IV. Scopul ce urmarea Rusia prin aceste Regulamente.Caracterul Regulamentelor.

Principiul separatiunei
pute-rilor. Organele de conducere dupii Regulament:Domnia, Parlamentul. Justilia sub Regulament,Care
erau cOnsideratiunile ce indemnau pe Ru0 sä patroneze facereaRegulamentelor ? Erau de sigur
considerafiuni politice pe care dealtf el Ki-seleff le spune in raportul ce a fäcut Impäratului Nicolae : La
1828 Guyer-nul imperial folosindu-se de ocupatiunea Principatelor cu armatele noastre, aI) Astfel
Kiseleff, inteo scrisoare e&tre Orloff, din 18 Iunk1833, spune: .Eu socotseeDunarea ea granita impenului
rus».Vezi A. Papadopol-Calimahin Analele Acad. Rom..Tom. IX sena II, pg. loI. Veg} 0 mspunsul lui Orloff
In aceIfq loc, pag. loS. Ve4i raportulgeneralutui Kisekff cAtre ImpArat In Uricar X p. 587.www.digibuc.ro

XXXIIdepus toate silintele ea, in timpul guvernarei provizorii, sá se desavarseaseapropusa reorganizare,

ca o afacere neaparata pentru buna stare a uneitar'.megiesita cu noi si ea o masura care intarea temelia
influentei noastre po-litice asupra Orientului. Indemnat de vederi atat de inalte sprefolosulgloria Rusiei,
Vice-Cancelarul contele Nesselrode a mijlocit inalta autorizatie,dupa care secretarul de Stat Dascoff a
fost trimis in Principateca,con-formandu-se cu starea lucrurildr din tara, sa schiteze un proiect de
instruc-tiuni pentru alcatuirea Regulamentelor.Acest proiect, bazat pe adevarata stare a imprejurarilor
locale, cuprin-zand toate partile reorganizatiei din launtnt. s'a invrednicit de Malta intarirein Iunie 1829,
a fost dat fostului Presedinte-Plenipotent, General Joltuchin,spre a alcatui, dintre boierii locali, Comisiii
printr'insele lucrari pregatitoarepentru Regulamentele organice ca in urma sa le supue in cercetarea
obstes-tilor Adunari".Generalul Paul Kiseleff urmarea ca Principatele sa fieanexate Rusiei,astfel ca
granita imparatiei sa fie Dunarea i aceasta el o spune formal, crl-ticand pe aceia care voiau, pentru
consideratiuni politice momentane, exectt-tarea tratatului dela Andrianopol, adica restituirea
Principatelor Turciei.Caracterul aristocratic al Regulamentelor. Daca examinam Regula-mentele organice
constatam ca ele au o facturaaristrocratica. Se creiaza,dupa ideile timpului, in fiecare tará un Parlament,
dar cu un Wit caracteraristrocratic. Nici burghezimea, nici taranimea nu aveau reprezentanti in Ob-
fteasca Obicinuitä Adunare, cum se numea acest Parlament unicameral.Alegerea Domnului se facea de o
Adunare care, in Valahia, avea 190membrii anume : 4 reprezentanti ai Inaltului cler (mitropolitul si
3epis-copi), 50 boieri- de rangul intai, 73 boieri de rangul alII-lea, 36 deputatialesi dintre boierii
judetelor, Cate 2 de judet, de la vel serdar in jos. In finese admiteai o reprezentatiune de 27 deputati
pentru corporatiunile (bres-lele) de meseriasi de prin orase.Puterea Domnitorului, este adevarat, se
ingradeste prin creiarea Par-lamentului. Dar si Domnitorul caimembrii Parlamentului sunt reprezen-tanti
ai unei singure clase, care ii cauta numai satisfacerea intereselor pro-Daca la noi feodalitatea nu se
aseamana cu aceia din occidentul Euro-pei, intrucat ea nu era legata de parnant, ca in Occident ;se
aseamana insàcu feodalitatea bizantina,o feodalitate administrativa, legata de functiuni,conferind
titularilor privilegii considerabile. Astfel, daca examinam hrisovulDomnitorului Ionita Sandu Sturza
asupra pronomiilor Moldovei, din1827,vedem cA se recunostea boierilor : a) Scutirea de orice dari catre
Stat; b)scutirea de armata ;c) dreptul de a avea scutelnici, adica oameni,care nuplateau bir catre Stat,
dar plateau boierilor, fie prin munca, fiein bani.www.digibuc.ro

