Analiza secvenţelor mersului din punct de vedere biomecanic

1 – atacul cu talonul se realizează cu M.I sprijinit anterior:

- piciorul in unghi drept cu gamba
- genunchiul extins
- coapsa la 30° faţă de verticală
- capul, trunchiul verticale, braţul opus proiectat înainte
- bazinul realizează rotaţie anterioară 4°
2 – poziţia medie de sprijin (sprijin unilateral)
- membrul de sprijin este blocat cu şoldul şi genunchiul în hiperextensie, datorită muşchilor fesieri,
ischiogambieri, cvadriceps
- tricepsul sural, gambierul anterior, controlează mişcarea de rulare a tălpii pe sol
- capul, trunchiul, verticale
- braţele apropiate de axa corpului
- bazinul rotat foarte uşor anterior
3 – desprinderea de sol a piciorului urmează după momentul verticalei, constituind atât o fază de sprijin cât şi de
propulsie a corpului înainte şi în sus.
Propulsia se realizează prin:
- extensia şoldului, genunchiului, piciorului – intrarea în acţiune a lanţului triplei extensii; urmată de uşoară
flexie a şoldului şi genunchiului
- metatarse extinse din MTF
- trunchiul, capul verticale
- braţul homolateral uşor înapoia axului corpului, celălalt braţ înaintea axului corpului.
4 – balansarea
- piciorul în unghi drept şi uşor eversat
- flexia genunchiului cu şoldul iniţial în extensie
- înclinarea pelvisului lateral şi în jos, aproximativ 5 grade
- flexia şoldului
- extensia genunchiului, muşchii ischiogambieri blocând această extensie atunci când gamba a ajuns în poziţie
optimă pentru a ataca solul
- dorsiflexia gleznei imediat înainte de contactul călcâiului cu solul

 Deviatiile piciorului sunt cunoscute sub denumirea de picior stramb, congenital sau castigat.
 Exista patru variante de picior stramb:
 Picior equin, in care sprijinul pe sol se face pe antepicior;
 Picior talus, in care sprijinul se face pe calcai;
 Piciorul varus, in care sprijinul se face pe marginea externa a piciorului, fata plantara a acestuia privind
inauntru, supinatie;
 Piciorul valgus, in care sprijinul se face pe marginea interna a piciorului, fata plantara privind in afara, pronatie.
 De obicei piciorul stramb, in special congenital segaseste rar intr-una din aceste variante, ele fiind asociate, cel
mai frecvent existand piciorul stramb congenital varus-equin.
 Piciorul plat, in care sprijinul se face pe marginea interna a piciorului. Calcaneul este deviat in valgus;
antepiciorul este in pronatie si abductie; degetele sunt rasfirate in „evantai”, apare un al treilea punct de
sprijinanterior sub capul celui deal treilea metatarsian.
 Piciorul caus: are degetele retractate in „ghiara”; apar durioame la nivelul capetelor primului si celui de al
cincilea metatars. Toate aceste deviatii ale piciorului atrag dupa sine modificari imortante ale mersului normal.
 In maladia Kohler, pacientul calca pe marginea externa a piciorului, mersul normal fiind foarte dureros.
 Paralizia totala muschilor unui picior face ca mersul si statica sa fie greu de executat.
Examinarea mersului este obligatorie intr-o serie de afectiuni neurologice, uneori acest examen si observatia
simpla putand permite emiterea unui diagnostic

