Bibliografie Electrician PDF

BIBLIOGRAFIE CONCURS ELECTRICIENI
1. Mașini și Utilaje din Industria Minieră – N. Brădeanu, I. Condurache, Gh.

Condurache, D. Chisega, S. Groza – ediţia 1981.
 cap. 26 Probleme specifice electrificării exploatărilor miniere; pag. 300– 312.

 cap. 28 Aparataj electric specific exploatărilor miniere; pag. 328 – 339.
 cap. 30 Instalaţii de iluminat, semnalizare şi telecomandă în subteran; pag. 365 – 377.
2. INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE – Sabina Milohi, M. Popescu –

ediţia 1995.
 cap. 6 Componente ale echipamentelor electrice; pag. 137 – 161.
 cap. 7 Cabluri şi conducte electrice; pag. 183 – 189.
3. HG 1146/30.08.2006:
– Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a
echipamentelor de muncă;
4. Regulamentul de Securitate și Sănatate în muncă RSSM/2007:

– Partea III. Echipamente electric. 4. Montarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor
electrice.

– Partea V, capitolul II, cerințe specifice privind controlul metanului;
6. Legea Securității și Sănătății în Muncă nr. 319/2006 și normele metodologice de

aplicare a Legii 319/2006:
– Capitolul VI, comunicarea, cercetarea, înregistrarea și raportarea evenimentelor;

3. HG1146 din 30.08. 2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 815 din 3 octombrie 2006
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securitatii si sanatatii
in munca nr. 319/2006, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor care
utilizeaza la locul de munca echipamente de munca, definite potrivit art. 2.
(2) Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se completeaza cu prevederile specifice cuprinse
in prezenta hotarare.
Art. 2. - In sensul prezentei hotarari, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
a) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita la locul de munca;
b) utilizarea echipamentului de munca - orice activitate referitoare la echipamentul de munca, cum ar fi
pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, intretinerea, inclusiv
curatarea lui;
c) zona periculoasa - orice zona din interiorul si/sau din jurul echipamentului de munca in care prezenta unui
lucrator expus il supune pe acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa;
d) lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau partial intr-o zona periculoasa;
e) operator - lucratorul/lucratorii insarcinat/insarcinati cu utilizarea echipamentului de munca.
CAPITOLUL II
Obligatiile angajatorului
SECTIUNEA 1
Obligatii generale. Reguli referitoare la echipamentele de munca
Art. 3. - (1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentul de munca pus la dispozitia
lucratorilor din intreprindere si/sau unitati sa corespunda lucrului prestat ori sa fie adaptat acestui scop si sa poata
fi utilizat de catre lucratori, fara a pune in pericol securitatea sau sanatatea lor.
(2) La alegerea echipamentelor de munca pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor, angajatorul este
obligat sa acorde o atentie deosebita tuturor conditiilor de munca, caracteristicilor specifice acestora, precum si
riscurilor existente, in special la locurile de munca din cadrul intreprinderii si/sau unitatii, si/sau riscurilor care sunt
susceptibile sa apara la utilizarea echipamentelor de munca.
(3) In situatia in care nu este posibil sa se asigure ca echipamentele de munca sunt utilizate fara niciun risc pentru
sanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masuri corespunzatoare pentru reducerea
riscurilor.
Art. 4. - (1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 3, angajatorul este obligat sa procure si/sau sa utilizeze:
a) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor din intreprindere si/sau unitate,
pentru folosinta, dupa data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, care indeplinesc:
(i) prevederile tuturor reglementarilor tehnice romane care transpun legislatia comunitara aplicabila;
(ii) cerintele minime prevazute in anexa nr. 1, in cazul in care nu se aplica sau se aplica partial reglementari
tehnice romane care transpun legislatia comunitara;
b) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor din intreprindere si/sau unitate,
pentru folosinta, care indeplinesc cerintele minime prevazute in anexa nr. 1, cel tarziu pana la data de 31
decembrie 2006.
(2) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca, pe toata durata utilizarii lor, echipamentele de
munca sa fie mentinute, printr-o intretinere adecvata, la un nivel tehnic care sa respecte, dupa caz, prevederile
alin. (1) lit. a) sau b).
(3) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste, dupa consultarea partenerilor sociali si luand in
considerare legislatia si/sau practicile nationale, modalitatile care sa permita realizarea unui nivel de securitate
corespunzator obiectivelor prevazute in anexa nr. 2.
SECTIUNEA a 2-a
Verificarea echipamentelor de munca
Art. 5. - (1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca a caror securitate
depinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei verificari initiale, dupa instalare si inainte de prima punere in
functiune si unei verificari dupa fiecare montare intr-un loc de munca nou sau pe un nou amplasament, efectuate
de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, in scopul asigurarii unei
instalari corecte si a bunei functionari a acestor echipamente de munca.
(2) Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt respectate si orice deteriorari sunt depistate si
remediate la timp, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca, care sunt
supuse unor influente ce pot genera deteriorari susceptibile de a fi la originea unor situatii periculoase, sa faca
obiectul:
a) unor verificari periodice si, daca este cazul, unor incercari periodice efectuate de persoane competente, in
conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale;
b) unor verificari speciale, efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile
nationale, de fiecare data cand s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa aiba consecinte
http://www.securitatea-muncii.ro/legislatie-protectia-muncii/hg-1146-2006 1/10
Aurelian Consulting SRL
daunatoare asupra securitatii echipamentului de munca, cum ar fi modificari ale procesului de munca,
accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare.
(3) Rezultatele verificarilor trebuie sa fie inregistrate si puse la dispozitie Inspectiei Muncii la solicitarea acesteia.
Ele trebuie pastrate pe o perioada de timp corespunzatoare, de exemplu, in functie de recomandarile sau
specificatiile producatorului.
(4) Daca echipamentele de munca respective sunt utilizate in exteriorul intreprinderii, acestea trebuie sa fie insotite
de o dovada referitoare la realizarile ultimei verificari.
(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste modalitatile de efectuare a acestor verificari.
SECTIUNEA a 3-a
Echipamente de munca cu riscuri specifice.
Ergonomia si sanatatea la locul de munca
Art. 6. - Daca utilizarea unui echipament de munca este susceptibila sa prezinte un risc specific pentru securitatea
si sanatatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca:
a) utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucratorilor insarcinati cu aceasta atributie;
b) pentru efectuarea reparatiilor, modificarilor si intretinerii trebuie desemnati lucratori cu atributii in acest sens.
Art. 7. - Postul de lucru si pozitia lucratorilor in utilizarea echipamentului de munca, precum si principiile
ergonomice trebuie sa fie luate, in mod deosebit, in considerare de catre angajator la aplicarea cerintelor minime
de securitate si sanatate.
SECTIUNEA a 4-a
Informarea lucratorilor
Art. 8. - Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 5-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este
obligat sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii sa dispuna de informatii adecvate si, daca este cazul, de fise de
lucru referitoare la echipamentele de munca utilizate la locul de munca.
Art. 9. - (1) Informatiile si fisele de lucru prevazute la art. 8 trebuie sa cuprinda un numar minim de date referitoare
la securitate si sanatate privind:
a) conditiile de folosire a echipamentelor de munca;
b) situatiile anormale previzibile;
c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulata in urma utilizarii echipamentelor
de munca.
(2) Lucratorii trebuie sa fie atentionati in legatura cu riscurile la care sunt expusi, echipamentele de munca din
imediata vecinatate a locului lor de munca, precum si asupra modificarilor prevazute a fi efectuate, in masura in
care aceste modificari afecteaza echipamentele de munca situate in imediata vecinatate a locului lor de munca,
chiar daca acesti lucratori nu utilizeaza direct aceste echipamente.
(3) Informatiile si fisele tehnice trebuie sa fie pe intelesul lucratorilor vizati.
SECTIUNEA a 5-a
Instruirea, consultarea si participarea lucratorilor
Art. 10. - Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 7-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este
obligat sa ia masurile necesare pentru ca:
a) lucratorii insarcinati cu utilizarea echipamentelor de munca sa fie instruiti adecvat, inclusiv cu privire la
riscurile posibile, determinate de utilizarea acestora;
b) lucratorii prevazuti la art. 6 lit. b) sa fie instruiti adecvat.
Art. 11. - Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor lor se desfasoara potrivit prevederilor
sectiunii a 6-a a cap. III din Legea nr. 319/2006.
CAPITOLUL III
Dispozitii finale
Art. 12. - Modificarile de natura strict tehnica ale anexelor nr. 1 si 2 sunt realizate de Ministerul Muncii, Solidaritatii
Sociale si Familiei, in functie de:
a) adoptarea reglementarilor tehnice romane care transpun legislatia comunitara in domeniul armonizarii
tehnice si al standardizarii referitoare la echipamentele de munca; si/sau
b) progresele tehnice, de evolutia reglementarilor sau specificatiilor internationale ori de cunostintele din
domeniul echipamentelor de munca.
Art. 13. - (1) Pentru intreprinderile mici si mijlocii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei poate stabili,
daca este necesar, modalitatile de aplicare a prevederilor pct. 4 din anexa nr. 2, care se aproba prin ordin al
ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.
(2) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei raporteaza Comisiei Europene la fiecare 5 ani cu privire la
aplicarea dispozitiilor prezentei hotarari, indicand punctele de vedere ale partenerilor sociali.
Art. 14. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 15. - Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006.
Prezenta hotarare transpune Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea echipamentului de munca de catre lucratori in munca, amendata de directivele 95/63/CE si 2001/45/CE,
publicate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) seria L nr. 393/1989, nr. 335/1995 si nr. 195/2001.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Bucuresti, 30 august 2006.

