TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU

PRODUSUL FUSTA DREAPTA CU SLIT LA SPATE
 Planul proiectului

Cap.1. Argument
1.1.Schita modelului
1.2.Descrierea modelului
1.3.Detalierea produsului
Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice
2.1.Descrierea tehnica a produsului
2.2.Materiale de baza si auxiliare
2.3.Construirea tiparului clasic
2.4.Transformarea tiparului clasic in model
2.5.Construirea sabloanelor
2.6.Pregatirea materialelor pentru croit
2.6.1.Croirea materialelor
2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor
2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum
2.8.Procesul tehnologic de confectionare
2.9.Dimensiunile produsului finit
Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Bibliografie
Anexe
 Cap.1 Argument

Imbracamintea reprezinta un complex de produse vestimentare ce imbraca corpul

omenesc, folosita pentru asigurarea confortului fiziologic al corpului si ornamentarea acestuia.
In acelasi timp, imbracamintea are rolul de a accentua liniile de croiala, de a atenua unele
anomalii ale conformatiei si de a intregi aspectul exterior al purtatorului in scopul infrumusetarii
lui. Confortul fiziologic este asigurat prin utilizarea imbracamintei corespunzatoare mediului
ambiant si necesitatilor individuale ale omului.
In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea
vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.
In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta
devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.
Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului comoditate
in folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei contemporane. Pe plan economic
trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai
redus. Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda
imbracamintei este folosita de om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este
preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.
Moda inseamna echilibrarea gustului personal cu cel unanim acceptat, inseamna a
adopta intr-o nota personala ceea ce practica dovedeste corespunzator cu gustul si preferintele
timpului, arta de a alege, dintre elementele invariabile, pe cele ce se armonizeaza cu
personalitatea fiecaruia, la locul potrivit, la timpul potrivit.

Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se
modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a
caror principala calitate este noutatea.
In general,viata modei cunoaste doua etape:
-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie
-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala
Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si
spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui
produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se
exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand
cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi
sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru
tineret.
Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin
diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.
Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea
anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai
avantajos siluetei respective.
 În perioada actuală, cerinţele utilizatorilor de îmbrăcăminte suferă schimbări importante,
ca de exemplu:
 orientarea spre o îmbrăcăminte cu grad ridicat de funcţionalitate(confortabilă, lejeră,
uşor de întreţinut);
 un accent deosebit pe cerinţele de ordin cultural, ca manifestare aapartenenţei la un
anumit grup sociocultural, sau a respectării unor tradiţii sau tabuuri;
 orientarea spre raportul calitate – preţ, ca o consecinţă a faptului căse doreşte o mare
varietate de produse, la un preţ unitar scăzut.

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este fusta clasica dreapta cu slit la spate.
 Cap 1.2 Descrierea modelului

Fusta este un articol de îmbrăcăminte nelipsit din garderoba unei femei. Prin diversitatea culorilor
şi a materialelor din care pot fi confecţionate şi prin faptul că se pot schimba de câte ori este
necesar, fustele aduc permanent o notă nouă şi prospeţime în vestimentaţie.
Fusta reprezintă o categorie de bază, de produs cu sprijin pe talie. Produs de sine, element al
unui ansamblu (un taior, vestă) sau elemente componente a unei rochii secţionată pe linia taliei.
Fusta poate prezenta deferite forme:
- fusta clasică
- fusta dreaptă
- fusta în şase clini
In aceasta vara se poarta mult culorile de la verde, galben culori vii ;merge orice culoare,atata
vreme cat vi se potriveste si este o nuanta stralucitoare.O indicatie ar fi sa purtati culori aprinse
in combinatie cu alb stralucitor,dar nu cu negru(pare invechit si prea matur).Imprimeurile
florale se poarta si ele.
Rochiile urmeaza stilul vedeta:cazute cu un umar gol.Se poarta si cele inspirate din moda
anilor`50 cu fuste pline,la lungimea genunchilor,potrivite si pentru dupa amiaza si pentru
cocktail.Sunt la moda si panglicile,fundele si pliurile ca si tricoturile purtate una peste alta. Se
poarta foarte mult dantela.

