Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Aditivi Final
Proiect Aditivi Final
ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
Facultatea de Inginerie
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro; e-mail: decaning@ub.ro
PROIECT
Îndrumător:
Studenți:
Diacu Monica
2016
1
CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................................................... 3
CAPITOLUL 1 – POTENȚIATORI DE AROMĂ NATURALI UTILIZAȚI ÎN INDUSTRIA
CĂRNII .............................................................................................................................................. 5
1.1. Glutamatul monosodic – E 621 .............................................................................................. 5
1.2. Acidul glutamic – E 620......................................................................................................... 7
1.3. Glutamații de potasiu – E 622, calciu, amoniu – E 624 și magneziu – E 625........................ 7
1.4. Acidul gualinic și sărurile sale – E 626 .................................................................................. 8
1.5. Acidul inozinic și sărurile sale – E 630 .................................................................................. 9
1.6. 5’- Nucleotidele – E 634 ........................................................................................................ 9
1.7. 5’- Ribonucleotidele – E 635 ............................................................................................... 10
1.8. Clorura de sodiu ................................................................................................................... 10
1.9. Lichidele de afumare ............................................................................................................ 13
1.10. Extractul de drojdie – studiu de caz...................................................................................... 14
CAPITOLUL 2 – POTENȚIATORI DE AROMĂ SINTETICI UTILIZAȚI ÎN INDUSTRIA
CĂRNII ............................................................................................................................................ 18
2.1. Glutamatul monosodic – E 621 ................................................................................................. 18
2.2. Glutamatul monopotasic – E622 .............................................................................................. 19
2.3. Glutamatul de magneziu – E625 .............................................................................................. 20
CONCLUZII .................................................................................................................................... 21
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................. 22
2
INTRODUCERE
Potențiatorii de aromă utilizați în industria cărnii fac parte din categoria aditivilor
alimentari.
Potrivit OMS, aditivii alimentari sunt substanțe care se utilizează la prepararea unor
produse alimentare, pentru a ameliora calitatea alimentelor sau pentru a permite aplicarea
unor tehnologii avansate de prelucrare [1].
Aditivi alimentari pot reprezenta și un pericol pentru sănătate dacă sunt utilizați în
concentrații mari și nu se respectă lista aditivilor admiși.
Potențiatorii de aromă naturali se găsesc în mod natural, cum este clorura de sodiu,
sau se extrag din compuși naturali, cum sunt: glutamatul monosodic; acidul glutamic;
glutamaţii de potasiu, calciu, amoniu şi magneziu; acidul gualinic şi sărurile sale; acidul
inozinic şi sărurile sale; 5’-nucleotidele; 5’-ribonucleotidele; lichidul de afumare și
extractul de drojdei.
3
Potențiatorii de aromă sintetici nu se găsesc în mod natural, aceștia sunt sintetizați
pe cale chimică din alte substanțe chimice, de exemplu glutamatul monosodic se poate
obține și pe cale chimică din acronitril.
4
CAPITOLUL 1 – POTENȚIATORI DE AROMĂ NATURALI
UTILIZAȚI ÎN INDUSTRIA CĂRNII
Potențiatori de aromă naturali sunt aditivi utilizați pentru a sporii aroma existentă în
carne și preparatele din carne, și pentru a crește stabilitatea alimentelor.
glutamatul monosodic;
acidul glutamic;
glutamații de potasiu, calciu, amoniu și glutamatul de magneziu;
acidul gualinic și sărurile sale;
acidul inozinic și sărurile sale;
5’-nucleotidele;
5’-ribonucleotidele;
clorura de sodiu (sarea);
lichide de afumare;
extractul de drojdie.
6
Pentru dietele lipsite de NaCl, glutamatul este înlocuit cu glutamatul
de Ca, K sau amoniu [4].
Au următoarele proprietăți:
7
În industria alimentară se utilizează ca potenţiatori de aromă în diferite
preparate din carne şi ca înlocuitori de sare în cazul produselor destinate
controlului greutăţii corporale, deoarece NaCl favorizează reţinerea apei
în organism [5];
În România se recomandă glutamaţii ca potenţiatori de aromă în conserve
de carne, preparate din carne, în uleiuri şi grăsimi, conserve din fructe şi
legume, gemuri , marmelade, supe, sosuri, condimente, în doze maxime de
10g/kg [5].
Proprietăți:
8
1.5. Acidul inozinic și sărurile sale – E 630
Proprietăți:
Se găseşte sub trei forme: inozinatul disodic, dipotasic şi de calciu [5];
Se găsesc în natură în produsele de origine animală, în principal fiind
utilizat inozinatul disodic care intensifică acţiunea glutamatului monosodic
[5];
Acidul inozinic și sărurile sale sunt asemătoare acidului guanilic şi
sărurilor sale, fiind utilizaţi în sosuri, supe, conserve şi semiconserve din
carne şi peşte în doze maxime de 500 mg/kg [5].
Proprietăți:
9
la dozele adăugate, 5’-Nucleotidele nu prezintă nici un pericol, astfel că
pentru aceste produse nu este specificată doza zilnică admisibilă [4].