Nr. 1146.
ANEXA Nr. 1
CERINTELE MINIME
pentru aplicarea art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (ii) si lit. b) din hotarare
1. Dispozitii generale
1.1. Obligatiile stabilite in prezenta anexa se aplica, tinandu-se seama de prevederile din hotarare, si in cazurile in
care echipamentul de munca prezinta riscuri.
1.2. Cerintele minime enuntate in continuare, in masura in care ele se aplica la echipamentele de munca in
functiune, nu necesita obligatoriu aceleasi masuri ca si cerintele esentiale referitoare la echipamentele de munca
noi.
2. Cerinte minime generale aplicabile echipamentelor de munca
2.1. Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afecteaza securitatea, trebuie sa fie vizibile, usor
de identificat si, daca este necesar, sa fie marcate corespunzator.
2.1.1. Sistemele de comanda trebuie sa fie amplasate in exteriorul zonelor periculoase, cu exceptia anumitor
sisteme de comanda, daca este necesar, si in asa fel incat manevrarea lor sa nu provoace riscuri suplimentare.
Acestea nu trebuie sa genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintentionate.
2.1.2. Daca este necesar, de la postul de comanda principal operatorul trebuie sa aiba posibilitatea sa se asigure
ca nu exista persoane in zonele periculoase. Daca acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie sa fie precedata
automat de un sistem de siguranta, cum ar fi un semnal de avertizare sonora si/sau vizuala. Lucratorul expus
trebuie sa aiba timpul si/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de pornirea si/sau oprirea
echipamentului de munca.
2.1.3. Sistemele de comanda trebuie sa fie sigure si sa fie alese tinandu-se cont de defectiunile, perturbatiile si
constrangerile previzibile in cadrul utilizarii prevazute.
2.2. Pornirea echipamentului de munca nu trebuie sa fie posibil sa se realizeze decat numai printr-o actiune
voluntara asupra sistemului de comanda prevazut in acest scop.
2.2.1. Exceptandu-se cazurile in care repornirea sau modificarea nu prezinta niciun risc pentru lucratorii expusi,
aceeasi cerinta se aplica si pentru:
a) repornirea echipamentului dupa o oprire, indiferent de cauza opririi;
b) comanda unei modificari semnificative a conditiilor de functionare (de exemplu, viteza, presiune etc.).
2.2.2. Aceasta cerinta nu se aplica repornirii sau modificarii conditiilor de functionare rezultate din derularea unei
secvente normale a unui ciclu automat.
2.3. Fiecare echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa permita oprirea
completa a acestuia in conditii de securitate.
2.3.1. Fiecare post de lucru trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa permita, in functie de riscurile
existente, oprirea fie in totalitate a echipamentului de munca, fie numai partial, de asa maniera incat echipamentul
de munca sa fie in stare de securitate.
2.3.2. Comanda de oprire a echipamentului de munca trebuie sa aiba prioritate fata de comenzile de pornire.
Oprirea echipamentului de munca sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizata, alimentarea cu
energie a organelor de comanda respective trebuie sa fie intrerupta.
2.4. Daca acest lucru este necesar si in functie de pericolele pe care le prezinta echipamentul de munca si de
timpii normali de oprire, un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de oprire de urgenta.
2.5. Un echipament de munca care prezinta pericole datorate caderilor sau proiectarii de obiecte trebuie sa fie
prevazut cu dispozitive de securitate corespunzatoare. Un echipament de munca care prezinta pericole datorate
degajarilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie sa fie prevazut cu dispozitive corespunzatoare
de retinere si/sau de evacuare amplasate in apropierea surselor corespunzatoare de pericol.
2.6. Echipamentele de munca si elementele lor componente trebuie, daca este necesar pentru securitatea sau
sanatatea lucratorilor, sa fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace.
2.7. In cazul in care exista riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de munca, situatie care ar
putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie luate masuri de protectie
adecvate.
2. 8.
2.8.1. Daca elementele mobile ale unui echipament de munca prezinta riscuri de producere de accidente prin
contactul mecanic, acestea trebuie sa fie prevazute cu protectori si dispozitive de protectie care sa impiedice
accesul in zonele periculoase sau sa opreasca miscarea elementelor periculoase inainte de patrunderea in zonele
periculoase.
2.8.2. Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:
a) sa fie de constructie robusta;
b) sa nu genereze riscuri suplimentare;
c) sa nu fie inlaturate cu usurinta sau facute inoperante;
d) sa fie amplasate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa;
e) sa nu limiteze mai mult decat este necesar observarea ciclului de munca;
f) sa permita interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau inlocuirea elementelor si, de asemenea, pentru
activitatile de intretinere, prin limitarea accesului numai in zona sau la lucrarea care trebuie realizata si, daca
este posibil, fara demontarea protectorului sau dispozitivului de protectie.
2.9. Zonele si punctele de munca sau cele de intretinere a unui echipament de munca trebuie sa fie iluminate
corespunzator, in functie de lucrarile realizate.
2.10. Partile echipamentului de munca expuse unor temperaturi inalte sau foarte scazute trebuie, daca este cazul,
sa fie protejate impotriva riscurilor de contact sau de apropiere a lucratorilor de ele.
2.11. Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de munca trebuie sa fie usor de perceput si de inteles si lipsite
de ambiguitati.
2.12. Un echipament de munca poate sa fie utilizat numai pentru operatiunile si in conditiile pentru care a fost
realizat.
2.13. Operatiile de intretinere trebuie sa poata sa fie efectuate cand echipamentul de munca este oprit. Daca acest
lucru nu este posibil, trebuie sa fie luate masuri de protectie adecvate pentru executarea acestor operatii sau
pentru ca acestea sa fie efectuate in afara zonelor periculoase. Pentru fiecare echipament de munca care detine
un program de intretinere, acesta trebuie sa fie respectat si tinut la zi.
2.14. Orice echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive usor de identificat, destinate separarii de
fiecare din sursele de energie. Reconectarea nu trebuie sa genereze riscuri pentru lucratorii in cauza.
2.15. Un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de avertizare si semnalizare indispensabile
pentru asigurarea securitatii lucratorilor.
2.16. Pentru efectuarea operatiilor de productie, reglare si intretinere a echipamentelor de munca, lucratorii trebuie
sa aiba acces si sa ramana in conditii de securitate in toate zonele necesare.
2.17. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor de incendiu
sau de supraincalzire a echipamentului de munca ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau de alte
substante produse de catre echipamentul de munca sau utilizate ori depozitate in acesta.
2.18. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie a acestuia sau a
substantelor produse de acesta ori utilizate sau depozitate in echipamentul de munca.
2.19. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor expusi riscurilor de
electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
3. Cerinte minime suplimentare aplicabile echipamentelor de munca specifice
3.1. Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca mobile, cu sau fara autopropulsie
3.1.1. Echipamentele de munca pe care este necesara prezenta unui lucrator transportat sau a unor lucratori
transportati trebuie sa fie amenajate de asa maniera incat sa reduca riscurile pentru lucrator sau lucratori in timpul
deplasarii. In aceste riscuri trebuie sa fie incluse riscurile de contact al lucratorilor cu rotile sau senilele ori de
blocare de catre acestea.
3. 1.2.
3.1.2.1. Atunci cand blocarea accidentala a elementelor de transmisie a puterii intre un echipament de munca
mobil si accesoriile sale si/sau remorci poate genera riscuri specifice, acest echipament de munca trebuie sa fie
echipat sau amenajat de asa maniera incat sa impiedice blocarea elementelor de transmitere a puterii.
3.1.2.2. Atunci cand blocarea nu poate sa fie impiedicata, trebuie sa fie luate toate masurile posibile pentru a se
evita consecintele daunatoare pentru lucratori.
3.1.3. Daca elementele de transmitere a puterii intre echipamentele de munca mobile risca sa se imbacseasca si
sa se deterioreze prin contact cu solul, trebuie sa fie prevazute facilitati pentru sustinerea acestora.
3. 1.4.
3.1.4.1. Echipamentele de munca mobile pe care este necesara prezenta unui lucrator transportat sau a unor
lucratori transportati trebuie sa limiteze, in conditii de utilizare efectiva, riscurile care provin din schimbarea directiei
sau rasturnarea echipamentului de munca:
a) fie printr-o structura de protectie care sa impiedice ca echipamentul de munca sa nu se rastoarne mai mult
de un sfert de rotatie;
b) fie printr-o structura care sa garanteze un spatiu suficient in jurul lucratorului transportat sau lucratorilor
transportati, daca miscarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotatie;
c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent.
3.1.4.2. Aceste structuri de protectie pot face parte integranta din echipamentul de munca.
3.1.4.3. Aceste structuri de protectie nu sunt necesare atunci cand echipamentul de munca este stabilizat in timpul
utilizarii sau atunci cand schimbarea directiei ori rasturnarea echipamentului de munca este imposibila din
proiectare.
3.1.4.4. Daca exista un risc ca un lucrator transportat, in momentul schimbarii directiei sau rasturnarii, sa fie strivit
intre partile echipamentului de munca si sol, trebuie sa fie instalat un sistem de retinere pentru lucratorii
transportati.
3.1.5. Autostivuitoarele cu furca pe care sunt asezati unul sau mai multi lucratori trebuie sa fie amenajate sau
echipate de asa maniera incat sa limiteze riscurile de rasturnare, de exemplu:
a) fie prin instalarea unei cabine pentru conducator;
b) fie printr-o structura care sa impiedice rasturnarea acestora;
c) fie printr-o structura care sa garanteze ca, in cazul rasturnarii acestora, ramane un spatiu suficient intre sol si
anumite parti ale autostivuitorului cu furca pentru lucratorii transportati;
d) fie printr-o structura care sa retina lucratorul sau lucratorii pe scaunul de la postul de conducere de asa
maniera incat sa impiedice ca acesta/acestia sa fie strivit/striviti de parti ale autostivuitorului care se rastoarna.
3.1.6. Echipamentele de munca mobile cu autopropulsare, a caror deplasare poate provoca riscuri pentru lucratori,
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie prevazute cu mijloace care sa permita prevenirea unei porniri neautorizate;
b) sa fie prevazute cu mijloace adecvate care sa reduca consecintele unei eventuale ciocniri in caz de miscare
simultana a mai multor echipamente de munca care se deplaseaza pe sine;
c) sa fie prevazute cu un dispozitiv de franare si de oprire; in masura in care conditiile de securitate o impun, in
cazul defectarii dispozitivului principal, un dispozitiv de urgenta, actionat prin comenzi usor de manevrat sau
prin sisteme automate, trebuie sa permita franarea si oprirea;
d) atunci cand campul de vizibilitate directa a conducatorului este necorespunzator din punctul de vedere al
securitatii, acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru imbunatatirea vizibilitatii;
e) daca sunt prevazute pentru utilizare pe timpul noptii sau in locuri intunecoase, acestea trebuie sa fie
prevazute cu un dispozitiv de iluminat, adaptat lucrarii de efectuat si care asigura o securitate suficienta pentru
lucratori;
f) daca prezinta riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor si/sau incarcaturii susceptibile sa
pericliteze lucratorii, acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor, in cazul
in care astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare;
g) daca sunt telecomandate, acestea trebuie sa se opreasca automat atunci cand ies din campul de actiune al
telecomenzii;
h) daca sunt telecomandate si pot, in conditii normale de utilizare, sa loveasca sau sa blocheze lucratorii,
acestea trebuie sa fie echipate cu dispozitive de protectie impotriva acestor riscuri, in cazul in care nu exista
alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.
3.2. Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
3.2.1. Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate in mod permanent, rezistenta
si stabilitatea acestora in timpul utilizarii trebuie sa fie asigurate tinandu-se seama mai ales de sarcinile care se vor
ridica si de solicitarile produse in locurile de suspendare sau de fixare pe structuri.
3. 2.2.
3.2.2.1. Masinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa aiba marcate vizibil sarcina nominala si, daca este
cazul, o placuta pe care sa fie inscrisa sarcina nominala pentru fiecare configuratie a masinii.
3.2.2.2. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate de asa maniera incat sa permita
identificarea caracteristicilor esentiale pentru utilizarea sigura.
3.2.2.3. Daca echipamentul de munca nu a fost destinat pentru ridicarea lucratorilor si daca exista posibilitatea unei
asemenea confuzii, o semnalizare adecvata trebuie sa fie marcata de maniera vizibila.

3.2.3. Echipamentele de munca instalate permanent trebuie sa fie instalate de asa maniera incat sa reduca riscul
ca sarcinile:
a) sa loveasca lucratorii;
b) in mod neintentionat, sa se deplaseze periculos sau sa cada liber; sau
c) sa se desprinda neintentionat.
3. 2.4.
3.2.4.1. Masinile pentru ridicarea sau deplasarea lucratorilor trebuie sa fie adecvate:
a) pentru a evita riscurile de cadere a cabinei, atunci cand acestea exista, cu ajutorul dispozitivelor adecvate;
b) pentru a evita riscurile de cadere a utilizatorului in afara cabinei, atunci cand acestea exista;
c) pentru a evita riscurile de strivire, de blocare sau de lovire a utilizatorului, in special printr-un contact
intamplator cu obiecte;
d) pentru a garanta securitatea lucratorilor blocati in cabina in caz de accident si a permite deblocarea acestora.
3.2.4.2. Daca, din motive inerente datorate amplasamentului si inaltimilor diferite, riscurile mentionate la pct.
3.2.4.1 lit. a) nu pot sa fie evitate prin niciun dispozitiv de securitate, trebuie sa fie instalat un cablu cu coeficient de
securitate marit, iar starea acestuia trebuie sa fie verificata in fiecare zi de munca.
3.3. Cerinte minime aplicabile instalatiilor si echipamentelor de munca electrice
3.3.1. Instalatiile si echipamentele de munca electrice trebuie sa fie proiectate, fabricate, montate, intretinute si
exploatate astfel incat sa asigure protectia impotriva pericolelor generate de energia electrica, precum si protectia
impotriva pericolelor datorate influentelor externe.
3.3.1.1. Pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, trebuie prevazute
masuri tehnice astfel incat:
a) persoanele sa fie protejate fata de pericolul de vatamare care poate fi generat la atingerea directa sau
indirecta a partilor aflate sub tensiune;
b) sa nu se produca temperaturi, arcuri electrice sau radiatii care sa pericliteze viata ori sanatatea oamenilor;
c) constructia echipamentelor de munca sa fie adecvata mediului pentru a se evita producerea de incendii si
explozii;
d) persoanele si bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate in mod natural de echipamentul electric;
e) izolatia echipamentelor electrice sa fie corespunzatoare pentru conditiile prevazute.
3.3.1.2. Pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor datorate influentei externe, echipamentele electrice
trebuie:
a) sa satisfaca cerintele referitoare la solicitarile mecanice astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si persoanele
care se afla in mediul de munca;
b) sa nu fie influentate de conditiile de mediu, astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si persoanele care se afla
in mediul de munca;
c) sa nu pericliteze lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca, in conditii previzibile de
suprasarcina.
3. 3.2.
3.3.2.1. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere
directa trebuie sa se aplice masuri tehnice, completate cu masuri organizatorice.
3.3.2.2. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate urmatoarele masuri
tehnice:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale instalatiilor si
echipamentelor electrice;
b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare;
c) ingradiri;
d) protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate;
e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si
verificarea lipsei de tensiune;
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamant si in scurtcircuit;
g) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie;
i) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru.
3.3.2.3. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate urmatoarele masuri
organizatorice:
a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari etc.) trebuie sa se faca numai de
catre personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;
b) executarea interventiilor in baza uneia din formele de lucru;
c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire);
d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice;
e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice;
f) organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva atingerilor directe.
3.3.2.4. La instalatiile, utilajele, echipamentele si aparatele care utilizeaza energie electrica interventiile sunt
permise numai in baza urmatoarelor forme de lucru:
a) autorizatii de lucru scrise (AL);
b) instructiuni tehnice interne de protectie a muncii (ITI-PM);
c) atributii de serviciu (AS);
d) dispozitii verbale (DV);
e) procese-verbale (PV);
f) obligatii de serviciu (OS);
g) propria raspundere (PR).
3. 3.3.
3.3.3.1. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere
indirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, fiind interzise
inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice. Pentru evitarea
electrocutarii prin atingere indirecta trebuie aplicata o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in
orice conditii, si o masura de protectie suplimentara, care sa asigure protectia in cazul deteriorarii protectiei
principale. Cele doua masuri de protectie trebuie alese astfel incat sa nu se anuleze una pe cealalta.
3.3.3.2. Pentru protectia impotriva atingerii indirecte trebuie sa fie realizate urmatoarele masuri tehnice:
a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
b) legarea la pamant;
c) legarea la nul de protectie;
d) izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului, in procesul de fabricare;
e) izolarea amplasamentului;
f) separarea de protectie;
g) egalizarea si/sau dirijarea potentialelor;
h) deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;
i) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.
3.3.3.3. Este interzisa folosirea drept protectie principala a masurilor indicate la pct. 3.3.3.2 lit. e), g), h) si i).
3.3.3.4. Fac exceptie instalatiile electrice casnice, la care deconectarea automata la curenti de defect poate
constitui mijloc principal de protectie, si stalpii liniilor electrice aeriene de joasa tensiune, la care dirijarea distributiei
potentialelor constituie mijloc principal de protectie.
3.3.4. La instalatiile si echipamentele electrice de inalta tensiune, sistemul de protectie impotriva electrocutarii prin
atingere indirecta trebuie sa se realizeze prin legarea la pamant de protectie, care este masura obligatorie, cumulat
cu alte masuri de protectie.
3. 3.5.
3.3.5.1. Instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie alese cu grad corespunzator de protectie in functie de
zonele cu atmosfera potential exploziva.
3.3.5.2. Zonarea trebuie sa se efectueze de catre proiectantul instalatiilor si echipamentelor electrice, la cererea
beneficiarului.
3.3.6. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, valorile de calcul, precum si limitele admise ale curentilor
prin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere si de pas si ale tensiunilor
de lucru trebuie sa fie in conformitate cu regulile tehnice aplicabile.
3.3.7. Retelele izolate fata de pamant trebuie sa fie prevazute cu protectie automata prin controlul rezistentei de
izolatie, care sa semnalizeze si/sau sa deconecteze in cazul punerii la pamant. Retelele electrice din locurile de
munca cu risc de incendiu si explozie, precum si cele din depozitele de explozivi sau carburanti trebuie prevazute
cu dispozitive care sa asigure protectia automata la curenti de defect (PACD).
3.3.8. La instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie prevazute blocari mecanice sau electrice, astfel incat
deschiderea carcaselor si a ingradirilor de protectie sa fie posibila numai dupa scoaterea de sub tensiune a
echipamentului electric respectiv, iar manevrarea dispozitivului de blocare trebuie sa poata fi facuta numai cu o
scula speciala.
3.3.9. Pentru ca deservirea, intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor de munca electrice sa se poata
efectua fara pericol, trebuie sa se prevada, inca din faza de proiectare, executie si montaj, distante, spatii si/sau
ingradiri de protectie in jurul acestora.
3.3.10. La masinile si instalatiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din incaperile sau spatiile
de productie neelectrice, se admit parti active in constructie deschisa, fara carcase inchise, cu conditia protejarii
impotriva atingerii sau apropierii de partile active, prin amplasarea acestora la inaltimi suficient de mari fata de caile
de acces si de circulatie si/sau prin prevederea de ingradiri inchise pe caile de acces.
3.3.11. Automacaralele care lucreaza in apropierea liniilor electrice aeriene trebuie sa fie echipate cu dispozitive de
semnalizare a intrarii bratului in zona de influenta a acestora.
3.3.12. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa I de protectie trebuie sa aiba asigurata protectia
impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa fie prevazut/prevazuta cu legaturi de protectie
pentru asigurarea protectiei in caz de defect.
3.3.13. La instalatiile si echipamentele de munca electrice de clasa I de protectie posibilitatea executarii legaturilor
de protectie trebuie sa se asigure astfel:
a) in cazul unui echipament electric/unei instalatii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie sa fie prevazut/prevazuta cu
doua borne de masa: una in cutia de borne, langa bornele de alimentare cu energie electrica, pentru racordarea
conductorului de protectie din cablul de alimentare a echipamentului/instalatiei, si a doua borna pe carcasa
echipamentului/instalatiei in exterior, pentru racordarea vizibila la centura de legare la pamant sau la alta
instalatie de protectie;
b) in cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevazut cu un cablu de alimentare flexibil,
prevazut cu o fisa (stecher) cu contact de protectie, sau echipamentul sa fie prevazut cu posibilitatea racordarii
unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protectie.
3.3.14. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa II de protectie trebuie sa aiba asigurata protectia
impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa fie prevazut/prevazuta, din fabricatie, cu o
izolatie suplimentara, dubla sau intarita.
3.3.15. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa III de protectie trebuie sa aiba asigurata protectia
impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa nu produca o tensiune mai mare decat
tensiunea foarte joasa de alimentare.
3. 3.16.
3.3.16.1. Instalatiile electrice in faza de experimentare trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute in
reglementarile si regulile tehnice aplicabile pentru protectia impotriva electrocutarii sau a accidentelor tehnice.
3.3.16.2. Instalatiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie verificate la receptie, inainte de punerea
in functiune si apoi periodic in exploatare, precum si dupa fiecare reparatie sau modificare, fiind interzisa punerea
sub tensiune a instalatiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la una dintre aceste verificari.
3.3.16.3. Instalatiile si echipamentele de munca electrice pot sa fie receptionate si puse in functiune numai dupa ce
s-a constatat ca s-au respectat reglementarile si regulile tehnice aplicabile.
3.3.17. La instalatiile sau echipamentele de munca electrice este interzis sa se aduca modificari fata de proiect in
timpul exploatarii, intretinerii si repunerii in functiune a acestora. In cazuri speciale, se admit modificari doar cu
acordul proiectantului instalatiilor si echipamentelor de munca electrice respective.
3.3.18. Mijloacele si echipamentele electrice de protectie trebuie sa fie verificate, in conformitate cu prevederile
reglementarilor si regulilor tehnice aplicabile, inainte de utilizare, la punerea in functiune, dupa reparatii sau
modificari si apoi periodic (in exploatare).
3.3.19. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa I de protectie trebuie sa se faca in
urmatoarele conditii:
a) sa se execute si sa se verifice periodic legaturile de protectie necesare pentru asigurarea protectiei impotriva
electrocutarii in cazul unui defect soldat cu aparitia unei tensiuni periculoase de atingere;
b) sa se asigure si sa se verifice periodic deconectarea automata a echipamentului electric/instalatiei sau
sectorului defect si disparitia tensiunii periculoase de atingere;
c) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie
inlaturata sau deteriorata.

