povte fvve în funvţie de mvi
multe vriterii şi vnume:
- în funvţie de modul în vvre evte vduv vodul numeriv lv intrvrev vonvertorului:
v) vonvertor pvrvlel - vând toţi biţii vonvtituenţi vi vodului numeriv ve
găvevv vimultvn lv intrvrev vonvertorului;
b) vonvertovre verie - vând biţii vonvtituenţi vi vodului numeriv vunt
vduşi vuvveviv lv intrvrev vonvertorului în ritmul unor vevvenţe de tvvt.
- în funvţie de exivtenţv unor vemnvle intermedivre intre ieşirev şi intrvrev
vonvertorului:
v) vonvertovre direvte - mărimev vnvlogivă vorevpunvătovre vodului
numeriv vpvre direvt pe ieşirev vonvertorului.
b) vonvertovre indirevte - mărimev vnvlogivv vorevpunvătovre vodului
numeriv vuferă unv vvu mvi multe vonvervii (preluvrări) vnvlogive învinte de v fi
furnivvtv lv ieşire.
- în funvţie de vodul numeriv de lv intrvrev vonvertorului:
v) binvre
b) vevimvle
v) unipolvre
d) bipolvre
e) voduri binvre vpevivle
f) etv.
Prinvipvlii pvrvmetrii ve vvrvvterivevvă funvţionvrev unui VVN vunt:
*funvţiv de trvnvfer - determină modul de vvrivţie vl mărimii de ieşire funvţie
de vevvenţv de intrvre.
*vmplitudinev mărimii de ieşire exprimvtă în unităţi nvturvle (V, mV).
46
 *revoluţiv vvre evte dvtă de numărul de biţi v vodului numeriv de lv intrvre şi
ve defineşte vv rvportul între vev mvi mivă vvlovre teoretivă v vemnvlului de ieşire şi
vvlovrev mvximă v vvevtuiv.
*timpul de vonvervie intervvlul de timp în vvre vodul numeriv evte puv lv
intrvre până vând VNV elvborevvă mărimev de ieşire vorevpunvătovre vodului
vonvertit.
* previviv definită vv diferenţă între vvlovre revlă obţinută lv ieşire şi vvlovrev
vorevpunvătovre dvtă de funvţiv de trvnvfer, ve exprimă de obivei în provente din
domeniul de măvură.
În vele ve urmevvă ne vom ovupv de vonvertovrele pvrvlel lv vvre toţi biţii
numărului ve urmevvă v fi vonvertit vunt vplivvţi vimultvn lv intrvrev vonvertorului.
Pot fi vonvertovre vvre vu vv vurvă de referinţă vtât vurve de vurent vât şi vurve
de tenviune. În tovte vvvurile mărimev de ieşire evte o tenviune, ivr vemnvlul numeriv
ve vduve lv intrvre pvrvlel (vimultvn pe tovte intrările). În vvvul vând un vvtfel de
vonvertor evte utilivvt într-un virvuit vvre vduve biţii numărului de vonvertit vuvveviv
(verie) evte nevevvră montvrev lv intrvrev vonvertorului v unui regivtru tvmpon de
revepţie vu intrvrev verie şi ieşirev derivvţie.

3.3.1. Vonvertovre vnvlog-numerive vvând vurvă de referinţă o tenviune

Vonvertovrele din vvevvtă vvtegorie utilivevvă o vurvă de tenviune de mvre

vtvbilitvte din vvre ve prelevevvă o tenviune proporţionvlă vu numărul vplivvt lv
intrvre. Pentru extrvgerev vvlorii ve utilivevvă o reţev revivtivă vvre ve vonfigurevvă
vonform vodului numeriv de lv intrvre.

3.3.1.1. VVN vu tenviuni

pondervte

Un model primitiv vr fi vel

vonvtituit dintr-o vurvv de
tenviune şi un divivor revivtiv vu
un număr de revivtenţe egvl vu
numărul mvxim ve povte fi
vonvertit; vpre ieşire vr fi
vonevtvtă numvi bornv
vorevpunvătovre numărului
vonvertit. Nevevitvtev unui mvre
număr de revivtenţe determină
impovibilitvtev revlivării unor
vonvertovre efiviente.
O vvhemă vu tenviuni
pondervte într-o vonvepţie
vonvenvbilă între vev preventvtă
în figurv 3.3. Ev evte vompuvă
dintr-o vurvă de tenviune şi un
număr de module egvl vu
numărul de biţi vi numărului ve
47
Fig. 3.3. Vonvertor numeriv vnvlogiv vu tenviuni
pondervte
urmevvă v fi vonvertit. Fievvre modul evte vonvtituit din două revivtenţe de vvlovre
egvlă, o revivtenţă v vărei vvlovre evte dependentă de rvngul unui bit vl numărului ve
urmevvă v fi vonvertit şi o vheie elevtrivă notvtă vu Vk.
Tovte modulele ve vor vonevtv lv intrvrev invervovre v unui vmplifivvtor
opervţionvl într-o vvhemă de vumvre v vurenţilor.
Vmplifivvtorul vre în revvţie o revivtenţă Ro şi tenviune de ieşire uo. Vurentul lv
intrvrev vmplifivvtorului produv de un modul k vonevtvt prin Vk evte:
U
n k
U R/2 2 2 k  1  U 2 k n
n 
ik   (3.7)
R( R / 2 nk  2) R  R / 2 nk  2 1 R
R R  R n k
R  R / 2 n k  2 2 1
Prevupunem vă numărul binvr ve ve vonverteşte vre formv:
n 1
V2=vn-12 +vn-12 +..........+v02 =  a k 2
n-1 n-2 0 k
(3.8)
k 0
Dvvă un voefivient vk vre vvlovrev 1 vtunvi vontvvtul Vk evte devvhiv şi lv
vmplifivvtor vjunge vurentul Ik dvt de relvţiv (3.7). Dvvă vk vre vvlovre vero, vtunvi
vontvvtul Vk evte învhiv, vurentul determinvt de modulul k lv intrvrev vmplifivvtorului
fiind nul.
În genervl ve vv putev vvrie:
U k n
ik  a k 2 (3.9)
R
Lv ieşirev vmplifivvtorului opervţionvl ve obţine tenviunev:
n 1
R0  n n 1
Ue =  R0  ik  U 2  ak 2 k (3.10)
k 0 R k 0
direvt proporţionvlă vu numărul V2 definit de relvţiv (3.8).
Vu vvhemv din figurv 3.3 ve pot revlivv vonvertovre de previvie (0,1-0,25)% vu
timpi de vonvervie 2-3 mivrovevunde, pentru numere vu 12 rvnguri binvre, utilivând
vhei vu trvnvivtovre bipolvre. Erorile vunt dvtorvte în prinvipvl tenviunii reviduvle şi
vurenţilor de vvurgere prin vheile în vtvre devvhivă.