Modelul ales de mine este fusta clasică pentru femei, cu deschidere în spate sub forma unui şliţ
de 20 de cm.
Fusta clasică pentru femei este un produs purtat de femei de toate vârstele,putând avea diferite
lungimi,începând de la mini pana la lungimea maximă.
Modelul ales de mine,are lungimea la nivelul genunchilor.
Detaliile din care este confecţionată sunt detalii principale: fată,spate,betelie.
Faţa este prevazută cu doua pense,iar spatele la fel.Închiderea se realizează printr-un
fermoar,fixat pe mijlocul spatelui,iar fixarea pe talie se face prin betelie,închisă printr-o butonieră
cu nasture.
Tivul este ascuns,fiind de 3 cm,realizat prin cusătură manuală.
Materialul ales de mine este un material de stofă,culoarea neagră,neşifonabil,cu un drapaj bun,cu
o buna stabilitate dimensională.
Este un material ,care are compoziţia lână + poliester,cu o bună rezistenţă la purtare.
Fusta poate fi purtată şi ca îmbrăcăminte pentru ocazii festive şi ca îmbrăcăminte uzuală.

Cap 1.3 Detalierea produsului.

Produsul meu este compus din următoarele detalii:

-faţă,dintr-o singură bucată;
-spate,cu o cusătură pe mijloc;
-betelie.
 Cap2 Proiectarea documentaţiei tehnice

Elaborarea documentaţiei tehnice începe cu activităţi de creaţie a noilor modele de

confecţii care se realizează pe baza analizei asupra tendinţei modei pe plan mondial.
Ansamblul documentaţiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care
caracterizează modelul nou creat şi care trebuie să asigure realizarea lor industrială în toate fazele
procesului de fabricaţie.
Elementele care formează documentaţia tehnică sunt următoarele:
-produsul etalon
-şabloanele
-norme interne si standarde
-şabloanele
-consumul specific (la material de bază si auxiliare
-utilaje existente în secţiile de fabricaţiile a semifabricatelor
-procesul tehnologic de confecţionare.
Modelul, reprezinta acea parte a documentatiei tehnice care stabileste aspectul, forma,
precum si caracteristicile operatiilor de croire si confectio¬nare a produsului, materiaie folosite si
virsta purtatorului. Creatia noilor modele se face prin studierea in mod organizat periodic a tit
gustului cit si cererilor populatiei, privind gama tesaturilor, a culorilor si desenelor.
Creatorii de modele, pentru a fi in pas cu tendintele noi ale modei, tre¬buie sa aiba la dispozitie
un fond documentar de specialitate, format din jur¬nale de moda. din diferite tari ale lumii si
participind la diferite intilniri internationale (tirguri, expozitii, consfatuiri, schimburi de experienta)
privind moda vestimentara.
Sabloanele sint copii ale tiparelor la care s-au adaugat rezervele necesare de cusaturi
(pentru tiparele de confectii femei); acestea se executa pe carton, placi sintetice etc. Pentru
realizarea sabloanelor se aplica tiparul pe materialele din care se confectioneaza sablonul si apoi
se traseaza cu aju-torul ruletei conturul tiparului, plus rezervele de cusaturi, acolo unde este
cazul. Marginea sablonului se marcheaza prin vopsire sau prin gravare, pentru a avea controlul
asupra uzurii.
Norma internă este partea din documentaţia tehnică industrială care stabileşte condiţiile
tehnice dimensionale şi de confecţionarea produsului. Are două forme:
- forma departamentală, este documentul tehnic ce stabileşte dimensiunile principale pe
grupe de produse de îmbrăcăminte. Scopul normei departamentale este stabilirea
dimensiunilor principale la produsele ce urmează să se confecţioneze în cadrul
întreprinderii.
Reprezintă o parte a documentaţiei tehnice care stabileşte dimensiunile principale ale
produsului.
Prin consum specific se intelege cantitatea de materii prime si materiale auxiliare necesare
pentru confectionarea unui produs. Consumurile specifice difera. de la produs la produs, in functie
de model, material, tehnologia de confectionare, modul de incadrare a sabloanelor pe material
etc.