3.3.20. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa II de protectie trebuie sa se faca in
a) sa se verifice periodic ca izolatia suplimentara a echipamentului electric/instalatiei sa nu fie deteriorata sau
eliminata;
b) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie
3.3.21. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa III de protectie trebuie sa se faca in
a) sa se alimenteze echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasa pentru care au fost proiectate
sa functioneze;
b) sursa de tensiune trebuie sa fie astfel construita incat sa nu permita aparitia in circuitul de tensiune foarte
joasa a unei tensiuni mai mari. Daca se utilizeaza un transformator coborator, acesta trebuie sa fie un
transformator de separare (de siguranta);
c) izolatia circuitului de foarte joasa tensiune trebuie sa fie de asa natura incat sa nu permita aparitia unei
tensiuni mai mari din alte circuite, in circuitul de tensiune foarte joasa;
d) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie
3. 3.22.
3.3.22.1. In cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrari cu scoaterea de sub
tensiune, trebuie sa fie scoase de sub tensiune urmatoarele elemente:
a) partile active aflate sub tensiune, la care urmeaza a se lucra;
b) partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza, dar se gasesc la o distanta mai mica decat limita
admisa la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.), indicata in documentatia
tehnica specifica;
c) partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distanta mai mare decat limita admisa, dar care,
datorita lucrarilor care se executa in apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
3.3.22.2. In cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la pamant si in scurtcircuit a
conductoarelor de faza, inclusiv pe conductorul de nul in cazul liniilor electrice aeriene, operatie care trebuie sa se
execute imediat dupa verificarea lipsei de tensiune.
3. 3.23.
3.3.23.1. In cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrari cu scoatere de sub
tensiune sau fara scoatere de sub tensiune, trebuie sa se utilizeze mijloace de protectie electroizolante.
3.3.23.2. La lucrul in instalatiile de joasa tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protectie
electroizolante, care constituie singura masura tehnica de protectie, cumulate cu masurile organizatorice.
3.3.23.3. La lucrul in instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protectie
electroizolante, cumulate cu alte mijloace de protectie.
3.3.23.4. Lucrarile fara scoatere de sub tensiune a instalatiilor si a echipamentelor electrice trebuie sa fie executate
de catre personal autorizat pentru lucrul sub tensiune.
3.3.24. Instalatiile sau locurile unde exista sau se exploateaza echipamente electrice trebuie sa fie dotate, in
functie de lucrarile si conditiile de exploatare, cu urmatoarele categorii de mijloace de protectie:
a) mijloace de protectie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate
sub tensiune sau fata de pamant, respectiv prajini electroizolante pentru actionarea separatoarelor,
manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu manere
electroizolante, covoare si platforme electroizolante, manusi si incaltaminte electroizolante etc.;
b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul carora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii;
c) garnituri mobile de legare la pamant si in scurtcircuit;
d) panouri, paravane, imprejmuiri (ingradiri);
e) panouri de semnalizare.
3.3.25. Instalatiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie exploatate, intretinute, reglate, reparate si
puse sub tensiune numai de catre personal calificat in meseria de electrician autorizat din punctul de vedere al
securitatii muncii. Autorizarea personalului pentru lucru la instalatiile tehnice electrice in activitatile de exploatare,
intretinere si reparatii trebuie sa se realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul
de vedere al securitatii muncii, pe baza de examen medical, psihologic si test de verificare a cunostintelor
profesionale, de securitate si sanatate in munca si de acordare a primului ajutor.
ANEXA Nr. 2
DISPOZITII
referitoare la utilizarea echipamentelor de munca prevazute la art. 4 alin. (3) din hotarare
1. Dispozitii generale aplicabile tuturor echipamentelor de munca

1.1. Dispozitiile din prezenta anexa se aplica in conformitate cu dispozitiile din hotarare si atunci cand exista riscul
corespunzator pentru echipamentul de munca respectiv. Echipamentele de munca trebuie sa fie instalate, dispuse
si utilizate de asa maniera incat sa permita reducerea riscurilor pentru utilizatorii acestora si pentru ceilalti lucratori,
de exemplu facand astfel incat sa existe spatiu suficient intre elementele mobile ale echipamentelor de munca si
elementele fixe sau mobile din spatiul de munca si ca toata energia ori substanta utilizata sau produsa sa poata sa
fie furnizata si/sau evacuata de maniera sigura.
1.2. Montarea si demontarea echipamentelor de munca trebuie sa fie realizate de maniera sigura, in special prin
respectarea instructiunilor furnizate de fabricant.
1.3. Echipamentele de munca care, in timpul utilizarii, pot sa fie expuse descarcarilor electrice trebuie sa fie
protejate prin dispozitive sau cu masuri adecvate impotriva efectelor trasnetului.
2. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca mobile, cu sau fara autopropulsie
2.1. Conducerea echipamentelor de munca autopropulsate este rezervata numai lucratorilor care au fost instruiti
adecvat pentru conducerea sigura a acestora.
2.2. Daca un echipament de munca este manevrat intr-o zona de munca, trebuie sa fie stabilite si respectate reguli
de circulatie adecvate.
2.3. Trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a evita ca lucratorii care se deplaseaza pe jos sa nu se
gaseasca in zona de operare a echipamentelor de munca autopropulsate. Daca prezenta lucratorilor care se
deplaseaza pe jos este necesara pentru buna executare a lucrarilor, trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a
evita ca acestia sa fie accidentati de catre echipamente.