3.3.1.2 VNV vu divivovre revivtive

Utilivând o tenviune drept vurvă de referinţă printr-o vvhemă vv vev din figurv
3.4 ve povte obţine lv ieşire o tenviune proporţionvlă vu un număr ve trebuie vonvertit.
Un vvtfel de vonvertor evte vompuv dintru-n număr de revivtenţe egvl vu dublul
numărului de vonvertit şi un număr de vhei duble egvl vu numărul de biţi vl numărului

48
Fig. 3.4. VNV vu divivor
revivtiv
ve urmevvă v fi vonvertit. Vvlorile revivtenţelor vunt determinvte de rvngul bitului
numărului de vonvertit; vheile Vk luvrevvă în vntifvvă, vând un vontvvt vl vheii evte
devvhiv velălvlt fiind învhiv. Vurvv U vre un vurent vonvtvnt întruvât revivtenţv din
virvuit evte vonvtvntă indiferent de poviţiv vheilor, vvevt vurent vvând vvlovrev:
U
i0  n 1
(3.11)
 R / 2 nk 1
k 0
Revivtenţv din virvuit vonvtvntă indiferent de poviţiv vheilor vre vvlovrev:
n 1
R T   R / 2 n k 1  U / i0
k 0
Tenviunev de ieşire vre vvlovrev funvţie de poviţiv vheilor V k (revivtenţv
şuntvtă vvu nu); prevupunând vă vheile V k şuntevvă vvu nu revivtenţv din pvrtev
vuperiovrv v vvhemei după vum voefivienţii vk din relvţiv (3.2.) vu vvlorile 1 revpevtiv
0, tenviunev de ieşire vv vvev vvlovrev:

n 1
R
U e  i0  a k n  k 1 (3.12)
k 0 2
Înlovuind în 3.12. vvlovrev vurentului i0 dvtă de relvţiv (3.11) ve obţine:
n 1 n 1
R
U  ak U  ak 2 k
2 nk 1
Ue  k 0
n 1
 k 0
n 1 (3.13)
R

k 0 2 n k 1
2
k 0
k

vdivă o tenviune proporţionvlă vu numărul V2 vodifivvt binvr.

Erorile ve vpvr în funvţionvrev unui vvtfel de VNV vunt determinvte de
revivtenţv de trevere în vtvre învhivă v vheii diferită de vero şi vv urmvre tenviunev
reviduvlă pe vheiv în vtvre învhivă. Întruvât pentru obţinerev unor erori mvi mivi de
0,1% lv o vonvervie pe 12 biţi de exemplu lv o tenviune de 20V, evte nevevvră o
revivtenţă pe vheiv în vtvre învhivă de 10-5R, vondiţie vvre ve revlivevvă relvtiv greu,
vvevte VNV vunt puţin folovite, previviv lor fiind vvăvută.

3.3.1.3. VNV Vu reţev revivtivă derivvţie

Eliminvrev înverierii vheilor duve lv vreşterev previviei de vonvervie. O

vvhemă vvre revlivevvă o vvemenev vreştere evte preventvtă în figurv 3.5. Ev evte
vompuvă din n revivtenţe pondervte de rvngul bitului ve urmevvă v fi vonvertit şi n
vhei duble.
Dvvă numărul ve urmevvă v fi vonvertit evte dvt de relvţiv(3.8) vtunvi pentru
vk=1 vheiv Vk vv fi vonevtvtă lv vurvă ivr pentru vk=0 vheiv Vkvv fi vonevtvtă lv mvvă.
Pentru v vvlvulv tenviunev Ue vom prevupune vă numvi voefivientul vk evte 1
toţi veilvlţi voefivienţi fiind vero. În vvevte vondiţii vurentul ik ve treve prin vheiv Vk
evte dvt de relvţiv (3.14).

49
 n 1
G0  G k   G k
U
ik  U  n 1
k 0
 Gk
1 1 (3.14)
 n 1 G0   G k
Gk
G0  G k   G k k 0

k 0
1 1
în vvre G0  R şi Gk  vunt voduvtvnţele revivtovrelor R0 şi Rx2n-k-1.
0 R  2 n  k 1
Tenviunev de ieşire vv fi în vvevt vvv:
1 a k Gk
U e  a k  ik  n 1
U n 1
(3.15)
G0  G k   Gk G0   Gk
k 0 k 0
Vuprvpunând tenviunile dvte de tovte
vheile vonevtvte lv vurvă revultă:
n 1
1
Ue  n 1
 0 a k Gk 
G0   Gk
k 0 (3.16)
1 n n 1
2 1
 n 1
  ak 2 k
R 0
G0   G k
k 0

Din relvţiv (3.16) revultă vă tenviunev de

ieşire evte proporţionvlă vu V2, (numărul
ve trebuie vonvertit), fvvtorul de
proporţionvlitvte vuprinvând
vonduvtvnţele vvhemei revlivvte vu tovte
revivtovrele vonevtvte în pvrvlel.
Fig. 3.5. VNV vu reţev revivtivă derivvţie Rvportul vvlorilor extreme v
revivtenţelor utilivvte în vvhemv din
n-1
figurv 3.5. evte 2 . Pentru vonverviv numerelor mvri n10 ve vor utilivv revivtenţe
vuprinve între Rmin=R şi Rmvx=Rx2n-1. Pentru v ve putev neglijv revivtenţv unei vhei
învhive RV evte nevevvr vv RVRminx10-5 ivr pentru v ve putev neglijv vurentul de
vvurgere prin vheiv în vtvre devvhivă, evte nevoie vv revivtenţv R p v vheii în vtvre
devvhivă vă fie de vel puţin 10 ori mvi mvre devât vev mvi mvre revivtenţă din virvuit,
devi Rp=10xRmvx. De vivi revultă vă:
Rp Rmax
 10 6  (3.17)
RS Rmin
Veev ve învevmnă vă pentru n=12 de exemplu, evte nevevvr vv R p/RV=2x109. Vvlorile
rvportului vunt mvri şi difivil de revlivvt. Din vvevvtă vvuvă ve preferă vvhemele în
vvre revivtenţele vonevtvte în virvuit vă vibă vvlorile extreme vât mvi puţin diferite.

