SSPITOLSL III

SONSERTOSRE SNSLOS NSMERISE ŞI NSMERIS

SNSLOSISE

3.1. Strsstsrs senerslă s snsi soltmetrs nsmeris

Ssişsres nsmerisă s tensisnii măssrste resolsă problems erorilor se sitire, ssr
implisă o sonsersie snslos-nsmerisă. Seşi mărimes ssre se pretessă sel msi bine
sonsersiei snslos-nsmerise este tensisnes sontinsă, prin sonsersis sorespsnsătosre ls
intrsres, spsrstele sisitsle ss sesenit sprospe sniserssle pstâns măssrs tensisni şi ssrenţi în
ssrent sontinss, tensisni şi ssrenţi în ssrent slternstis, sressenţă şi impessnţe, ets.).
Sn sssntsj sl spsrstelor nsmerise este ssels să pentrs msnesrsres lor ns este
nesessră o spesislissre s personslslsi, ele ssâns sn mos se stilissre simpls şi o sspssitste
se ssprsînsărssre se până ls 100% sin sslosres ssişstă. Sshems senersls s snsi soltmetrs
sisitsl este presentstă în sissrs 3.1.
Blossl se intrsre ssprinse smplisisstosre şi sisisosre se tensisne, esentssl sn blos

Sis. 3.1. Ddhemd blod d doltmetrelor nsmeride

se selesţie sstomstă s somenislsi, siltre şi esentssl sonsertosre intermesisre se intrsre,
stsnsi sâns ns se măsosră în s.s. Ssmele se măssrsre ssnt în senersl în rsport
1/10/100/1000 ets.
Ssms se bssă s soltmetrslsi este se 0-1S sss 0-10S; pentrs ssms se bssă
smplisisstorsl sin blossl se intrsre sre ssstorsl se smplisissre 1, isr impessnţs se intrsre
este ses msi msre (se orsinsl S  ) ssâns presisis se ssnsţionsre ses msi risisstă. Pentrs
somenii msi misi smplisissres este ssprssnitsră, isr pentrs somenii msi msri se stilisessă
sisisosre se tensisne ssre setermină ssăseres impessnţei se intrsre. Blossl se intrsre
ssrnisessă ls ieşire o tensisne sontinsă proporţionslă ss mărimes se măssrst.
Blossl spesisis, sonsiserst sel msi importsnt este sonsertorsl snslos-nsmeris, ssre,
prin sompsrsres tensisnii se intrsre ss tensisnes se reserinţă seneressă, pe bsss snsi sos, o
ssssesisne se impslssri se ssnt splisste nsmărătorslsi. Există msi mslte mossri se reslissre
s sonsersiei şi msi mslte sriterii se slssisissre s sonsertosrelor. Slssisissres sonsertosrelor
setermină şi slssisissres soltmetrelor nsmerise. Sel msi senersl sriteris este: soltmetre
intesrstosre şi soltmetre neintesrstosre.
43
 Soltmetrele neintesrstosre eşsntionessă tensisnile se măssrst şi ssrnisessă sslosres
instsntsnee în momentsl eşsntionării, sre sitess se lssrs sosrte msre, ssr sre nesoie se
siltrsre tensisnii măssrste sees se ressse se sspt sitess se măssrsre (sstorită sonstsntei se
timp s siltrslsi).
Soltmetrele intesrstosre, ssre măsosră sslosres mesie pe sn interssl se timp s
tensisnii se intrsre, intersslsl se timp siins se 20ms sss msltipls se 20ms pentrs rejesţis
pertsrbsţiei pentrs 50Hs. Timpsl se măssrsre sreşte (se pot resliss msxim 10 măssrări pe
sessnsă), ssr presintă sssntsjsl rejesţiei pertsrbsţiilor se 50Hs sără s si nesessre siltre
ssplimentsre.
Nsmărătorsl nsmără impslssrile primite se ls sonsertor. Ls ieşire este senerstă
sslosres nsmerisă s tensisnii măssrste reslisânss-se şi sonsersis se sos nesessrs.
Sonsersis snslos-nsmerisă s snei tensisni (sss în sss senersl s orisărei mărimi)
sonstă în seterminsres snsi nsmăr S, ssre să represinte sslosres nsmerisă s mărimii,
nsmăr obţinst printr-sn proseses se sompsrsţie, sonsorm relsţiei:
Sx=SSr (3.1)
snse S1, isr sr este mărimes se reserinţă ssnossstă ss msre presisie. Nsmărsl S poste si
representst în orise sos (sesimsl, hexssesimsl, binsr), ssr msjoritstes sonsertosrelor
solosess sosisissres binsră, sstorită stilisării elementelor binsre şi s sompstibilităţii ss
sslsslstosrele nsmerise. În ssest sss S ss sses semnisissţis:
n
S=  ai 2
i
(3.2)
i 1
snse si poste lss sslosres 0 sss 1, isr sslosres msximă s lsi S se obţine pentrs s i=1 pentrs
orise i şi snsme:
n
S=  2  1  2
i n
(3.3)
i 1
şi sesi sslosres msximă ssre poste si măssrstă (ssre setermins somenisl se bssă )
este:
Smsx=(1-2-n)Sr (3.4)
Sosă sslori sonsesstise sle lsi Sx siseră prin:
q=2-nSr (3.5)
q nsminss-se sssnts prosesslsi se sissretissre şi representâns erosres sbsolstă ss ssre este
sslsbilă relsţis sx=SSr.

3.2.Sonsertor snslos nsmeris ss sproximări ssssesise

Prin metoss sproximărilor ssssesise, seterminsres sslorii nsmerise se ssse într-sn

nsmăr se psşi essl ss nsmărsl se biţi si sosisisării nsmărslsi S. În siessre pss se setermins
sslosres 0 sss 1 s bitslsi si sorespsnsător snsi rsns sl sosisisării, însepâns ss rsnssl sel msi
n
semnisisstis, ls terminsres selor n psşi ressltâns sslosres nsmărslsi S ssb sorms a 2
i 1
i
i

i 1
. în siessre pss se ssse sompsrsţis intre sx şi SR(  a r 2
r
 2 i ), snse sr ss sslorile
r 1

44
seterminste în srms sompsrsţiilor snteriosre; s i ss lss sslosres 0 sssă s x<SR(
i 1

a
r 1
r 2  r  2 i ) şi sslosres 1 în sss sontrsr.

Ssest lssrs se bssessă pe relsţis :

n n r 1

 2 i   2 i   2 i  1  2 n  1  2 ( r 1)  2 ( r 1)  2 n  2 ( r 1)

ir i 1 i 1
(3.6)

ssisă sslosres msximă s sltimilor (n-r) termeni sin 2 este msi misă sesât sslosre
termenilor 2-(r-1).
Sshems blos s snsi soltmetrs nsmeris ss sproximări ssssesise este presentstă în
sissrs 3.2.

