Frica, la fel ca oricare altă stare emoțională, are ca sursă gândirea.

Oamenii au diferite
frici și diferite motive pentru care simt frică.Nivelul de curaj al fiecărui om depinde de
educație, dar și de autoeducație. Frica se poate controla și se poate chiar și elimina. Dat fiind
ceea ce oamenii simt, frica este privită ca o realitate interioară. Omul are diferite manifestări
pentru bucurie, dragoste, frică și pentru toate celelalte simțiri și trăiri.

Cel mai bun lucru pe care îl poți face este să conștientizezi că îți este frică și de ce îți
este frică, întrucât organismul tău încearcă să îți transmită o informație despre tine și/sau
despre mediul în care trăiești sau legat de oamenii cu care interacționezi. Astfel, îți poți da
seama dacă frica ta este fondată sau nu are rost să o simți, să dai frâu liber manifestării.

Frica este un mecanism firesc al organismului nostru, întrucât detectează pericolele reale
pentru corpul tău fizic sau care au în vedere viața ta. Atunci când ne este teamă, organismul
nostru secretă o anumită cantitate de adrenalină, în funcție de cât de grav consideră creierul
că pericolul este. Adrenalina te ajută să faci față unei situații tensionante.

S-a constatat, în momentul de față, în epoca pe care o trăim, că oamenii trăiesc mai
multe frici imaginare decât ar fi în realitate. Când simt frică, oamenii o aduc la „suprafață”, o
manifestă fie din educația timpurie primită, fie dinainte ca ei să se nască, din subconștient.

De-a lungul creșterii sale, un copil învață despre teamă în urma grijilor exagerate sau nu pe
care o au părinții copilului față de acesta. Alte frici sunt deprinse de-a lungul creșterii,
dezvoltării și maturizării proprii a copilului, ca urmare a interacțiunii sale cu mediul. La om,
teama este ceva obișnuit și firesc, în același timp. Cel mai important este să știm când teama
este bună și necesară și în ce situații este inutilă. De cele mai multe ori, atunci când teama
este inutilă, ea devine un impediment. Luând în calcul, felul în care gândește omul, mintea
creează o imagine în lumea invizibilã, imagine care se numește „elemental”. Tendința este ca
această imagine să fie hrănită cu energie. Puterea acestei frici crește în funcție de energia cu
care este alimentată. În cele din urmă, frica se materializează și va face parte din realitate.

Cele mai mari frici devin realitate în mod inconștient. În funcție de cât de mare este frica,
aceasta are șanse să devină concretă. În cazul în care devenim mai conștienți de fricile
noastre, le vom putea stăpâni mai bine, ne vom supune unui șir lung de întrebări cu care ne
vom ajuta să depășim un moment de criză sau să ne ferim de o situație ce ar pune în pericol
viața noastră. Cel mai dificil lucru este să fii dominat de o teamă inconștientă. Cu cât procesul
de conștientizare este mai mare, cu cât învățăm să iubim mai mult și mai extins, cu cât ne
cunoaștem mai bine, cu atât ne vom recunoaște chiar și cele mai ascunse frici. Cine cunoaște,
stăpânește.

Fricile care sunt foarte bine înrădăcinate în subconștientul nostru și în sufletul nostru, fricile
foarte mari, au tendința să fie mereu provocate de mintea umană. Imediat ce ai tendința să te
conectezi cu oamenii apropiați sau cu persoane care-ți sunt foarte dragi, oamenii pot, în mod
involuntar, să se transpună în situații respingătoare față de ceilalți sau se pot apropia de
persoane/situații care îi transpun într-o situație generatoare de frică.