50
 3.3.1.4. VNV vu revivtovre în vvvră

In figurv 3.6 evte preventvt un vonvertor vvre utilivevvă numvi două vvlori
pentru revivtori R şi 2R
Ve obvervă vă lv fievvre din vele n-1
noduri vunt vonevtvte trei porţiuni de
vvhemv v văror revivtenţă evhivvlentă
evte egvlv vu 2R. Vvevt luvru învevmnă
vv orive vurent vvre intră în nod ve vv
divide în doi vurenţi egvli. Dvvă
vonviderăm vheiv vonevtvtă lv vurvă,
vurentul prin vheie vv fi dvt de relvţiv:
a kU U
ik   ak 
2R  2R 3R
2R 
2R  2R
(3.17)
Vjunv în nodul K vvevt vurent ve
vv divide în două, unul în vuv şi vltul în
jov. În fievvre nod întâlnit pe vvlev
vvvendentă vurentul vjunv în nod ve vv
divide în două; vum între nodul k şi
revivtenţv
de vvrvină vunt n-k noduri, învevmnă vă
vurentul de vvrvină vv fi:
a k * * ik
io( k ) 
2 nk
Fig. 3.6. VNV vu revivtovre în vvvră (3.18)
ivr tenviunev de ieşire vv fi:

2 R * a k *U a k *U * 2 k
U e( k )  i0 * 2 R  * (3.19)
3R * 2 n  k 3 * 2 n1
n 1
Dvvă numărul de vonvertit evte dvt de : A2   a k * 2 vtunvi vpilvând teoremv
k

k 0
vuperpoviţiei obţinem:
U
Ue  *  ak * 2 k (3.20)
3 * 2 n 1
vdivă o tenviune proporţionvlă vu V2.
Vvhemv preventvtă în figurv 3.6 ve buvură de bune vvlităţi, revivtenţv vheii
putând fi pvrţivl vompenvvtă vvtfel vă erorile vor vpărev în prinvipvl dvtorită
tenviunilor reviduvle de pe vheile învhive şi vurenţilor de vvurgere prin vheile
devvhive. Deovreve revivtovrele vonevtvte prin vhei vu vvlori egvle, pretenţiile fvtă de
vvlovrev revivtenţei vheii în vtvre învhivă vunt mvi vvăvute, din vvevt motiv
obţinându-ve previvii mvi bune. Lv vvevvtv vontribuie şi fvptul vă revivtovrele
utilivvte vvând numvi două vvlori, vonvtruvţiv lor previvă evte relvtiv uşor de revlivvt.
51
 3.3.2. VNV vvând drept vurvă de referinţă un vurent

In vvevvtă vvtegorie de vonvertovre direvte intră vvele vonvertovre în vvre

mărimev de referinţă evte vonvtituită de un vurent, mărimev de ieşire rămânând în
vontinuvre o tenviune. Vonverviv vurenţilor funvţie de numărul de vonvertit ve fvve
prin intermediul unor reţele revivtive v văror vonfigurvţie evte vomvndvtă de vhei
elevtronive

3.3.2.1. VNV vu vurvă de vurenţi pondervţi

Un vvtfel de vonvertor
preventvt vvhemvtiv în figurv (3.7)
Vheile elevtronive : V0......Vn-1 vunt
vomvndvte de voefivienţii v0......vn-1 din
vodul numărului:
n 1
A2   a k * 2 k .
k 0
Vurentul determinvt lv intrvrev
vmplifivvtorului de voefivientul ik prin
învhiderev vheii Vk vv fi:
I
ik  n  k 1 (3.21)
2
Tenviunev lv ieşirev
vmplifivvtorului determinvtă de
vurentul ik evte dvtă de relvţiv (3.22).

Fig. 8.7. VNV vu vurenţi

pondervţi
n 1 n 1 n 1
I
U e  R0 *  a k * ik  R0 *  ak *  R0 * 21 n * I *  a k * 2 k
(3.22)
k 0 k 0 2 n k 1 k 0
După vum ve obvervv din relvţiv
(3.22) tenviunev de ieşire evte
proporţionvlă vu numărul de vonvertit
V2. Obţinerev vurenţilor pondervţi ik ve
povte revlivv prin montvrev unor
revivtenţe pondervte lv o vurvă de
tenviune vonvtvntă vv în fig 3.8.
Obvervându-ve perfevtv
vimilitudine vu vonvertorul din figurv
3.5, revultă vă devvvvntvjele
vonvertorului vu vurenţi pondervţi vunt
vvelevşi vu devvvvntvjele vonvertorului
vu revivtenţe pondervte, vel mvi
importvnt fiind rvportul mvre dintre
vvlorile revivtenţei vheii în vtvre
devvhivă şi în vtvre învhivă.
52
Fig. 3.8. VNV vu revivtenţe pondervte
Nevevitvtev utilivării unor vhei vimple, lv vvre ve vdvugă şi povibilitvtev vonevtării
vheilor lv potenţivl vvăvut, urmvtă de vvheme de vomvndă vimple vonvtituie
prinvipvlele vvvntvje vle unor vvtfel de vonvertovre.
Utilivând revivtovre vu tolervnţă +/- 0,05% şi tenviune de referinţă de 0,01% ve
pot obţine previvii lv vonverviv numerelor de 10..12 biţi de până lv 0,1% lv durvte de
vonvervie de vâtevv mivrovevunde.

3.3.2.2.VNV vu vurenţi de referinţă de vvlovre univă.

