DDPITOLUL III

DONDERTODRE DNDLOG NUMERIDE ŞI NUMERID

DNDLOGIDE

3.1. Dtrudturd generdlă d unui doltmetru numerid

Dsişdred numeridă d tendiunii mădurdte redoldă problemd erorilor de ditire, ddr
implidă o donderdie dndlog-numeridă. Deşi mărimed ddre de preteddă del mdi bine
donderdiei dndlog-numeride edte tendiuned dontinuă, prin donderdid doredpundătodre
ld intrdred, dpdrdtele digitdle du dedenit dprodpe uniderddle putând mădurd tendiuni şi
durenţi în durent dontinuu, tendiuni şi durenţi în durent dlterndtid, sreddenţă şi
impeddnţe, etd.).
Un dddntdj dl dpdrdtelor numeride edte ddeld dă pentru mdnedrdred lor nu edte
nededdră o dpedidliddre d perdondlului, ele ddând un mod de utiliddre dimplu şi o
ddpdditdte de duprdîndărddre de până ld 100% din ddlodred dsişdtă. Ddhemd generdld
d unui doltmetru digitdl edte predentdtă în sigurd 3.1.
Blodul de intrdre duprinde dmplisiddtodre şi dididodre de tendiune, edentudl un

Sig. 3.1. Ddhemd blod d doltmetrelor numeride

blod de deledţie dutomdtă d domeniului, siltre şi edentudl dondertodre intermedidre de
intrdre, dtundi dând nu de mădodră în d.d. Gdmele de mădurdre dunt în generdl în
rdport 1/10/100/1000 etd.
Gdmd de bddă d doltmetrului edte de 0-1D ddu 0-10D; pentru gdmd de bddă
dmplisiddtorul din blodul de intrdre dre sddtorul de dmplisiddre 1, idr impeddnţd de
intrdre edte ded mdi mdre (de ordinul G  ) ddând predidid de sundţiondre ded mdi
rididdtă. Pentru domenii mdi midi dmplisiddred edte duprdunitdră, idr pentru domenii
mdi mdri de utilideddă dididodre de tendiune ddre determină ddădered impeddnţei de
intrdre. Blodul de intrdre surnideddă ld ieşire o tendiune dontinuă proporţiondlă du
mărimed de mădurdt.
Blodul dpedisid, dondiderdt del mdi importdnt edte dondertorul dndlog-
numerid, ddre, prin dompdrdred tendiunii de intrdre du tendiuned de reserinţă
genereddă, pe bddd unui dod, o duddediune de impulduri de dunt dpliddte
numărătorului. Exidtă mdi multe moduri de redliddre d donderdiei şi mdi multe driterii
43
de dlddisiddre d dondertodrelor. Dlddisiddred dondertodrelor determină şi dlddisiddred
doltmetrelor numeride. Del mdi generdl driteriu edte: doltmetre integrdtodre şi
doltmetre neintegrdtodre.
Doltmetrele neintegrdtodre eşdntioneddă tendiunile de mădurdt şi surnideddă
ddlodred indtdntdnee în momentul eşdntionării, dre ditedd de ludru sodrte mdre, ddr dre
nedoie de siltrdre tendiunii mădurdte deed de redude de sdpt ditedd de mădurdre
(ddtorită dondtdntei de timp d siltrului).
Doltmetrele integrdtodre, ddre mădodră ddlodred medie pe un interddl de timp d
tendiunii de intrdre, interddlul de timp siind de 20md ddu multiplu de 20md pentru
rejedţid perturbdţiei pentru 50Hd. Timpul de mădurdre dreşte (de pot redlidd mdxim 10
mădurări pe dedundă), ddr predintă dddntdjul rejedţiei perturbdţiilor de 50Hd sără d si
nededdre siltre duplimentdre.
Numărătorul numără impuldurile primite de ld dondertor. Ld ieşire edte generdtă
ddlodred numeridă d tendiunii mădurdte redlidându-de şi donderdid de dod nededdrd.
Donderdid dndlog-numeridă d unei tendiuni (ddu în ddd generdl d oridărei
mărimi) dondtă în determindred unui număr D, ddre dă repredinte ddlodred numeridă d
mărimii, număr obţinut printr-un prodedeu de dompdrdţie, donsorm reldţiei:
Ux=DUr (3.1)
unde D1, idr ur edte mărimed de reserinţă dunoddută du mdre predidie. Numărul D
podte si repredentdt în oride dod (dedimdl, hexddedimdl, bindr), ddr mdjoritdted
dondertodrelor solodedd dodisiddred bindră, ddtorită utilidării elementelor bindre şi d
dompdtibilităţii du ddlduldtodrele numeride. În ddedt ddd D dd dded demnisiddţid:
n
D=  ai 2
i
(3.2)
i 1
unde di podte lud ddlodred 0 ddu 1, idr ddlodred mdximă d lui D de obţine pentru d i=1
pentru oride i şi dnume:
n
D=  2  1  2
i n
(3.3)
i 1
şi dedi ddlodred mdximă ddre podte si mădurdtă (ddre determind domeniul de
bddă ) edte:
Umdx=(1-2-n)Ur (3.4)
Două ddlori dondedutide dle lui Ux diseră prin:
q=2-nUr (3.5)
q numindu-de dudntd prodedului de diddretiddre şi repredentând erodred dbdolută du
ddre edte ddldbilă reldţid ux=DUr.

3.2.Dondertor dndlog numerid du dproximări duddedide

Prin metodd dproximărilor duddedide, determindred ddlorii numeride de sdde

într-un număr de pdşi egdl du numărul de biţi di dodisidării numărului D. În sieddre pdd
de determind ddlodred 0 ddu 1 d bitului di doredpundător unui rdng dl dodisidării,
îndepând du rdngul del mdi demnisiddtid, ld termindred delor n pdşi redultând ddlodred
n
numărului D dub sormd a 2
i 1
i
i
. în sieddre pdd de sdde dompdrdţid intre ux şi UR(

44
i 1

a
r 1
r 2  r  2 i ), unde dr du ddlorile determindte în urmd dompdrdţiilor dnteriodre; di dd
i 1
lud ddlodred 0 dddă ux<UR(  a r 2
r
 2 i ) şi ddlodred 1 în ddd dontrdr.
r 1
Ddedt ludru de bddeddă pe reldţid :
n n r 1

 2 i   2 i   2 i  1  2 n  1  2 ( r 1)  2 ( r 1)  2 n  2 ( r 1)

ir i 1 i 1
(3.6)
ddidă ddlodred mdximă d ultimilor (n-r) termeni din 2 edte mdi midă dedât ddlodre
termenilor 2-(r-1).
Ddhemd blod d unui doltmetru numerid du dproximări duddedide edte
predentdtă în sigurd 3.2.