Cap 2.1. Descrierea tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea
prototipului.
Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste
aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului.
Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de destinatie.

Faza de proiectare cuprinde doua etape :

a) Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.
b) Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse
executandu-se si alte variante .

Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.

In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele
dimensiuni principale ale corpului :
IC=inaltimea corpului – 151cm
Pb=Perimetrul bustului - 39cm
Ad=Adaosul de lejeritate - 1cm
Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a
elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din
care se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie.
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se
executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele
dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele
admise fata de valorile nominale.
Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la
controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la
dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.
Cerintele tehnice cuprind :
-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la
croirea unor repere.
Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi
egale si intarite la capete.
Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza
pete sau urme de degradare.
Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :
-masina de cusut simpla.
-masina de surfilat triplock
-fierul de calcat

Cap.2.2. Materiale de bază şi auxiliare

Ţesăturile constituie materia primă de bază pentru confecţionarea îmbrăcămintei.

Ţesăturile trebuie să îndeplinească o serie de proprietăţi fizico mecanice din care cele mai
importante sunt:
 rezistenţa la frecare
 rezistenta la spălare şi lumină
 elasticitatea
 tuşeul
 higroscopicitatea
Aceste proprietăţi depind în mare măsură de felul materiei prime folosite pentru
producerea ţesăturilor.
 Rezistenţa materiei este extrem de importantă astfel înainte de începerea procesului de
producţie materialul este supus unor analize de laborator.În urma acestora analize se stabilesc
caracteristicile principale ale materialelor de bază: desimea, greutatea, sarcina de rupere,
alungirea la rupere, modificări dimensionale la spălat, călcat, rezistenţa la vopsire şi spălare
precum şi caracteristicile materialelor auxiliare întărituri,garnituri.
Materiale de bază folosite în producţia îmbrăcămintei sunt:
 -ţesăturile
 -blănurile
 -tricoturile
 -piei şi înlocuitor
Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin încrucişarea a două sisteme de fire unul de
bătătură şi unul de urzeală.
Materialul de bază ales pentru confecţionarea produsului fusta clasica pentru femei are
următoarele caracteristici:lăţimea 150 cm culoarea negru.
Din acest material pot fi confecţionate şi alte produse de îmbrăcăminte exterioară.
Materialele auxiliare sunt:
 -căptuşelile
 -întăriturile
 -furniturile
 -garniturile.

Alegerea materiei prime se face în funcţie de scopul confecţionării produselor respective.

Ele se aleg în funcţie de sezon, vârstă, model.
Comoditatea la utilizare exprimă gradul de plăcere cu care se poartă un produs
vestimentar. Comoditatea este reflectată de lejeritatea mişcărilor pe care le simt purtătorii pe
corp şi frumuseţea lui. Comoditatea este strâns legată de culorile materialului folosit pentru
confecţionarea pe linia modelului şi de factorii igienici ai produsului.
Din punct de vedere al rezistenţei materialului, trebuie să aibă o bună comportare la
solicitări, în timpul purtării şi spălării. De asemenea este indicat materialului să aibă un indice de
şifonabilitate cât mai redusă.
Din punct de vedere al factorilor estetici este necesar ca materialul să aibă culori potrivite,
tuşeuri plăcute şi flexibilitate bună.
Materialele se aleg în funcţie de sezon, vârstă, model şi produs.
Acestea pot fi: ţesături, tricoturi, materiale realizate prin tehnologii speciale.
Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau în considerare trei grupe de
însuşiri şi anume:
 durabilitatea
 valoarea de prezentare
 proprietăţi fiziologice

Rezistenţa la uzură prin frecare este unul din paramerii cei mai importanţi pentru apreciera
durabilităţii în exploatare a ţesăturilor şi a tricoturilor. Importanţa deosebită prezintă faptul
că în cazul acestei proprietăţi, rezultatele pe cale de laborator se apropie de cele obişnuite
prin proba practică de purtare.