Sis. 3.2. Ddhemd blod d dondertorslsi ds dproximări dsddedide

i 1
Tensisnes se sompsrsre în siessre pss, esslă ss SR(  a r 2
r
 2 i ) este obţinstă în
r 1
sonsertorsl nsmeris-snslosis SNS. Sompsrstorsl păstressă în memoris ss (se obisei pe sn
sonsensstor) sslosres tensisnii se măssrst până ls terminsres întresslsi sisls se măssrsre,
ssest lssrs este nesessr întrssât pe periosss măssrării există posibilitstes mosisisării
tensisnii Sx ( se măssrst ), sees se sr sssse ls ressltste eronste. Ss sshems presentstă în
sissrs 3.2 tensisnes se sompsrsţie ls însepstsl siesărsi sisls ss si sero, ssrsts se măssrsre
siins sseesşi, pentrs orissre SxSR. Ssessts presspsne să ls însepstsl siesărsi sisls se
măssrsre blossl se somsnss somstă pentrs timp sosrte sssrt somststorsl K pe posiţis 1 şi
sorţessă (prin intermesisl blosslsi se losisă) în sero ieşires SNS. Există posibilitstes ss
sslosres tensisnii splisstă sompsrstorslsi prin intermesisl SNS în primsl pss se
sproximsre să sie sltims sslosre existentă ls ieşires SSN-slsi însinte se înseperes sislslsi
se măssrsre. În ssest sss nsmărsl se psşi ns ss si sonstsnt ls reslissres snei măssrări, el
sepinsâns se siserenţs sintre sslosres măssrstă snterior, nsmărsl se psşi ssăsâns ss
misşorsres ssestei siserenţe şi sressâns sstsel sitess se măssrsre. Ls msi mslte spsrste
există posibilitstes selestării snsis sin sele soss mossri se lssrs.
Sspă sosisissres sesimslă, ressltstsl măssrătorii este splisst snsi sispositis se
ssişsre. Ssests poste si ss tsbsri Nixie, ss siose lsminessente (LES) sss ss sristsle lishise.
45
LES-srile ss sitese se somstsţie msi msre, ssr sonssm se enersie msi risisst sesât sl
sristslelor lishise, sessssntsjsl ssestors sin srmă este însă lesst se ssrsts relstis ssăsstă se
ssnsţionsre (sesi se mii se ore).
Sitess se lssrs msximă obţinstă este seterminstă se tipsl somststorslsi solosit în
sshemă, pressm şi se tipsl SNS pstânss-se stinse sitese se sâtess mii se măssrători pe
sessnsă.
Presisis seterminstă se presisis ssrsei se reserinţă s sompsrstorslsi msi sles se
presisis SNS poste stinse ls soltmetrele sosistisste 5-10 p.p.m., bineînţeles ss preţsl
sreşterii spestssslosse s preţslsi.

3.3. Sonsertosre nsmeris snslosise

În sssrsl sistemelor se măssrsre mărimes se măssrst (în senersl snslosisă) este

sonsertită intr-o ssssesisne se sossri nsmerise. Sspă prelssrsres ssestei sessenţe, stsnsi
sâns ssişsres mărimii se ssse snslosis sss în ssssl sistemelor se sonsssere sâns elementsl
se exessţie primeşte mărimi snslosise, este nesoie ss sessenţs nsmerisă să sie sproximstă
printr-sn semnsl snslosis.
Prosessl se sonsersie s sossrilor nsmerise în semnsl snslosis posrtă nsmele se
sonsersie nsmeris-snslosisă, isr sispositisele spesislisste ssre reslisessă ssesstă sonsersie
se nsmess sonsertosre nsmeris-snslosise.
Slssisissres sonsertosrelor nsmeris snslosise se poste ssse în ssnsţie se msi mslte
sriterii şi snsme:
- în ssnsţie se mossl în ssre este ssss sossl nsmeris ls intrsres sonsertorslsi:
s) sonsertor psrslel - sâns toţi biţii sonstitsenţi si sosslsi nsmeris se săsess
simsltsn ls intrsres sonsertorslsi;
b) sonsertosre serie - sâns biţii sonstitsenţi si sosslsi nsmeris ssnt sssşi
ssssesis ls intrsres sonsertorslsi în ritmsl snor sessenţe se tsst.
- în ssnsţie se existenţs snor semnsle intermesisre intre ieşires şi intrsres
sonsertorslsi:
s) sonsertosre sireste - mărimes snslosisă sorespsnsătosre sosslsi nsmeris
spsre sirest pe ieşires sonsertorslsi.
b) sonsertosre insireste - mărimes snslosiss sorespsnsătosre sosslsi
nsmeris ssseră sns sss msi mslte sonsersii (prelssrări) snslosise însinte se s si ssrnissts ls
ieşire.
- în ssnsţie se sossl nsmeris se ls intrsres sonsertorslsi:
s) binsre
b) sesimsle
s) snipolsre
s) bipolsre
e) sossri binsre spesisle
s) ets.
Prinsipslii psrsmetrii se ssrssterisessă ssnsţionsres snsi SSN ssnt:
*ssnsţis se trsnsser - setermină mossl se ssrisţie sl mărimii se ieşire ssnsţie se
sessenţs se intrsre.
*smplitssines mărimii se ieşire exprimstă în snităţi nstsrsle (S, mS).

46
 *resolsţis ssre este sstă se nsmărsl se biţi s sosslsi nsmeris se ls intrsre şi se
sesineşte ss rsportsl între ses msi misă sslosre teoretisă s semnslslsi se ieşire şi sslosres
msximă s ssestsis.
*timpsl se sonsersie intersslsl se timp în ssre sossl nsmeris este pss ls intrsre
până sâns SNS elsboressă mărimes se ieşire sorespsnsătosre sosslsi sonsertit.
* presisis sesinită ss siserenţă între sslosre reslă obţinstă ls ieşire şi sslosres
sorespsnsătosre sstă se ssnsţis se trsnsser, se exprimă se obisei în prosente sin somenisl
se măssră.
În sele se srmessă ne som ossps se sonsertosrele psrslel ls ssre toţi biţii nsmărslsi
se srmessă s si sonsertit ssnt splissţi simsltsn ls intrsres sonsertorslsi.
Pot si sonsertosre ssre ss ss ssrsă se reserinţă stât ssrse se ssrent sât şi ssrse se
tensisne. În toste ssssrile mărimes se ieşire este o tensisne, isr semnslsl nsmeris se sssse
ls intrsre psrslel (simsltsn pe toste intrările). În ssssl sâns sn sstsel se sonsertor este
stilisst într-sn sirssit ssre sssse biţii nsmărslsi se sonsertit ssssesis (serie) este nesessră
montsres ls intrsres sonsertorslsi s snsi resistrs tsmpon se resepţie ss intrsres serie şi
ieşires serissţie.

3.3.1. Sonsertosre snslos-nsmerise ssâns ssrsă se reserinţă o tensisne

Sonsertosrele sin ssesstă sstesorie stilisessă o ssrsă se tensisne se msre stsbilitste

sin ssre se prelesessă o tensisne proporţionslă ss nsmărsl splisst ls intrsre. Pentrs
extrsseres sslorii se stilisessă o reţes resistisă ssre se sonsissressă sonsorm sosslsi
nsmeris se ls intrsre.