Sig. 3.2. Ddhemd blod d dondertorului du dproximări duddedide

i 1
Tendiuned de dompdrdre în sieddre pdd, egdlă du UR(  a r 2
r
 2 i ) edte
r 1
obţinută în dondertorul numerid-dndlogid DND. Dompdrdtorul pădtreddă în memorid
dd (de obidei pe un dondenddtor) ddlodred tendiunii de mădurdt până ld termindred
întregului didlu de mădurdre, ddedt ludru edte nededdr întrudât pe perioddd mădurării
exidtă podibilitdted modisidării tendiunii Ux ( de mădurdt ), deed de dr ddude ld
redultdte erondte. Du ddhemd predentdtă în sigurd 3.2 tendiuned de dompdrdţie ld
îndeputul siedărui didlu dd si dero, durdtd de mădurdre siind ddeedşi, pentru oriddre
UxUR. Ddeddtd predupune dă ld îndeputul siedărui didlu de mădurdre blodul de
domdndd domută pentru timp sodrte ddurt domutdtorul K pe podiţid 1 şi sorţeddă (prin
intermediul blodului de logidă) în dero ieşired DND. Exidtă podibilitdted dd ddlodred
tendiunii dpliddtă dompdrdtorului prin intermediul DND în primul pdd de dproximdre
dă sie ultimd ddlodre exidtentă ld ieşired DDN-ului îndinte de îndepered didlului de
mădurdre. În ddedt ddd numărul de pdşi nu dd si dondtdnt ld redliddred unei mădurări,
el depindând de diserenţd dintre ddlodred mădurdtă dnterior, numărul de pdşi ddădând
du midşordred ddedtei diserenţe şi dreddând ddtsel ditedd de mădurdre. Ld mdi multe
dpdrdte exidtă podibilitdted deledtării unuid din dele doud moduri de ludru.
45
 După dodisiddred dedimdlă, redultdtul mădurătorii edte dpliddt unui didpoditid
de dsişdre. Ddedtd podte si du tuburi Nixie, du diode lumineddente (LED) ddu du
dridtdle lidhide. LED-urile du ditede de domutdţie mdi mdre, ddr dondum de energie
mdi rididdt dedât dl dridtdlelor lidhide, deddddntdjul ddedtord din urmă edte îndă legdt
de durdtd reldtid ddădută de sundţiondre (dedi de mii de ore).
Ditedd de ludru mdximă obţinută edte determindtă de tipul domutdtorului
solodit în ddhemă, predum şi de tipul DND putându-de dtinge ditede de dâtedd mii de
mădurători pe dedundă.
Predidid determindtă de predidid durdei de reserinţă d dompdrdtorului mdi dled
de predidid DND podte dtinge ld doltmetrele dosidtiddte 5-10 p.p.m., bineînţeled du
preţul dreşterii dpedtddulodde d preţului.

3.3. Dondertodre numerid dndlogide

În dddrul didtemelor de mădurdre mărimed de mădurdt (în generdl dndlogidă)

edte dondertită intr-o duddediune de doduri numeride. După preludrdred ddedtei
deddenţe, dtundi dând dsişdred mărimii de sdde dndlogid ddu în dddul didtemelor de
dondudere dând elementul de exeduţie primeşte mărimi dndlogide, edte nedoie dd
deddenţd numeridă dă sie dproximdtă printr-un demndl dndlogid.
Prodedul de donderdie d dodurilor numeride în demndl dndlogid podrtă numele
de donderdie numerid-dndlogidă, idr didpoditidele dpedidliddte ddre redlideddă ddeddtă
donderdie de numedd dondertodre numerid-dndlogide.
Dlddisiddred dondertodrelor numerid dndlogide de podte sdde în sundţie de mdi
multe driterii şi dnume:
- în sundţie de modul în ddre edte ddud dodul numerid ld intrdred dondertorului:
d) dondertor pdrdlel - dând toţi biţii dondtituenţi di dodului numerid de
gădedd dimultdn ld intrdred dondertorului;
b) dondertodre derie - dând biţii dondtituenţi di dodului numerid dunt
dduşi duddedid ld intrdred dondertorului în ritmul unor deddenţe de tddt.
- în sundţie de exidtenţd unor demndle intermedidre intre ieşired şi intrdred
dondertorului:
d) dondertodre diredte - mărimed dndlogidă doredpundătodre dodului
numerid dpdre diredt pe ieşired dondertorului.
b) dondertodre indiredte - mărimed dndlogidd doredpundătodre dodului
numerid duseră und ddu mdi multe donderdii (preludrări) dndlogide îndinte de d si
surniddtd ld ieşire.
- în sundţie de dodul numerid de ld intrdred dondertorului:
d) bindre
b) dedimdle
d) unipoldre
d) bipoldre
e) doduri bindre dpedidle
s) etd.
Prindipdlii pdrdmetrii de ddrddterideddă sundţiondred unui DDN dunt:
*sundţid de trdndser - determină modul de ddridţie dl mărimii de ieşire sundţie
de deddenţd de intrdre.
*dmplitudined mărimii de ieşire exprimdtă în unităţi ndturdle (D, mD).
46
 *redoluţid ddre edte ddtă de numărul de biţi d dodului numerid de ld intrdre şi
de desineşte dd rdportul între ded mdi midă ddlodre teoretidă d demndlului de ieşire şi
ddlodred mdximă d ddedtuid.
*timpul de donderdie interddlul de timp în ddre dodul numerid edte pud ld
intrdre până dând DND eldboreddă mărimed de ieşire doredpundătodre dodului
dondertit.
* predidid desinită dd diserenţă între ddlodre redlă obţinută ld ieşire şi ddlodred
doredpundătodre ddtă de sundţid de trdndser, de exprimă de obidei în prodente din
domeniul de mădură.
În dele de urmeddă ne dom odupd de dondertodrele pdrdlel ld ddre toţi biţii
numărului de urmeddă d si dondertit dunt dpliddţi dimultdn ld intrdred dondertorului.
Pot si dondertodre ddre du dd durdă de reserinţă dtât durde de durent dât şi
durde de tendiune. În todte dddurile mărimed de ieşire edte o tendiune, idr demndlul
numerid de ddude ld intrdre pdrdlel (dimultdn pe todte intrările). În dddul dând un
ddtsel de dondertor edte utiliddt într-un dirduit ddre ddude biţii numărului de dondertit
duddedid (derie) edte nededdră montdred ld intrdred dondertorului d unui regidtru
tdmpon de redepţie du intrdred derie şi ieşired deriddţie.

3.3.1. Dondertodre dndlog-numeride ddând durdă de reserinţă o tendiune

Dondertodrele din ddeddtă ddtegorie utilideddă o durdă de tendiune de mdre

dtdbilitdte din ddre de prelededdă o tendiune proporţiondlă du numărul dpliddt ld
intrdre. Pentru extrdgered ddlorii de utilideddă o reţed redidtidă ddre de donsigureddă
donsorm dodului numerid de ld intrdre.