Materialele de bază. Caracteristicile materialului de bază

Materialul ales pentru confecţionarea fustei drepte prezintă următoarele caracteristici:

Desimea ţesăturii este de 20 fire = lcm urzeala, 15 fire = lcm bătătură.
Compoziţia fibroasă: tesătura este din fibră de lana 100%.
Ţesătura adoptată rezistenta la purtare, se contractă sau se împâsleşte, deci trebuie conditii
speciale de spalare.
Pentru confecţionarea fustei în modelul propus se folosesc materiale de bază şi materiale
auxiliare.
Ca proprietăţi de prelucrare ţesătura aleasă pentru confecţionarea fustei se prelucrează uşor
atât de operaţiile de coasere ca şi tratamentul umidatermic.
Am avut în vedere faptul că fusta dreapta fiind un produs de imbracaminte care constituie al
doilea strat al ansamblului vestimentar va trebui să asigure o bună izolaţie termică şi să asigure
un indiciu indicat de confort, să aibă aspect plăcut şi să fie uşor de întreţinut.

Materiale auxiliare

Rolul materialelor auxiliare şi a materialelor neţesute este de a întreţine forma iniţială a

produselor de îmbrăcăminte până la uzura totală a acestora, de a mari gradul termoizolator şi
de a contribui la completarea însuşirilor estetice ale produselor de îmbrăcăminte. Aceste
materiale pot fi împărţite după funcţie:
- căptuşeli
- întărituri
Dintre aceste materiale secundare penrtu confecţionarea fustei se poate utiliza întăritura
neţesută termocolantă pentru întărirea bazei de la cordonul fustei. Această întăritură se obţine
din fibre textile prin termolipire.

Furnituri si garnituri

Cele mai folosite furnituri sunt: aţa de cusut, aţa pentru butonieră, nasturi, copci,
fermoare, accesorii şi alte materiale secundare confecţionării îmbrăcămintei, pungi de buzunare.
Pentru confecţionarea fustei se pot folosi următoarele furnituri:
Aţa de cusut este un fir răsucit din două sau mai multe fire răsucite în sens invers torsionării.
Aţa de cusut se alege în funcţie de bază. Astfel pentru ţesături din bumbac, lână, mătase se va
folosi aţa din bumbac sau tip mătase, iar pentru ţesăturile din fibre chimice se recomandă să se
folosească aţa de aceeaşi provenienţă şi cu aceleaşi proprietăţi ale ţesăturii: contracţia,
rezistenţa, elasticitatea.
Fineţea firului de aţă trebuie să corespundă cu fineţea materialului. Se recomandă ca firul de
aţă să aibă o fineţe mai mare decât firul materialului de bază. Culoarea aţei de cusut se
stabileşte în funcţie de culoarea materialului de bază cu o nuanţă mai închisă.

Pentru produsul meu am folosit următoarele materiale auxiliare:

-aţa de cusut
-fermoar
-intaritura
-nasture

Cap 2.3 Constructia tiparului de fusta clasica femei

Este o fusta formata din urmatarele detalii fata spate betelie .