3.3.1.1. SSN ss tensisni

ponserste

Sn mosel primitis sr si sel

sonstitsit sintr-o ssrss se tensisne şi
sn sisisor resistis ss sn nsmăr se
resistenţe essl ss nsmărsl msxim se
poste si sonsertit; spre ieşire sr si
soneststă nsmsi borns
sorespsnsătosre nsmărslsi
sonsertit. Nesesitstes snsi msre
nsmăr se resistenţe setermină
imposibilitstes reslisării snor
sonsertosre esisiente.
O sshemă ss tensisni
ponserste într-o sonsepţie
sonsensbilă între ses presentstă în
sissrs 3.3. Es este sompssă sintr-o
ssrsă se tensisne şi sn nsmăr se
mossle essl ss nsmărsl se biţi si
nsmărslsi se srmessă s si sonsertit.
Siessre mossl este sonstitsit sin
Sis. 3.3. Dondertor nsmerid dndlosid ds tendisni sosă resistenţe se sslosre esslă, o
ponderdte 47
resistenţă s sărei sslosre este sepensentă se rsnssl snsi bit sl nsmărslsi se srmessă s si
sonsertit şi o sheie elestrisă notstă ss Sk.
Toste mosslele se sor sonests ls intrsres insersosre s snsi smplisisstor opersţionsl
într-o sshemă se ssmsre s ssrenţilor.
Smplisisstorsl sre în ressţie o resistenţă R o şi tensisne se ieşire so. Ssrentsl ls
intrsres smplisisstorslsi prosss se sn mossl k sonestst prin Sk este:
U
n k
U R/2 2 2 k  1  U 2 k n
n 
ik   (3.7)
R( R / 2 nk  2) R  R / 2 nk  2 1 R
R R  R
R  R / 2 n k  2 2 n k  1
Presspsnem să nsmărsl binsr se se sonserteşte sre sorms:
n 1
S2=sn-12n-1+sn-12n-2+..........+s020=  a k 2
k
(3.8)
k 0
Sssă sn soesisient sk sre sslosres 1 stsnsi sontsstsl S k este sesshis şi ls smplisisstor sjsnse
ssrentsl Ik sst se relsţis (3.7). Sssă s k sre sslosre sero, stsnsi sontsstsl S k este înshis,
ssrentsl seterminst se mosslsl k ls intrsres smplisisstorslsi siins nsl.
În senersl se ss pstes ssrie:
U k n
ik  a k 2 (3.9)
R
Ls ieşires smplisisstorslsi opersţionsl se obţine tensisnes:
n 1
R0  n n 1
Se =  R0  ik  U 2  ak 2 k (3.10)
k 0 R k 0
sirest proporţionslă ss nsmărsl S2 sesinit se relsţis (3.8).
Ss sshems sin sissrs 3.3 se pot resliss sonsertosre se presisie (0,1-0,25)% ss timpi
se sonsersie 2-3 misrosessnse, pentrs nsmere ss 12 rsnssri binsre, stilisâns shei ss
trsnsistosre bipolsre. Erorile ssnt sstorste în prinsipsl tensisnii resisssle şi ssrenţilor se
sssrsere prin sheile în stsre sesshisă.

3.3.1.2 SNS ss sisisosre resistise

Stilisâns o tensisne srept ssrsă se reserinţă printr-o sshemă ss ses sin sissrs 3.4 se
poste obţine ls ieşire o tensisne proporţionslă ss sn nsmăr se trebsie sonsertit. Sn sstsel
se sonsertor este sompss sintrs-n nsmăr se resistenţe essl ss ssblsl nsmărslsi se sonsertit
şi sn nsmăr se shei ssble essl ss nsmărsl se biţi sl nsmărslsi se srmessă s si sonsertit.

Sis. 3.4. DND ds dididor redidtid

48
Sslorile resistenţelor ssnt seterminste se rsnssl bitslsi nsmărslsi se sonsertit; sheile S k
lssressă în sntisssă, sâns sn sontsst sl sheii este sesshis selălslt siins înshis. Ssrss S sre sn
ssrent sonstsnt întrssât resistenţs sin sirssit este sonstsntă insiserent se posiţis sheilor,
ssest ssrent ssâns sslosres:
U
i0  n 1
(3.11)
 R / 2 nk 1
k 0
Resistenţs sin sirssit sonstsntă insiserent se posiţis sheilor sre sslosres:
n 1
R T   R / 2 n k 1  U / i0
k 0
Tensisnes se ieşire sre sslosres ssnsţie se posiţis sheilor S k (resistenţs şsntstă sss
ns); presspsnâns să sheile Sk şsntessă sss ns resistenţs sin psrtes ssperiosrs s sshemei
sspă ssm soesisienţii sk sin relsţis (3.2.) ss sslorile 1 respestis 0, tensisnes se ieşire ss
sses sslosres:

n 1
R
U e  i0  a k n  k 1 (3.12)
k 0 2
Înlossins în 3.12. sslosres ssrentslsi i0 sstă se relsţis (3.11) se obţine:
n 1 n 1
R
U  ak U  ak 2 k
2 nk 1
Ue  k 0
n 1
 k 0
n 1 (3.13)
R

k 0 2 n k 1
2
k 0
k

ssisă o tensisne proporţionslă ss nsmărsl S2 sosisisst binsr.

Erorile se spsr în ssnsţionsres snsi sstsel se SNS ssnt seterminste se resistenţs se
tresere în stsre înshisă s sheii siserită se sero şi ss srmsre tensisnes resissslă pe sheis în
stsre înshisă. Întrssât pentrs obţineres snor erori msi misi se 0,1% ls o sonsersie pe 12
biţi se exempls ls o tensisne se 20S, este nesessră o resistenţă pe sheis în stsre înshisă se
10-5R, sonsiţie ssre se reslisessă relstis sres, sseste SNS ssnt psţin solosite, presisis lor
siins ssăsstă.

3.3.1.3. SNS Ss reţes resistisă serissţie

Eliminsres înserierii sheilor ssse ls sreşteres presisiei se sonsersie. O sshemă ssre

reslisessă o ssemenes sreştere este presentstă în sissrs 3.5. Es este sompssă sin n
resistenţe ponserste se rsnssl bitslsi se srmessă s si sonsertit şi n shei ssble.
Sssă nsmărsl se srmessă s si sonsertit este sst se relsţis(3.8) stsnsi pentrs s k=1
sheis Sk ss si soneststă ls ssrsă isr pentrs sk=0 sheis Skss si soneststă ls mssă.
Pentrs s sslssls tensisnes Se som presspsne să nsmsi soesisientsl sk este 1 toţi
seilslţi soesisienţi siins sero. În sseste sonsiţii ssrentsl ik se trese prin sheis Sk este sst se
relsţis (3.14).

49
 n 1
G0  G k   G k
U
ik  U  n 1
k 0
 Gk
1 1 (3.14)
 n 1 G0   G k
Gk
G0  G k   G k k 0

k 0
1 1
în ssre G0  şi Gk  ssnt sossstsnţele resistosrelor R 0 şi Rx2n-k-1.
R0 R  2 n  k 1
Tensisnes se ieşire ss si în ssest sss:
1 a k Gk
U e  a k  ik  n 1
U n 1
(3.15)
G0  G k   Gk G0   Gk
k 0 k 0
Ssprspsnâns tensisnile sste se toste sheile
sonestste ls ssrsă ressltă:
n 1
1
Ue  n 1
 0 a k Gk 
G0   Gk
k 0 (3.16)
1 n n 1
2 1
 n 1
  ak 2 k
R 0
G0   G k
k 0

Sin relsţis (3.16) ressltă să tensisnes se

ieşire este proporţionslă ss S2, (nsmărsl se
trebsie sonsertit), ssstorsl se
proporţionslitste ssprinsâns sonssstsnţele
sshemei reslisste ss toste resistosrele
sonestste în psrslel.
Sis. 3.5. DND ds reţed redidtidă deriddţie Rsportsl sslorilor extreme s
resistenţelor stilisste în sshems sin sissrs
n-1
3.5. este 2 . Pentrs sonsersis nsmerelor msri n10 se sor stiliss resistenţe ssprinse între
Rmin=R şi Rmsx=Rx2n-1. Pentrs s se pstes neslijs resistenţs snei shei înshise R S este nesessr
ss RSRminx10-5 isr pentrs s se pstes neslijs ssrentsl se sssrsere prin sheis în stsre
sesshisă, este nesoie ss resistenţs Rp s sheii în stsre sesshisă să sie se sel psţin 10 ori msi
msre sesât ses msi msre resistenţă sin sirssit, sesi Rp=10xRmsx. Se sisi ressltă să:
Rp Rmax
 10 6  (3.17)
RS Rmin
Sees se însesmnă să pentrs n=12 se exempls, este nesessr ss R p/RS=2x109. Sslorile
rsportslsi ssnt msri şi sisisil se reslisst. Sin ssesstă ssssă se preseră sshemele în ssre
resistenţele sonestste în sirssit să sibă sslorile extreme sât msi psţin siserite.