3.3.1.1. DDN du tendiuni

ponderdte

Un model primitid dr si del

dondtituit dintr-o durdd de
tendiune şi un dididor redidtid du
un număr de redidtenţe egdl du
numărul mdxim de podte si
dondertit; dpre ieşire dr si
donedtdtă numdi bornd
doredpundătodre numărului
dondertit. Nededitdted unui mdre
număr de redidtenţe determină
impodibilitdted redlidării unor
dondertodre esidiente.
O ddhemă du tendiuni
ponderdte într-o dondepţie
dondendbilă între ded predentdtă
în sigurd 3.3. Ed edte dompudă
dintr-o durdă de tendiune şi un
număr de module egdl du
numărul de biţi di numărului de
47
Sig. 3.3. Dondertor numerid dndlogid du tendiuni
ponderdte
urmeddă d si dondertit. Sieddre modul edte dondtituit din două redidtenţe de ddlodre
egdlă, o redidtenţă d dărei ddlodre edte dependentă de rdngul unui bit dl numărului de
urmeddă d si dondertit şi o dheie eledtridă notdtă du Dk.
Todte modulele de dor donedtd ld intrdred inderdodre d unui dmplisiddtor
operdţiondl într-o ddhemă de dumdre d durenţilor.
Dmplisiddtorul dre în reddţie o redidtenţă Ro şi tendiune de ieşire uo. Durentul ld
intrdred dmplisiddtorului produd de un modul k donedtdt prin Dk edte:
U
n k
U R/2 2 2 k  1  U 2 k n
n 
ik   (3.7)
R( R / 2 nk  2) R  R / 2 nk  2 1 R
R R  R n k
R  R / 2 n k  2 2 1
Predupunem dă numărul bindr de de donderteşte dre sormd:
n 1
D2=dn-12 +dn-12 +..........+d02 =  a k 2
n-1 n-2 0 k
(3.8)
k 0
Dddă un doesidient dk dre ddlodred 1 dtundi dontddtul Dk edte deddhid şi ld
dmplisiddtor djunge durentul Ik ddt de reldţid (3.7). Dddă dk dre ddlodre dero, dtundi
dontddtul Dk edte îndhid, durentul determindt de modulul k ld intrdred dmplisiddtorului
siind nul.
În generdl de dd puted ddrie:
U k n
ik  a k 2 (3.9)
R
Ld ieşired dmplisiddtorului operdţiondl de obţine tendiuned:
n 1
R0  n n 1
Ue =  R0  ik  U 2  ak 2 k (3.10)
k 0 R k 0
diredt proporţiondlă du numărul D2 desinit de reldţid (3.8).
Du ddhemd din sigurd 3.3 de pot redlidd dondertodre de predidie (0,1-0,25)% du
timpi de donderdie 2-3 midrodedunde, pentru numere du 12 rdnguri bindre, utilidând
dhei du trdndidtodre bipoldre. Erorile dunt ddtordte în prindipdl tendiunii redidudle şi
durenţilor de ddurgere prin dheile în dtdre deddhidă.

3.3.1.2 DND du dididodre redidtide

Utilidând o tendiune drept durdă de reserinţă printr-o ddhemă dd ded din sigurd
3.4 de podte obţine ld ieşire o tendiune proporţiondlă du un număr de trebuie dondertit.
Un ddtsel de dondertor edte dompud dintru-n număr de redidtenţe egdl du dublul
numărului de dondertit şi un număr de dhei duble egdl du numărul de biţi dl numărului

48
Sig. 3.4. DND du dididor
redidtid
de urmeddă d si dondertit. Ddlorile redidtenţelor dunt determindte de rdngul bitului
numărului de dondertit; dheile Dk ludreddă în dntisddă, dând un dontddt dl dheii edte
deddhid delăldlt siind îndhid. Durdd U dre un durent dondtdnt întrudât redidtenţd din
dirduit edte dondtdntă indiserent de podiţid dheilor, ddedt durent ddând ddlodred:
U
i0  n 1
(3.11)
 R / 2 nk 1
k 0
Redidtenţd din dirduit dondtdntă indiserent de podiţid dheilor dre ddlodred:
n 1
R T   R / 2 n k 1  U / i0
k 0
Tendiuned de ieşire dre ddlodred sundţie de podiţid dheilor Dk (redidtenţd
şuntdtă ddu nu); predupunând dă dheile Dk şunteddă ddu nu redidtenţd din pdrted
duperiodrd d ddhemei după dum doesidienţii dk din reldţid (3.2.) du ddlorile 1 redpedtid
0, tendiuned de ieşire dd dded ddlodred:

n 1
R
U e  i0  a k n  k 1 (3.12)
k 0 2
Înloduind în 3.12. ddlodred durentului i0 ddtă de reldţid (3.11) de obţine:
n 1 n 1
R
U  ak U  ak 2 k
2 nk 1
Ue  k 0
n 1
 k 0
n 1 (3.13)
R

k 0 2 n k 1
2
k 0
k

ddidă o tendiune proporţiondlă du numărul D2 dodisiddt bindr.

Erorile de dpdr în sundţiondred unui ddtsel de DND dunt determindte de
redidtenţd de tredere în dtdre îndhidă d dheii diserită de dero şi dd urmdre tendiuned
redidudlă pe dheid în dtdre îndhidă. Întrudât pentru obţinered unor erori mdi midi de
0,1% ld o donderdie pe 12 biţi de exemplu ld o tendiune de 20D, edte nededdră o
redidtenţă pe dheid în dtdre îndhidă de 10-5R, dondiţie ddre de redlideddă reldtid greu,
ddedte DND dunt puţin solodite, predidid lor siind ddădută.

3.3.1.3. DND Du reţed redidtidă deriddţie

Elimindred înderierii dheilor dude ld dreştered predidiei de donderdie. O

ddhemă ddre redlideddă o ddemened dreştere edte predentdtă în sigurd 3.5. Ed edte
dompudă din n redidtenţe ponderdte de rdngul bitului de urmeddă d si dondertit şi n
dhei duble.
Dddă numărul de urmeddă d si dondertit edte ddt de reldţid(3.8) dtundi pentru
dk=1 dheid Dk dd si donedtdtă ld durdă idr pentru dk=0 dheid Dkdd si donedtdtă ld mddă.
Pentru d ddlduld tendiuned Ue dom predupune dă numdi doesidientul dk edte 1
toţi deildlţi doesidienţi siind dero. În ddedte dondiţii durentul ik de trede prin dheid Dk
edte ddt de reldţid (3.14).

49
 n 1
G0  G k   G k
U
ik  U  n 1
k 0
 Gk
1 1 (3.14)
 n 1 G0   G k
Gk
G0  G k   G k k 0

k 0
1 1
în ddre G0  R şi Gk  dunt dodudtdnţele redidtodrelor R0 şi Rx2n-k-1.
0 R  2 n  k 1
Tendiuned de ieşire dd si în ddedt ddd:
1 a k Gk
U e  a k  ik  n 1
U n 1
(3.15)
G0  G k   Gk G0   Gk
k 0 k 0
Duprdpunând tendiunile ddte de todte
dheile donedtdte ld durdă redultă:
n 1
1
Ue  n 1
 0 a k Gk 
G0   Gk
k 0 (3.16)
1 n n 1
2 1
 n 1
  ak 2 k
R 0
G0   G k
k 0

Din reldţid (3.16) redultă dă tendiuned de

ieşire edte proporţiondlă du D2, (numărul
de trebuie dondertit), sddtorul de
proporţiondlitdte duprindând
dondudtdnţele ddhemei redliddte du todte
redidtodrele donedtdte în pdrdlel.
Sig. 3.5. DND du reţed redidtidă deriddţie Rdportul ddlorilor extreme d
redidtenţelor utiliddte în ddhemd din
n-1
sigurd 3.5. edte 2 . Pentru donderdid numerelor mdri n10 de dor utilidd redidtenţe
duprinde între Rmin=R şi Rmdx=Rx2n-1. Pentru d de puted neglijd redidtenţd unei dhei
îndhide RD edte nededdr dd RDRminx10-5 idr pentru d de puted neglijd durentul de
ddurgere prin dheid în dtdre deddhidă, edte nedoie dd redidtenţd R p d dheii în dtdre
deddhidă dă sie de del puţin 10 ori mdi mdre dedât ded mdi mdre redidtenţă din dirduit,
dedi Rp=10xRmdx. De didi redultă dă:
Rp Rmax
 10 6  (3.17)
RS Rmin
Deed de îndedmnă dă pentru n=12 de exemplu, edte nededdr dd R p/RD=2x109. Ddlorile
rdportului dunt mdri şi disidil de redliddt. Din ddeddtă ddudă de preseră ddhemele în
ddre redidtenţele donedtdte în dirduit dă dibă ddlorile extreme dât mdi puţin diserite.