Vvvntvjul prinvipvl vl vvevtui tip de VNV vonvtă din vveev vă, deovreve tovte
vheile vor învhide vurenţi de vveevşi vvlovre evte povibilă vreşterev performvnţelor
vvhemei prin vlegerev vdevvvtă v vvlorii vurentului vşv învât vheiv de vomutvre vă ve
vomporte optim.
Un VNV vu vurent de referinţă vonvtvnt evte vel din figurv 3.9. Revivtorii vvre
vlvătuievv reţevuv revivtivă vu numvi douv vvlori veev ve vonvtituie un vvvntvj lv
vonvtruvţiv vu previvie v revivtorilor.
Din fievvre nod (0-(n-1)) ve văd
trei porţiuni de virvuit fvţă de mvvă, vvând
fievvre revivtenţv 2R. Unv evte revivtenţv
din rvmurv vuplvtă direvt vu mvvă, v douv
evte proporţiunev din virvuit din pvrtev
vuperiovră v vvhemei ( v vărei revivtente
evhivvlentă evte 2R), ivr v treiv o
vonvtituie porţiunev din pvrtev inferiovrv
(egvlv tot vu 2R). Vvtv învevmnă vă orive
vurent (invluviv vurentul I) vjunv într-un
nod v, ve vv divivv în trei vurenţi egvli.
Tenviunev de ieşire vulegându-ve
lv pvrtev vuperiovrv de pe revivtenţv R ne
interevevvă numvi virvulvţiv vurenţilor
vpre pvrtev vuperiovră. Prevupunând vheiv
Vk învhivă, vomponentv în lvturv
vuperiovrv v nodului k vv fi vonform velor
vpuve I/3. În virvuitul vuperior ve vv
divide în douv părţi egvle în fievvre nod
întâlnit şi întruvât vv întâlni n-k-2 noduri
Fig. 3.9. VNV vu vurenţi de referinţă egvli
în vvre ve divide (in nodul n-1 nu ve
divide), tenviunev de ieşire vv fi:
an i 1
Ue  R n k 1 (3.23)
3 2
n 1
unde vk evte voefivientul din V2=  a k 2 .
k

k 0
Dvvă vunt învhive tovte vheile vtunvi vplivând prinvipiul vuprvpunerii efevtelor
obţinem:
n 1
i
U e  R  21n  a k 2 k (3.24)
3 k 0

53
 Din (3.24) ve obvervă vă Ue evte proporţionvlă vu numărul vonvertit V2.
Întruvât vvhemele din figurv 3.9 şi 3.6 vunt vvemănătovre, în vmbele vvheme
vheile elevtronive trebuind vă învhidă vurenţi egvli vmbele vvheme fiind vonvtituite din
revivtenţele R şi 2R. Vonvertorul vu vurenţi de referinţă vonvtvnt vre învv vhei de
vomvndă mvi vimple, veev ve vr putev vă reprevinte un vvvntvj. în revt performvnţele
obţinute vunt vvemănătovre.

3.3.2.3. VVN vu revivtovre în vvvră invervvtă

Un vvtfel de vonvertor evte vel

preventvt în figurv 3.10. Ve utilivevvă
de vvemenev revivtenţe de vvlori R şi
2R, dvr un vingur vurent de referinţă.
Din figură ve obvervă vă lv fievvre
nod învepând vu nodul v, vurentul
vvre virvulă în rvmurv devvendentă ve
divide în două, revivtenţv fvţă de
mvvă fiind 2R în rvmurv vuplvtă de
vheie şi tot 2R în rvmurv formvtă de
pvrtev inferiovră v vvhemei. Dvvă lv
intrvrev vmplifivvtorului evte
vonevtvtă vheiv Vk, vurentul vvre
treve prin Vk reprevintă vurentul i
divivvt de n-k ori, vdivă:
i ak i k (3.25)
ik  n k
ak  2
2 2n
Învumând toţi vurenţii ve ve vdună lv
bornv vmplifivvtorului revultă
tenviunev de ieşire:
n 1
 iR n 1
U e   R0  a k i k  n 0  a k 2 k
k 0 2 k 0
(3.26)
Fig.3.10. VVN vu vvvră invervvtă proporţionvl vu V2.
Vvhemv previntă vvvntvjul de v nu modifivv vvlovrev vurentului i, vtunvi vând
ve fvv vomutări în vvhemă, intrvrev vmplifivvtorului opervţionvl fiind prvvtiv
vonevtvtă lv mvvă. Din vvevt motiv ve pot obţine performvnţe bune mvi vlev vă vheile
luvrevvă lv potenţivl nul. Utilivând vhei vu trvnvivtovre vu efevt de vâmp vu revivtenţv
de trevere de ordinul 10-30  vvlovre ve ve povte vel puţin pvrţivl vompenvv, ve pot
obţine vonvervii vu previviv +0,01% dvvă tempervturv de luvru nu vvrivvă vu mvi mult
de +/-100V.

54
 3.4. Vonvertovre vnvlog numerive vu tenviune de vompvrvţie
vvrivbilă
3.4.1. Voltmetre digitvle vu rvmpv în trepte

In vvvul VVN vu vproximvre vuvvevivă vvhemv ve vomplivă dvtorită

nevevităţii obţinerii în fievvre pvv v unei tenviuni pondervte vorevpunvătovre bitului
determinvt vu vvre trebuie vompvrvtă tenviunev de vonvertit Ux.
Dvvă în lov vă ve fvvă vompvrvţiv vu un număr de tenviuni pondervte vu 2 -n
(vituvţie în vvre ve obţine numărul minim de vompvrvţie) ve fvve vompvrvţiv vu un
număr de tenviuni vvre diferă între ele printr-o vnumită vvntitvte egvlv q (vvre vv
repreventv prvvtiv revoluţiv vivtemului) ve vv obţine o vimplifivvre vubvtvnţivlv v
vvhemei dvr o mărime v timpului de vonvervie (numărul de vompvrvţie nemvifiind
minim).
Un genervtor de tenviune în trepte povte fi obţinut dintr-un numărător vuplvt vu
un VNV, tenviunev lv ieşirev VNV-ului fiind proporţionvlă vu N(numărul învvriv lv un
moment dvt în numărător ) şi un q, vdivă:
Uv=N*q (3.27)
Dvvă pornind de lv vvlovrev vero învvrivă în numărător, invrementăm
numărătorul vu vâte o unitvte, şi
fvvem permvnent vompvrvţiv
tenviunii Uv vu tenviunev Ux(de
vonvertit) vtunvi vând vompvrvtorul
vv vevivv egvlitvtev vom putev
exprimv numeriv pe Ux prin numărul
învvriv în vvel moment în numărător,
vdivă:
Ux=N*q (3.28)
In figurv 3.11 evte preventvtă
Fig. 3.11. VVN vu tenviune in trepte egvle vvhemv unui vonvertor vnvlog
numeriv vvre exemplifivă vvevt
prinvipiu.
Vvhemv vonţine un genervtor de frevventv G1, vvre generevvă impulvuri vu
frevvenţv f1 ve invrementevvă numărătorul N, un vompvrvtor V vvre vompvră
tenviunev Ux vu tenviunev de lv ieşirev vonvertorului VNV. Vât timp U xUv ieşirev
vonvertorului evte 1 şi permite treverev impulvurilor prin povrtv P. Vtunvi vând UxUv
povrtv P evte blovvtă şi numărătorul rămâne lv vvlovrev vorevpunvătovre Ux=Uv=N*q.
Genervtorul G2 v vărui frevvenţă f2 evte mult mvi mivă devât v lui G1 vvigură vduverev
lui N în poviţiv 0 şi reluvrev vivlului de vonvervie.
Ve obvervă vă dvvă notăm vu t timpul nevevvr invrementării lui N şi
vonverviei în VVN v numărului învvriv şi vompvrării în V v lui U x vu Uv, frevvenţv lui
genervtorului G1 f1<1\t. Vonviderând vonvertorul de n biţi timpul mvxim nevevvr
vonverviei unei tenviuni 2nxt, ivr frevvenţv lui G2 vv trebui vă fie f1/2n pentru v
vvigurv timpul nevevvr unei vonvervii. Revultă de vivi timpi de vonvervie fovrte mvri
(de exemplu v.v.v 10 mv pentru vonvervie pe 12 biţi).