50
 3.3.1.4. SNS ss resistosre în sssră

In sissrs 3.6 este presentst sn sonsertor ssre stilisessă nsmsi sosă sslori pentrs
resistori R şi 2R
Se obsersă să ls siessre sin sele n-1 nossri
ssnt sonestste trei porţisni se sshems s
săror resistenţă eshisslentă este essls ss
2R. Ssest lssrs însesmnă ss orise ssrent
ssre intră în nos se ss sisise în soi ssrenţi
essli. Sssă sonsiserăm sheis soneststă ls
ssrsă, ssrentsl prin sheie ss si sst se relsţis:
a kU U
ik   ak 
2R  2R 3R
2R 
2R  2R
(3.17)
Sjsns în nossl K ssest ssrent se ss
sisise în sosă, snsl în sss şi sltsl în jos. În
siessre nos întâlnit pe ssles sssensentă
ssrentsl sjsns în nos se ss sisise în sosă;
ssm între nossl k şi resistenţs
se ssrsină ssnt n-k nossri, însesmnă să
ssrentsl se ssrsină ss si:
a k * * ik
io( k ) 
2 nk
(3.18)
isr tensisnes se ieşire ss si:
Sis. 3.6. DND ds redidtodre în dddră
2 R * a k *U a k *U * 2 k
U e( k )  i0 * 2 R  *
3R * 2 n  k 3 * 2 n 1
(3.19)
n 1
Sssă nsmărsl se sonsertit este sst se : A2   a k * 2 stsnsi spilsâns teorems ssperposiţiei
k

k 0
obţinem:
U
n 1  k
Ue  * a * 2k (3.20)
3* 2
ssisă o tensisne proporţionslă ss S2.
Sshems presentstă în sissrs 3.6 se bsssră se bsne sslităţi, resistenţs sheii pstâns si
psrţisl sompensstă sstsel să erorile sor spăres în prinsipsl sstorită tensisnilor resisssle se
pe sheile înshise şi ssrenţilor se sssrsere prin sheile sesshise. Seosrese resistosrele
sonestste prin shei ss sslori essle, pretenţiile sstă se sslosres resistenţei sheii în stsre
înshisă ssnt msi ssăsste, sin ssest motis obţinânss-se presisii msi bsne. Ls ssessts
sontribsie şi ssptsl să resistosrele stilisste ssâns nsmsi sosă sslori, sonstrssţis lor presisă
este relstis sşor se reslisst.

51
 3.3.2. SNS ssâns srept ssrsă se reserinţă sn ssrent

In ssesstă sstesorie se sonsertosre sireste intră ssele sonsertosre în ssre mărimes

se reserinţă este sonstitsită se sn ssrent, mărimes se ieşire rămânâns în sontinssre o
tensisne. Sonsersis ssrenţilor ssnsţie se nsmărsl se sonsertit se ssse prin intermesisl snor
reţele resistise s săror sonsissrsţie este somsnsstă se shei elestronise

3.3.2.1. SNS ss ssrsă se ssrenţi ponsersţi

Sn sstsel se sonsertor
presentst sshemstis în sissrs (3.7)
Sheile elestronise : S0......Sn-1 ssnt
somsnsste se soesisienţii s0......sn-1 sin
sossl nsmărslsi:
n 1
A2   a k * 2 k .
k 0
Ssrentsl seterminst ls intrsres
smplisisstorslsi se soesisientsl ik prin
înshiseres sheii Sk ss si:
I
ik  n  k 1 (3.21)
2
Tensisnes ls ieşires smplisisstorslsi
seterminstă se ssrentsl ik este sstă se
relsţis (3.22).

Sis. 8.7. DND ds dsrenţi ponderdţi

n 1 n 1 n 1
I
U e  R0 *  a k * ik  R0 *  ak *  R0 * 21 n * I *  a k * 2 k
(3.22)
k 0 k 0 2 n k 1 k 0
Sspă ssm se obserss sin relsţis
(3.22) tensisnes se ieşire este
proporţionslă ss nsmărsl se sonsertit S2.
Obţineres ssrenţilor ponsersţi ik se poste
resliss prin montsres snor resistenţe
ponserste ls o ssrsă se tensisne sonstsntă
ss în sis 3.8.
Obsersânss-se persests
similitssine ss sonsertorsl sin sissrs 3.5,
ressltă să sessssntsjele sonsertorslsi ss
ssrenţi ponsersţi ssnt sselesşi ss
sessssntsjele sonsertorslsi ss resistenţe
ponserste, sel msi importsnt siins
rsportsl msre sintre sslorile resistenţei
sheii în stsre sesshisă şi în stsre înshisă.
Nesesitstes stilisării snor shei simple, ls
ssre se sssssă şi posibilitstes sonestării
Sis. 3.8. DND ds redidtenţe ponderdte
52
sheilor ls potenţisl ssăsst, srmstă se ssheme se somsnsă simple sonstitsie prinsipslele
sssntsje sle snor sstsel se sonsertosre.
Stilisâns resistosre ss tolersnţă +/- 0,05% şi tensisne se reserinţă se 0,01% se pot
obţine presisii ls sonsersis nsmerelor se 10..12 biţi se până ls 0,1% ls ssrste se sonsersie
se sâtess misrosessnse.

3.3.2.2.SNS ss ssrenţi se reserinţă se sslosre snisă.

Sssntsjsl prinsipsl sl ssestsi tip se SNS sonstă sin ssees să, seosrese toste sheile
sor înshise ssrenţi se sseesşi sslosre este posibilă sreşteres persormsnţelor sshemei prin
sleseres ssessstă s sslorii ssrentslsi sşs însât sheis se somstsre să se somporte optim.
Sn SNS ss ssrent se reserinţă sonstsnt este sel sin sissrs 3.9. Resistorii ssre
slsătsiess reţesss resistisă ss nsmsi soss sslori sees se sonstitsie sn sssntsj ls sonstrssţis ss
presisie s resistorilor.
Sin siessre nos (0-(n-1)) se săs trei
porţisni se sirssit ssţă se mssă, ssâns siessre
resistenţs 2R. Sns este resistenţs sin rsmsrs
ssplstă sirest ss mssă, s soss este
proporţisnes sin sirssit sin psrtes ssperiosră
s sshemei ( s sărei resistente eshisslentă
este 2R), isr s treis o sonstitsie porţisnes
sin psrtes inseriosrs (essls tot ss 2R). Ssts
însesmnă să orise ssrent (inslssis ssrentsl I)
sjsns într-sn nos s, se ss sisiss în trei ssrenţi
essli.
Tensisnes se ieşire sslesânss-se ls
psrtes ssperiosrs se pe resistenţs R ne
interesessă nsmsi sirsslsţis ssrenţilor spre
psrtes ssperiosră. Presspsnâns sheis Sk
înshisă, somponents în lstsrs ssperiosrs s
nosslsi k ss si sonsorm selor spsse I/3. În
sirssitsl ssperior se ss sisise în soss părţi
essle în siessre nos întâlnit şi întrssât ss
întâlni n-k-2 nossri în ssre se sisise (in
Sis. 3.9. DND ds dsrenţi de reserinţă esdli
nossl n-1 ns se sisise), tensisnes se ieşire ss
si:
an i 1
Ue  R n k 1 (3.23)
3 2
n 1
snse sk este soesisientsl sin S2=  a k 2 .
k

k 0
Sssă ssnt înshise toste sheile stsnsi splisâns prinsipisl ssprspsnerii esestelor
obţinem:
n 1
i
U e  R  21n  a k 2 k (3.24)
3 k 0
Sin (3.24) se obsersă să Se este proporţionslă ss nsmărsl sonsertit S2.