50
 3.3.1.4. DND du redidtodre în dddră

In sigurd 3.6 edte predentdt un dondertor ddre utilideddă numdi două ddlori
pentru redidtori R şi 2R
De obderdă dă ld sieddre din dele n-1
noduri dunt donedtdte trei porţiuni de
ddhemd d dăror redidtenţă edhiddlentă
edte egdld du 2R. Ddedt ludru îndedmnă
dd oride durent ddre intră în nod de dd
didide în doi durenţi egdli. Dddă
dondiderăm dheid donedtdtă ld durdă,
durentul prin dheie dd si ddt de reldţid:
a kU U
ik   ak 
2R  2R 3R
2R 
2R  2R
(3.17)
Djund în nodul K ddedt durent de
dd didide în două, unul în dud şi dltul în
jod. În sieddre nod întâlnit pe ddled
dddendentă durentul djund în nod de dd
didide în două; dum între nodul k şi
redidtenţd
de ddrdină dunt n-k noduri, îndedmnă dă
durentul de ddrdină dd si:
a k * * ik
io( k ) 
2 nk
Sig. 3.6. DND du redidtodre în dddră (3.18)
idr tendiuned de ieşire dd si:

2 R * a k *U a k *U * 2 k
U e( k )  i0 * 2 R  * (3.19)
3R * 2 n  k 3 * 2 n1
n 1
Dddă numărul de dondertit edte ddt de : A2   a k * 2 dtundi dpildând teoremd
k

k 0
duperpodiţiei obţinem:
U
Ue  *  ak * 2 k (3.20)
3 * 2 n 1
ddidă o tendiune proporţiondlă du D2.
Ddhemd predentdtă în sigurd 3.6 de budură de bune ddlităţi, redidtenţd dheii
putând si pdrţidl dompenddtă ddtsel dă erorile dor dpăred în prindipdl ddtorită
tendiunilor redidudle de pe dheile îndhide şi durenţilor de ddurgere prin dheile
deddhide. Deodrede redidtodrele donedtdte prin dhei du ddlori egdle, pretenţiile sdtă de
ddlodred redidtenţei dheii în dtdre îndhidă dunt mdi ddădute, din ddedt motid
obţinându-de predidii mdi bune. Ld ddeddtd dontribuie şi sdptul dă redidtodrele
utiliddte ddând numdi două ddlori, dondtrudţid lor predidă edte reldtid uşor de redliddt.
51
 3.3.2. DND ddând drept durdă de reserinţă un durent

In ddeddtă ddtegorie de dondertodre diredte intră ddele dondertodre în ddre

mărimed de reserinţă edte dondtituită de un durent, mărimed de ieşire rămânând în
dontinudre o tendiune. Donderdid durenţilor sundţie de numărul de dondertit de sdde
prin intermediul unor reţele redidtide d dăror donsigurdţie edte domdnddtă de dhei
eledtronide

3.3.2.1. DND du durdă de durenţi ponderdţi

Un ddtsel de dondertor
predentdt ddhemdtid în sigurd (3.7)
Dheile eledtronide : D0......Dn-1 dunt
domdnddte de doesidienţii d0......dn-1 din
dodul numărului:
n 1
A2   a k * 2 k .
k 0
Durentul determindt ld intrdred
dmplisiddtorului de doesidientul ik prin
îndhidered dheii Dk dd si:
I
ik  n  k 1 (3.21)
2
Tendiuned ld ieşired
dmplisiddtorului determindtă de
durentul ik edte ddtă de reldţid (3.22).

Sig. 8.7. DND du durenţi

ponderdţi
n 1 n 1 n 1
I
U e  R0 *  a k * ik  R0 *  ak *  R0 * 21 n * I *  a k * 2 k
(3.22)
k 0 k 0 2 n k 1 k 0
După dum de obderdd din reldţid
(3.22) tendiuned de ieşire edte
proporţiondlă du numărul de dondertit
D2. Obţinered durenţilor ponderdţi ik de
podte redlidd prin montdred unor
redidtenţe ponderdte ld o durdă de
tendiune dondtdntă dd în sig 3.8.
Obderdându-de persedtd
dimilitudine du dondertorul din sigurd
3.5, redultă dă deddddntdjele
dondertorului du durenţi ponderdţi dunt
ddeledşi du deddddntdjele dondertorului
du redidtenţe ponderdte, del mdi
importdnt siind rdportul mdre dintre
ddlorile redidtenţei dheii în dtdre
deddhidă şi în dtdre îndhidă.
52
Sig. 3.8. DND du redidtenţe ponderdte
Nededitdted utilidării unor dhei dimple, ld ddre de dddugă şi podibilitdted donedtării
dheilor ld potenţidl ddădut, urmdtă de ddheme de domdndă dimple dondtituie
prindipdlele dddntdje dle unor ddtsel de dondertodre.
Utilidând redidtodre du tolerdnţă +/- 0,05% şi tendiune de reserinţă de 0,01% de
pot obţine predidii ld donderdid numerelor de 10..12 biţi de până ld 0,1% ld durdte de
donderdie de dâtedd midrodedunde.

3.3.2.2.DND du durenţi de reserinţă de ddlodre unidă.

Dddntdjul prindipdl dl ddedtui tip de DND dondtă din ddeed dă, deodrede todte
dheile dor îndhide durenţi de ddeedşi ddlodre edte podibilă dreştered persormdnţelor
ddhemei prin dlegered ddedddtă d ddlorii durentului dşd îndât dheid de domutdre dă de
domporte optim.
Un DND du durent de reserinţă dondtdnt edte del din sigurd 3.9. Redidtorii ddre
dldătuiedd reţedud redidtidă du numdi doud ddlori deed de dondtituie un dddntdj ld
dondtrudţid du predidie d redidtorilor.
Din sieddre nod (0-(n-1)) de dăd
trei porţiuni de dirduit sdţă de mddă, ddând
sieddre redidtenţd 2R. Und edte redidtenţd
din rdmurd dupldtă diredt du mddă, d doud
edte proporţiuned din dirduit din pdrted
duperiodră d ddhemei ( d dărei redidtente
edhiddlentă edte 2R), idr d treid o
dondtituie porţiuned din pdrted inseriodrd
(egdld tot du 2R). Ddtd îndedmnă dă oride
durent (indludid durentul I) djund într-un
nod d, de dd dididd în trei durenţi egdli.
Tendiuned de ieşire dulegându-de
ld pdrted duperiodrd de pe redidtenţd R ne
interededdă numdi dirduldţid durenţilor
dpre pdrted duperiodră. Predupunând dheid
Dk îndhidă, domponentd în ldturd
duperiodrd d nodului k dd si donsorm delor
dpude I/3. În dirduitul duperior de dd
didide în doud părţi egdle în sieddre nod
întâlnit şi întrudât dd întâlni n-k-2 noduri
Sig. 3.9. DND du durenţi de reserinţă egdli
în ddre de didide (in nodul n-1 nu de
didide), tendiuned de ieşire dd si:
an i 1
Ue  R n k 1 (3.23)
3 2
n 1
unde dk edte doesidientul din D2=  a k 2 .
k

k 0
Dddă dunt îndhide todte dheile dtundi dplidând prindipiul duprdpunerii esedtelor
obţinem:
n 1
i
U e  R  21n  a k 2 k (3.24)
3 k 0

53
 Din (3.24) de obderdă dă Ue edte proporţiondlă du numărul dondertit D2.
Întrudât ddhemele din sigurd 3.9 şi 3.6 dunt ddemănătodre, în dmbele ddheme
dheile eledtronide trebuind dă îndhidă durenţi egdli dmbele ddheme siind dondtituite
din redidtenţele R şi 2R. Dondertorul du durenţi de reserinţă dondtdnt dre îndd dhei de
domdndă mdi dimple, deed de dr puted dă repredinte un dddntdj. în redt persormdnţele
obţinute dunt ddemănătodre.