Constr uctia unui tipar are 3 etape principale
.I..Calcul dimensiunilor de baza
Fusta se constructie pentru urmatoarele dimensiuni principale.
IC =16,1
Pb=40
Ad=0 – adios de lejeritate
Ls=IC/10+-K
Ls=161/10+2=161+2=18,1 cm
Ps=Pb+K=40+5=45 cm
Pt=Pb-K=40-12=28 cm
II. Trsarea liniilor de baza
Stabilirea lungimi produsului
AL=NZ+K=60 cm
Dimensiunea de latime a tiparului se stabileste pe linia soldurilor.
AS=Ls+2=18,1+2=20,1cm
SS1=Ps+Ad=45cm
SS2=SS1/2-1,5=45/2-1,5=22,5-1,5=21cm
III.Trasarea liniilor de contur
Ajutarea fustei pe liniia talie se face prin pense care se calculeaza astfel.
SS1=45
D=SS1-Pt=45-28=17cm
A ceasta distanta se inparte la fata si la spate proportional cu conformatia corpului deci D se
inarete in pensa la fata pensa la spate si cusatura laterala .
R1(spate)=4cm
R2(fata)=3cm
Rezerva in cusatura laterala este de 10 cm care se inparte a tat la fata cat si la spate .
Ajustarea laterala.
A2A3=1 cm
Unim cu liniie curba punctual A4 cu S2 punctul S2 obtinand cusatura laterala a fustei la spate si
A5 cu S2 obtinad cusatura laterala la fata .
Ajustarea spatelui
AP =Pt/4=28/4=7 cm
PP1=Ps/4=45/4=11,25
Pa=Pa1=2 cm
Se unesc punctele A,a,a1,A4 printro linie curba
Ajustarea fetei
A1P2=A1A5/2=19/2=9,5
Mosuram A1 A5 linia
P2 P3=Ps/6=45/6=7,5 cm
P2a2=P2a3/2=1,5cm

Cap.2.4 Transformarea tiparelor în model

Tiparul clasic de fustă femei se modifică în următorul fel:la faţă tiparul rămâne neschimbat,iar la
spate tiparul se taie pe linia de simetrie şi se adaugă rezervele pentru şliţ, de 3 cm.
Lungimea fustei rămâne de 60 de cm.

Cap 2.5 Construcţia şabloanelor.

Sabloanele servesc procesului de croit si controlul detaliilor croite. In fabricatie ele se

numesc si sabloane de lucru, unele dintre acestea fiind nece-sare la coaserea unor de detalii cu
dimensiuni foarte precise si in special care necesita simetrie (colturi de gulere, revere, mansete,
clape etc.); ele au dimen-siunea exact a a detaliului la aspect gata
Şabloanele se obţin prin suprafaţa tiparelor pe liniile de contur, valorile pentru rezervele de
coasere şi tiv.
Şablonarea este operaţia prin care se trasează conturul şabloanelor pe material conform
încadrării stabilite anterior.
Procedeele de şablonare se clasifică în funcţie de modelul în care se realizează şablonarea.
a. şablonarea manuală - trasând conturul fiecărui şablon, succesiv pe material, cu creta de
croitorie sau creionul special.
b. şablonarea cu trafarete - transferul este un complet de şabloane imprimate pe un material
rigid. Conturul şabloanelor este perforat. Se aşează trafaretul peste şablon şi se pulverizează
praf de cretă peste toate perforaţiile; apoi se ridică trafaretele, rămânând imprimate conturul
şabloanelor.
c. şablonare automatizată - se face pe calculator unde se stabileşte încadrarea optimă,
consumul de material, transferarea şabloanelor pe hârtii la scara 1:1

Pentru modelul confecţionat,utilizăm următoarele rezerve:

R1=4 cm(rezerva de tiv)
R2=2 cm(rezerva pentru cusătura laterală şi pe linia taliei)

Metode de încadrare
După lăţimea materialului
 Şabloane pe material desfăcut:
o se vor încadra toate detaliile produsului
o se utilizează cel mai des deoarece suprafaţa materialului este mai bine utilizată
 Şabloane pe material nedesfăcut;
o detaliile perechi se conturează o singură dată
o detaliile simetrice se aşează cu axa de simetrie la marginea îndoită a materialului
Dezavantaje: suprafaţa materialului nu este utilizata întotdeauna la maxim.
După numărul de produse de încadrare
În funcţie de numărul de produse ce se încadrează pe aceeaşi foaie de material, şabloanele pot
fi:
 şabloanele simple, cuprind detaliile unui singur produs;
 şabloanele combinate, cuprind două sau mai multe produse pe aceeaşi foaie de material.

Cap.2.6. Pregătirea materialului pentru croit

Este etapa procesului de producţie în care materialul se pregăteşte înaintea croirii cu scopul
valorificării maxime a acestuia şi obţinerea unor produse finite de calitate. Pregătirea materialului
pentru croit cuprinde următoarele operaţii: controlul, călcarea, sortarea, şablonarea, calculul
loturilor şi şpănuirea.