2.4. Transportul lucratorilor pe echipamentele de munca mobile actionate mecanic nu este autorizat decat daca au
fost prevazute amplasamente sigure in acest scop. Daca lucrarile trebuie sa fie efectuate in timpul deplasarii,
viteza trebuie sa fie adaptata, in functie de cat este necesar.
2.5. Echipamentele de munca mobile prevazute cu un motor cu ardere interna nu trebuie sa fie utilizate in zonele
de munca daca nu este garantata o cantitate suficienta de aer, astfel incat sa nu existe riscuri pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor.
3. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
3.1. Observatii generale
3.1.1. Echipamentele de munca demontabile sau mobile folosite la ridicarea sarcinilor trebuie sa fie utilizate de asa
maniera incat sa garanteze stabilitatea echipamentului de munca pe durata utilizarii in toate conditiile previzibile,
luandu-se in considerare natura solului.
3. 1.2.
3.1.2.1. Ridicarea lucratorilor nu este permisa decat cu echipamente de munca si dispozitive prevazute in acest
scop.
3.1.2.2. Fara a se aduce atingere prevederilor art. 6 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, in mod
exceptional, echipamentele neprevazute pentru ridicarea lucratorilor pot sa fie utilizate in acest scop, cu conditia sa
fie luate masuri adecvate pentru a se asigura securitatea, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale
care prevad o supraveghere corespunzatoare.
3.1.2.3. In timpul prezentei lucratorilor pe echipamentul de munca folosit pentru ridicarea sarcinilor, la postul de
conducere trebuie sa fie asigurata prezenta permanenta. Lucratorii care sunt ridicati trebuie sa dispuna de un
mijloc de comunicare sigur. Trebuie sa fie prevazuta evacuarea acestora in caz de pericol.
3.1.3. Doar daca acest lucru nu este necesar pentru buna desfasurare a lucrarilor, trebuie sa fie luate masuri
pentru ca lucratorii sa nu fie prezenti sub sarcinile suspendate. Este interzisa deplasarea sarcinilor suspendate
deasupra locurilor de munca neprotejate in care lucratorii sunt prezenti in mod curent. In aceasta eventualitate,
daca buna desfasurare a lucrarilor nu poate fi asigurata in alt mod, trebuie sa fie elaborate si aplicate proceduri
adecvate.
3.1.4. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie alese in functie de sarcinile care se
manipuleaza, distantele dintre punctele de prindere ale acestora, dispozitivele de prindere si conditiile atmosferice,
tinandu-se seama de modul si de configuratia de legare. Ansamblurile dispozitivelor de prindere pentru ridicarea
sarcinilor trebuie sa fie marcate vizibil pentru a permite utilizatorului sa le cunoasca caracteristicile, atunci cand
acestea nu sunt demontate dupa utilizare.
3.1.5. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie depozitate de asa maniera incat sa se
garanteze ca acestea nu se vor deteriora sau degrada.
3.2. Echipamente de munca folosite la ridicarea sarcinilor neghidate
3.2.1. Daca doua sau mai multe echipamente de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalate
sau montate la un loc de munca astfel incat campul lor de actiune se intersecteaza, trebuie sa fie luate masuri
adecvate pentru a se preveni ciocnirea intre sarcini si/sau intre elemente ale echipamentelor de munca.
3.2.2. In timpul utilizarii unui echipament de munca mobil folosit pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie sa fie
luate masuri adecvate pentru a se preveni bascularea, rasturnarea si, daca este cazul, deplasarea si alunecarea
acestuia. Trebuie sa fie verificata executarea corespunzatoare a acestor masuri.
3.2.3. Daca operatorul unui echipament de munca folosit la ridicarea sarcinilor neghidate nu poate observa intregul
traseu al sarcinii nici direct, nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizeaza informatiile necesare,
atunci o persoana competenta trebuie sa fie desemnata sa comunice cu operatorul pentru a-l ghida si trebuie sa fie
luate masuri organizatorice pentru a se evita ciocnirile sarcinilor susceptibile sa puna in pericol lucratorii.
3.2.4. Lucrarile trebuie sa fie organizate de asa maniera incat atunci cand lucratorul agata sau desprinde o sarcina
cu mana, aceste operatii sa poata fi efectuate in conditii de securitate deplina, in special prin pastrarea de catre
acest lucrator a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului.
3.2.5. Toate operatiunile de ridicare trebuie sa fie planificate corect, supravegheate de o maniera adecvata si
efectuate astfel incat sa protejeze securitatea lucratorilor. In special, daca o sarcina trebuie sa fie ridicata simultan
de doua sau mai multe echipamente de munca folosite la ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie sa fie stabilita si
aplicata o procedura pentru a se asigura buna coordonare a operatorilor.
3.2.6. Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot retine sarcinile in cazul
unei defectari partiale sau totale a sistemului de alimentare cu energie, trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru
a se evita expunerea lucratorilor la riscurile corespunzatoare. Sarcinile suspendate nu trebuie lasate fara
supraveghere, cu exceptia cazului in care accesul in zona periculoasa este impiedicat si daca sarcina a fost
agatata si este mentinuta in conditii de securitate deplina.
3.2.7. Utilizarea in aer liber a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie
interzisa atunci cand conditiile meteorologice se deterioreaza pana la punctul in care se pericliteaza utilizarea in
conditii de securitate a acestora, expunand astfel lucratorii la riscuri. Pentru a se evita riscurile pentru lucratori
trebuie sa fie luate masuri adecvate de protectie, destinate in special impiedicarii rasturnarii echipamentului de
munca.
4. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispozitie pentru lucrari temporare la inaltime
4.1. Dispozitii generale
4. 1.1.
4.1.1.1. Daca, in aplicarea prevederilor art. 7 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si ale art. 3 din
hotarare, lucrarile temporare la inaltime nu pot sa fie executate de o maniera sigura si in conditii ergonomice
adecvate de pe o suprafata adecvata, trebuie sa fie alese cele mai potrivite echipamente de munca pentru a se
asigura si a se mentine conditii de munca sigure. Trebuie sa se acorde prioritate masurilor de protectie colectiva in
raport cu masurile de protectie individuala. Dimensionarea echipamentului de munca trebuie sa fie adaptata la
natura lucrarilor care urmeaza sa fie executate si a constrangerilor previzibile si sa permita circulatia fara pericol.
4.1.1.2. Cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare la inaltime trebuie sa fie ales in functie de
frecventa de circulatie, de inaltimea la care trebuie sa se ajunga si de durata de utilizare. Alegerea facuta trebuie
sa permita evacuarea in caz de pericol iminent. Trecerea, intr-un sens sau in altul, intre mijlocul de acces si
platforme, plansee sau pasarele nu trebuie sa creeze riscuri suplimentare de cadere.
4.1.2. Scarile nu pot sa fie utilizate ca posturi de lucru la inaltime decat in conditiile in care sau tinand cont de pct.
4.1.1 utilizarea altor echipamente de munca mai sigure nu se justifica din cauza nivelului redus de risc si din cauza
fie a duratei scurte de utilizare, fie a caracteristicilor existente ale locului de munca respectiv, care nu se pot
modifica de catre angajator.
4.1.3. Tehnicile de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor nu pot sa fie utilizate decat in conditiile in care,
tinand seama de evaluarea riscului, lucrarea in cauza poate sa fie executata de o maniera sigura si in care
utilizarea unui alt echipament de munca mai sigur nu este justificata. Tinandu-se cont de evaluarea riscului si in
special in functie de durata lucrarilor si de constrangerile de natura ergonomica, trebuie sa fie prevazut un scaun
dotat cu accesoriile corespunzatoare.
4.1.4. In functie de tipul de echipament de munca selectat pe baza dispozitiilor punctelor precedente, trebuie sa fie
luate masurile adecvate de reducere a riscurilor pentru lucratori, inerente respectivului tip de echipament. Daca
este necesar trebuie sa fie prevazuta instalarea dispozitivelor de protectie impotriva caderilor. Aceste dispozitive
trebuie sa aiba o structura corespunzatoare si sa fie suficient de solide pentru a impiedica sau opri caderile de la
inaltime si a preveni, in masura in care este posibil, ranirea corporala a lucratorilor. Dispozitivele de protectie
colectiva pentru evitarea caderilor nu pot sa fie intrerupte decat in punctele de acces ale unei schele sau ale unei
scari.
4.1.5. Cand executarea unei anumite lucrari necesita indepartarea temporara a unui dispozitiv de protectie
colectiva impotriva caderilor, trebuie sa se ia masuri de securitate compensatorii eficiente. Lucrarea nu poate sa fie
efectuata fara adoptarea prealabila a acestor masuri. Odata ce lucrarea respectiva este terminata, definitiv sau
temporar, dispozitivele de protectie colectiva trebuie sa fie remontate pentru a se evita caderile.
4.1.6. Lucrarile temporare la inaltime pot sa fie efectuate numai atunci cand conditiile meteorologice nu pericliteaza
securitatea si sanatatea lucratorilor.
4.2. Dispozitii specifice de utilizare a scarilor
4.2.1. Scarile trebuie sa fie amplasate de asa maniera incat sa se asigure stabilitatea lor in timpul utilizarii. Scarile
portabile se sprijina pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni adecvate si imobil, astfel incat treptele sa ramana
in pozitie orizontala. Scarile suspendate sunt fixate de o maniera sigura si, cu exceptia scarilor din franghie, in asa
fel incat sa nu poata fi deplasate si sa fie evitate orice miscari de balans.
4.2.2. Alunecarea picioarelor scarilor portabile trebuie sa fie impiedicata in timpul utilizarii fie prin fixarea partii
superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin dispozitive antiderapante sau prin orice alte solutii cu eficacitate
echivalenta. Scarile de acces trebuie sa fie de o lungime suficienta, astfel incat acestea sa se prelungeasca dincolo
de nivelul de acces, cu exceptia cazului in care au fost luate alte masuri pentru a se garanta o fixare sigura. Scarile
compuse din mai multe elemente asamblate, cum ar fi scarile articulate sau scarile culisante, trebuie sa fie utilizate
de asa maniera incat imobilizarea diferitelor elemente unele in raport de altele sa fie asigurata. Scarile mobile
trebuie sa fie imobilizate inainte de urcarea pe acestea.
4.2.3. Scarile trebuie sa fie utilizate de asa maniera incat sa permita lucratorilor sa dispuna, in orice moment, de o
prindere cu mana si de un sprijin sigur. In special, daca o greutate trebuie transportata manual pe scara, aceasta
nu trebuie sa impiedice mentinerea unei prinderi cu mana sigure.
4.3. Dispozitii specifice de utilizare a schelelor
4.3.1. Atunci cand breviarul de calcul al schelei alese nu este disponibil sau cand configuratiile structurale avute in
vedere nu sunt prevazute de acesta, trebuie sa fie realizat un calcul de rezistenta si de stabilitate, cu exceptia
cazului in care schela este asamblata in conformitate cu o configuratie standard general recunoscuta.
4.3.2. In functie de complexitatea schelei alese, un plan de montare, de utilizare si de demontare trebuie sa fie
intocmit de catre o persoana competenta. Acest plan poate avea forma unui plan general, completat cu elemente
referitoare la detaliile specifice ale schelei in cauza.
4.3.3. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie sa fie protejate impotriva pericolului de alunecare fie prin fixare
pe suprafata de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau alt mijloc cu eficacitate echivalenta, iar suprafata de
sprijin trebuie sa aiba o capacitate portanta suficienta. Stabilitatea schelei trebuie sa fie asigurata. Deplasarea
inopinata a schelelor mobile in timpul lucrului la inaltime trebuie sa fie prevenita prin intermediul dispozitivelor
adecvate.
4.3.4. Dimensiunile, forma si dispunerea planseelor unei schele trebuie sa fie adecvate naturii lucrarii care
urmeaza sa fie executata si adaptate la sarcinile ce urmeaza a fi suportate si sa permita lucrul si circulatia de o
maniera sigura. Planseele unei schele trebuie sa fie montate de asa maniera incat componentele sa nu poata sa
se deplaseze in cazul unei utilizari normale. Niciun gol periculos nu trebuie sa existe intre componentele planseelor
si dispozitivele verticale de protectie colectiva impotriva caderii.
4.3.5. Atunci cand anumite parti ale unei schele nu sunt gata de intrebuintare, ca de exemplu in timpul montarii,
demontarii sau modificarilor, aceste parti trebuie semnalizate cu ajutorul unor semnale de avertizare a pericolului
general, in conformitate cu dispozitiile nationale care transpun Directiva 92/58/CEE, si trebuie delimitate in mod
corespunzator prin obstacole fizice care sa impiedice accesul in zona periculoasa.
4. 3.6.
4.3.6.1. Schelele nu pot sa fie montate, demontate sau modificate substantial decat sub supravegherea unei
persoane competente si de catre lucratori care au fost instruiti adecvat si conform operatiilor avute in vedere, care
se refera la riscurile specifice in conformitate cu art. 10 din hotarare, si vizand in special:
a) intelegerea planului de montare, de demontare si de modificare a schelei in cauza;
b) securitatea in timpul montajului, al demontajului si al modificarii schelei in cauza;
c) masurile de prevenire a riscurilor de cadere a persoanelor sau a obiectelor;
d) masurile de securitate in cazul schimbarii conditiilor meteorologice care ar putea afecta negativ securitatea
schelei in cauza;
e) conditiile in materie de sarcini admise;
f) orice alt risc pe care operatiile de montare, de demontare si de modificare il pot cuprinde.
4.3.6.2. Persoana care supravegheaza si lucratorii implicati trebuie sa aiba la dispozitie planul de montare, de
utilizare si de demontare mentionat la pct. 4.3.2, in special orice instructiuni pe care le-ar putea cuprinde.
4.4. Dispozitii specifice de utilizare a tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor
4.4.1. La utilizarea tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor trebuie respectate urmatoarele
conditii:
a) sistemul trebuie sa cuprinda cel putin doua franghii ancorate separat, una constituind mijlocul de acces, de
coborare si de sprijin (franghia de lucru), iar cealalta, mijlocul de asigurare (franghia de securitate);
b) lucratorii trebuie sa fie dotati cu o centura complexa adecvata, sa o utilizeze si sa fie legati prin intermediul
acesteia de franghia de securitate;
c) franghia de lucru trebuie sa fie prevazuta cu un mecanism de coborare sau de urcare sigur si sa cuprinda un
sistem autoblocant care sa impiedice caderea utilizatorului in cazul in care acesta pierde controlul miscarilor.
Franghia de securitate trebuie sa fie echipata cu un dispozitiv mobil de oprire a caderii, care insoteste lucratorul
in timpul deplasarii;
d) uneltele si celelalte accesorii pe care le utilizeaza un lucrator trebuie sa fie legate de centura complexa sau
de scaunul lucratorului ori sa fie atasate printr-un alt mijloc adecvat;
e) lucrul trebuie sa fie corect organizat si supravegheat, astfel incat lucratorul sa poata sa primeasca imediat
primul ajutor in caz de accident;

f) lucratorii in cauza trebuie, in conformitate cu art. 10 din hotarare, sa beneficieze de o instruire adecvata si
specifica operatiilor avute in vedere, in special in privinta procedurilor de salvare.
4.4.2. In conditii exceptionale in care, tinand cont de evaluarea riscurilor, utilizarea unei a doua franghii ar conduce
la un lucru mai periculos, poate fi permisa utilizarea unei singure franghii in conditiile in care au fost luate masurile
adecvate pentru asigurarea securitatii, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale
4. Regulamentul de Sănatate și Securitate în Muncă / 2007
Partea III. Echipamente electrice. 13. Instalaţii el. cu înalt nivel de securitate 1
4. MONTAREA, CONTROLUL, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA

ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
Art.27
(1) Montarea echipamentelor electrice trebuie efectuate numai de lucărtori
calificaţi şi autorizaţi conform cerinţelor specifice de securitate pentru autorizarea
electricienilor pentru montarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor electrice.
(2) Montarea echipamentelor electrice se face pe bază de proiecte aprobate.
(3) Este interzis lucrul sub tensiune atât în subteran cât şi la suprafaţă.
(4) Lucrările la echipamentele electrice se vor efectua în conformitate cu:
- cerinţele specifice privind inspectarea, întreţinerea şi repararea
echipamentelor electrice antideflagrante pentru mine cu regim grizutos;
- cerinţelor specifice privind procurarea, instalarea şi întreţinerea
echipamentelor şi a sistemelor electrice cu securitate intrinsecă, pentru lucrări
miniere cu regim grizutos, precum şi a instrucţiunilor de exploatare prezentate de
producător odată cu produsul.
Art.28
(1) Lucrătorii care deservesc echipamentele electrice trebuie să controleze la
intrarea în schimb, instalaţia electrică, starea cablurilor şi continuitatea legăturilor la
pământ.
(2) Unităţile miniere trebuie să organizeze pe bază de grafice de revizii şi reparaţii
lunare, controlul echipamentelor electrice astfel ca să fie asigurată menţinerea lor în
conformitate cu prevederile prezentelor norme.
Art.29
(1) Încăperile care adăpostesc echipamente electrice trebuie susţinute cu materiale
incombustibile.
(2) În subteran la minele de cărbune se interzice folosirea echipamentelor electrice
cu ulei mult, cu excepţia celor aflate în funcţie la data intrării în vigoare a prezentelor
norme.
Art.30
Încăperile care adăpostesc maşini, cu excepţia celor care adăpostesc echipamente
electrice cu putere totală instalată sub 30 KW trebuie să fie prevăzute cu uşi cu deschidere
către exterior care să permită aerisirea necesară.
Art. 31
Nivelul vetrei încăperilor care adăpostesc echipamente electrice cu înaltă tensiune,
trebuie să fie cu cel puţin 0,5 m deasupra nivelului galeriei.
Art. 32
Fiecare celulă sau întreruptor va avea înscrisă destinaţia pe care o are. Aparatele de
comutare cu manetă trebuie să aibă marcată poziţia „închis" şi „deschis".
Art. 33
Încăperile subterane pentru încărcarea acumulatoarelor de locomotive trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii suplimentare:
- aerajul să fie sub depresiunea generală a minei, iar sensul curentului de aer să fie
îndreptat de la redresoare către mesele de încărcare;
- să fie separate de încăperile cu alte destinaţii decât încărcarea acumulatoarelor şi
întreţinerea locomotivelor;
- iluminatul fix să fie realizat cu echipament cu tip de protecţie capsulare
antideflagrantă grupa l sau II.
Accesul în încăperile de încărcare a acumulatoarelor este permis numai cu lămpi
electrice portabile pentru mine cu regim grizutos.
2 Partea III. Echipamente electrice. 13. Instalaţii el. cu înalt nivel de securitate
Art. 34
(1) În încăperile cu echipamente electrice este interzisă depozitarea materialelor şi
pieselor în locuri şi în cantităţi care stânjenesc circulaţia, deservirea şi revizia
echipamentelor.
(2) Încăperile fără personal permanent de supraveghere vor fi ţinute cu uşile închise
şi încuiate.
Art. 35
În încăperile cu echipamente electrice, precum şi în locurile de amplasare a staţiilor
de transformare semistaţionare şi punctele principale de distribuţie a energiei electrice
trebuie să existe următoarele:
- instrucţiuni de exploatare în condiţii de securitate şi de întreţinere a
echipamentelor aflate în acel loc;
- schema electrică monofilară a echipamentului, cu menţionarea curenţilor de reglaj
al releelor de protecţie;
- instrucţiuni de prim ajutor în caz de accidentare prin electrocutare;
- instrucţiuni privind comportarea personalului în regim de avarie;
- instrucţiuni pentru lichidarea incendiilor;
- mijloace PSl;
- instrucţiuni de manevră a echipamentelor;
- plăcuţe avertizoare cu inscripţiile specifice prevenirii pericolelor generate de
curentul electric;
- garnituri mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ.
Art. 36
Posturile de transformare uscate semistaţionare precum şi staţiile semistaţionare de
redresare pentru tracţiune electrică se pot amplasa în galerie sau nişe cu respectarea
următoarelor condiţii:
- să fie asigurată o răcire normală;
- să nu existe acumulări de apă pe vatră sau picurări din tavan;
- să nu fie stânjenit transportul şi circulaţia;
- să fie îngrădite şi protejate împotriva lovirii de către mijloacele de transport;
- să fie susţinută lucrarea minieră cu materiale incombustibile pe întreaga lungime
ocupată de echipamentele tehnice electrice şi cel puţin 5 m în amonte şi aval.
Art. 37
Aparatele de comutaţie şi transformatoarele de iluminat şi semnalizare folosite la
echipamentele tehnice semistaţionare care deservesc abatajele frontale şi lucrările de
pregătire trebuie să fie amplasate în nişe susţinute cu materiale incombustibile,
dimensionate corespunzător, sau pe platforme mobile care avansează împreună cu
frontul, cu condiţia de a se asigura gabaritul necesar efectuării manevrelor, reviziilor şi
reparaţiilor.
Art.38
Rigiditatea dielectrică a uleiurilor izolante trebuie verificată la punerea în funcţiune a
echipamentelor şi periodic, la următoarele intervale:
- 6 luni la autotransformatoarele de pornire, controlere şi comutatoare stea -
triunghi;
-12 luni la celelalte utilaje.
Rigiditatea dielectrică a uleiului din întrerupătoare, trebuie verificată şi după patru
declanşări la scurtcircuit.
Rezultatele verificărilor vor fi consemnate în „Registrul uleiurilor dielectrice".
Rigiditatea dielectrică trebuie să aibă cel puţin următoarele valori:
- 60 KV/cm, la uleiul de la întrerupătoare şi autotransformatoare de pornire,
controlere şi comutatoare stea – triunghi;
- 80 KV/cm, pentru uleiul de la transformatoare şi celelalte echipamente.
Art.39
Montarea echipamentelor electrice se face pe bază de proiecte aprobate.
Partea III. Echipamente electrice. 13. Instalaţii el. cu înalt nivel de securitate 3
Modificări în reţeaua electrică de alimentare a echipamentelor tehnice trebuie să se