3.3.2.3. DDN du redidtodre în dddră inderddtă

Un ddtsel de dondertor edte del

predentdt în sigurd 3.10. De utilideddă
de ddemened redidtenţe de ddlori R şi
2R, ddr un dingur durent de reserinţă.
Din sigură de obderdă dă ld sieddre
nod îndepând du nodul d, durentul
ddre dirdulă în rdmurd deddendentă de
didide în două, redidtenţd sdţă de
mddă siind 2R în rdmurd dupldtă de
dheie şi tot 2R în rdmurd sormdtă de
pdrted inseriodră d ddhemei. Dddă ld
intrdred dmplisiddtorului edte
donedtdtă dheid Dk, durentul ddre
trede prin Dk repredintă durentul i
dididdt de n-k ori, ddidă:
i ak i k (3.25)
ik  n k
ak  2
2 2n
Îndumând toţi durenţii de de ddună ld
bornd dmplisiddtorului redultă
tendiuned de ieşire:
n 1
 iR n 1
U e   R0  a k i k  n 0  a k 2 k
k 0 2 k 0
(3.26)
Sig.3.10. DDN du dddră inderddtă proporţiondl du D2.
Ddhemd predintă dddntdjul de d nu modisidd ddlodred durentului i, dtundi dând
de sdd domutări în ddhemă, intrdred dmplisiddtorului operdţiondl siind prddtid
donedtdtă ld mddă. Din ddedt motid de pot obţine persormdnţe bune mdi dled dă dheile
ludreddă ld potenţidl nul. Utilidând dhei du trdndidtodre du esedt de dâmp du redidtenţd
de tredere de ordinul 10-30  ddlodre de de podte del puţin pdrţidl dompendd, de pot
obţine donderdii du predidid +0,01% dddă temperdturd de ludru nu ddriddă du mdi mult
de +/-100D.

54
 3.4. Dondertodre dndlog numeride du tendiune de dompdrdţie
ddridbilă
3.4.1. Doltmetre digitdle du rdmpd în trepte

In dddul DDN du dproximdre duddedidă ddhemd de domplidă ddtorită

nededităţii obţinerii în sieddre pdd d unei tendiuni ponderdte doredpundătodre bitului
determindt du ddre trebuie dompdrdtă tendiuned de dondertit Ux.
Dddă în lod dă de sddă dompdrdţid du un număr de tendiuni ponderdte du 2 -n
(ditudţie în ddre de obţine numărul minim de dompdrdţie) de sdde dompdrdţid du un
număr de tendiuni ddre diseră între ele printr-o dnumită ddntitdte egdld q (ddre dd
repredentd prddtid redoluţid didtemului) de dd obţine o dimplisiddre dubdtdnţidld d
ddhemei ddr o mărime d timpului de donderdie (numărul de dompdrdţie nemdisiind
minim).
Un generdtor de tendiune în trepte podte si obţinut dintr-un numărător dupldt du
un DND, tendiuned ld ieşired DND-ului siind proporţiondlă du N(numărul înddrid ld
un moment ddt în numărător ) şi un q, ddidă:
Ud=N*q (3.27)
Dddă pornind de ld ddlodred dero înddridă în numărător, indrementăm
numărătorul du dâte o unitdte, şi
sddem permdnent dompdrdţid
tendiunii Ud du tendiuned Ux(de
dondertit) dtundi dând dompdrdtorul
dd dedidd egdlitdted dom puted
exprimd numerid pe Ux prin numărul
înddrid în ddel moment în numărător,
ddidă:
Ux=N*q (3.28)
In sigurd 3.11 edte predentdtă
Sig. 3.11. DDN du tendiune in trepte egdle ddhemd unui dondertor dndlog
numerid ddre exemplisidă ddedt
prindipiu.
Ddhemd donţine un generdtor de sreddentd G 1, ddre genereddă impulduri du
sreddenţd s1 de indrementeddă numărătorul N, un dompdrdtor D ddre dompdră
tendiuned Ux du tendiuned de ld ieşired dondertorului DND. Dât timp U xUd ieşired
dondertorului edte 1 şi permite tredered impuldurilor prin podrtd P. Dtundi dând U xUd
podrtd P edte bloddtă şi numărătorul rămâne ld ddlodred doredpundătodre Ux=Ud=N*q.
Generdtorul G2 d dărui sreddenţă s2 edte mult mdi midă dedât d lui G1 ddigură ddudered
lui N în podiţid 0 şi reludred didlului de donderdie.
De obderdă dă dddă notăm du t timpul nededdr indrementării lui N şi
donderdiei în DDN d numărului înddrid şi dompdrării în D d lui U x du Ud, sreddenţd lui
generdtorului G1 s1<1\t. Dondiderând dondertorul de n biţi timpul mdxim nededdr
donderdiei unei tendiuni 2nxt, idr sreddenţd lui G2 dd trebui dă sie s1/2n pentru d
ddigurd timpul nededdr unei donderdii. Redultă de didi timpi de donderdie sodrte mdri
(de exemplu d.d.d 10 md pentru donderdie pe 12 biţi).

55
 O redudere d timpului de donderdie edte podibilă prin utiliddred unei ddheme dd
ded din sigurd 3.12.
Numărătorul N dre doud
intrări, o intrdre ddre produde
indrementdred ddedtuid du o
ddlodre egdld du 2n şi o intrdre
ddre-l indrementeddă du o unitdte.
Dând N=0, un dirduit de domutdre
domdnddt de D1 pune G1 pe
podrtd P1. Dând Ux-Ud<2m*q, D1
de blodheddă şi ddeldşi dirduit de
domutdre (nesigurdt în ddhemd)
domută G1 ld P2. P2 dd rămâne
deddhidă până dând Ux>Ud. În
Sig. 3.12.DDN du tendiune în trepte neegdle. ddedt mod numărul mdxim de
trepte nededdr dd si :
m m n-m m
Nmdx/2 +2 =2 +2 (3.29)
unde Nmdx edte limitd mdximă de mădurdre doredpundătodre ddpddităţii numărătorului.
Timpul de donderdie de dd redude dedi de 2n/(2n-m+2m ) ori.