Cap.2.6.1.Croirea materialelor

Croirea materialelor constă în două operaţii principale:

1.Secţionarea şpanului
2.Decuparea detaliilor

SECŢIONAREA ŞPANULUI se face cu ajutorul maşinilor mobile de croit.

 DECUPAREA DETALIILOR reprezintă operaţia de tăiere pe contur a reperelor desenate pe
suprafaţa şpanului. Pentru decuparea detaliilor se utilizează maşini fixe de croit cu cuţit bandă

Cap. 2.7 Elaborarea încadrării şabloanelor

Lugimea încadrării
Lăţimea încadrării

Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material şi calculul normei de consum

Pentru obtinerea unui consum cit mai rational de materii prime si mate¬rials auxiliare se pot
folosi mai multe metode, prin care se urmareste utilizarea cit mai completa. a suprafetei de
tesatura si reducerea pierderilor tehnolo-gice, prin:
 incadrarea unuia sau a doua modele pe span;
 incadrarea unei singure masuri sau a mai multora combinate, din acelasi model;
 incadrarea a doua. bucati din aceeasi masura ;
 incadrarea sabloanelor pe tesatura desfacuta.
Pentru stabilirea incadrarii optime se incearca. mai multe variante, folosind tipare reduse la scara
de 1/5. Miniaturile obtinute cele mai economi-coase se transmit unitatilor producatoare pentru a
servi ca model de incadrare.
Pentru determinarea necesarului de material,avem nevoie de următoarele dimensiuni:
 -lungimea încadrării=lungimea produsului+rezervele de tiv şi cusătură.
 -lungimea încadrării;
Materiale auxiliare pentru produsul meu avem:
 -aţă pentru tighel;Nm
 -aţă pentru surfilat; Nm
 -fermoar;
 -nasture;
 -aţă pentru butoniere,54/2/3
 -întăritură neţesută pentru betelie.
Calculul normei de consum:
Cs=consum specific;
Ip=indicele de pierderi;
Iu=indicele de utilizare;
Iu+ Ip=100%;
Ssab=suprafaţa şabloanelor;
Sinc=suprafaţa încadrării;
N=numărul de bucăţi;
Cs=
Sinc=Linc x linc=

Pentru ca încadrarea să fie cât mai bună,indicele de pierderi trebuie să aibă o valoare cât mai
mică,astfel încât suprafaţa şabloanelor să fie peste 80% din suprafaţa încadrării.
 Cap2.8 Procesul tehnologic de confecţionare

NR. DENUMIREA DENUMIREA DENUMIREA UTILAJE

CRT. OPERAŢIEI DETALIULUI CUSĂTURII FOLOSITE
Semnarea Faţă,Spate. Manual
1 poziţiei
0penselor
Surfilarea Faţă,Spate,Be Cusătură de Maşina
2
detaliilor telie. surfilare Triplock
Coaserea Faţă,Spate. Cusătură de Maşina de
3
penselor tighel cusut simplă
Descălcarea Faţă,Spate. Fier de călcat
4
penselor
Coaserea Faţă,Spate. Cusătură de Maşina simplă
5 cusăturii tighel de cusut
laterale
Descălcarea Manual Fier de călcat
6 cusăturii
laterale
Coaserea Spate Cusătură de Maşina simplă
cusăturii pe tighel de cusut
mijlocul
spatelui,cu
7
semnarea
poziţiei
fermoarului şi
poziţiei şliţului
Descălcarea Fier de călcat
cusăturii şi
8
întărirea
şliţului
Aplicarea Spate Cusătură de Maşina simplă
9
fermoarului tighel de cusut
Aplicaea Betelie Fier de călcat
întăriturii pe
10
betelie prin
călcare
Coaserea Betelie Fier de călcat
capătului
11
beteliei şi
întoarcerea lui
Aaplicarea Cusătură de Maşina simplă
12 beteliei pe tighel de cusut
fustă
Întoarcerea şi Cusătură de Manual şi
13 tighelirea tighel maşina simplă
beteliei de cusut
14 Executarea Cusătură Manual
tivului manuală
 ascunsă
Executarea Cusătură zig- Maşina simplă
15
butonierei zag de cusut
Coaserea Manual
16
nasturilor
Curăţarea de Manual
17
aţe
18 Călcare finală Fier de călcat

Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit

NR.CRT. Denumirea dimensiunii Dimensiunea [cm]

1 Lungimea produsului
2 Lungimea cusăturii laterale
3 Lungimea produsului la nivelul taliei
4 Lăţimea produsului la nivelul şoldurilor
5 Lungimea şliţului
6 Lungimea produsului la 5 cm de talie
7 Lăţimea produsului la terminaţie

Prin calitate se înţelege totalitatea proprietăţilor pe care le posedă un produs, expresie a

măsurii în care se satisfac necesităţile societăţii, având în vedere parametrii tehnico-economici
şi estetici gradul de utilizare şi eficienţă economică în exploatare.
Calitatea producţiei reprezintă expresia finală a calităţii proceselor de producţie care
sintetizează nivelul tehnic de a executa, funcţionalitatea şi aspectul de ordin estetic al
produsului de îmbrăcăminte. Eficacitatea controlului tehnic al calităţii pe tot parcursul procesului
tehnologic este verificată de către controlul final, care prezintă în esenţă un supracontrol
necorespunzator în circuitul economic. Controlul final dă posibilitatea verificării în ansamblu a
tuturor proprietăţilor produselor, ceea ce poate fi făcut de către controlorii interfazici.

Rolul şi distribuţiile organelor C.T.C.

Compartimentul de control tehnic de calitate răspunde de controlul produselor în toate

fazele de fabricaţie, începând cu recepţia materialelor prime, elaborarea şi respectarea
documentaţiei tehnice şi a tehnologiilor pe parcursul procesului tehnologic şi până la verificarea
module cum au fost respectaţi parametri şi stabiliţi pentru produsele finite. Controlul de calitate
ale produselor se efectuează pe baza unui plan de control. Acest plan are ca bază documentaţia
tehnică a procesului de fabricaţie precum şi standardele care cuprind schemele de efectuare a
controlului static.
Pentru realizarea unui produs cu aspect corespunzător calitativ şi dimensionar este
necesar să se respecte următoarele condiţii tehnice de confecţionare: cusături tighel aplicate pe
faţă (la dyers, la bataj sa fie drepte şi cu aspect plăcut având o dimensiune de 4-5 mm,
cusăturile de încheiere să fie tensionate conform cu desimea pentru a nu se desface produsul
finit să fie bine călcat, fără luciu, fără încreţituri sau buclări, verificarea dimensională cu tabelul
realizat prin dimensiunile tiparului model.
 Cap. 3.
Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de
prevenire si stingere a incendiilor

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o

componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a
personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul
de protectia muncii. Asigurarea ca personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin
semnatura angajatului.
Instructajul cuprinde cu 3 etape:
a)instructajul general
b)instructajul introductiv
c)instuctajul periodic
a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.
b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional
c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu
conditiile mediului de lucru.
Se va urmari :
- pastrarea ordinii si curateniei
- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.
Cauzele ce pot reveni accidentele
- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect
- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor
- indicarea echipamentului de protectie necesar
- masuri de prim ajutor
Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite
anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.
Instructajul sectorului de confectii.
In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte
comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte
de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a
utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.
Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de
momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea
lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.
La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare,
blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.
Verificarea instalatiei electrice.
Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa
terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea
accidentelor la masinile de calcat se verifica impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte
defectiune. Muncitorului ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc.
In caz de defectiuni, scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa
de curent electic.
Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric.