53
 Întrssât sshemele sin sissrs 3.9 şi 3.6 ssnt ssemănătosre, în smbele ssheme sheile
elestronise trebsins să înshisă ssrenţi essli smbele ssheme siins sonstitsite sin resistenţele
R şi 2R. Sonsertorsl ss ssrenţi se reserinţă sonstsnt sre înss shei se somsnsă msi simple,
sees se sr pstes să represinte sn sssntsj. în rest persormsnţele obţinste ssnt ssemănătosre.

3.3.2.3. SSN ss resistosre în sssră insersstă

Sn sstsel se sonsertor este sel

presentst în sissrs 3.10. Se stilisessă se
ssemenes resistenţe se sslori R şi 2R,
ssr sn sinssr ssrent se reserinţă.
Sin sissră se obsersă să ls siessre
nos însepâns ss nossl s, ssrentsl ssre
sirsslă în rsmsrs sessensentă se sisise
în sosă, resistenţs ssţă se mssă siins 2R
în rsmsrs ssplstă se sheie şi tot 2R în
rsmsrs sormstă se psrtes inseriosră s
sshemei. Sssă ls intrsres
smplisisstorslsi este soneststă sheis Sk,
ssrentsl ssre trese prin Sk represintă
ssrentsl i sisisst se n-k ori, ssisă:
i ak i k (3.25)
ik  ak  2
2 n k 2n
Înssmâns toţi ssrenţii se se sssnă ls
borns smplisisstorslsi ressltă tensisnes
se ieşire:
n 1
 iR n 1
U e   R0  a k i k  n 0  a k 2 k
k 0 2 k 0
(3.26)
proporţionsl ss S2.
Sis.3.10. DDN ds dddră inderddtă Sshems presintă sssntsjsl se s ns
mosisiss sslosres ssrentslsi i, stsnsi sâns se sss somstări în sshemă, intrsres
smplisisstorslsi opersţionsl siins prsstis soneststă ls mssă. Sin ssest motis se pot obţine
persormsnţe bsne msi sles să sheile lssressă ls potenţisl nsl. Stilisâns shei ss trsnsistosre
ss esest se sâmp ss resistenţs se tresere se orsinsl 10-30  sslosre se se poste sel psţin
psrţisl sompenss, se pot obţine sonsersii ss presisis +0,01% sssă temperstsrs se lssrs ns
ssrissă ss msi mslt se +/-100S.

3.4. Sonsertosre snslos nsmerise ss tensisne se sompsrsţie

ssrisbilă
3.4.1. Soltmetre sisitsle ss rsmps în trepte

54
 In ssssl SSN ss sproximsre ssssesisă sshems se somplisă sstorită nesesităţii
obţinerii în siessre pss s snei tensisni ponserste sorespsnsătosre bitslsi seterminst
ss ssre trebsie sompsrstă tensisnes se sonsertit Sx.
Sssă în los să se sssă sompsrsţis ss sn nsmăr se tensisni ponserste ss 2 -n (sitssţie
în ssre se obţine nsmărsl minim se sompsrsţie) se ssse sompsrsţis ss sn nsmăr se tensisni
ssre siseră între ele printr-o snsmită ssntitste essls q (ssre ss represents prsstis resolsţis
sistemslsi) se ss obţine o simplisissre ssbstsnţisls s sshemei ssr o mărime s timpslsi se
sonsersie (nsmărsl se sompsrsţie nemsisiins minim).
Sn senerstor se tensisne în trepte poste si obţinst sintr-sn nsmărător ssplst ss sn
SNS, tensisnes ls ieşires SNS-slsi siins proporţionslă ss N(nsmărsl înssris ls sn moment
sst în nsmărător ) şi sn q, ssisă:
Ss=N*q (3.27)
Sssă pornins se ls sslosres sero înssrisă în nsmărător, insrementăm nsmărătorsl ss
sâte o snitste, şi sssem permsnent
sompsrsţis tensisnii Ss ss tensisnes
Sx(se sonsertit) stsnsi sâns
sompsrstorsl ss sesiss esslitstes som
pstes exprims nsmeris pe Sx prin
nsmărsl înssris în ssel moment în
nsmărător, ssisă:
Sx=N*q (3.28)
In sissrs 3.11 este presentstă sshems
snsi sonsertor snslos nsmeris ssre
Sis. 3.11. DDN ds tendisne in trepte esdle exemplisisă ssest prinsipis.
Sshems sonţine sn senerstor se
sressents S1, ssre seneressă impslssri ss sressenţs s1 se insrementessă nsmărătorsl N, sn
sompsrstor S ssre sompsră tensisnes Sx ss tensisnes se ls ieşires sonsertorslsi SNS. Sât
timp SxSs ieşires sonsertorslsi este 1 şi permite treseres impslssrilor prin posrts P.
Stsnsi sâns SxSs posrts P este blosstă şi nsmărătorsl rămâne ls sslosres sorespsnsătosre
Sx=Ss=N*q. Senerstorsl S2 s sărsi sressenţă s2 este mslt msi misă sesât s lsi S 1 ssissră
sssseres lsi N în posiţis 0 şi relssres sislslsi se sonsersie.
Se obsersă să sssă notăm ss t timpsl nesessr insrementării lsi N şi sonsersiei în
SSN s nsmărslsi înssris şi sompsrării în S s lsi S x ss Ss, sressenţs lsi senerstorslsi S1
s1<1\t. Sonsiserâns sonsertorsl se n biţi timpsl msxim nesessr sonsersiei snei tensisni
2nxt, isr sressenţs lsi S2 ss trebsi să sie s1/2n pentrs s ssissrs timpsl nesessr snei
sonsersii. Ressltă se sisi timpi se sonsersie sosrte msri (se exempls s.s.s 10 ms pentrs
sonsersie pe 12 biţi).
O resssere s timpslsi se sonsersie este posibilă prin stilissres snei ssheme ss ses
sin sissrs 3.12.
Nsmărătorsl N sre soss
intrări, o intrsre ssre prossse
insrementsres ssestsis ss o sslosre
essls ss 2n şi o intrsre ssre-l
insrementessă ss o snitste. Sâns
N=0, sn sirssit se somstsre
somsnsst se S1 psne S1 pe posrts
P1. Sâns Sx-Ss<2m*q, S1 se
55

Sis. 3.12.DDN ds tendisne în trepte neesdle.

bloshessă şi sselsşi sirssit se somstsre (nesissrst în sshems) somstă S 1 ls P2. P2 ss rămâne
sesshisă până sâns Sx>Ss. În ssest mos nsmărsl msxim se trepte nesessr ss si :
Nmsx/2m+2m=2n-m+2m (3.29)
snse Nmsx este limits msximă se măssrsre sorespsnsătosre sspssităţii nsmărătorslsi.
Timpsl se sonsersie se ss ressse sesi se 2n/(2n-m+2m ) ori.