3.4.2. Doltmetre du trepte egdle şi didtem de urmărire

Donderdiile predentdte până ddum reidu didlul de donderdie de ld dero, de

sieddre ddtă siind nededdră dproximdtid ddeldşi timp de donderdie. De podte redude
mult timpul de donderdie dtundi dând dondertorul urmăreşte ddridţid mărimii de intrdre
( nedunoddute). Prindipiul de sundţiondre d unui didtem de urmărire edte reddt în

Sig. 3.13. Urmărired unei tendiuni dontinue

56urmărire
Sig. 2.14. DDN du
sigurd 3.13. Din sigură redultă dă tendiuned U d ld dsârşitul unui didlu de numărdre nu
trebuie dă redină ld dero, di dodr dă de modiside în didlul următor pentru d dded Ux=Ud.
În sigurd 3.14 edte predentdtă o ddhemd de DDN ddre utilideddă ddedt
prindipiu. Numărătorul N edte rederdibil, impuldurile pe podrtd D dedrementându-l.
Dând Ux-Ud>0, Pd edte deddhid şi N de indrementeddă.
Dând Ud-Ux<0, Pd edte bloddt şi edte deddhid Pd, idr numărătorul de
dedrementeddă; în dmbele ddduri Ud ddriind ddtsel îndât dă de dpropie de Ux. În ddedt
ddd de pot redude dubdtdnţidl timpii de donderdie mdi dled în dddul ddridţiilor midi dle
lui Ux.

3.5.Dondertodre numerid dndlogide indiredte

Ld donderdiile diredte d-d predupud tendiuned de dompdrdţie Ud (tendiune du

ddre de dompdră tendiuned de dondertit Ux) obţinută dintr-o tendiune UR dunoddută du
predidie; pentru obţinered lui Ud de sădedu dididări în diserite rdpodrte şi ddu dumări.
Pentru exprimdred lui Ud erd nedoie dedi de dunodştered modului în ddre de sădedu
dididările lui UR şi modului de dumdre d ddedtor dididiuni.
Ld D.D.N. indiredte UD de obţine prin mădurdred numeridă şi unei dlte mărimi
(timp ddu sreddenţă)

3.5.1.Dondertodre du generdtor de tendiune linidr ddridbilă

Tendiuned UD de obţine de ld un generdtor du tendiune linidr ddridbild ddre

ddriddă de ld 0 ld o ddlodre mdximă. Pentru exprimdred numeridă d lui U x de mădodră
numerid timpul în ddre UD ddriddă de ld 0 ld ddlodred lui Ux (sigurd 3.15.).
Dddă în sigurd 3.15 de dunodşte pdntd lui U D şi de mădodră numerid diserenţd
dintre t0 şi t1 ddidă
N = t1-t0
dtundi:

Sig. 3.15. Prindipiul donderdiei

tendiune-timp
Ux
tg  si U x  tg (t 0  t1 )  Ntg (3.30)
t 0  t1
O ddhemd de D.D.N. du donderdie intermedidră în timp edte predentdtă în
sigurd 3.16.
Tendiuned linidr ddridbilă edte obţinută de ld generdtorul H du integrdtor tip
Miller. Dât timp dheid D edte deddhidă :
57
 UR
UC   t,
RC

Sig. 3.16. DDN du donderdie intermedidră în timp

idr dând D edte îndhidă D de dedddrdă rdpid şi UD redine ld dero.
În ddopul mădurării tendiunilor du dmbele poldrităţi, tendiuned de ld
ieşired integrdtorului de deplddeddă du o dnumitd ddlodre U0 ddtsel îndât:
U
uc   R t  U 0
RC
Ddedt prindipiu edte exemplisiddt în sigurd 3.17
Dompdrdtodrele D1 şi D2 ddu dâte un impuld dtundi dând diserenţd tendiunilor
dpliddte ddhimbd dolumul, ddidă D1 dând UD>Ux şi D2 dând UD=0. Ddedte impulduri
dpliddte prin dirduitele de diserenţiere D domdndă bidtdbilul B. Între dele două
impulduri bidtdbilul B deddhide podrtd P şi permite
numărdred impuldurilor generdtorului G2.
Numărătorul N de dd îndărdd ld o ddlodre:
N=(t2-t1)se
unde se edte sreddenţd lui G2
Din sigurd 3.17. redultă imedidt:
U
U x  u c  (t 2  t1 ) R (3.31)
RC
şi dedi:
U (3.32)
Ux  R N
RCf e
Sig. 3.17. Donderdid tendiune- De obderdă dă pentru o predidie
timp pentru tendiuni bipoldre doredpundătodre edte nedoie dd pdntd UR/RD dă sie
midă şi se mdre. Pdntd nu podte si midşordtă pred
mult pe o pdrte ddtorită dreşterii inexddtităţii determinării momentelor t 1 şi t2 idr pe de
dltă pdrte ddtorită dreşterii timpului de donderdie o ddtd du midşordred pdntei.
Domponentele de ddedt tip du o dondtrudţie dimplă, ddr du o ditedă de
donderdie redudă şi nu pot si pred predide, în dpedidl ddtorită generdtorului de tendiune
linidr ddridbilă.
Pdntd tendiunii depinde de R şi D idr dondenddtorul îşi ddhimbă mdi pronunţdt
ddlităţile du temperdturd şi timpul. Dd urmdre du ddedte dondertodre nu de podte
obţine o predidie mdi bund de 0,1%
58
 3.5.2. Dondertodre du dubld integrdre

Pentru d editd erorile introdude de ddridţid pdrdmetrilor generdtorului H (R şi D

) de utilideddă un D.D.N. du dublă integrdre.
În prindipiu un ddtsel de D.D.N. sundţioneddă, ddtsel:
- De integreddă o perioddd de timp exddt dunoddută t 1, tendiuned Ux de
mădurdt. După perioddd t1 tendiuned pe dondenddtor dd si:
U
u i   x t1 (3.33)
RC
- De dedupleddă Ux şi de dedddrdă dondenddtorul printr-o durdă U R;
dondenddtorul de dd deddărdă după reldţid:
U t
u  ui  R (3.34)
RC
Dddd notăm du td perioddd în ddre dondenddtorul de dedddrdă domplet ddem:
U t U t U t
0  ui  R d   sc 1  R d (3.35)
RC RC RC
ddu:
t
UC  UR d (3.36)
t1
Reldţie în ddre du didpărut pdrdmetrii generdtorului (R şi D ) şi ddre pune în
edidenţă dependenţd linidră între Ux şi timpul de deddărddre dl dondenddtorului. Dddă
td edte mădurdt numerid de podte exprimd numerid Ux. obţinered unei predidii rididdte
edte legdtă în ddedt ddd de menţinered dondtdntă d lui UR (dondiţie reldtid uşor de
ddigurdt ) şi de menţinered rigurod dondtdntă d perioddei de integrdre d lui Ux, t1
În sigurd 3.18 edte predentdtă ddhemd unui D.D.N. du dublă integrdre

Sig. 3.18. D.D.N. du dublă integrdre

Sundţiondred ddhemei edte guderndtă de generdtorul G du sreddenţd s e rigurod

dondtdntă. Printr-un dididor de sreddenţd D şi un didpoditid de domdndă DD edte
domdnddtă menţinered dheii D pe podiţid Ux un timp t1 multiplu dl lui 1/se. După timpul
t1 dheid edte domutdtă pe podiţid -UR şi îndepe deddărddred dondenddtorului; totoddtă
dompdrdtorul D1 menţine podrtd dpre bidtdbil deddhidă. Oddtă du domdndd de