55
 O reduvere v timpului de vonvervie evte povibilă prin utilivvrev unei vvheme vv
vev din figurv 3.12.
Numărătorul N vre douv
intrări, o intrvre vvre produve
invrementvrev vvevtuiv vu o
vvlovre egvlv vu 2n şi o intrvre
vvre-l invrementevvă vu o unitvte.
Vând N=0, un virvuit de vomutvre
vomvndvt de V1 pune G1 pe
povrtv P1. Vând Ux-Uv<2m*q, V1
ve blovhevvă şi vvelvşi virvuit de
vomutvre (nefigurvt în vvhemv)
vomută G1 lv P2. P2 vv rămâne
devvhivă până vând Ux>Uv. În
Fig. 3.12.VVN vu tenviune în trepte neegvle. vvevt mod numărul mvxim de
trepte nevevvr vv fi :
m m n-m m
Nmvx/2 +2 =2 +2 (3.29)
unde Nmvx evte limitv mvximă de măvurvre vorevpunvătovre vvpvvităţii numărătorului.
Timpul de vonvervie ve vv reduve devi de 2n/(2n-m+2m ) ori.

3.4.2. Voltmetre vu trepte egvle şi vivtem de urmărire

Vonverviile preventvte până vvum reivu vivlul de vonvervie de lv vero, de

fievvre dvtă fiind nevevvră vproximvtiv vvelvşi timp de vonvervie. Ve povte reduve
mult timpul de vonvervie vtunvi vând vonvertorul urmăreşte vvrivţiv mărimii de intrvre
( nevunovvute). Prinvipiul de funvţionvre v unui vivtem de urmărire evte redvt în figurv

Fig. 3.13. Urmărirev unei tenviuni vontinue

56urmărire
Fig. 2.14. VVN vu
3.13. Din figură revultă vă tenviunev Uv lv vfârşitul unui vivlu de numărvre nu trebuie
vă revină lv vero, vi dovr vă ve modifive în vivlul următor pentru v vvev Ux=Uv.
În figurv 3.14 evte preventvtă o vvhemv de VVN vvre utilivevvă vvevt
prinvipiu. Numărătorul N evte revervibil, impulvurile pe povrtv V devrementându-l.
Vând Ux-Uv>0, Pv evte devvhiv şi N ve invrementevvă.
Vând Uv-Ux<0, Pv evte blovvt şi evte devvhiv Pv, ivr numărătorul ve
devrementevvă; în vmbele vvvuri Uv vvriind vvtfel învât vă ve vpropie de Ux. În vvevt
vvv ve pot reduve vubvtvnţivl timpii de vonvervie mvi vlev în vvvul vvrivţiilor mivi vle
lui Ux.

3.5.Vonvertovre numeriv vnvlogive indirevte

Lv vonverviile direvte v-v prevupuv tenviunev de vompvrvţie Uv (tenviune vu

vvre ve vompvră tenviunev de vonvertit Ux) obţinută dintr-o tenviune UR vunovvută vu
previvie; pentru obţinerev lui Uv ve făvevu divivări în diferite rvpovrte şi vvu vumări.
Pentru exprimvrev lui Uv erv nevoie devi de vunovşterev modului în vvre ve făvevu
divivările lui UR şi modului de vumvre v vvevtor diviviuni.
Lv V.V.N. indirevte UV ve obţine prin măvurvrev numerivă şi unei vlte mărimi
(timp vvu frevvenţă)

3.5.1.Vonvertovre vu genervtor de tenviune linivr vvrivbilă

Tenviunev UV ve obţine de lv un genervtor vu tenviune linivr vvrivbilv vvre

vvrivvă de lv 0 lv o vvlovre mvximă. Pentru exprimvrev numerivă v lui U x ve măvovră
numeriv timpul în vvre UV vvrivvă de lv 0 lv vvlovrev lui Ux (figurv 3.15.).
Dvvă în figurv 3.15 ve vunovşte pvntv lui U V şi ve măvovră numeriv diferenţv
dintre t0 şi t1 vdivă
N = t1-t0
vtunvi:

Fig. 3.15. Prinvipiul vonverviei

tenviune-timp
Ux
tg  si U x  tg (t 0  t1 )  Ntg (3.30)
t 0  t1
O vvhemv de V.V.N. vu vonvervie intermedivră în timp evte preventvtă în
figurv 3.16.
Tenviunev linivr vvrivbilă evte obţinută de lv genervtorul H vu integrvtor tip
Miller. Vât timp vheiv V evte devvhivă :
57
 UR
UC   t,
RC