Aceste privilegii extraordinare In favoarea unei clase au fost Intruchtvaatinsei reduse prin Regulamente.
Astfel scutelnicii au fost desfintati.Regulamentele organizeaza Statutul pe baza
principiuluiiseparatiuneiputerilor. Ele admit o separatiune tripartitá a puterilor, fiind influentatä
Inaceastä privintä de Constitutiunea franceza a lui Ludovic al XVIII-lea (charteoctrogée)i astfel se
admitea cà puterea executivä e Incredintath. Domnului,cl puterea legislativa apartine
DomnitoruluiiObicinuitei obstesti AdunAri.Seful puterei executive, Domnitorul numeai revoca pe
minitrii, duphsocotinta sa. Ministrii nu puteau sh.fie membrii ai Parlamentului (art. 46Regulamentul
Valahiei); puteau insA sa vie la Obsteasca obicinuith. Adunarepentru a sustine proiectele de legi (isvod
de pravilä) cai orice alte adreseale Domnului cAtre Adunare, precumi pentru a da deslusiri, fiecare
pentruitot ce priveste dregAtoria sa (Vezii cap. IV Reg. Valahiei).Puterea judecatoreasca exercitata de
Organele ei, este arAtatä ca o putereseparatai independentaifata de puterea executivA (ochrmuitoare)
decAtre art. 212 Regulamentul Munteniei si 279 Regulamentul Moldovei, pre-cum si fata de Obsteasca
obicinuitä Adunare (art. 59 Regulamentul Valahieisi 62 al Moldovei).*Cum se face cA Rusia, sub Tarul
Nicolae I, partizan hotarâtal abso-lutismului, a admis ca, In aceasta noul organizare ce se dedea TArilor
ro-mânesti, sä recunoasa existenta unui Parlament, putând sA se r:opunä putereiDomnitorului?Trebue
sA recunoastem ca aceastà constructiunepolitich. era o abilamachinatiune, menith. sh. satisfacA, In
special, pe Englezi dar mai alessh. asi-gure dominatiunea Rusilor, facând posibilà interventiunea,
amestecul lor, In afa-cerile Principatelor, ori când ar fi vroit.In adevAr, prin functionarea Parlamentului,
se puteau ivi conflicte 1ntreDomnitor, titularul puterei executive, si 1ntre aceasta Adunare
aristocratich.In Wile constitutionale, asemenea conflict se transeazä fie prin proregareaParlamentului,
când neintelegerea pare de mai mica importantà, fie prin di-zolvarea parlamentului, facându-se apel la
opinia publich, pentru noi alegeri,când conflictul ar fi considerat mai profund. Regulamentele organice
admiteauca Domnul sA proroage, adica sa amâne Adunarea, dar nu recunosteau Dom-nitorului dreptul
de dizolvare ;el putea Ina sA se aclreseze cAtre cele dotaCurti, cerând voie de a
faceclizolvareaiconvocarea unei alte Adunhri(art. 53 Valahia, art. 56 Moldova).Pe de alth parte Adunarea
Obsteasch obicinuitä avea cadere sd arateDomnului prin anaforale, nOpästuirilei plângerile tOreii, in caz
de nevoe,sh. le facl cunoscute Curtilor suzeranei proteguitoare, arätândimijloacelede indreptare (art. 54
Muntenia, art. 57 Moldova)