Proprietăți:
se utilizează ca metodă de sine stătătoare (în cazul cărnurilor puternic sărate) [7];
se utilizează ca motodă de ameliorare a capacității de conservare a cărnii și de
îmbunătățire a proprietăților senzoriale (gust, miros, textură) și a proprietăților
tehnologice (creșterea capacității de hidratare, creșterea cantității de proteine
miofibrilare solubilizate) [7].
10
Principiile biologice care stau la baza conservării cărnii prin sărare sunt:
- sarea oferă gust cărnii datorită anionului Cl- și cationului Na+, care au
capacitatea de a stimula receptorii din cavitatea bucală [7];
- gustul de sărat poate fi: foarte puțin sărat (< 2% NaCl); slab sărat (până la 3%
NaCl); potrivit de sărat (până la 3,5% NaCl); sărat (până la 4,5% NaCl);
puternic sărat (> 4,5% NaCl) [7].
11
În industria cărnii, sarea are rolul de a menține structura cărnii prin legarea
particulelor de carne, are rol antiseptic și rol de conservare, modifică culoarea cărnii și îi
conferă gust [8].
După autorul Pearson (1996) cantitatea de sare adăugată în carne trebuie să fie
cuprinsă între 0,5 și 1% [8].
Unii cercetători au indicat faptul că, atunci când nivelul de sare scade sub 2%, pot să apară
efecte negative asupra proprietăților tehnologice și mecanice ale produselor din carne [8].
Un nivel de sare de 1,5% este considerat ca fiind nivelul minim necasar pentru a
menține proprietățile produselor din carne [8].
Sarea are și efecte negative asupra organismului uman, unul din cele mai
nefavorabile fiind faptul că, conduce la creșterea tensiunii arteriale [8].
Datorită acestui fapt, în ultimi zeci de ani s-au făcut numeroase cereri din partea
consumatorilor în ceea ce privește reducerea conținutului de sodiu din alimente și în
special din produsele de carne. Cererea a intrat în atenția Comisiei europene și se va
încerca reducerea conținutului de sare [8].
12
1.9. Lichidele de afumare
Proprietăți:
13
lichidul de afumare (utilizat în preparatele din carne) și esența de fum (utilizată în
conservele de pește), trebuie să nu conțină hidrocarburi policiclice cancerigene [4].
Proprietăți:
Extractul este sucul celular concentrat obținut din drojdiile proaspete supuse
procesului de autoliză și plasmoliză. Autoliza și plasmoliza sunt procese
biochimice care scindează drojdiile și produc potențiatori de aromă și adjuvanți de
gust, formați din aminoacizi liberi, peptide, nucleotide, tiamină și hidrați de carbon
[3];
Extractele de drojdie se utilizează ca potențiatori de aromă în industria cărnii [3].
14
Tulpinile de drojdii au fost analizate prin intermediul metodelor moleculare,
metode folosite pentru tipizarea genetică a drojdiilor izolate. Capacitatea drojdiilor de a
produce compuși aromatici a fost testată în diferite medii de cultură, iar în cele din urmă, în
cârnații fermentați uscați [9].
15
Extractul de drojdie este un potențiator utilizat pentru aromă deoarece conține
proteine și aminoacizi [9].
16
Potrivit Comisiei Codex Alimentarius, principalii potenţatori de aromă aprobaţi
sunt prezentați în următorul tabel:
Tabelul nr.1.
17
CAPITOLUL 2 – POTENȚIATORI DE AROMĂ SINTETICI
UTILIZAȚI ÎN INDUSTRIA CĂRNII
glutamatul monosodic;
glutamatul monopotasic;
glutamatul de magneziu.
Proprietăți:
18
Glutamatul este solubil în apă, dar mai puţin solubil în alcool. Produsul pentru
industria alimentară trebuie să conţină minimum 98% C5 H8 NNaO4 *H2 O [4];
Are gust dulce-salin, şi îndeplinește caltăţile unui potenţiator de aromă acţionând
asupra receptorilor de gust şi tactili din cavitatea bucală [4];
Prin uscare la 130℃, glutamatul nu trebuie să piardă mai mult de 10% din masa sa.
Cantitatea de metale grele trebuie să fie de maximum 10 mg/kg [4];
În industria alimentară, glutamatul se utilizează pentru a conferi aroma de carne
sau pentru a intensifica aroma de carne în cazul hidrolizatelor vegetale, supelor,
bulionurilor, sosurilor, aromatizanţilor, conservelor de carne şi peşte [4];
Concentraţia optimă de glutamat ce trebuie adăugată variază între 0,5-1% în
funcţie de pH [4];
După FAO/OMS, doza zilnică acceptabilă pentru om este de 0,15 g/kilocorp [4];
Proprietăți:
19
2.3. Glutamatul de magneziu – E625
Proprietăți:
Glutamații sunt compuși chimici lipsiți de gust și miros caracteristic, dar prezintă
sinergism cu unele componente ale alimentelor, intensificând astfel puterea lor de
aromatizare și stimulând apetitul [11].
20
CONCLUZII
21
BIBLIOGRAFIE
22