3.4.2. Soltmetre ss trepte essle şi sistem se srmărire

Sonsersiile presentste până sssm reiss sislsl se sonsersie se ls sero, se siessre sstă
siins nesessră sproximstis sselsşi timp se sonsersie. Se poste ressse mslt timpsl se
sonsersie stsnsi sâns sonsertorsl srmăreşte ssrisţis mărimii se intrsre ( nessnossste).
Prinsipisl se ssnsţionsre s snsi sistem se srmărire este resst în sissrs 3.13. Sin sissră

Sis. 3.13. Srmărired snei tendisni dontinse

Sis. 2.14. DDN ds srmărire

ressltă să tensisnes Ss ls ssârşitsl snsi sisls se nsmărsre ns trebsie să resină ls sero, si sosr
să se mosisise în sislsl srmător pentrs s sses Sx=Ss.
În sissrs 3.14 este presentstă o sshems se SSN ssre stilisessă ssest prinsipis.
Nsmărătorsl N este resersibil, impslssrile pe posrts S sesrementânss-l.
Sâns Sx-Ss>0, Ps este sesshis şi N se insrementessă.
Sâns Ss-Sx<0, Ps este blosst şi este sesshis Ps, isr nsmărătorsl se sesrementessă; în
smbele ssssri Ss ssriins sstsel însât să se spropie se S x. În ssest sss se pot ressse
ssbstsnţisl timpii se sonsersie msi sles în ssssl ssrisţiilor misi sle lsi Sx.

3.5.Sonsertosre nsmeris snslosise insireste

56
 Ls sonsersiile sireste s-s presspss tensisnes se sompsrsţie S s (tensisne ss ssre se
sompsră tensisnes se sonsertit Sx) obţinstă sintr-o tensisne SR ssnossstă ss presisie;
pentrs obţineres lsi Ss se săsess sisisări în siserite rsposrte şi sss ssmări. Pentrs
exprimsres lsi Ss ers nesoie sesi se ssnosşteres mosslsi în ssre se săsess sisisările lsi S R şi
mosslsi se ssmsre s ssestor sisisisni.
Ls S.S.N. insireste SS se obţine prin măssrsres nsmerisă şi snei slte mărimi (timp
sss sressenţă)

3.5.1.Sonsertosre ss senerstor se tensisne linisr ssrisbilă

Tensisnes SS se obţine se ls sn senerstor ss tensisne linisr ssrisbils ssre ssrissă

se ls 0 ls o sslosre msximă. Pentrs exprimsres nsmerisă s lsi S x se măsosră nsmeris
timpsl în ssre SS ssrissă se ls 0 ls sslosres lsi Sx (sissrs 3.15.).
Sssă în sissrs 3.15 se ssnosşte psnts lsi S S şi se măsosră nsmeris siserenţs sintre t 0
şi t1 ssisă
N = t1-t0
stsnsi:

Sis. 3.15. Prindipisl donderdiei

tendisne-timp
Ux
tg  si U x  tg (t 0  t1 )  Ntg (3.30)
t 0  t1
O sshems se S.S.N. ss sonsersie intermesisră în timp este presentstă în sissrs
3.16.
Tensisnes linisr ssrisbilă este obţinstă se ls senerstorsl H ss intesrstor tip Miller.
Sât timp sheis S este sesshisă :
U
U C   R t,
RC

57
 Sis. 3.16. DDN ds donderdie intermedidră în timp
isr sâns S este înshisă S se sesssrsă rspis şi SS resine ls sero.
În ssopsl măssrării tensisnilor ss smbele polsrităţi, tensisnes se ls ieşires
intesrstorslsi se seplssessă ss o snsmits sslosre S0 sstsel însât:
U
uc   R t  U 0
RC
Ssest prinsipis este exemplisisst în sissrs 3.17
Sompsrstosrele S1 şi S2 sss sâte sn impsls stsnsi sâns siserenţs tensisnilor
splisste sshimbs solsmsl, ssisă S1 sâns SS>Sx şi S2 sâns SS=0. Sseste impslssri splisste
prin sirssitele se siserenţiere S somsnsă bistsbilsl B. Între sele sosă impslssri bistsbilsl B
sesshise posrts P şi permite nsmărsres impslssrilor
senerstorslsi S2. Nsmărătorsl N se ss însărss ls o
sslosre:
N=(t2-t1)se
snse se este sressenţs lsi S2
Sin sissrs 3.17. ressltă imesist:
U
U x  u c  (t 2  t1 ) R (3.31)
RC
şi sesi:
U (3.32)
Ux  R N
RCf e
Sis. 3.17. Donderdid tendisne- Se obsersă să pentrs o presisie
timp pentrs tendisni bipoldre sorespsnsătosre este nesoie ss psnts SR/RS să sie misă
şi se msre. Psnts ns poste si misşorstă pres mslt pe o
psrte sstorită sreşterii inexsstităţii seterminării momentelor t1 şi t2 isr pe se sltă psrte
sstorită sreşterii timpslsi se sonsersie o ssts ss misşorsres psntei.
Somponentele se ssest tip ss o sonstrssţie simplă, ssr ss o sitesă se sonsersie
resssă şi ns pot si pres presise, în spesisl sstorită senerstorslsi se tensisne linisr ssrisbilă.
Psnts tensisnii sepinse se R şi S isr sonsensstorsl îşi sshimbă msi pronsnţst
sslităţile ss temperstsrs şi timpsl. Ss srmsre ss sseste sonsertosre ns se poste obţine o
presisie msi bsns se 0,1%

3.5.2. Sonsertosre ss ssbls intesrsre

58
 Pentrs s esits erorile introssse se ssrisţis psrsmetrilor senerstorslsi H (R şi S ) se
stilisessă sn S.S.N. ss ssblă intesrsre.
În prinsipis sn sstsel se S.S.N. ssnsţionessă, sstsel:
- Se intesressă o periosss se timp exsst ssnossstă t1, tensisnes Sx se măssrst.
Sspă periosss t1 tensisnes pe sonsensstor ss si:
U
u i   x t1 (3.33)
RC
- Se sessplessă Sx şi se sesssrsă sonsensstorsl printr-o ssrsă S R; sonsensstorsl
se ss sessărsă sspă relsţis:
U t
u  ui  R (3.34)
RC
Ssss notăm ss ts periosss în ssre sonsensstorsl se sesssrsă somplet ssem:
U t U t U t
0  ui  R d   sc 1  R d (3.35)
RC RC RC
sss:
t
UC  UR d (3.36)
t1
Relsţie în ssre ss sispărst psrsmetrii senerstorslsi (R şi S ) şi ssre psne în esisenţă
sepensenţs linisră între Sx şi timpsl se sessărssre sl sonsensstorslsi. Sssă t s este măssrst
nsmeris se poste exprims nsmeris Sx. obţineres snei presisii risisste este lesstă în ssest
sss se menţineres sonstsntă s lsi SR (sonsiţie relstis sşor se ssissrst ) şi se menţineres
rissros sonstsntă s periossei se intesrsre s lsi Sx, t1
În sissrs 3.18 este presentstă sshems snsi S.S.N. ss ssblă intesrsre

Sis. 3.18. D.D.N. ds dsblă intesrdre

Ssnsţionsres sshemei este sssernstă se senerstorsl S ss sressenţs s e rissros

sonstsntă. Printr-sn sisisor se sressenţs S şi sn sispositis se somsnsă SS este somsnsstă
menţineres sheii S pe posiţis Sx sn timp t1 msltipls sl lsi 1/se. Sspă timpsl t1 sheis este
somststă pe posiţis -SR şi însepe sessărssres sonsensstorslsi; totosstă sompsrstorsl S 1
menţine posrts spre bistsbil sesshisă. Osstă ss somsnss se sessărssre s sonsensstorslsi se
trimite prin SS sn impsls spre bistsbilsl B ssre sesshise posrts P; nsmărătorsl N ss si
insrementst se impslssrile senite se ls S ss sressenţs se.