Mijloace de stingere a incendiilor

Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si
distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au
transformat in catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi
uitate.
In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa
obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a
dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate
conditiilor concrete existente la locul incendiilor.
Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede
cu atat se stinge mai usor.
Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri:
-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-
se oxigen si hidrogen
-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari
-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide
combustibile.
Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:
- jet compact
- jet pulverizat
- abur
Utilizarea stingatorului
Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau
transportabile numite stingatoare.
Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune
care este necesara si in cazul celui cu spuma:
- se scoate agrafa de siguranta
- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare
- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara
trepidatie a stingatorului)
- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei,
dupa dorinta.
Mijloace de protectie individuala
Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de
protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.
La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de
echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice

Norme de protecţie a muncii

La maşina simplă de cusut

Înainte de începerea lucrului muncitorului care lucrează la una din aceste maşini este obligat să
verifice dacă:
- masa maşinii este bine fixată pe picioarele de susţinere
- corpul maşinii este bine fixat pe suportul său
- placa acului este bine fixată cu şuruburi pentru a evita ruperea acului, a suveicii în
funcţionarea maşinii
- instalaţia electrică nu are porţiuni dezizolate ale cablului, ştecherului sunt întregi şi legătura
la cureaua de împământare nu este întreruptă
- între cabluri, masa de susţinere există tampoane de pâslă pentru amortizarea zgomotului şi
a vibraţiilor
Este interzis să se ţină piciorul pe pedala de punere în funcţiune a maşinii în timpul introducerii
aţei.
În timpul lucrului sunt interzise discuţiile. Privirea muncitorului să fie îndreptată permanent
asupra operaţiei pe care o execută, pentru a se evita înţeparea degetului în acul maşinii.
Maşinile de cusut simple vor fi prevăzute cu apărător la tija acului şi la cureaua de transmisie.
În timpul lucrului distanta dintre maşina de cusut şi capul muncitorului va fi de 30 cm, iar
muncitorul va avea părul legat.
În timpul fixării sub picioruşul de presare să se acţioneze pedala de punere în funcţiune a
maşinii.
Evitarea accidentelor cu ocazia ruperilor acelor, se interzice la maşini dotate cu ace strâmbe sau
fără vârf.
Tensiunea instalaţiei de iluminat trebuie să fie de 24V.
Este interzis muncitorului să pună mâna pe volant în timpul funcţionării maşinii, oprirea acesteia
se va face cu ajutorul pedalei.
Este interzis să se depoziteze pe masa maşinii de cusut obiecte inutile: foarfece, rigle etc.,
deoarece în timpul funcţionării maşinii, din cauza vibraţiilor se vor provoca accidentări prin
cădere.
Deplasarea maşinii se va face numai după ce ştecherul e scos din priză.
După terminarea programului de lucru maşina va fi deconectată de la sursa de alimentare cu
energie electrică, apucându-se cu mâna pentru scoaterea din priză şi nu prin tragerea de
cablurile electrice.

Normele de protecţie a muncii la maşina de călcat

Este interzis celor neinstruiţi să lucreze la fierul de călcat.

Este interzis să se lucreze cu fierul de călcat electric a cărui conductori de alimentare cu energie
electrică sunt deterioraţi.
Este interzis să se lucreze cu fierul de călcat dacă acesta nu este prevăzut cu papuci de cauciuc.
Este interzis să se lucreze cu fierul de călcat care are mânerul de manevrare deteriorat.
Pentru evitarea pericolului de incendiu fierul de călcat electric va fi aşezat pe un suport
neinflamabil.
Deplasarea fierului de călcat electric de la un loc la altul se va face după ce acesta a fost scos
din tensiune, scoaterea fierului de călcat electric de la sursa de alimentare cu energie electrica
se va face trăgându-se cu mâna de ştecher, nu de cablul electric a acestuia.
SCHITA MODELULUI
 Bibliografie

Proiectarea imbracamintei
Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I
Ing. Maria Radulescu 1981
Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti
Tehnologii textile si de confectii :
Ministerul Educatiei si Invatamant
Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti
Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie
Ed. Oscar Print Bucuresti 2003
Revista de moda “Burda”
Utilajul si tehnologia Confectiilor Textile
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti , 1980