Muschi ce intervin in biomecanica mersului

1. Psoas iliacus- intervine la sfârşitul primului dublu sprijin, limitând tendinţa de extensie marcată a
şoldului prin contracţie izotonică excentrică;
-participă la al doilea sprijin unilateral, realizând propulsia coapsei
 2. Croitor (sartorius)- primul dublu sprijin: împreună cu dreptul intern şi semitendinosul se opune
accentuării valgusului fiziologic, stabilizând articulaţia genunchiului;- la sfârşitul celui de-al doilea dublu sprijin
unilateral: limitează extensia genunchiului şi acţionează sinergic cu muşchiul iliac în flexia şoldului. Este rotator
extern al şoldului. Mişcare maximă în momentul atacului cu talonul
3. Tensor al fasciei lata- primul dublu sprijin: participă la acţiunea stabilizatoare a bazinului, mai ales în
raport cu tibia, deoarece este biarticular;
-primul sprijin unilateral: asigură echilibrul lateral al bazinului, împreună cu fesierii mic şi mijlociu
-al doilea sprijin unilateral: asigură echilibrul lateral al coapsei, fiind antagonistul adductorilor; menţine coapsa
în echilibru.
În absenţa acţiunii sale predomină intervenţia rotatorilor externi în momentul atacului cu talonul.
4. Fesier mijlociu- primul dublu sprijin: stabilizează lateral bazinul, împiedicând prin contracţie izotonică
excentrică înclinarea bazinului de partea opusă;- primul sprijin unilateral: asigură împreună cu muşchiul tensor
al fasciei lata echilibrul lateral al bazinului
5. Fesier mic- primul dublu sprijin: se contractă în tot acest timp şi iniţiază rotaţia externă a bazinului
participând la stabilizarea laterală a acestuia- primul sprijin unilateral oscilat: se contractă în tot acest timp,
producând rotaţia bazinului în raport cu femurul (relativ fix). Se relaxează înainte ca membrul inferior opus să
realizeze atacul cu talonul.
6. Adductorii- primul sprijin unilateral momentul verticalei: intră în acţiune la sfârşitul acestei faze, când
încetează activitatea abductorilor;- al doilea dublu sprijin: produc rotaţia internă a bazinului şi reduc flexia
şoldului- al doilea sprijin unilateral: stabilizează lateral şoldul, fiind antagoniştii tensorului fasciei lata. La
sfârşitul fazei de oscilaţie, reglează unghiul de atac la sol, evitând rotaţia externă.
7. Dreptul femural- primul dublu sprijin: stabilizează genunchiul, opunându-se accentuării valgusului
fiziologic;- al doilea dublu sprijin: iniţiază rotaţia internă a bazinului şi flexia şoldului;- al doilea sprijin
unilateral: se contractă împreună cu croitorul
8. Rotatorii externi- intervin în timpul primului sprijin unilateral, momentul verticalei
9. Ischiogambieri- primul dublu sprijin: limitează extensia genunchiului, în momentul atacului cu talonul-
al doilea dublu sprijin unilateral: porţiunea scurtă a bicepsului (singurul muşchi monoarticular din grup)
controlează calitatea şi amplitudinea flexiei genunchiului; porţiunea lungă şi ceilalţi muşchi se contractă tardiv,
înaintea atacului cu talonul
10. Cvadriceps- primul dublu sprijin: în timpul atacului cu talonul, sub influenţa greutăţii corporale,
genunchiul tinde să se flecteze, mişcare contracarată de muşchiul cvadriceps astfel:1. vaştii monoarticulari se
contractă rapid izotonic concentric2. dreptul anterior, biarticular acţionează ca o chingă, diminuând flexia
genunchiului şi şoldului;- primul sprijin unilateral: cvadricepsul se contractă parţial, deoarece stabilitatea
genunchiului este asigurată mai ales de tricepsul sural- al doilea dublu sprijin: dreptul anterior şi cruralul se
contractă pentru a limita flexia genunchiului la sfârşitul acestui timp- al doilea sprijin unilateral: dreptul anterior
amplifică flexia şoldului
11. Tibial anterior- primul dublu sprijin: limitează extensia piciorului pe sol, prin contracţia izotonică
excentrică;- al doilea dublu sprijin: acţionează la sfârşitul acestui timp, pregătind ridicarea vârfului piciorului- al
doilea sprijin unilateral: se contractă izotonic, concentric, acţiune care se opune celei din primul dublu sprijin
12. Triceps sural- primul dublu sprijin: solearul se contractă la sfârşitul acestui timp, când piciorul este în
contact complet cu solul, stabilizând genunchiul;- primul sprijin unilateral: se opun flexiei gambei prin contracţie
izotonică, excentrică; solidarizează gamba de picior, permiţând ridicarea talonului printr-o contracţie aproape
izometrică;- al doilea dublu sprijin: solidarizează gamba de picior şi prin contracţie izotonică puternică realizează
extensia piciorului până la 15°
13. Tibial posterior- primul dublu sprijin: se contractă imediat ce talonul ia contact cu solul, stabilizând
lateral piciorul; ulterior execută o contracţie excentrică antivalgus, care transferă greutatea corpului pe marginea
externă a piciorului;- primul sprijin unilateral, momentul verticalei: se contractă aproape de sfârşitul acestei faze,
menţinând echilibrul medial al piciorului
14. Peronier lung- primul sprijin unilateral: acţionează ca antagonist al tibialului posterior, ridicând
marginea externă a piciorului;- al doilea dublu sprijin ridică marginea externă a piciorului acţionând ca antagonist
al tricepsului sural, care realizează inversia
15. Flexor comun al degetelor- primul sprijin unilateral: acţionează ca sinergist al tricepsului sural, aplicând
degetele pe sol printr-o contracţie izotonică excentrică; al doilea dublu sprijin: solidarizează gamba de picior
16. Flexor scurt al halucelui- se contractă la sfârşitul dublului sprijin pentru a menţine halucele pe sol, când
talonul este ridicat de triceps
17. Lungul flexor al halucelui- primul sprijin unilateral: acţionează ca şi tricepsul sural- al doilea dublu
sprijin: solidarizează gamba de picior