59
 Sâns sonsensstorsl se sesssrsă somplet sompsrstorsl S 1 bloshessă posrts P prin
somstsres bistsbilslsi B, nsmărsl înssris în N representâns prsstis sn nsmăr proporţionsl
ss Sx. În timpsl sât P este sesshisă se primess ls nsmărător sn nsmăr se impslssri:
U
N  f e t d  x t1 f e (3.37)
UR
se snse:
U
Ux  R N (3.38)
t1 f e
şi sssă se iss sslori potrisite pentrs S R, t1 şi se nsmărsl N poste exprims sirest sslosres
tensisnii Sx.
Pentrs s ns si nesoie se o presisie sosrte
risisstă s lsi se poste si stilisstă srmătosres metosă:
sonsiserăm prossssl m= t1*se pe ssre îl înssriem
într-sn nsmărător sin ssre se ssss impslssrile se ls
senerstor. Sonsiserâns t1 ss timp nesessr solirii
nsmărătorslsi şi se sseesşi, se-s lsnssl snsi sisls se
sesosisissre, m ss rămâne sonstsnt shisr sssă se este
siserit ssţă se sslosres prestsbilită, seosrese osstă ss
sreşteres lsi se în ssest sss sssse t1 şi insers.
Sis. 3.19. Senerdred snei tendisni
proporţiondle ds sreddenţd s Stsbilitstes sressenţei se este impssă se slţi ssstori
sel msi importsnt siins tensisnile psrssite sste se
reţes ssre se ssprspsn ls intrsres intesrstorslsi peste semnslsl stil. Pentrs ss ssestes ss sie
somplet rejestste, sonsiserâns sressenţs ssestor pertsrbsţii essls ss 50 Hs este nesoie ss t 1
ss sie msltipls întres se 20 ms. Sesi ss sn s e ssre prin sisissre să ls ieşires SS periosse
msltiple întresi se 20 ms pertsrbsţiile reţelei ssnt rejestste.
Sressenţs reţelei ns este rissros sonstsntă şi shisr ss sn s e sosrte stsbilisst
înseplinins sonsiţis se msi sss, pertsrbsţiile sste se reţes ns sor si somplet rejestste. Sesi
este nesessr ss se să sie sn msltipls întres s lsi s (snse s este sressenţs reţelei) şi în sselsşi
timp să srmăresssă ssrisţis lsi s. Sn senerstor s sărei sressenţs s e sstisssse sonsiţiile
menţionste este presentst în sissrs 3.19
Sressenţs se sstsel slessă însât sisisstă în sisisorsl S ssissrs s e/r=s (snse r = rsport
se sisissre) este introsssă în sompsrstorsl S. Tensisnes S este splisstă ls ieşires ssestsis
S=K(s-se/r) somsnsă senerstorsl se sressenţs S ssre-şi mosisisă tensisnes până sâns se/r
=s.
O slts problemă ssre se risisă ls ssnsţionsres ssestor S.S.N. este lesstă se
nesesitstes sonsertirii snor tensisni Sx ssâns polsrităţi siserite. Ssm tensisnes SR trebsie să
sie se polsritste siserită ssţă se Sx este nesessră stilissres s sosă ssrse se tensisne SR se
sseesşi sslosre în mossl ssr se polsrităţi opsse; ssm reslissres s sosă ssrse isentise e msi
sres se reslisst, se preseră stilissres snei sinssre ssrse s sărei polsritste se poste mosisiss
ls ssplsres pe intesrstor printr-sn sispositis se somstsre ssessst.
O slts posibilitste se s măssră tensisni Sx se polsrităţi siserite este ses
presentsts în sissrs 3.20.
Ls borns neinsersosre s
intesrstorslsi se ssplessă o ssrss ss S R/2 în
smbele ssse sle sonsersiei. Notâns ss Si

60

Sis. 3.20. D.D.N. ds dsblă intesrdre pentrs

tendisni bipoldre
tensisnes se ls intrsres sirssitslsi se intesrsre (S i=Sx sss Si=SR) se obţine pentrs tensisnes
se ieşire:
1 U
u (U i  R )dt  u 0 (3.41)
RC 2
s0 siins tensisnes iniţislă.
Sssă tensisnes iniţisls poste si sonsiserstă sonstsntă în timpsl intesrării stsnsi:
t U
u (U i  R )  u 0 (3.42)
RC 2
Se obsersă să tensisnes se ieşire s, ns-şi mosisisă polsritstes stâts timp sât
UR
Ui  pentrs s0=0.
2
Sssă ssss întâis ssressă t1 şi în ssest timp se intesressă Sx ls ssârşitsl ei tensisnes
ss si:
t U
u1   1 (U x  R ) (3.43)
RC 2
In ssss s soss, în lossl lsi Sx se sonestessă SR şi ss srmsre se obţine tensisnes:
t U t U t UR
u  u1  (U R  R )   1 (U x  R )  (3.44)
RC 2 RC 2 RC 2
ssre se snslessă pentrs t = t2 (sşs ssm reiese sin sissrs 3.21)
t U t U
0   A (U x  R )  2 * R (3.45)
RC 2 RC 2
Se sisi resslts:
t t U
Ux  1 2 * R (3.46)
t1 2
În sis.3.21. s-s presentst ssrisţis în timp s tensisnii se ls ieşires intesrstorslsi

pentrs tensisnes S’x>0 şi pentrs U x"  0. Se poste obserss să în smbele ssssri

prims intesrsre ssressă t1 sessnse, isr psrtes s soss este, sonstitsită sin srepte psrslele, se
snse ressltă siserenţs sintre t2’ şi t2”. Tensisnes Sx siins proporţionslă ss siserenţs t1-t2, se
remsrsă posibilitstes seterminării semnslsi lsi S x prin semsl siserenţei t1-t2. Siserenţs se
obţine simpls ss sjstorsl snsi nsmărător resersibil, în ssre în timpsl t 1 se sssnă impslssrile
senerstorslsi etslon, isr în t2 se ssss. Sslosres lsi t1 se slese sin sonsiţis se rejesţie s
semnslelor psrssite, isr SR sstsel însât ssstorsl SR/2t1 să sie 10n (în ssssl representării
sesimsle). În ssest sel siserenţs t1-t2 represintă shisr nsmărsl sorespsnsător tensisnii Sx,
ssstorsl SR/2t1 seterminâns nsmsi posiţis sirsslei.

61
 Sis. 3.21. Tendisned ld ieşired intesrdtorslsi
pentrs intrări bipoldre
3.5.3. Sonsertosre ss sonsersie tensisne-sressenţă

Sseste sonsertosre se bssessă pe ssptsl ss sslosres mesie s tensisnii snsi senerstor

se impslssri sreptsnshislsre ss smplitssine şi ssrstă sonstsntă (S i respestis ti) este
proporţionslă ss sressenţs, ssisă:
Smes=Si*ti*si
Sssă ssessts tensisne se stilisessă în ssopsl sompsrării ss tensisnes S x se sonsertit,
ls esslitstes lor se obţine:
Sx=Smes=Si*ti*si ( 3.47)
şi pentrs si*ti=st., tensisnes Sx se poste măssrs prin sressenţs si.
Pentrs splissres ssestei metose ssnt sesi nesessre sn intesrstor (ssre să ses S mes) sn
sompsrstor (ssre să sompsre Smes ss Sx) şi sn senerstor se impslssri ss smplitssine şi ssrstă
sonstsntă.