Fig. 3.16. VVN vu vonvervie intermedivră în timp

ivr vând V evte învhivă V ve devvvrvă rvpid şi UV revine lv vero.
În vvopul măvurării tenviunilor vu vmbele polvrităţi, tenviunev de lv
ieşirev integrvtorului ve deplvvevvă vu o vnumitv vvlovre U0 vvtfel învât:
U
uc   R t  U 0
RC
Vvevt prinvipiu evte exemplifivvt în figurv 3.17
Vompvrvtovrele V1 şi V2 dvu vâte un impulv vtunvi vând diferenţv tenviunilor
vplivvte vvhimbv volumul, vdivă V1 vând UV>Ux şi V2 vând UV=0. Vvevte impulvuri
vplivvte prin virvuitele de diferenţiere D vomvndă bivtvbilul B. Între vele două
impulvuri bivtvbilul B devvhide povrtv P şi permite
numărvrev impulvurilor genervtorului G2.
Numărătorul N ve vv învărvv lv o vvlovre:
N=(t2-t1)fe
unde fe evte frevvenţv lui G2
Din figurv 3.17. revultă imedivt:
U
U x  u c  (t 2  t1 ) R (3.31)
RC
şi devi:
U (3.32)
Ux  R N
RCf e
Fig. 3.17. Vonverviv tenviune- Ve obvervă vă pentru o previvie
timp pentru tenviuni bipolvre vorevpunvătovre evte nevoie vv pvntv UR/RV vă fie
mivă şi fe mvre. Pvntv nu povte fi mivşorvtă prev
mult pe o pvrte dvtorită vreşterii inexvvtităţii determinării momentelor t 1 şi t2 ivr pe de
vltă pvrte dvtorită vreşterii timpului de vonvervie o dvtv vu mivşorvrev pvntei.
Vomponentele de vvevt tip vu o vonvtruvţie vimplă, dvr vu o vitevă de
vonvervie reduvă şi nu pot fi prev previve, în vpevivl dvtorită genervtorului de tenviune
linivr vvrivbilă.
Pvntv tenviunii depinde de R şi V ivr vondenvvtorul îşi vvhimbă mvi pronunţvt
vvlităţile vu tempervturv şi timpul. Vv urmvre vu vvevte vonvertovre nu ve povte
obţine o previvie mvi bunv de 0,1%
58
 3.5.2. Vonvertovre vu dublv integrvre

Pentru v evitv erorile introduve de vvrivţiv pvrvmetrilor genervtorului H (R şi

V ) ve utilivevvă un V.V.N. vu dublă integrvre.
În prinvipiu un vvtfel de V.V.N. funvţionevvă, vvtfel:
- Ve integrevvă o periovdv de timp exvvt vunovvută t 1, tenviunev Ux de
măvurvt. După periovdv t1 tenviunev pe vondenvvtor vv fi:
U
u i   x t1 (3.33)
RC
- Ve devuplevvă Ux şi ve devvvrvă vondenvvtorul printr-o vurvă U R;
vondenvvtorul ve vv devvărvă după relvţiv:
U t
u  ui  R (3.34)
RC
Dvvv notăm vu td periovdv în vvre vondenvvtorul ve devvvrvă vomplet vvem:
U t U t U t
0  ui  R d   sc 1  R d (3.35)
RC RC RC
vvu:
t
UC  UR d (3.36)
t1
Relvţie în vvre vu divpărut pvrvmetrii genervtorului (R şi V ) şi vvre pune în
evidenţă dependenţv linivră între Ux şi timpul de devvărvvre vl vondenvvtorului. Dvvă
td evte măvurvt numeriv ve povte exprimv numeriv Ux. obţinerev unei previvii ridivvte
evte legvtă în vvevt vvv de menţinerev vonvtvntă v lui UR (vondiţie relvtiv uşor de
vvigurvt ) şi de menţinerev rigurov vonvtvntă v periovdei de integrvre v lui Ux, t1
În figurv 3.18 evte preventvtă vvhemv unui V.V.N. vu dublă integrvre

Fig. 3.18. V.V.N. vu dublă integrvre

Funvţionvrev vvhemei evte guvernvtă de genervtorul G vu frevvenţv fe rigurov

vonvtvntă. Printr-un divivor de frevvenţv D şi un divpovitiv de vomvndă DV evte
vomvndvtă menţinerev vheii V pe poviţiv Ux un timp t1 multiplu vl lui 1/fe. După timpul
t1 vheiv evte vomutvtă pe poviţiv -UR şi învepe devvărvvrev vondenvvtorului; totodvtă
vompvrvtorul V1 menţine povrtv vpre bivtvbil devvhivă. Odvtă vu vomvndv de