efectueze pe bază de permis de lucru.
Art.40
Unităţile miniere trebuie să întocmească, să ţină la zi şi să păstreze un exemplar din
următoarele documentaţii referitoare la echipamentele electrice:
a. - Schemele monofilare de principiu a alimentării instalaţiilor din subteran şi
suprafaţă.
b. - Schema electrică detaliată a instalaţiilor complexe, maşini de extracţie,
instalaţii de semnalizare, control, etc.
Art.41
Unităţile miniere trebuie să aibă şi următoarele documentaţii:
a. - Cărţile tehnice ale echipamentelor tehnice din dotare;
b. - Proiectele sau documentaţiile de montaj a echipamentelor electrice şi
certificatele acestora din punct de vedere al protecţiei muncii;
c. - Procesele verbale de punere în funcţiune.
Art.42
Transformatoarele, motoarele şi generatoarele electrice cu tipul de protecţie
capsulare antideflagrantă pot fi utilizate în abataje şi lucrări miniere în fund de sac.
Art.43
(1) Orice echipament electric sau reţea electrică trebuie scoasă de sub tensiune
dacă în locurile sau pe traseele pe care sunt montate:
- a fost detectată o concentraţie de metan de 2%;
- s-a produs o surpare care poate provoca deteriorarea cablurilor sau a
echipamentelor electrice;
- se constată un defect la elementele care asigură protecţia antigrizutoasă şi
electrică a reţelei.
(2) Repunerea în funcţie a echipamentelor electrice se va face după înlăturarea
cauzelor care au impus scoaterea de sub tensiune.
(3) Punerea sub tensiune a echipamentelor electrice de tensiune joasă mai mare
decât tensiunea nepericuloasă amplasate în lucrări miniere cu regim grizutos trebuie
precedată de controlul preventiv al rezistenţei de izolaţie cu blocarea automată a cuplării
în cazul în care rezistenţa de izolaţie scade sub valorile prescrise în cerinţele minime.
(4) Dacă la un punct de distribuţie există plecări la ventilatoare de aeraj parţial care
nu pot fi oprite decât cu restricţii, atunci pentru aceste plecări trebuie montate suplimentar
aparate secţionare.
Art.44
La peste 2% CH4 pot rămâne sub tensiune echipamente electrice necesare din
motive de securitate certificate în acest sens.
În documentul de certificare a acestor echipamente trebuie precizate condiţiile de
folosire în atmosfere cu concentraţii mai mari de 2% CH4.
Art.45
Montarea cablurilor electrice în lucrările miniere cu aer viciat pentru alimentarea cu
energie electrică a echipamentelor tehnice se poate face în condiţiile asigurării controlului
automat al concentraţiei de metan şi a decuplării energiei electrice la depăşirea
concentraţiei prereglate, astfel încât cablurile din zona afectată să fie scoase de sub
tensiune. Fac excepţie cablurile electrice care cuprind numai circuite cu siguraţă
intrinsecă.
Art.46
(1) Aparatele electrice de măsură şi control portabile în construcţie normală pot fi
folosite în următoarele condiţii:
- să fie supravegheate pe toate durata folosirii lor;
- să fie întreruptă tensiunea de alimentare la conectarea şi deconectarea lor;
4 Partea III. Echipamente electrice. 13. Instalaţii el. cu înalt nivel de securitate
- la controlul metanului efectuat în prealabil, precum şi periodic în timpul

măsurătorii, conţinutul de metan să nu depăşească 0,5 %.
(2) Aparatele de fotografiat şi filmat (inclusiv instalaţiile aferente de iluminat,
proiectoare, bliţuri, etc.) care au surse electrice încorporate, aparatele de luat vederi, etc.,
care nu sunt cu protecţie antigrizutoasă, pot fi folosite în subteran numai în lucrări miniere
din curentul principal de aer proaspăt.
Art.47
Executarea lucrărilor la echipamentele electrice este admisă în condiţiile măsurării
prealabile a concentraţiilor de metan, care trebuie să fie sub limitele admise pentru
funcţionare normală.
Prin excepţie, în caz de evenimente, peste aceste limite, dar până la 2 %, lucrările
se vor executa pe bază de permis de lucru, prin care se stabilesc măsurile de siguranţă
necesare şi persoanele care execută şi supraveghează lucrările.
Concentraţiile de metan admise în subteran, în cazul unei activităţi normale sunt:
- 0,5% CH4 pentru curentul de aer proaspăt,
- 1% CH4 pentru curentul de ieşire din sectoare, abataje, lucrări miniere în fund
de sac,
- 0,75% CH4 în curentul general de ieşire, înaintea intrării în canalul ventilatorului.
Partea V. Capitolul II. Cerinţe specifice privind controlul metanului 1
CAPITOLUL II
CERINŢE SPECIFICE PRIVIND CONTROLUL METANULUI
1. CERINŢE GENERALE:
(1). Organizarea controlului metanului şi periodicitatea de măsurare, trebuie să
asigure:
- supravegherea evoluţiei degajărilor de metan pentru desfăşurarea
activităţii generale normale în subteran;
- cerinţele de securitate pentru desfăşurarea operaţiei de sudare, tăiere,
vulcanizare, turnare de masă şi lipire şi pentru desfăşurarea activităţii electromecanice;
- alarmarea în vederea intensificării aerajului şi protecţiei personalului;
- decuplarea energiei electrice, oprirea activităţii şi evacuarea personalului;
(2). Controlul intermitent sau continuu al metanului se va face cu ajutorul
detectoarelor portabile, aparatelor şi a instalaţiilor automate pentru măsurare continuă sau
intermitentă, cu alarmare sau /şi întreruperea cu energie electrică la depăşirea
concentraţiei prestabilite.
(3). La fiecare loc de muncă trebuie să se găsească cel puţin un detector pentru
controlul metanului.
(4). Persoana responsabilă:
La orice loc de munca ocupat de lucrători trebuie sa existe în permanenţă o
persoana/lucrător responsabil care sa aibă calităţile şi competenta acestei funcţii,
desemnată de conducătorul sucursalei.
(5). Definiţii:
Cap de detecţie (detector, captor)- un ansamblu tehnic constituit din traductor
(metan, monoxid de carbon, bioxid de carbon, temperatură, viteza aerului, etc.), codificator
şi cutia de ramificaţie modulară .
Prag de alarmare şi/sau decuplare: -valorile prereglate pentru fiecare detector
în funcţie. Ambele praguri se obţin prin reglarea celor două praguri: pragul de alarmare şi
pragul de decuplare din potenţiometrul aferent fiecărei linii de măsură.
2. CONTROLUL MANUAL AL METANULUI:

(1). La fronturile de lucru active:
- lucrătorul responsabil ( brigadier, şef de schimb ) la începutul schimbului
şi apoi cel puţin din 2 în 2 ore. Consemnările se vor face pe tabla de metan, amplasată la
locul de muncă;
- supraveghetorul (conducătorul formaţiei de lucru) de cel puţin o dată pe
schimb, la toate locurile de muncă. Consemnările se vor face în carnetul individual de
metan şi pe tabla de metan amplasată la locul de muncă verificat;
- supraveghetorul (conducătorul formaţiei de lucru) de cel puţin două ori pe
schimb, la locurile de muncă din zonele de retezare a stratelor groase de cărbune,
lucrările de deschidere şi pregătire care traversează strate groase de cărbune în zonele
declarate cu pericol de scurgeri de cărbune ( pe porţiunea cu 10 m înainte de atingerea
stratului şi până la 5 m după traversarea acestuia ), precum şi în suitorii şi planele
înclinate în cărbune în cursul săpării lor ascendente. Consemnările se vor face în carnetul
individual de metan şi pe tabla de metan amplasată la locul de muncă;
- personalul de conducere şi control, ori de câte ori controlează locul de
muncă, verificând totodată consemnările anterioare de pe tabla de metan.
(2). La lucrările de împuşcare:
- artificierul controlează metanul atât la locul de împuşcare cât şi la 20 m în
jurul lui, înainte de încărcarea găurilor de mină, în timpul încărcării, după încărcarea lor, la
locul de declanşare a exploziei şi la reîntoarcerea la locul de muncă după împuşcare;
2 Partea V. Capitolul II. Cerinţe specifice privind controlul metanului
- în cazul lucrărilor în contra front, când între cele două locuri de muncă
distanţa este sub 10 m, controlul metanului se va efectua de către artificier şi în lucrarea
din contra front;
- artificierul va controla metanul şi la locul de declanşare a exploziei înainte
de legarea cablului de împuşcare şi de acţionare a explozorului. Consemnările se vor face
în carnetul individual de metan şi în ,,Cartea de raport şi evidenţă a materiilor
explozive”;
(3). La locurile de muncă inactive, în curentul general de ieşire şi curenţii
de ieşire din sectoare:
- specialiştii C.A.M.S., cel puţin o dată pe zi, verificând şi starea lucrărilor
miniere respective, consemnând observaţiile în carnetul individual de metan şi în
„Registrul de raport al specialiştilor C.A.M.S”.
(4). În lucrările miniere în care sunt montate utilaje, echipamente electrice
şi cabluri electrice:
- de către electricieni înainte de executarea oricărei intervenţii asupra unui
echipament tehnic. Consemnările se vor face în carnetele individuale de metan;
- la nişele de alimentare şi distribuţie a energiei aferente locurilor de
muncă de către electricieni cel puţin odată pe schimb de către supraveghetorul locului de
muncă şi supraveghetorul activităţii electromecanice din cadrul sectorului cu ocazia
controalelor efectuate la locurile respective. Consemnările se vor face în carnetele
individuale de metan şi pe tabla de metan amplasată în zona verificată;
- la celelalte încăperi ce adăpostesc instalaţii (maşini de extracţie, pompe,
compresoare, tablouri de distribuţie a energiei electrice, etc.) se face la începutul
schimbului şi apoi cel puţin o dată pe schimb de către lucrătorii care manipulează aceste
instalaţii. Consemnările se vor face pe tabla de metan, carnetele individuale de metan şi
registrul instalaţiei de către lucrătorii care manipulează aceste instalaţii şi în carnetele
individuale de metan de către lucrătorii care controlează aceste instalaţii;
- pe traseele pe care circulă locomotive diesel, inclusiv nişele care
adăpostesc utilaje şi echipamente electrice, se face de către un mecanic de locomotivă,
odată pe schimb şi se consemnează în carnetele individuale de metan;
- de către supraveghetorul activităţii de transport pe traseele generale şi
de către supraveghetorul activităţii mecanice şi energetice pe traseele din sector, ori de
câte ori controlează lucrările respective. Consemnările se vor face pe tabla de metan şi în
carnetele individuale de metan;
Supraveghetorii (conducătorii formaţiei de lucru minieri şi electromecanici) şi
specialişti CAMS din subteran se vor informa, cel puţin din două în două ore, în cursul
schimbului, asupra evoluţiei concentraţiilor de metan înregistrate de centrala
telegrizumetrică. Operatorul staţiei telegrizumetrice are obligaţia cosemnării orei şi numele
supraveghetorului într-un registru destinat în acest scop.
Artificierii se vor informa la centrala telegrizumetrică de evoluţia concentraţiilor
de metan din zona locului de muncă unde urmează să se efectueze operaţia de
împuşcare, înainte de începerea operaţiei de încărcare a găurilor.
3. CONTROLUL AUTOMAT AL METANULUI. AMPLASAREA CAPETELOR

DE DETECŢIE:
(1). Măsurarea automată a metanului se va efectua atât în scopul decuplării în
caz de necesitate a energiei electrice la echipamentele din abataje, galerii de bază şi de
cap (preabataje), lucrări miniere în execuţie, alte lucrări miniere, cât şi în scopul
supravegherii curente a concentraţiilor de metan din circuitele de aeraj ale minei
(înregistrare - alarmare).
(2). Circuitele de aeraj şi lucrările miniere în care se va efectua măsurarea
automată a metanului în scopul supravegherii curente a evoluţiei concentraţiilor de metan
(înregistrare- alarmare, decuplare) se stabilesc lunar de către şeful sectorului de aeraj în
colaborare cu şefii de sectoare producţie, pregătire-investiţii, transport şi electromecanic

ale sucursalelor, funcţie de structura reţelei de lucrări miniere şi de programul general de
exploatare. Toate locurile de muncă active precum şi locurile de muncă inactive (lucrări
miniere deschideri-pregătiri oprite temporar) vor fi prevăzute cu dispozitive de măsurare
automată a metanului.
(3). Lucrările miniere în care se amplasează capetele de detecţie vor fi înscrise
în tabelul din Anexa 1 şi vor fi marcate pe schema spaţială a minei şi pe hărţile spaţiale
de la sectoare. Tabelul şi schema spaţială se vor regăsi la loc vizibil la staţia
telegrizumetrică şi la sectorul aeraj.
(4). Fronturile de lucru (abatajele sau lucrări miniere în execuţie) şi lucrările
miniere în care este necesară măsurarea automată a metanului în scopul decuplării
energiei electrice, se stabilesc în raport cu documentul de securitate şi sănătate a locului
de muncă, tehnologia de lucru, respectiv tipurile de protecţie a echipamentelor electrice şi
condiţiile specifice, fiecărei mine, luându-se în considerare:
- abatajele miniere;
- lucrări miniere în execuţie ( indiferent de înclinare) cu debite absolute de
metan mai mari de 3 m3/min respectiv mai mari de 1,5 m3/min în zone cu falii;
- zonele cu măsuri speciale;
- zone cu aeraj descendent.
(5). Responsabilitatea menţinerii capetelor de detecţie în locurile şi poziţiile
stabilite prin tabelul cu amplasarea capetelor de detecţie revine conducerii sectoarelor în
zona cărora sunt amplasate (se va nominaliza în documentul de securitate şi sănătate);
(6). Informaţiile furnizate de centralele telegrizumetrice se înregistrează de către
operator în „Registrul de evidenţă a metanului şi interogări manuale“ şi se
prelucrează automat sub formă de rapoarte prin intermediul calculatorului conectat la
echipamentul asociat de la suprafaţă.
Registrul de evidenţă a metanului şi interogări manuale, redat în Anexa 2, se
semnează de luare la cunoştinţă de dispecer pentru toate situaţiile de depăşire a
concentraţiilor de metan limită (de alarmare şi de decuplare a energiei electrice).
(7). În situaţiile în care se depăşesc concentraţiile de metan prereglat pentru
alarmare sau decuplare a energiei electrice, dispecerul va anunţa supraveghetorii ( minier
şi electromecanic ) care vor acţiona în consecinţă. Supraveghetorii au obligaţia de a
menţine legătura cu dispecerul şi personalul staţiei telegrizumetrice şi să raporteze
concentraţiile de metan din subteran, cauzele, măsurile dispuse şi ora la care a fost
eliminată acumularea de metan.
În cazul în care acumularea nu a fost eliminată până la sfârşitul schimbului,
supraveghetorul locului de muncă predă locul de muncă supraveghetorului din schimbul
următor informându-l asupra cauzele producerii acumulării şi măsurile dispuse (informare
la faţa locului).
(8). Supraveghetorul activităţii electromecanice/supraveghetorul de pe schimburi
este obligat să confirme dispecerului realizarea decuplării energiei electrice precum şi ora
şi modul de realizare (automat sau manual).
(9). Operatorul acţionează imediat ce la nivelul echipamentelor de la suprafaţă
(centrala propriu zisă) se declanşează alarme de depăşire a pragurilor prereglate sau de
producere a unei defecţiuni, având în vedere măsurile precizate în coloana 7 din tabelul
de amplasare a capetelor de detecţie ale instalaţiei telegrizumetrice (Anexa 1),
informându-l pe dispecer asupra situaţiei.
Dispecerul are obligaţia să sprijine operatorul în operaţiile pe care le întreprinde,
în situaţiile declanşării alarmelor.
Operatorul are obligaţia complectării „Registrul de evidenţă a metanului şi
interogări manuale “ ( Anexa 2), ori de câte ori se declanşează alarmele, imediat ce a
luat măsurile precizate mai sus. Valorile măsurate care depăşesc limita maximă admisă de
2 %vol. CH4 se vor comunica imediat de către operator sau dispecer, inginerului şef
securitate şi sănătate în muncă care va dispune măsurile în consecinţă. Aceste depăşiri

ale concentraţiilor de metan vor fi consemnate în „Registrul centralizator de evidenţă a
metanului pe unitate“ de către şeful sectorului aeraj.
(10). Operatorul staţiei telegrizumetrice va urmării şi oscilaţiile presiunii
barometrice furnizate de barografe sau de barometre aneroide.
Valorile presiunii barometrice se vor citi cu o periodicitate de o oră şi se vor
consemna în registrele de evidenţă a metanului din dotarea staţiei telegrizumetrice.
În situaţiile în care presiunea barometrică de la suprafaţă s-a redus cu 5mm col
Hg şi prezintă tendinţă de scădere cu minimum 1mm col Hg/h, operatorul staţiei
telegrizumetrice va anunţa posibilităţii creşterii concentraţiilor de metan din zona de
activitate supraveghetorilor locurilor de muncă şi inginerului şef securitate şi sănătate în
muncă care va dispune măsurile în consecinţă.
3.1. Evidenţa măsurătorilor şi sistemul informaţional:

(1). Rezultatele controlului manual al metanului se vor consemna:
a.- în carnetul individual de metan, de către: supraveghetorii (mineri şi
electromecanici), artificieri, electricieni, specialiştii CAMS, ingineri din cadrul serviciilor de
securitate şi sănătate în muncă.
b.- pe tabla de evidenţă a metanului de la locurile de muncă, de către:
persoana responsabilă, supraveghetorii locului de muncă, specialistul C.A.M.S. şi lucrătorii
care manipulează sau controlează instalaţiile, persoanele de supraveghere mecanici şi
energetici;
c.- în „Registrul de evidenţă a metanului de la sectoare“: de
persoanele de supraveghere a activităţii miniere, mecanice şi energetice, de inginerii
responsabili cu aerajul securitatea şi sănătatea în muncă, de şefii de sectoare şi adjuncţii
acestora, personalul de inspecţie în zilele nelucrătoare, pentru toate locurile de muncă
controlate în schimbul respectiv. De asemenea controalele se vor evidenţia în carneţele
individuale (supraveghetorii locurilor de muncă, inginerii din cadrul serviciilor de securitate
şi sănătate în muncă, artificieri, electricieni). Şeful de sector, adjunctul şefului de sector,
inginerii APM, supraveghetorii activităţii mecanice şi energetice de la sectoare şi şeful
sectorului aeraj, vor lua la cunoştinţă zilnic sub semnătură de concentraţiile de metan
înscrise în registrul de evidenţă a metanului de la sector. Inginerul APM va prezenta zilnic
pentru luare la cunoştinţă şi vizare registrul inginerului şef securitate şi sănătate în muncă,
inginerului şef electro-mecanic şi inginerului şef producţie.
d.- în „Registrul centralizator de evidenţă a metanului pe unitate“: de
către şeful sectorului aeraj, zilnic concentraţiile de metan care depăşesc limitele admise
(peste 2%).
(2). Informaţiile din „Registrul centralizator de evidenţă a metanului pe
unitate“ vor fi vizate, zilnic, de către şeful sectorului unde s-a produs acumularea, şeful
sectorului de aeraj, şeful biroului energetic, inginerul şef securitate şi sănătate în muncă,
inginerul şef producţie, inginerul şef electromecanic şi conducătorul sucursalei.
Registrele vor fi numerotate, şnuruite şi parafate, deteriorarea acestora precum
şi modificări sau ştersături fiind interzise.
(3). Registrele cu rapoartele privind măsurătorile de metan vor fi analizate zilnic
de către inginerul şef securitate şi sănătate în muncă, care va controla măsurile luate
pentru reducerea concentraţiilor în limitele admise şi va dispune măsurile necesare în
vederea preîntâmpinării unor situaţii similare.
(4). Concentraţiile de metan de peste 2 % vor fi comunicate imediat conducerii
tehnice a CNH SA. Concentraţiile de metan cu valori între 2- 3 % ce depăşesc 30 minute
precum şi cele în concentraţii mai mari de 3 % vor fi raportate şi Inspectoratului Teritorial
Muncă - Petroşani.
(5). Toate valorile determinate prin măsurători individuale sau automate trebuie
păstrate, conform legislaţiei.
(6). Personalul tehnic de conducere care a constatat sau a fost informat asupra
evoluţiei concentraţiilor de metan, va participa conform atribuţiilor şi competenţelor sale la
stabilirea ansamblului de măsuri privind:
- protecţia şi evacuarea personalului din zona periclitată;
- lichidarea acumulărilor de metan;
- controlul acţiunilor întreprinse, respectiv eficienţa aplicării acestora.
(7). Acumulările de metan cu concentraţii mai mari de 2% vor fi anchetate de
comisii numite prin dispoziţii date de conducătorul sucursalei. Din comisia de anchetă va
face parte: inginerul şef securitate şi sănătate în muncă, şef serviciu securitate şi sănătate
în muncă, energetic şef, inginer APM. Concluziile anchetei împreună cu măsurile de
prevenire a unor evenimente similare vor fi înaintate spre aprobare conducătorului
sucursalei în termen de 48 ore. Măsurile dispuse de conducătorul sucursalei vor fi
înaintate Direcţiei securitate şi sănătate în muncă din cadrul CNH - SA.
3.2. Amplasarea capetelor de detecţie:

(1). Capetele de detecţie pentru măsurarea automată a metanului prevăzute cu
dispozitive de alarmare şi decuplare a energiei electrice se vor utiliza după cum urmează:
a.- Abataje – frontale, banc subminat, mecanizate în retragere:
- un cap de detecţie amplasat în galeria de evacuare a aerului viciat
la maximum 10 m de intersecţia acestuia cu abatajul, cap de detecţie care se reglează la
concentraţiile de maximum 1,5 % vol. CH4 pentru alarmare şi maximum 1,8 % vol. CH4
pentru decuplarea energiei electrice de la instalaţiile aferente abatajului (în lucrările
miniere de evacuare a aerului viciat).
- un cap de detecţie amplasat în galeria de intrare a aerului proaspăt
(pentru respectarea condiţiei de „aer proaspăt”), dacă abatajul se înseriază cu o
lucrare minieră sau o lucrare minieră închisă cu diguri. Prin documentul de securitate
se va stabili necesitatea montării acestuia pe alarmare şi decuplare.
b.- Lucrări miniere în execuţie şi abataje în fund de sac cu aeraj
parţial refulant:
- un cap de detecţie amplasat la minimum 5 m de punctul de ieşire
din lucrarea minieră aerisită prin instalaţia de aeraj parţial sau în zona cea mai ridicată a
lucrării miniere şi un cap de detecţie după 5m de falii interceptate de lucrarea minieră în
care s-au constatat emanaţii de metan, capete de detecţie care se reglează la
concentraţiile de 1 % vol. CH4 pentru alarmare şi de 1,8 % vol. CH4 pentru decuplarea
energiei electrice la instalaţiile din această lucrare minieră, dacă documentul de securitate
şi sănătate în muncă prevede acest lucru.
La lucrările miniere executate prin săpare cu combina pe lângă prevederile
anterioare se va monta obligatoriu un cap de detecţie care urmăreşte combina în front,
cap de detecţie care se reglează la concentraţiile de 1 % vol. CH4 pentru alarmare, şi de
1,8 % vol. CH4 pentru decuplarea energiei electrice la instalaţiile din această lucrare
minieră.
În abatajele cu front scurt la care tăierea se execută cu combina, se va amplasa
şi un al doilea cap de detecţie la ieşirea din abataj ( maximum 5 m ), cap de detecţie care
se reglează la concentraţiile de maximum 1 % vol. CH4 pentru alarmare şi 1,8% vol. CH4,
montat pe linia de telemăsură în aşa fel încât să fie asigurat un interval de 2 min. faţă de
celălalt cap de detecţie, pentru decuplarea energiei electrice la instalaţiile din abataj şi de
pe traseul de lucrări miniere aerisite prin instalaţiile de aeraj parţial.
c.- Lucrări miniere în execuţie cu aeraj parţial aspirant:
- un cap de detecţie amplasat în frontul de lucru, cap de detecţie care
se reglează la concentraţiile maxime de 1 % vol. CH4 pentru alarmare, şi de 1,8 % vol.CH4
pentru decuplarea energiei electrice la instalaţiile din lucrarea minieră aerisită prin
instalaţia de aeraj parţial. Se vor lua măsuri de protejare a detectorului pe perioada
operaţiilor de împuşcare.
d.- Abataje şi lucrări miniere în execuţie din zone cu risc ridicat şi

specific:
- capetele de detecţie se vor amplasa conform documentului de
securitate şi sănătate specifice fiecărei zone, capetele de detecţie se reglează la
concentraţia de maximum 1 % vol. CH4 pentru decuplarea energiei electrice.
e.- Lucrări minere cu aeraj descendent:
- un cap de detecţie amplasat în punctul de maximă inflexiune a
lucrării miniere, cap de detecţie care se reglează la concentraţiile maxime de 1 % vol. CH 4
pentru alarmare şi de 1,8 % vol. CH4 pentru decuplarea energiei electrice la instalaţiile
din lucrarea minieră aerisită. În aceste lucrări se pot amplasa şi capete de detecţie pentru
monitorizarea vitezei minime de curgere a aerului.
(2). Capetele de detecţie se amplasează la tavanul lucrării miniere la maximum
10 cm faţă de partea inferioară a susţinerii.
(3). Locul de amplasare al capetelor de detecţie în zona frontului de lucru este
de max.10 m faţă de front, construcţii de izolare, inclusiv la puţurile în săpare, se va stabili
pentru fiecare caz în parte de către şeful de sector de la aeraj.
4. CERINŢE MINIME LA CONCENTRAŢII MAI MARI DE 1%CH4:

(1). În locurile de muncă unde s-a constatat prezenţa metanului în concentraţii
de peste 1 % vol. până la 2 % vol. în profil sau pânză, supraveghetorul şi/sau lucrătorul
responsabil este obligat să ia măsuri de activare şi/ sau de restabilire a aerajului (uşi de
aeraj şi ventilatoare) şi să anunţe persoanele ierarhic superioare, conform planului de
avertizare şi alarmare, care se vor deplasa la locul de muncă respectiv pentru a verifica
eficienţa măsurilor luate şi vor analiza toate aspectele de securitate a muncii legate de
prezenţa metanului.
Până la lichidarea acumulării de metan, persoanele ierarhic superioare
anunţate, vor urmări realizarea măsurilor stabilite şi eficacitatea acestora şi vor informa
conducerea sucursalei, asupra stadiului de rezolvare a măsurilor luate şi valoarea
concentraţiilor de gaze.
(2). În cazul în care concentraţia de metan ajunge la 2 % în profil sau pânză,
persoanele ierarhic superioare anunţate vor lua următoarele măsuri:
a – retragerea lucrătorilor din zonă în lucrări miniere cu aer proaspăt,
lucrări miniere care nu pot fi afectate de posibile evenimente;
b – întreruperea alimentării cu energie electrică;
c – înştiinţarea prin dispecer a persoanelor nominalizate în planul de
avertizare şi alarmare şi a conducerii sucursalei;
d – stabilirea de către toţi factorii de decizie a acţiunilor necesare de
întreprins, în raport cu condiţiile specifice şi întocmirea permiselor de lucru pentru
lichidarea acumulării de metan;
5. CERINŢE MINIME DE PREVENIRE, COMBATERE A ACUMULĂRILOR DE

METAN:
I.- Lichidarea acumulărilor de metan:
Lichidarea acumulărilor de metan se va efectua pe baza permiselor de lucru
care vor cuprinde:
- planul de situaţie al lucrărilor miniere;
- schema metodei ( procedeului ) de lichidare a acumulării;
- punctele de control ale debitelor de aer şi concentraţiilor de metan;
- periodicitatea măsurătorilor;
- măsurile de securitate privind energia electrică şi prezenţa personalului
pe traseul de evacuare a metanului;
- responsabil lucrare din rândul conducerii sectorului;
- personalul care execută lucrarea, care trebuie să semneze de luare la

cunoştinţă a permisului de lucru.
Situaţiile care reclamă procedee speciale de aeraj pentru lichidarea acumulărilor
de metan, pot fi categorisite după cum urmează:
1.- Redeschiderea de lucrări miniere în fund de sac neechipate cu instalaţii
de aeraj parţial sau evacuarea metanului din lucrările miniere active, de lungime mare,
dotate cu instalaţii de aeraj parţial echipate cu mai multe ventilatoare.
În cazul lucrărilor miniere în fund de sac neechipate cu instalaţii de aeraj parţial
este indicată aplicarea procedeului de aeraj refulant, prin montarea progresivă a unei
instalaţii de aeraj parţial, realizându-se majorarea treptată a lungimii coloanei de aeraj (
tuburi metalice sau flexibile) şi evacuarea dirijată a metanului începând de la racordul
lucrării miniere.
În cazul evacuării metanului din lucrările miniere active, de lungime mare, dotate
cu instalaţii de aeraj parţial echipate cu mai multe ventilatoare, ventilatoarele instalaţiei de
aeraj parţial existente se vor opri din funcţionare. În cazul în care nu se dispune de tuburi
flexibile se va utiliza instalaţia existentă, cu funcţionare numai în regim refulant, cu
scurtcircuitare, începând de la racordul lucrării miniere. Toate ventilatoarele de pe traseul
lucrării miniere vor fi oprite. Evacuarea dirijată a metanului se va efectua astfel încât
concentraţia de metan din curentul de aer evacuat in lucrarea minieră să nu depăşească 2
% vol., iar concentraţia de metan din lucrarea minieră aflată sub depresiunea generală a
minei să nu depăşească 1 % vol., CH4.
2.- Evacuarea metanului din lucrările miniere active echipate cu instalaţii
de aeraj parţial dotate cu un singur ventilator ( sau ventilatoare grupate ).
În acest caz se poate acţiona fie de la frontul de lucru ( cu vehicularea aerului
proaspăt direct până la front ), fie progresiv începând de la racordul lucrării miniere în fund
de sac. Procedeele care se pot aplica în acest scop, sunt:
a.- funcţionarea cu intermitenţă a instalaţiei de aeraj parţial existentă,
prin cuplarea şi decuplarea energiei;
b.- funcţionarea cu debit de aer redus a instalaţiei de aeraj existentă,
obturându-se parţial ventilatorul.
Pentru ambele procedee se va monta o instalaţie de aeraj parţială suplimentară,
cu coloană scurtă, în scopul evacuării controlate a metanului din lucrarea minieră în fund
de sac ( < 2 % vol. CH4 ).
c – funcţionarea în scurtcircuit a instalaţiei de aeraj parţial existentă
în regim refulant, aspirant sau combinat I, prin întreruperea consecutivă a coloanei de
tuburi, începând de la racordul lucrării miniere.
Supraveghetorul împreună cu responsabilul de lucrare vor urmării prin
detectoare potabile cu măsurare continuă concentraţia de metan. În cazul în care instalaţia
telegrizumetrică permite pentru o mai bună siguranţă se va monta un cap de detecţie care
va urmării montarea instalaţiei de aeraj parţial.
II.- Prevenirea şi combaterea pânzelor de metan:

În scopul evitării formării pânzelor de metan şi combaterii acestora se va mări
local viteza aerului.
Creşterea vitezei aerului la valorile de cca. 1 m/s se poate realiza prin:
a.- majorarea debitului de aer;
b.- utilizarea mijloacelor complementare pentru intensificarea aerajului:
- paravane de deviere a curenţilor de aer;
- ejectoare de aer ( tip Coandă );
- instalaţii de aeraj parţial cu coloană scurtă de tuburi, cu sau fără
dispozitive Bruyet, Honig, Ranner.
Q3 > 1,3 Q1
Q1
Q2 > 2 Qf
Q3 > 1,3 (Q1+Q2)
Sucursala minieră----------------- Anexa 1

Anul------------Luna-------------------
Tabel cu amplasarea capetelor de detecţie
ale instalaţiilor telegrizumetrice
Numărul Denumirea lucrării Pragul Moduri de funcţionare Măsuri pe care

capului miniere în care este prereglat al Înregistra- Cu Cu Cu trebuie să le
de detecţie amplasat concentraţiei re automată Interogări Decuparea alarmarea întreprindă operatorul
din sistemul capul de detecţie de CH4 la care ( DA/ NU ) manuale automată a acustică centralei
telegrizumetric ( felul lucrării, se (DA/NU) energiei la telegrizumetrice
de control şi de stratul de cărbune, produce electrice locul direct şi prin
pe orizontul, alarmarea la ( DA/ NU ) de dispecer în cazul
schema de sectorul, blocul, etc. ) nivelul Muncă depăşirii praguri-
aeraj dulapului (DA/ NU ) lor prereglate
central (%CH4) (decuplarea energiei
electrice, oprirea
împuşcării,
evacuarea
personalului,
anunţarea şefului de
sector, traseul pe
care se decuplează
energia, cui i se
comunică acest
lucru, prin cine se
verifică executarea
decuplării şi alte
măsuri operative ce
se iau )
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Anexa 2
Registrul de evidenţă a metanului şi interogări manuale
Data / Operatorul Ora la care s-a Numărul Valoarea Cu cine s-a luat Cauzele Ora
schimbul centralei făcut capului concentraţiei legătura în declanşării anunţării
( Numele ) interogarea de citite prin interogare subteran alarmei rezultate alarmei
manuală detecţie manuală ( marcată din verificările
sau ora şi minutul cu întreprinse de
când la nivelul litera personalul din
centralei s-a m în faţa valorii ) sau subteran
declanşat valoarea
alarma de înregistrată care a
semnalizare cauzat declanşarea
a pragurilor alarmei
prereglate
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.- 8.
Observaţii Semnătura Semnătura Semnătura Viza şefului Viza Observaţii ale

privind operatorului dispecerului persoanei cu sectorului de conducătorului persoanelor care
măsurile care s-a luat cu aeraj (serviciul activităţii de au vizat
întreprinse de care s-a luat securitate aeraj şi protecţie înregistrările
operator şi legătura în minieră) a muncii pe efectuate
dispecer subteran unitate
9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.
6. LEGEA 319/2006 CAPITOLUL VI
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26 iulie 2006
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii
in munca a lucratorilor.
(2) Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si
securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata
potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea
acestor principii.
Art. 2. - Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu parteneri
straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind
securitatea si sanatatea in munca.
CAPITOLUL II
Domeniu de aplicare
Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor.
Art. 4. - (1) Fac exceptie de la prevederile Art. 3 alin. (1) cazurile in care particularitatile inerente ale anumitor
activitati specifice din serviciile publice, cum ar fi fortele armate sau politia, precum si cazurile de dezastre, inundatii
si pentru realizarea masurilor de protectie civila, vin in contradictie cu prezenta lege.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure securitatea si sanatatea lucratorilor, tinandu-se seama de
principiile stabilite prin prezenta lege.
Art. 5. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a) lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii
stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care
presteaza activitati casnice;
b) angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul respectiv
si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
c) alti participanti la procesul de munca - persoane aflate in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in vederea angajarii, persoane care
presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat, precum si someri pe durata
participarii la o forma de pregatire profesionala si persoane care nu au contract individual de munca incheiat in
forma scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice
alt mijloc de proba;
d) reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor - persoana
aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in
ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii lucratorilor in munca;
e) prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de munca, in
scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de
munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu
ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul
susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune;
g) accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc
in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate
temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
h) boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de
agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor
organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;
i) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
j) echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l
proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul
de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;
k) loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii,
inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii
activitatii;
l) pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul
declansator pentru a produce un accident in orice moment;
m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se pregatesc
elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;
n) securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai
bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii
lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile
majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca sau/si din
comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea
urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze servicii de
protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform legii;
http://www.securitatea-muncii.ro/legislatie-protectia-muncii/legea-319-2006 1/10
q) accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai acordarea
primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3 zile;
r) boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de
natura profesionala.
CAPITOLUL III
Obligatiile angajatorilor
SECTIUNEA 1
Obligatii generale ale angajatorilor
Art. 6. - (1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de
munca.
(2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale in
acest domeniu.
(3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului responsabilitatii
angajatorului.
Art. 7. - (1) In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
(2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinand seama de
modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente.
(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza urmatoarelor principii
generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea
echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a
muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de
munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din intreprindere
si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de
munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;
b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si metodele de
lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei
sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate
nivelurile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci
cand ii incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau
reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate
de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numai
lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.
(5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca isi desfasoara
activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca, luand
in considerare natura activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, luand in
considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie obligatii
financiare pentru lucratori.
SECTIUNEA a 2-a
Servicii de prevenire si protectie
Art. 8. - (1) Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute la Art. 6 si 7, angajatorul desemneaza unul sau mai multi
lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din
intreprindere si/sau unitate, denumiti in continuare lucratori desemnati.
(2) Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire a
riscurilor profesionale.
(3) Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini obligatiile ce le revin prin
prezenta lege.
(4) Daca in intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa
personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe.
(5) In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4), acestea trebuie sa fie informate
de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii
si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile prevazute la Art. 16 alin. (2).
(6) Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in munca si, cel mult,
atributii complementare.
Art. 9. - (1) In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie,
tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de
distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii, se impune ca:
a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;
b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate;
c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar suficient.
(2) Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau
mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul intreprinderii si/sau unitatii.
(3) Lucratorul/lucratorii si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin. (2) trebuie sa colaboreze intre ei ori de cate ori
este necesar. (4) In cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara activitati fara riscuri
deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru realizarea
masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in domeniu.
(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme metodologice de aplicare a prevederilor
prezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul considerat suficient, prevazute la alin. (1) si
(4).
SECTIUNEA a 3-a
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si imminent
Art. 10. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor,
adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte persoane prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul ajutor,
serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica masurile de prim
ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
(3) Numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia acestora trebuie sa fie
adecvate marimii si/sau riscurilor specifice intreprinderii si/sau unitatii.
a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent
despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru
protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa
paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si iminent, in afara
cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.
(2) Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa nu
trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentru
acestia.
(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor
persoane, atunci cand seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile
corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita
consecintele unui astfel de pericol.
(4) Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin. (3), cu exceptia situatiilor in care acestia
actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava.
SECTIUNEA a 4-a
Alte obligatii ale angajatorilor
a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv
pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului de protectie
care trebuie utilizat;
c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de
lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de
munca, astfel cum sunt definite la Art. 5 lit. g);
d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale rapoarte privind
accidentele de munca suferite de lucratorii sai.
(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in functie de natura activitatilor si de marimea
intreprinderilor, se vor stabili obligatiile ce revin diferitelor categorii de intreprinderi cu privire la intocmirea
documentelor prevazute la alin. (1).
Art. 13. - In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de
munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum
si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si
sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de
imbolnavire profesionala a lucratorilor;
b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de
alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice
unitatii;
c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de
inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;
d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;
e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor
de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate
in responsabilitatea lor;
f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de
prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin
lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante,
filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este
expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare;
i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica;
j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a
aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical
periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;
k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la Art. 7 alin. (4) lit. e);
l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de
masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in
desfasurarea proceselor tehnologice;
m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al
efectuarii cercetarii evenimentelor;
n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii
evenimentelor;
o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau
la cercetarea evenimentelor;
p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile
in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane;
q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;
r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de
protectie.
Art. 14. - Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori persoanelor care
lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau
contractul individual de munca.
Art. 15. - (1) Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori.
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora se
stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.
SECTIUNEA a 5-a
Informarea lucratorilor
Art. 16. - (1) Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia masuri
corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in conformitate cu prevederile
legale, toate informatiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie atat
la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii;
b) masurile luate in conformitate cu prevederile Art. 10 alin. (2) si (3).
(2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice intreprindere
si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa, sa primeasca informatii
adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin. (1), care privesc acesti lucratori. Art. 17. - Angajatorul
trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi
specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu
prevederile prezentei legi, sa aiba acces la:
a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la Art. 12 alin. (1) lit. a) si b);
b) evidenta si rapoartele prevazute la Art. 12 alin. (1) lit. c) si d);
c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii provenind de la
institutiile de control si autoritatile competente in domeniu.
SECTIUNEA a 6-a
Consultarea si participarea lucratorilor
Art. 18. - (1) Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora la discutarea
tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica:
a) consultarea lucratorilor;
b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri;
c) participarea echilibrata.
(3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la Art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau sunt consultati in
prealabil si in timp util de catre angajator cu privire la:
a) orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca;
b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la Art. 8 alin. (1) si la Art. 10 alin. (2), precum si cu privire la
activitatile la care s-a facut referire la Art. 8 alin. (1);
c) informatiile la care s-a facut referire in Art. 12 alin. (1), Art. 16 si 17;
d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform Art. 8 alin. (4);
e) organizarea si planificarea instruirii prevazute la Art. 20 si 21.
(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor au dreptul sa
solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest sens, in scopul diminuarii
riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol.
(5) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor sau lucratorii nu
pot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin. (1)-(3).
(6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si
sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si sa le furnizeze mijloacele necesare
pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din prezenta lege.
(7) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor si/sau lucratorii
au dreptul sa apeleze la autoritatile competente, in cazul in care considera ca masurile adoptate si mijloacele
utilizate de catre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca.
(8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor trebuie sa li se
acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca si inspectorilor sanitari, in timpul vizitelor
de control.
Art. 19. - In vederea realizarii prevederilor Art. 16, 17 si ale Art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului se infiinteaza,
se organizeaza si functioneaza comitete de securitate si sanatate in munca.
SECTIUNEA a 7-a
Instruirea lucratorilor
Art. 20. - (1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si
adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru,
specifice locului de munca si postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar.
(3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati in
intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate si
sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor.
(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca au dreptul la
instruire corespunzatoare.
Art. 21. - (1) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi realizata pe cheltuiala lucratorilor si/sau a
reprezentantilor acestora.
(2) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru.
(3) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze in timpul programului de lucru, fie in interiorul, fie
in afara intreprinderii si/sau unitatii.
CAPITOLUL IV
Obligatiile lucratorilor
Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum
si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau
imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile
sale in timpul procesului de munca.
Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la Art. 22, lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte
mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il
puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor,
si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au
motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice
deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria
persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila
realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru
protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite
angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate
si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si
masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca, potrivit
activitatilor pe care acestia le desfasoara.
CAPITOLUL V
Supravegherea sanatatii
Art. 24. - Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie de riscurile
privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit reglementarilor legale.
Art. 25. - (1) Masurile prevazute la Art. 24 vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia de
supravegherea sanatatii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.
CAPITOLUL VI
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor
SECTIUNEA 1
Evenimente
Art. 26. - Orice eveniment, asa cum este definit la Art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata angajatorului, de catre
conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.
Art. 27. - (1) Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:
a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt definite la Art. 5 lit. f);
b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale,
cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate
sau deces, la confirmarea acestora;
c) organelor de urmarire penala, dupa caz.
(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu angajatorul, conform
prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala sau legata de profesiune, depistata
cu prilejul prestatiilor medicale.
(3) Semnalarea prevazuta la alin. (2) se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala sau a
municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului.
Art. 28. - In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane
aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de politie rutiera competente vor trimite institutiilor si/sau
persoanelor fizice/juridice prevazute la Art. 29 alin. (1) lit. a) si b), in termen de 5 zile de la data solicitarii, un
exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului.
Art. 29. - (1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;
b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau
confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs
incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane
date disparute;
c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum
avariile sau exploziile;
d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de
boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.
(2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal.
(3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala competenta este
obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie a
raportului de constatare medico-legala.
SECTIUNEA a 2-a
Accidente de munca
Art. 30. - (1) In sensul prevederilor Art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor
activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor
activitati;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru salvarea
de vieti omenesti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru
prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;
f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul persoanei
juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in
timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la
locul de munca organizat de angajator si invers;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul
de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca; i) accidentul suferit in
timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima,
ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea
sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare;
j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de
munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie
sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa
de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;
k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajator,
precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati pentru
indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de
deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza unor
contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri
straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii
profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie,
alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in
indeplinirea indatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc
presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.
(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la
traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de reglementarile de securitate si
sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.
Art. 31. - Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate,
in:
a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.
Art. 32. - (1) Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(2) Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul teritorial de munca,
precum si la asigurator, potrivit legii.
SECTIUNEA a 3-a
Bolile profesionale
Art. 33. - In sensul prevederilor Art. 5 lit. h), afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul efectuarii instruirii
practice sunt, de asemenea, boli profesionale.
Art. 34. - (1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul autoritatilor de
sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.
(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau infirmarii lor, precum si stabilirea de
masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac de catre specialistii autoritatilor de sanatate publica teritoriale, in
colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca.
(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de sanatate publica teritoriala si a
municipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale din
cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara Bucuresti, precum si la
structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii.
(5) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala profesionala, cat si ca
accident de munca.
CAPITOLUL VII
Grupuri sensibile la riscuri
Art. 35. - Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile care alapteaza,
tinerii, precum si persoanele cu dizabilitati, trebuie protejate impotriva pericolelor care le afecteaza in mod specific.
Art. 36. - Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tinand seama de prezenta grupurilor sensibile la
riscuri specifice.
CAPITOLUL VIII
Infractiuni
Art. 37. - (1) Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care
avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident
de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2
ani sau cu amenda.
(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este inchisoarea de la un an la 3 ani
sau amenda.
(3) Fapta prevazuta la alin. (1) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu
amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu
amenda.
Art. 38. - (1) Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la securitatea si
sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de
munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani
sau cu amenda.
(2) Daca fapta prevazuta in alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este inchisoarea de la un an la 3 ani
sau amenda.
(3) Daca nerespectarea consta in repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si utilajelor, anterior eliminarii
tuturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor, pedeapsa este inchisoarea de la un an la 2 ani sau
amenda.
(4) Faptele prevazute la alin. (1) si (3) savarsite din culpa se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu
amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu
amenda.
CAPITOLUL IX
Contraventii
Art. 39. - (1) Constituie contraventii faptele savarsite de angajatorii aflati in una dintre situatiile prevazute de
prezenta lege.
(2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei incalcarea dispozitiilor Art. 13
lit. b), c), p) si r).
lit. n).
alin. (1) lit. a) si b), Art. 13 lit. a), d)-f), h)-m) si o), Art. 20, Art. 29 alin. (1) lit. a) si ale Art. 32 alin. (2).
alin. (4)-(6), Art. 8, Art. 11 alin. (1) si (3), Art. 13 lit. q) si s) si ale Art. 27 alin. (1) lit. a) si b).
(6) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei urmatoarele fapte:
a) incalcarea dispozitiilor Art. 9 alin. (1), ale Art. 10 si 16;
b) incalcarea dispozitiilor Art. 14, 15 si ale Art. 34 alin. (1).
alin. (2) si (4), ale Art. 17, 19 si 21.
(8) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei urmatoarele fapte:
a) incalcarea dispozitiilor Art. 12 alin. (1) lit. c) si d), Art. 13 lit. g), Art. 18 alin. (5) si (6) si ale Art. 36;
b) incalcarea dispozitiilor Art. 34 alin. (5).
(9) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind: a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau
utilizarea substantelor ori preparatelor chimice periculoase si a deseurilor rezultate;
b) prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fizici sau biologici, precum si
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman;
c) darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor, echipamentelor de munca
noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice;
d) intocmirea si respectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care necesita masuri speciale
de siguranta;
e) folosirea surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt interzise;
f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor si a
echipamentelor electrice, precum si pentru prevenirea efectelor electricitatii statice si ale descarcarilor
atmosferice;
g) asigurarea si folosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate la locurile de munca unde exista pericole
de incendiu sau de explozie;
h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de munca;
i) transportul, manipularea si depozitarea echipamentelor de munca, materialelor si produselor;
j) delimitarea, ingradirea si semnalizarea zonelor periculoase;
k) semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
l) asigurarea exploatarii fara pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalatiilor
mecanice sub presiune si a celor de ridicat, a conductelor prin care circula fluide sub presiune si a altor
asemenea echipamente de munca;
m) utilizarea, intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca;
n) asigurarea, marcarea si intretinerea cailor de acces si de circulatie;
o) asigurarea iluminatului de siguranta;
p) organizarea activitatii de pastrare, intretinere si denocivizare a echipamentului individual de protectie;
q) intocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipamentelor de munca si a rapoartelor
de serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare;
r) aplicarea metodelor de exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea lucrarilor miniere, realizarea
si functionarea sistemului de aeraj, corespunzator clasificarii minelor din punctul de vedere al emanatiilor de
gaze;
s) amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in spatii inchise si in conditii de izolare.
Art. 40. - Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei neprezentarea de catre
serviciile externe a raportului semestrial de activitate.
Art. 41. - Sanctiunile contraventionale prevazute la Art. 39 alin. (2)-(9) si la Art. 40 se aplica angajatorilor.
Art. 42. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la Art. 39 alin. (2)-(9) si la Art. 40 se fac
de catre inspectorii de munca.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la Art. 39 alin. (6) lit. b) si alin. (8) lit. b) se fac si de
catre inspectorii sanitari din cadrul Ministerului Sanatatii Publice si al unitatilor subordonate.
(3) In caz de constatare a unei situatii care se incadreaza in prevederile Art. 37 si 38, inspectorii prevazuti la alin.
(1) si (2) vor sesiza de indata organele de urmarire penala competente, potrivit legii.
Art. 43. - (1) Prevederile Art. 39 alin. (2)-(9) si ale Art. 40 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu
modificarile si completarile ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal
ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul amenzii prevazute de lege, corespunzator
faptei pentru care a fost sanctionat, inspectorul de munca facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-
verbal.
Art. 44. - Angajatorii raspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de
munca sau bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sunt acoperite integral prin prestatiile asigurarilor
sociale de stat.
CAPITOLUL X
Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu
Art. 45. - (1) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este autoritatea competenta in domeniul securitatii si
sanatatii in munca.
(2) Principalele atributii ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in acest domeniu sunt urmatoarele:
a) elaboreaza politica si strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in colaborare cu
Ministerul Sanatatii Publice si prin consultarea cu alte institutii cu atributii in domeniu; b) elaboreaza proiecte de
acte normative in vederea implementarii unitare a strategiei nationale si a acquis-ului comunitar din domeniu;
c) avizeaza reglementarile cu implicatii in domeniu initiate de alte institutii, potrivit legii, si participa, dupa caz, la
elaborarea unor astfel de reglementari;
d) monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza datelor, a informatiilor si a propunerilor transmise de institutiile
aflate in subordine sau coordonare, precum si ale celor cu care colaboreaza in desfasurarea activitatii;
e) abiliteaza persoane juridice si fizice pentru a presta servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, denumite in prezenta lege servicii externe, la care se face referire la Art. 8 alin. (4);
f) recunoaste, desemneaza, notifica si supravegheaza laboratoare de incercari, precum si organisme din
domeniul sau de competenta, in conditiile legii;

g) coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, elaborarea programelor de cercetare de
interes national in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
h) organizeaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, activitatea de pregatire generala si/sau de
specialitate in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru institutiile de invatamant;
i) desfasoara activitati de informare-documentare, potrivit legii;
j) avizeaza materiale de informare si instruire, cum ar fi suporturi de curs, brosuri, pliante, afise elaborate de
alte persoane juridice sau fizice, in sensul asigurarii concordantei mesajelor pe care acestea le contin cu
prevederile legislatiei in vigoare;
k) reprezinta statul in relatiile internationale din domeniul sau de competenta.
Art. 46. - (1) Ministerul Sanatatii Publice, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, este autoritatea
centrala in domeniul asistentei de sanatate publica.
(2) Ministerul Sanatatii Publice indeplineste, in principal, urmatoarele atributii in domeniul sanatatii lucratorilor la
locul de munca:
a) coordoneaza activitatea de medicina a muncii la nivel national;
b) elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cu mediul de munca, pentru
promovarea sanatatii la locul de munca, precum si pentru medicina muncii;
c) supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;
d) asigura formarea si perfectionarea profesionala in domeniul medicinei muncii;
e) coordoneaza activitatea de cercetare, declarare, inregistrare si evidenta a bolilor profesionale si a celor
legate de profesiune;
f) autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea serviciilor medicale acordate lucratorilor la locul de munca;
g) colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati cu impact asupra sanatatii lucratorilor;
h) indeplineste si alte atributii, conform competentelor sale in domeniu, reglementate prin legi speciale.
Art. 47. - (1) Inspectia Muncii reprezinta autoritatea competenta in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei
referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) Institutia prevazuta la alin. (1) controleaza modul in care se aplica legislatia nationala din domeniul securitatii si
sanatatii in munca la toate persoanele fizice si juridice din sectoarele prevazute la Art. 3 alin. (1), cu exceptia celor
prevazute la Art. 50 alin. (1) si (2), si are, in principal, urmatoarele atributii:
a) controleaza realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;
b) solicita masuratori si determinari, examineaza probe de produse si de materiale in unitati si in afara acestora,
pentru clarificarea unor evenimente sau situatii de pericol;
c) dispune sistarea activitatii sau scoaterea din functiune a echipamentelor de munca, in cazul in care constata
o stare de pericol grav si iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala si sesizeaza, dupa caz,
organele de urmarire penala;
d) cerceteaza evenimentele conform competentelor, avizeaza cercetarea, stabileste sau confirma caracterul
accidentelor;
e) coordoneaza, in colaborare cu Institutul National de Statistica si cu celelalte institutii implicate, dupa caz,
sistemul de raportare si evidenta a accidentelor de munca si a incidentelor, iar, in colaborare cu Ministerul
Sanatatii Publice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie;
f) analizeaza activitatea serviciilor externe prevazute la Art. 8 alin. (4) si propune retragerea abilitarii, dupa caz;
g) raporteaza Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei situatiile deosebite care necesita imbunatatirea
reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
h) furnizeaza informatii celor interesati despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislatiei din domeniul
securitatii si sanatatii in munca.
Art. 48. - (1) Asiguratorul, stabilit de lege, reprezinta autoritatea competenta in domeniul asigurarii pentru accidente
de munca si boli profesionale.
(2) Institutia prevazuta la alin. (1) are atributii pentru:
a) sprijinirea activitatii de prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca a angajatorilor; b) reabilitarea
medicala si, dupa caz, psihologica, precum si compensarea victimelor accidentelor de munca si ale bolilor
profesionale;
c) raportarea catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a situatiilor deosebite care necesita
imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 49. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii fundamenteaza stiintific masurile de
imbunatatire a activitatii de securitate si sanatate in munca si promoveaza politica stabilita pentru acest domeniu.
Art. 50. - (1) Ministerul Apararii Nationale, structurile militare si structurile in care isi desfasoara activitatea
functionari publici cu statut special din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, Directia Generala a
Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justitiei, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe,
Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, precum si Comisia Nationala pentru Controlul
Activitatilor Nucleare organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de securitate si sanatate in munca din
unitatile lor, prin serviciile de prevenire si protectie create sau desemnate de catre aceste institutii, in scopul
aplicarii prevederilor prezentei legi.
(2) Cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale produse in unitatile din
subordinea institutiilor prevazute la alin. (1) se efectueaza de organele proprii ale acestora.
(3) Institutiile prevazute la alin. (1) pot elabora reglementari proprii pentru aplicarea prezentei legi, in completarea
celor existente la nivel national.
CAPITOLUL XI
Dispozitii finale
Art. 51. - (1) Se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei, urmatoarele acte normative:
a) normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi;
b) transpunerea directivelor specifice referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) In aplicarea prevederilor prezentei legi, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei va elabora proiecte de
acte normative necesare implementarii si/sau adaptarii situatiilor existente la cerintele prezentei legi.
Art. 52. - (1) Activitatile de interes national in domeniul securitatii si sanatatii in munca si sursele de acoperire a
cheltuielilor necesare in vederea realizarii acestora se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea
Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
(2) Activitatile de interes national privind cercetarea stiintifica in domeniul securitatii si sanatatii in munca se
finanteaza din fondurile prevazute pentru acestea, potrivit legii.
Art. 53. - (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 47 din 29 ianuarie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare,
Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea instalatiilor,
utilajelor si masinilor, intarirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu foc continuu sau care au instalatii cu grad
ridicat de pericol in exploatare, republicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 11 ianuarie 1982, precum si orice
alte dispozitii contrare.
Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea
imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene (JOCE) nr. L 183/1989.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor Art. 75 si ale Art. 76 alin. (1)
din Constitutia Romaniei, republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU
PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Bucuresti, 14 iulie 2006.

Nr. 319.

Bibliografie Electrician PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bibliografie Electrician PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BIBLIOGRAFIE CONCURS ELECTRICIENI

1. Mașini și Utilaje din Industria Minieră – N. Brădeanu, I. Condurache, Gh.

 cap. 26 Probleme specifice electrificării exploatărilor miniere; pag. 300– 312.

2. INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE – Sabina Milohi, M. Popescu –

4. Regulamentul de Securitate și Sănatate în muncă RSSM/2007:

5. Regulamentul de Securitate și Sănatate în muncă RSSM/2007:

6. Legea Securității și Sănătății în Muncă nr. 319/2006 și normele metodologice de

– Capitolul VI, comunicarea, cercetarea, înregistrarea și raportarea evenimentelor;

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 815 din 3 octombrie 2006

Bucuresti, 30 august 2006.

asemenea confuzii, o semnalizare adecvata trebuie sa fie marcata de maniera vizibila.

inlaturata sau deteriorata.

1. Dispozitii generale aplicabile tuturor echipamentelor de munca

evita ca acestia sa fie accidentati de catre echipamente.

primul ajutor in caz de accident;

4. MONTAREA, CONTROLUL, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA

Modificări în reţeaua electrică de alimentare a echipamentelor tehnice trebuie să se

- la controlul metanului efectuat în prealabil, precum şi periodic în timpul

2. CONTROLUL MANUAL AL METANULUI:

3. CONTROLUL AUTOMAT AL METANULUI. AMPLASAREA CAPETELOR

colaborare cu şefii de sectoare producţie, pregătire-investiţii, transport şi electromecanic

securitate şi sănătate în muncă care va dispune măsurile în consecinţă. Aceste depăşiri

3.1. Evidenţa măsurătorilor şi sistemul informaţional:

3.2. Amplasarea capetelor de detecţie:

d.- Abataje şi lucrări miniere în execuţie din zone cu risc ridicat şi

4. CERINŢE MINIME LA CONCENTRAŢII MAI MARI DE 1%CH4:

5. CERINŢE MINIME DE PREVENIRE, COMBATERE A ACUMULĂRILOR DE

- personalul care execută lucrarea, care trebuie să semneze de luare la

II.- Prevenirea şi combaterea pânzelor de metan:

Sucursala minieră----------------- Anexa 1

Numărul Denumirea lucrării Pragul Moduri de funcţionare Măsuri pe care

Registrul de evidenţă a metanului şi interogări manuale

Observaţii Semnătura Semnătura Semnătura Viza şefului Viza Observaţii ale

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26 iulie 2006

domeniul sau de competenta, in conditiile legii;

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

Bucuresti, 14 iulie 2006.

S-ar putea să vă placă și