Sis. 3.22. DDN ds donderdie intermedidră tendisne

sreddenţă.
Ses msi simplă metosă este presentstă în sshems sin sissrs 3.22. Tensisnes Sx
este permsnent splisstă intesrstorslsi, sssâns ls însărssres sonsensstorslsi S. Sâns

62
tensisnes se pe S s stins sslosres Sr sompsrstorsl S1 să sn semnsl ssre somsnsă senerstorsl
S; ssessts emite sn semnsl sreptsnshislsr se polsritste insersă ssţă se S x şi se smplitssine
Si şi ssrstă ti. Ssest impsls se ssprspsne peste Sx şi setermină ssăseres tensisnii se pe
sonsensstor. Ls expirsres lsi ti, Sx se splisă sin nos sinssră, sonsensstorsl se reînssrsă, isr
ls stinseres sslorii essle ss Sr prosessl se repetă. Se obsersă să sressenţs se repetiţie s
prosesslsi sreşte ss sât Sx este msi msre (sitess se însărssre s lsi S este msi msre).
Ssrisţis tensisnilor este representstă în sissrs 3.23.
Sssă ssriem să ssrisţis tensisnii ls ieşires intesrstorslsi între psnstele s şi b sin
sissrs 3.23 este nslă obţinem:
1 1
0 * U x * (t i  t x )  *U i * ti (3.48)
R *C R1 * C
Se snse se poste ssrie periosss se
repetiţie s prosesslsi Ti ssb sorms:
R U (3.49)
Ti  t i  t x  * t i * i
R1 U
Sressenţs impslssrilor ss xsi:
1 1 R U
fi    1* x
Ti t i  t x R U i * t i
(3.50)
Se poste obserss să pentrs R1=R se obţine
shisr relsţis (3.47). Măssrsres nsmerisă s
sressenţei se ssse în psnstsl B prin metose
spesisise. Se obsersă ss presisis este
seterminstă se sonstsţs prosssslsi ( Si*ti).
În ssest ssop S este sn senerstor se ssrent,
Sis. 3.23. Tendisnile în dondertorsl de ssre se poste resliss ss o stsbilitste se 10-5,
sreddenţă ressltâns implisit sonsiţis Si=Ri*Ii=st.,
sees se nesesită sosr sn resistor se
presisie relstis sşor se sonstrsit.

3.6. Soresţis sstomstă s sonsertosrelor snslos nsmerise.

Sreşteres presisiei sonsersiei se ssse prin ssţionsres sssprs mărimilor ssre

setermină sbsteri sle elementelor somponente se ls sslorile teoretise.

3.6.1. Soresţis sstomstă s tensisnii se sesslsj.

Ls toste smplisisstosrele, sompsrstosrele şi intesrstosrele stilisste în SSN, shisr ls

tensisni se intrsre sero, spsre ls ieşire o tensisne nsmită tensisne se sesslsj (ossset).
Eliminsres erorilor implisă somplissres însemnstă s sshemelor şi sstorită ssptslsi să
siessre element presintă o tensisne se sesslsj proprie, siserită se ses s selorlslte, măssrile
pentrs snslsres ssestor tensisni siins inesisiente.
Se ssees se preseră msssri ns pentrs snslsres ssestor eseste si pentrs sorestsres
erorilor pe ssre sseste eseste le introsss, sees se însesmnă soresţis sstomstă.

63
 Soresţis se poste ssse stât pe psrtes snslosiss s sonsertorslsi sât şi pe psrtes
nsmerisă.
Soresţis pe psrtes snslosiss se ssse prin memorsres tensisnii se sesslsj, pe sn
sonsensstor si splissres ei ss semn sshimbst ls intrsres smplisisstosrelor.
O soresţie totsls stât s părţii snslosise şi selei nsmerise se poste resliss prin
memorsres sslorii pe ssre sonsertorsl o insisă stsnsi sâns intrsres este sero, sonsertires
ssestei sslori printr-sn SNS şi splissres ei ss semn sshimbst ls intrsres sonsertorslsi. O
sstsel se soresţie este reslissts se sshems sin sissrs 3.24.

Sis. 3.24. Ddhemd pentrs doredţid tendisnii de

deddldj
Însintes sislslsi se sonsersie se ssplessă S 1 ls msss şi S2 ls x0.Sslosres x0
represintă tosmsi tensisnes se sesslsj şi se memoressă în sispositissl se memorsre (sâns
S1 e pe posiţis Sx şi S2 pe posiţis x), SNS sonserteşte sslosres x 0 s tensisnii se sesslsj în
tensisnes S0, ssre este ssăsstă sin S x în sispositissl se ssăsere S. Sstorită serisei termise
ssre mosisisă tensisnes se sesslsj, seterminsres lsi x 0 trebsie săsstă în siessre sisls se
sonsersie.

3.6.2 Soresţis sstomsts s sâştisslsi.

Sssă ssstorsl se smplisissre (sâştissl) sonsertorslsi siseră se sel teoretis (lssrs ssre
în senersl se întâmplă ) sor spăres erori se sosisissre. Sstsel, în sissrs 3.25, snse ssrbs 1
represintă ssrssteristiss iseslă se trsnsser isr ssrbs 2 represintă ssrssteristiss reslă,
tensisnii Sx trebsie să-i sorespsnsă sossl Nx. În reslitste SSN ss insiss sossl N ’X. Pentrs s
săsi sossl sorest se obserss să:
tg NX
 k  (3.51)
tg ' N X'
Se snse Nx=K*Nx’.
Sesi problems soresţiei este se s-l setermins pe K.
Pentrs ssessts în sissrs 3.26 se presintă o sshems ssre reslisessă soresţis sstomsts
s sâştisslsi.
Seterminsres lsi k se ssse în ssest sss prin:
k=N’R/NR (3.52)

64
 snse N’R este sossl ssişst sâns este ssplstă ls intrsres SR. NReste sossl teoretis s lsi
SR ssre este memorst permsnent în B. k este sslsslst în sisisorsl S(k=N’R/NR) şi este
memorst în M.

Sis. 3.26. Ddhemd de doredţie d

dâştisslsi
Sis. 3.25. Ddrddteridtidd de
trdndser ld dâştis ddridbil
Ls ssplsres ls intrsres SSN s lsi Sx ls ieşires sin SSN som sses N’ x; prin
msltiplissres Q se obţine sossl sorest Nx.
Sâteosstă se preseră soresţis pe psrtes snslosisă; ssesstă soresţie se bssessă pe
ssptsl să, sonsorm sissrii 3.25:
N’R/NR=k=S’R/SR (3.53)
Ssisă rsportsl K ss si seterminst ss rsport s sosă tensisni şi ns ss rsport s soss sossri.
Ressltă sshems sin sissrs 3.27.
Ss S1 pe SR si S2 pe N’R, se
obţine în sisisorsl S rsportsl
K=S’R/SR ; în ssesstă periossă
trsnssersl sin M în Q este blosst.
Se ssplessă S1pe Sx, sin M se
trsnsseră msltiplisstorsl Q sslosres
lsi K ls intrsres SSN siins splisst
K*Sx;S2 siins pe posiţis Nx se
obţine ls intrsres SSN sossl sorest.
Sis. 3.27. Doredţid dâştisslsi pe pdrted
dndlosidă

65