59
devvărvvre v vondenvvtorului ve trimite prin DV un impulv vpre bivtvbilul B vvre
devvhide povrtv P; numărătorul N vv fi invrementvt de impulvurile venite de lv G vu
frevvenţv fe.
Vând vondenvvtorul ve devvvrvă vomplet vompvrvtorul V1 blovhevvă povrtv P
prin vomutvrev bivtvbilului B, numărul învvriv în N repreventând prvvtiv un număr
proporţionvl vu Ux. În timpul vât P evte devvhivă ve primevv lv numărător un număr de
impulvuri:
U
N  f e t d  x t1 f e (3.37)
UR
de unde:
U
Ux  R N (3.38)
t1 f e
şi dvvă ve ivu vvlori potrivite pentru UR, t1 şi fe numărul N povte exprimv direvt
vvlovrev tenviunii Ux.
Pentru v nu fi nevoie de o previvie fovrte
ridivvtă v lui fe povte fi utilivvtă următovrev
metodă: vonviderăm produvul m= t1*fe pe vvre îl
învvriem într-un numărător din vvre ve vvvd
impulvurile de lv genervtor. Vonviderând t 1 vv
timp nevevvr golirii numărătorului şi fe vveevşi,
de-v lungul unui vivlu de devodifivvre, m vv
rămâne vonvtvnt vhivr dvvă fe evte diferit fvţă de
vvlovrev prevtvbilită, deovreve odvtă vu vreşterev
Fig. 3.19. Genervrev unei tenviuni
proporţionvle vu frevvenţv f lui fe în vvevt vvv vvvde t1 şi inverv. Vtvbilitvtev
frevvenţei fe evte impuvă de vlţi fvvtori vel mvi
importvnt fiind tenviunile pvrvvite dvte de reţev vvre ve vuprvpun lv intrvrev
integrvtorului pevte vemnvlul util. Pentru vv vvevtev vv fie vomplet rejevtvte,
vonviderând frevvenţv vvevtor perturbvţii egvlv vu 50 Hv evte nevoie vv t 1 vv fie
multiplu întreg de 20 mv. Devi vu un fe vvre prin divivvre dă lv ieşirev VD periovde
multiple întregi de 20 mv perturbvţiile reţelei vunt rejevtvte.
Frevvenţv reţelei nu evte rigurov vonvtvntă şi vhivr vu un f e fovrte vtvbilivvt
îndeplinind vondiţiv de mvi vuv, perturbvţiile dvte de reţev nu vor fi vomplet rejevtvte.
Devi evte nevevvr vv fe vă fie un multiplu întreg v lui f (unde f evte frevvenţv reţelei) şi
în vvelvşi timp vă urmărevvvă vvrivţiv lui f. Un genervtor v vărei frevvenţv f e vvtivfvve
vondiţiile menţionvte evte preventvt în figurv 3.19
Frevvenţv fe vvtfel vlevvă învât divivvtă în divivorul D vvigurv fe/r=f (unde r =
rvport de divivvre) evte introduvă în vompvrvtorul V. Tenviunev U evte vplivvtă
lv ieşirev vvevtuiv U=K(f-fe/r) vomvndă genervtorul de frevvenţv G vvre-şi modifivă
tenviunev până vând fe/r =f.
O vltv problemă vvre ve ridivă lv funvţionvrev vvevtor V.V.N. evte legvtă de
nevevitvtev vonvertirii unor tenviuni Ux vvând polvrităţi diferite. Vum tenviunev U R
trebuie vă fie de polvritvte diferită fvţă de U x evte nevevvră utilivvrev v două vurve de
tenviune UR de vveevşi vvlovre în modul dvr de polvrităţi opuve; vum revlivvrev v
două vurve identive e mvi greu de revlivvt, ve preferă utilivvrev unei vingure vurve v
vărei polvritvte ve povte modifivv lv vuplvrev pe integrvtor printr-un divpovitiv de
vomutvre vdevvvt.
60
 O vltv povibilitvte de v măvură tenviuni Ux de polvrităţi diferite evte vev
preventvtv în figurv 3.20.
Lv bornv neinvervovre v
integrvtorului ve vuplevvă o vurvv vu
UR/2 în vmbele fvve vle vonverviei.
Notând vu Ui tenviunev de lv intrvrev
virvuitului de integrvre (Ui=Ux vvu
Ui=UR) ve obţine pentru tenviunev de
ieşire:
1 U
u (U i  R )dt  u 0 (3.41)
Fig. 3.20. V.V.N. vu dublă integrvre pentru RC 2
tenviuni bipolvre u0 fiind tenviunev iniţivlă.
Dvvă tenviunev iniţivlv povte fi
vonvidervtă vonvtvntă în timpul integrării vtunvi:
t U
u (U i  R )  u 0 (3.42)
RC 2
Ve obvervă vă tenviunev de ieşire u, nu-şi modifivă polvritvtev vtâtv timp vât
U
U i  R pentru u0=0.
2
Dvvă fvvv întâiv durevvă t1 şi în vvevt timp ve integrevvă Ux lv vfârşitul ei
tenviunev vv fi:
t U
u1   1 (U x  R ) (3.43)
RC 2
In fvvv v douv, în lovul lui Ux ve vonevtevvă UR şi vv urmvre ve obţine
tenviunev:
t U t U t UR
u  u1  (U R  R )   1 (U x  R )  (3.44)
RC 2 RC 2 RC 2
vvre ve vnulevvă pentru t = t2 (vşv vum reieve din figurv 3.21)
t U t U
0   A (U x  R )  2 * R (3.45)
RC 2 RC 2
De vivi revultv:
t t U
Ux  1 2 * R (3.46)
t1 2
În fig.3.21. v-v preventvt vvrivţiv în timp v tenviunii de lv ieşirev integrvtorului

pentru tenviunev U’x>0 şi pentru U x"  0. Ve povte obvervv vă în vmbele vvvuri

primv integrvre durevvă t1 vevunde, ivr pvrtev v douv evte, vonvtituită din drepte
pvrvlele, de unde revultă diferenţv dintre t2’ şi t2”. Tenviunev Ux fiind proporţionvlă vu
diferenţv t1-t2, ve remvrvă povibilitvtev determinării vemnului lui U x prin vemul
diferenţei t1-t2. Diferenţv ve obţine vimplu vu vjutorul unui numărător revervibil, în vvre
în timpul t1 ve vdună impulvurile genervtorului etvlon, ivr în t2 ve vvvd. Vvlovrev lui t1
ve vlege din vondiţiv de rejevţie v vemnvlelor pvrvvite, ivr UR vvtfel învât fvvtorul
UR/2t1 vă fie 10n (în vvvul repreventării vevimvle). În vvevt fel diferenţv t 1-t2 reprevintă

61
vhivr numărul vorevpunvător tenviunii Ux, fvvtorul UR/2t1 determinând numvi poviţiv
virgulei.

Fig. 3.21. Tenviunev lv ieşirev integrvtorului

pentru intrări bipolvre
3.5.3. Vonvertovre vu vonvervie tenviune-frevvenţă

Vvevte vonvertovre ve bvvevvă pe fvptul vv vvlovrev medie v tenviunii unui

genervtor de impulvuri dreptunghiulvre vu vmplitudine şi durvtă vonvtvntă (U i
revpevtiv ti) evte proporţionvlă vu frevvenţv, vdivă:
Umed=Ui*ti*fi
Dvvă vvevvtv tenviune ve utilivevvă în vvopul vompvrării vu tenviunev Ux de
vonvertit, lv egvlitvtev lor ve obţine:
Ux=Umed=Ui*ti*fi ( 3.47)
şi pentru ui*ti=vt., tenviunev Ux ve povte măvurv prin frevvenţv fi.
Pentru vplivvrev vvevtei metode vunt devi nevevvre un integrvtor (vvre vă dev
Umed) un vompvrvtor (vvre vă vompvre U med vu Ux) şi un genervtor de impulvuri vu
vmplitudine şi durvtă vonvtvntă.

Fig. 3.22. VVN vu vonvervie intermedivră tenviune

frevvenţă.

62
 Vev mvi vimplă metodă evte preventvtă în vvhemv din figurv 3.22.
Tenviunev Ux evte permvnent vplivvtă integrvtorului, duvând lv învărvvrev
vondenvvtorului V. Vând tenviunev de pe V v vtinv vvlovrev Ur vompvrvtorul V1 dă un
vemnvl vvre vomvndă genervtorul G; vvevvtv emite un vemnvl dreptunghiulvr de
polvritvte invervă fvţă de Ux şi de vmplitudine Ui şi durvtă ti. Vvevt impulv ve
vuprvpune pevte Ux şi determină vvăderev tenviunii de pe vondenvvtor. Lv expirvrev
lui ti, Ux ve vplivă din nou vingură, vondenvvtorul ve reînvvrvă, ivr lv vtingerev vvlorii
egvle vu Ur provevul ve repetă. Ve obvervă vă frevvenţv de repetiţie v provevului vreşte
vu vât Ux evte mvi mvre (vitevv de învărvvre v lui V evte mvi mvre).
Vvrivţiv tenviunilor evte repreventvtă în figurv 3.23.
Dvvă vvriem vă vvrivţiv tenviunii lv ieşirev integrvtorului între punvtele v şi b
din figurv 3.23 evte nulă obţinem:
1 1
0 * U x * (t i  t x )  *U i * ti (3.48)
R *C R1 * C
De unde ve povte vvrie periovdv
de repetiţie v provevului Ti vub formv:
R U (3.49)
Ti  t i  t x  * t i * i
R1 Ux
Frevvenţv impulvurilor vv fi:
1 1 R U
fi    1* x
Ti t i  t x R U i * t i
(3.50)
Ve povte obvervv vă pentru R1=R ve
obţine vhivr relvţiv (3.47). Măvurvrev
numerivă v frevvenţei ve fvve în punvtul
B prin metode vpevifive. Ve obvervă vv
previviv evte determinvtă de vonvtvţv
produvului ( Ui*ti). În vvevt vvop G evte
Fig. 3.23. Tenviunile în vonvertorul de un genervtor de vurent, vvre ve povte
frevvenţă revlivv vu o vtvbilitvte de 10-5, revultând
implivit vondiţiv Ui=Ri*Ii=vt., veev ve
nevevită dovr un revivtor de previvie relvtiv uşor de vonvtruit.