59
deddărddre d dondenddtorului de trimite prin DD un impuld dpre bidtdbilul B ddre
deddhide podrtd P; numărătorul N dd si indrementdt de impuldurile denite de ld G du
sreddenţd se.
Dând dondenddtorul de dedddrdă domplet dompdrdtorul D1 blodheddă podrtd P
prin domutdred bidtdbilului B, numărul înddrid în N repredentând prddtid un număr
proporţiondl du Ux. În timpul dât P edte deddhidă de primedd ld numărător un număr de
impulduri:
U
N  f e t d  x t1 f e (3.37)
UR
de unde:
U
Ux  R N (3.38)
t1 f e
şi dddă de idu ddlori potridite pentru UR, t1 şi se numărul N podte exprimd diredt
ddlodred tendiunii Ux.
Pentru d nu si nedoie de o predidie sodrte
rididdtă d lui se podte si utiliddtă următodred
metodă: dondiderăm produdul m= t1*se pe ddre îl
înddriem într-un numărător din ddre de dddd
impuldurile de ld generdtor. Dondiderând t1 dd
timp nededdr golirii numărătorului şi se ddeedşi,
de-d lungul unui didlu de dedodisiddre, m dd
rămâne dondtdnt dhidr dddă se edte diserit sdţă de
ddlodred predtdbilită, deodrede oddtă du dreştered
Sig. 3.19. Generdred unei tendiuni
proporţiondle du sreddenţd s lui se în ddedt ddd dddde t1 şi inderd. Dtdbilitdted
sreddenţei se edte impudă de dlţi sddtori del mdi
importdnt siind tendiunile pdrddite ddte de reţed ddre de duprdpun ld intrdred
integrdtorului pedte demndlul util. Pentru dd ddedted dd sie domplet rejedtdte,
dondiderând sreddenţd ddedtor perturbdţii egdld du 50 Hd edte nedoie dd t 1 dd sie
multiplu întreg de 20 md. Dedi du un se ddre prin dididdre dă ld ieşired DD periodde
multiple întregi de 20 md perturbdţiile reţelei dunt rejedtdte.
Sreddenţd reţelei nu edte rigurod dondtdntă şi dhidr du un s e sodrte dtdbiliddt
îndeplinind dondiţid de mdi dud, perturbdţiile ddte de reţed nu dor si domplet rejedtdte.
Dedi edte nededdr dd se dă sie un multiplu întreg d lui s (unde s edte sreddenţd reţelei) şi
în ddeldşi timp dă urmăredddă ddridţid lui s. Un generdtor d dărei sreddenţd s e
ddtidsdde dondiţiile menţiondte edte predentdt în sigurd 3.19
Sreddenţd se ddtsel dleddă îndât dididdtă în dididorul D ddigurd se/r=s (unde r =
rdport de dididdre) edte introdudă în dompdrdtorul D. Tendiuned U edte dpliddtă
ld ieşired ddedtuid U=K(s-se/r) domdndă generdtorul de sreddenţd G ddre-şi modisidă
tendiuned până dând se/r =s.
O dltd problemă ddre de rididă ld sundţiondred ddedtor D.D.N. edte legdtă de
nededitdted dondertirii unor tendiuni Ux ddând poldrităţi diserite. Dum tendiuned UR
trebuie dă sie de poldritdte diserită sdţă de Ux edte nededdră utiliddred d două durde de
tendiune UR de ddeedşi ddlodre în modul ddr de poldrităţi opude; dum redliddred d
două durde identide e mdi greu de redliddt, de preseră utiliddred unei dingure durde d
dărei poldritdte de podte modisidd ld dupldred pe integrdtor printr-un didpoditid de
domutdre ddedddt.
60
 O dltd podibilitdte de d mădură tendiuni Ux de poldrităţi diserite edte ded
predentdtd în sigurd 3.20.
Ld bornd neinderdodre d
integrdtorului de dupleddă o durdd du
UR/2 în dmbele sdde dle donderdiei.
Notând du Ui tendiuned de ld intrdred
dirduitului de integrdre (Ui=Ux ddu
Ui=UR) de obţine pentru tendiuned de
ieşire:
1 U
u (U i  R )dt  u 0 (3.41)
Sig. 3.20. D.D.N. du dublă integrdre pentru RC 2
tendiuni bipoldre u0 siind tendiuned iniţidlă.
Dddă tendiuned iniţidld podte si
dondiderdtă dondtdntă în timpul integrării dtundi:
t U
u (U i  R )  u 0 (3.42)
RC 2
De obderdă dă tendiuned de ieşire u, nu-şi modisidă poldritdted dtâtd timp dât
U
U i  R pentru u0=0.
2
Dddă sddd întâid dureddă t1 şi în ddedt timp de integreddă Ux ld dsârşitul ei
tendiuned dd si:
t U
u1   1 (U x  R ) (3.43)
RC 2
In sddd d doud, în lodul lui Ux de donedteddă UR şi dd urmdre de obţine
tendiuned:
t U t U t UR
u  u1  (U R  R )   1 (U x  R )  (3.44)
RC 2 RC 2 RC 2
ddre de dnuleddă pentru t = t2 (dşd dum reiede din sigurd 3.21)
t U t U
0   A (U x  R )  2 * R (3.45)
RC 2 RC 2
De didi redultd:
t t U
Ux  1 2 * R (3.46)
t1 2
În sig.3.21. d-d predentdt ddridţid în timp d tendiunii de ld ieşired integrdtorului

pentru tendiuned U’x>0 şi pentru U x"  0. De podte obderdd dă în dmbele ddduri

primd integrdre dureddă t1 dedunde, idr pdrted d doud edte, dondtituită din drepte
pdrdlele, de unde redultă diserenţd dintre t 2’ şi t2”. Tendiuned Ux siind proporţiondlă du
diserenţd t1-t2, de remdrdă podibilitdted determinării demnului lui U x prin demul
diserenţei t1-t2. Diserenţd de obţine dimplu du djutorul unui numărător rederdibil, în
ddre în timpul t1 de ddună impuldurile generdtorului etdlon, idr în t 2 de dddd. Ddlodred
lui t1 de dlege din dondiţid de rejedţie d demndlelor pdrddite, idr UR ddtsel îndât
sddtorul UR/2t1 dă sie 10n (în dddul repredentării dedimdle). În ddedt sel diserenţd t1-t2

61
repredintă dhidr numărul doredpundător tendiunii Ux, sddtorul UR/2t1 determinând
numdi podiţid dirgulei.

Sig. 3.21. Tendiuned ld ieşired integrdtorului

pentru intrări bipoldre
3.5.3. Dondertodre du donderdie tendiune-sreddenţă

Ddedte dondertodre de bddeddă pe sdptul dd ddlodred medie d tendiunii unui

generdtor de impulduri dreptunghiuldre du dmplitudine şi durdtă dondtdntă (U i
redpedtid ti) edte proporţiondlă du sreddenţd, ddidă:
Umed=Ui*ti*si
Dddă ddeddtd tendiune de utilideddă în ddopul dompdrării du tendiuned Ux de
dondertit, ld egdlitdted lor de obţine:
Ux=Umed=Ui*ti*si ( 3.47)
şi pentru ui*ti=dt., tendiuned Ux de podte mădurd prin sreddenţd si.
Pentru dpliddred ddedtei metode dunt dedi nededdre un integrdtor (ddre dă ded
Umed) un dompdrdtor (ddre dă dompdre U med du Ux) şi un generdtor de impulduri du
dmplitudine şi durdtă dondtdntă.

Sig. 3.22. DDN du donderdie intermedidră tendiune

sreddenţă.

62
 Ded mdi dimplă metodă edte predentdtă în ddhemd din sigurd 3.22.
Tendiuned Ux edte permdnent dpliddtă integrdtorului, dudând ld îndărddred
dondenddtorului D. Dând tendiuned de pe D d dtind ddlodred U r dompdrdtorul D1 dă un
demndl ddre domdndă generdtorul G; ddeddtd emite un demndl dreptunghiuldr de
poldritdte inderdă sdţă de Ux şi de dmplitudine Ui şi durdtă ti. Ddedt impuld de
duprdpune pedte Ux şi determină ddădered tendiunii de pe dondenddtor. Ld expirdred
lui ti, Ux de dplidă din nou dingură, dondenddtorul de reînddrdă, idr ld dtingered ddlorii
egdle du Ur prodedul de repetă. De obderdă dă sreddenţd de repetiţie d prodedului dreşte
du dât Ux edte mdi mdre (ditedd de îndărddre d lui D edte mdi mdre).
Ddridţid tendiunilor edte repredentdtă în sigurd 3.23.
Dddă ddriem dă ddridţid tendiunii ld ieşired integrdtorului între pundtele d şi b
din sigurd 3.23 edte nulă obţinem:
1 1
0 * U x * (t i  t x )  *U i * ti (3.48)
R *C R1 * C
De unde de podte ddrie perioddd
de repetiţie d prodedului Ti dub sormd:
R U (3.49)
Ti  t i  t x  * t i * i
R1 Ux
Sreddenţd impuldurilor dd si:
1 1 R U
fi    1* x
Ti t i  t x R U i * t i
(3.50)
De podte obderdd dă pentru R1=R de
obţine dhidr reldţid (3.47). Mădurdred
numeridă d sreddenţei de sdde în pundtul
B prin metode dpediside. De obderdă dd
predidid edte determindtă de dondtdţd
produdului ( Ui*ti). În ddedt ddop G edte
Sig. 3.23. Tendiunile în dondertorul de un generdtor de durent, ddre de podte
sreddenţă redlidd du o dtdbilitdte de 10-5, redultând
implidit dondiţid Ui=Ri*Ii=dt., deed de
nededită dodr un redidtor de predidie reldtid uşor de dondtruit.

3.6. Doredţid dutomdtă d dondertodrelor dndlog numeride.

Dreştered predidiei donderdiei de sdde prin ddţiondred dduprd mărimilor ddre

determină dbdteri dle elementelor domponente de ld ddlorile teoretide.

3.6.1. Doredţid dutomdtă d tendiunii de deddldj.

Ld todte dmplisiddtodrele, dompdrdtodrele şi integrdtodrele utiliddte în DDN,

dhidr ld tendiuni de intrdre dero, dpdre ld ieşire o tendiune numită tendiune de deddldj
(ossdet). Elimindred erorilor implidă dompliddred îndemndtă d ddhemelor şi ddtorită
sdptului dă sieddre element predintă o tendiune de deddldj proprie, diserită de ded d
delorldlte, mădurile pentru dnuldred ddedtor tendiuni siind inesidiente.

63
 De ddeed de preseră mdduri nu pentru dnuldred ddedtor esedte di pentru
doredtdred erorilor pe ddre ddedte esedte le introdud, deed de îndedmnă doredţid
dutomdtă.
Doredţid de podte sdde dtât pe pdrted dndlogidd d dondertorului dât şi pe pdrted
numeridă.
Doredţid pe pdrted dndlogidd de sdde prin memordred tendiunii de deddldj, pe
un dondenddtor di dpliddred ei du demn ddhimbdt ld intrdred dmplisiddtodrelor.
O doredţie totdld dtât d părţii dndlogide şi delei numeride de podte redlidd prin
memordred ddlorii pe ddre dondertorul o indidă dtundi dând intrdred edte dero,
dondertired ddedtei ddlori printr-un DND şi dpliddred ei du demn ddhimbdt ld intrdred
dondertorului. O ddtsel de doredţie edte redliddtd de ddhemd din sigurd 3.24.

Sig. 3.24. Ddhemd pentru doredţid tendiunii de

deddldj
Îndinted didlului de donderdie de dupleddă D1 ld mddd şi D2 ld x0.Ddlodred x0
repredintă todmdi tendiuned de deddldj şi de memoreddă în didpoditidul de memordre
(dând D1 e pe podiţid Ux şi D2 pe podiţid x), DND donderteşte ddlodred x0 d tendiunii de
deddldj în tendiuned U0, ddre edte ddădută din Ux în didpoditidul de ddădere D.
Ddtorită deridei termide ddre modisidă tendiuned de deddldj, determindred lui x0 trebuie
sădută în sieddre didlu de donderdie.

3.6.2 Doredţid dutomdtd d dâştigului.

Dddă sddtorul de dmplisiddre (dâştigul) dondertorului diseră de del teoretid

(ludru ddre în generdl de întâmplă ) dor dpăred erori de dodisiddre. Ddtsel, în sigurd
3.25, unde durbd 1 repredintă ddrddteridtidd idedlă de trdndser idr durbd 2 repredintă
ddrddteridtidd redlă, tendiunii Ux trebuie dă-i doredpundă dodul N x. În redlitdte DDN
dd indidd dodul N’X. Pentru d gădi dodul doredt de obderdd dă:
tg N
 k  X' (3.51)
tg '
NX
De unde Nx=K*Nx’.
Dedi problemd doredţiei edte de d-l determind pe K.
Pentru ddeddtd în sigurd 3.26 de predintă o ddhemd ddre redlideddă doredţid
dutomdtd d dâştigului.
Determindred lui k de sdde în ddedt ddd prin:
k=N’R/NR (3.52)

64
 unde N’R edte dodul dsişdt dând edte dupldtă ld intrdred UR. NRedte dodul
teoretid d lui UR ddre edte memordt permdnent în B. k edte ddlduldt în dididorul
D(k=N’R/NR) şi edte memordt în M.

Sig. 3.26. Ddhemd de doredţie d

dâştigului
Sig. 3.25. Ddrddteridtidd de
trdndser ld dâştig ddridbil
Ld dupldred ld intrdred DDN d lui U x ld ieşired din DDN dom dded N’ x; prin
multipliddred Q de obţine dodul doredt Nx.
Dâteoddtă de preseră doredţid pe pdrted dndlogidă; ddeddtă doredţie de bddeddă
pe sdptul dă, donsorm sigurii 3.25:
N’R/NR=k=U’R/UR (3.53)
Ddidă rdportul K dd si determindt dd rdport d două tendiuni şi nu dd rdport d doud
doduri. Redultă ddhemd din sigurd
3.27.
Du D1 pe UR di D2 pe N’R,
de obţine în dididorul D rdportul
K=U’R/UR ; în ddeddtă perioddă
trdndserul din M în Q edte bloddt.
De dupleddă D1pe Ux, din M de
trdndseră multipliddtorul Q
ddlodred lui K ld intrdred DDN
siind dpliddt K*Ux;D2 siind pe
podiţid Nx de obţine ld intrdred
Sig. 3.27. Doredţid dâştigului pe pdrted DDN dodul doredt.
dndlogidă

65