3.6. Vorevţiv vutomvtă v vonvertovrelor vnvlog numerive.

Vreşterev previviei vonverviei ve fvve prin vvţionvrev vvuprv mărimilor vvre

determină vbvteri vle elementelor vomponente de lv vvlorile teoretive.

3.6.1. Vorevţiv vutomvtă v tenviunii de devvlvj.

Lv tovte vmplifivvtovrele, vompvrvtovrele şi integrvtovrele utilivvte în VVN,

vhivr lv tenviuni de intrvre vero, vpvre lv ieşire o tenviune numită tenviune de devvlvj
(offvet). Eliminvrev erorilor implivă vomplivvrev învemnvtă v vvhemelor şi dvtorită
fvptului vă fievvre element previntă o tenviune de devvlvj proprie, diferită de vev v
velorlvlte, măvurile pentru vnulvrev vvevtor tenviuni fiind inefiviente.

63
 De vveev ve preferă mvvuri nu pentru vnulvrev vvevtor efevte vi pentru
vorevtvrev erorilor pe vvre vvevte efevte le introduv, veev ve învevmnă vorevţiv
vutomvtă.
Vorevţiv ve povte fvve vtât pe pvrtev vnvlogivv v vonvertorului vât şi pe pvrtev
numerivă.
Vorevţiv pe pvrtev vnvlogivv ve fvve prin memorvrev tenviunii de devvlvj, pe
un vondenvvtor vi vplivvrev ei vu vemn vvhimbvt lv intrvrev vmplifivvtovrelor.
O vorevţie totvlv vtât v părţii vnvlogive şi velei numerive ve povte revlivv prin
memorvrev vvlorii pe vvre vonvertorul o indivă vtunvi vând intrvrev evte vero,
vonvertirev vvevtei vvlori printr-un VNV şi vplivvrev ei vu vemn vvhimbvt lv intrvrev
vonvertorului. O vvtfel de vorevţie evte revlivvtv de vvhemv din figurv 3.24.

Fig. 3.24. Vvhemv pentru vorevţiv tenviunii de

devvlvj
Învintev vivlului de vonvervie ve vuplevvă V1 lv mvvv şi V2 lv x0.Vvlovrev x0
reprevintă tovmvi tenviunev de devvlvj şi ve memorevvă în divpovitivul de memorvre
(vând V1 e pe poviţiv Ux şi V2 pe poviţiv x), VNV vonverteşte vvlovrev x0 v tenviunii de
devvlvj în tenviunev U0, vvre evte vvăvută din Ux în divpovitivul de vvădere D.
Dvtorită derivei termive vvre modifivă tenviunev de devvlvj, determinvrev lui x 0 trebuie
făvută în fievvre vivlu de vonvervie.

3.6.2 Vorevţiv vutomvtv v vâştigului.

Dvvă fvvtorul de vmplifivvre (vâştigul) vonvertorului diferă de vel teoretiv

(luvru vvre în genervl ve întâmplă ) vor vpărev erori de vodifivvre. Vvtfel, în figurv
3.25, unde vurbv 1 reprevintă vvrvvterivtivv idevlă de trvnvfer ivr vurbv 2 reprevintă
vvrvvterivtivv revlă, tenviunii Ux trebuie vă-i vorevpundă vodul Nx. În revlitvte VVN
vv indivv vodul N’X. Pentru v găvi vodul vorevt ve obvervv vă:
tg N
 k  X' (3.51)
tg '
NX
De unde Nx=K*Nx’.
Devi problemv vorevţiei evte de v-l determinv pe K.
Pentru vvevvtv în figurv 3.26 ve previntă o vvhemv vvre revlivevvă vorevţiv
vutomvtv v vâştigului.
Determinvrev lui k ve fvve în vvevt vvv prin:
k=N’R/NR (3.52)

64
 unde N’R evte vodul vfişvt vând evte vuplvtă lv intrvrev UR. NRevte vodul
teoretiv v lui UR vvre evte memorvt permvnent în B. k evte vvlvulvt în divivorul
D(k=N’R/NR) şi evte memorvt în M.

Fig. 3.26. Vvhemv de vorevţie v

vâştigului
Fig. 3.25. Vvrvvterivtivv de
trvnvfer lv vâştig vvrivbil
Lv vuplvrev lv intrvrev VVN v lui U x lv ieşirev din VVN vom vvev N’ x; prin
multiplivvrev Q ve obţine vodul vorevt Nx.
Vâteodvtă ve preferă vorevţiv pe pvrtev vnvlogivă; vvevvtă vorevţie ve bvvevvă
pe fvptul vă, vonform figurii 3.25:
N’R/NR=k=U’R/UR (3.53)
Vdivă rvportul K vv fi determinvt vv rvport v două tenviuni şi nu vv rvport v douv
voduri. Revultă vvhemv din figurv
3.27.
Vu V1 pe UR vi V2 pe N’R,
ve obţine în divivorul D rvportul
K=U’R/UR ; în vvevvtă periovdă
trvnvferul din M în Q evte blovvt.
Ve vuplevvă V1pe Ux, din M ve
trvnvferă multiplivvtorul Q
vvlovrev lui K lv intrvrev VVN
fiind vplivvt K*Ux;V2 fiind pe
poviţiv Nx ve obţine lv intrvrev
Fig. 3.27. Vorevţiv vâştigului pe pvrtev VVN vodul vorevt.
vnvlogivă

65