2013 Studiu Clasa A IX A Final PDF

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ
CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
Studiu CMBRAE/CMBAP
Martie - Iunie 2013
Ministerul Educaţiei Naționale
Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti

CENTRUL LOGOPEDIC INTERŞCOLAR - BUCUREŞTI
CLASA a IX-a
între gimnaziu si liceu
Studiu CMBRAE/CMBAP
Martie- Iunie 2013
Pag 2
www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

office.cmbrae@rdsmail.ro Bucureşti, sectorul 2 Telefon :021.23.23.071; 031.805.31.90

CUPRINS:
1. Introducere ............................................................................................................................................................. 4
2. Metodologia studiului ............................................................................................................................................ 4
3. Analiza şi interpretarea rezultatelor....................................................................................................................... 6
3.1. Continuarea studiilor după absolvirea clasei a VIII-a .......................................................................................... 6
3.2. Informarea despre includerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial, măsură prevăzută în Legea
Educaţiei 1/2012......................................................................................................................................................... 7
3.3. Surse de informare .............................................................................................................................................. 7
3.4. Acord cu privire la trecerea clasei a IX-a din învăţământul liceal în învăţământul gimnazial ............................. 8
3.5. Avantajele aplicării acestei măsuri, în cazul acordului cu referire la trecerea clasei a IX-a din învăţământul
liceal în învăţământul gimnazial. ................................................................................................................................ 9
3.6. Motivele/ cauzele dezacordului trecerii clasei a IX-a din învăţământul liceal în învăţământul gimnazial ........ 11
4. Concluzii................................................................................................................................................................ 27
5. Anexe .................................................................................................................................................................... 29
5.1. Clasa a IX-a între gimnaziu şi liceu - Elevi .......................................................................................................... 29
5.2. Clasa a IX-a între gimnaziu şi liceu – Părinţi ...................................................................................................... 33
5.3. Clasa a IX-a între gimnaziu şi liceu – Profesori .................................................................................................. 38
5.4 Exportul chestionarelor on-line .............................................................................................................................. 41
Pag 3


1. Introducere
Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de Asistenţă
Psihopegagogică Bucureşti (CMBRAE/ CMBAP) a organizat un studiu cu privire la investigarea opiniilor faţă de
introducerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial. Răspunsurile oferite de participanţii la studiu, actori importanţi în
domeniul educaţional ne ajută în conturarea unor opinii fundamentate ştiinţific referitoare la includerea clasei a
IX-a în învăţământul gimnazial, măsură prevăzută de Legea Educaţiei 1/2012.
2. Metodologia studiului
„Clasa a IX-a între gimnaziu şi liceu” se alătură temelor studiilor anterioare iniţiate şi realizate de
CMBRAE/CMBAP: opţiunile şcolare ale elevilor de clasa a VIII-a şi a XII-a, influenţa TV şi a computerului asupra
învăţării elevilor, motivaţia pentru învăţare, agresivitatea şi violenţa în şcoală, prevenirea abandonului şcolar,
calitatea serviciilor de consiliere şi orientare, calitatea relaţiei elevi- profesori, percepţia valorilor de către
adolescenţi etc. din 2000 şi până în prezent.
Scopul acestui studiu este de a analiza datele obţinute pentru a putea participa la luarea unei decizii pe baza
opiniilor celor care vor beneficia de această măsură de politică educaţională, respectiv elevii, părinţii şi cadrele
didactice. Astfel chestionarele elaborate au vizat opiniile curente ale categoriilor investigate despre cuprinderea
clasei a IX-a în ciclul gimnazial.
Obiectivele studiului
• Investigarea opiniilor celor trei categorii de respondenţi cu privire la continuarea studiilor elevilor după
finalizarea clasei a VIII-a şi a familiarizării acestora cu privire la includerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial,
măsură prevăzută în Legea Educaţiei 1/2012
• Determinarea gradului de informare şi a surselor de informare pentru fiecare grup ţintă investigat
referitor la cuprinderea clasei A IX-a în ciclul gimnazial
• Identificarea acordului/ dezacordului referitor la trecerea clasei a IX-a din ciclul liceal în ciclul gimnazial
• Explorarea avantajelor de care ar beneficia elevii în cazul aplicării măsurii referitor la acordul trecerii
clasei a IX-a din învăţământul liceal în învăţământul gimnazial
• Conştientizarea motivelor/ cauzelor care determină opiniile cu privire la dezacordul exprimat
• Clarificarea concluziilor elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice participante la studiu
Etapele studiului
• Formarea echipei de lucru
• Documentarea pe tematica instrumentelor de analiză şi a subiectului
• Elaborarea instrumentelor (3 chestionare)
• Stabilirea eşantionului (şcoli şi licee din fiecare sector, care au clasa a VI-a, număr de elevi de clasa a VI-
a, număr de părinţi ai elevilor de clasa a VI-a implicaţi în studiu, cadre didactice care predau la clasa a
VI-a)
• Aplicarea chestionarelor adresate elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice prin reţeaua de orientare şi
consiliere de la nivelul CMBRAE/CMBAP
• Utilizarea site-ului profesional de investigaţie sociologică www.surveymonkey.com (prin amabilitatea
Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti) pentru culegerea răspunsurilor participanţilor la
studiu. Precizăm că în acest context, utilizarea acestui instrument de culegere a datelor poate constitui
şi un impediment din perspectiva unei anumite selecţii a respondneţilor, respectiv persoanele care
deţin abilităţi de bază IT.
• Prelucrarea primară a răspunsurilor şi reprezentarea grafică oferită de platforma on-line
www.surveymonkey.com
Pag 4


• Analiza şi interpretarea datelor din perspectiva formulării concluziilor respondenţilor importante pentru
fundamentarea ştiinţifică a măsurii iniţiate de Legea Educaţiei 1/2012 cu privire la trecerea clasei a IX-a
din învăţământul liceal la gimnaziu
• Redactarea raportului final
Volumul eşantionului: 623 de persoane în total
• 298 de elevi de clasa a VI-a
• 195 de părinţi ai aceloraşi elevi de clasa a VI-a
• 130 de cadre didactice de orice specialitate şi diriginţi care desfăşoară activitatea didactică cu
precădere la elevii claselor a VI-a
Tipul eşantionului: stratificat, aleatoriu, pas statistic de 2.
Criterii de stratificare: 3 grupe de studiu, şcoli şi licee din fiecare dintre cele 6 sectoare ale Bucureştiului
Eşantionare: selecţia unui număr egal de şcoli şi licee din cele 6 sectoare, şi anume cele care au cabinet de
asistenţă psihopedagogică.
Completarea chestionarelor s-a realizat electronic, în perioada 8 martie- 8 mai 2013 prin accesarea următoarelor link-
uri pentru fiecare categorie din grupul ţintă investigat, respectiv:
• Elevi- https://www.surveymonkey.com/s/clasa_IX_elevi
• Părinţi- https://www.surveymonkey.com/s/clasa_IX_parinti
• Cadre didactice- https://www.surveymonkey.com/s/clasa_IX_profesori
Unităţi şcolare cuprinse în eşantion se prezintă după cum urmează în tabelul de mai jos:
Sectorul 1 Sectorul 2 Sectorul 3
1. Liceul Teoretic Jean Monnet 1. Şcoala Centrală 1. Liceul Bilingv Decebal
2. Liceul Teoretic Ion Neculce 2. Colegiul Naţional Spiru Haret 2. Şcoala Gimnazială Nr.80
3. Liceul Teoretic Alexandru 3. Liceul Teoretic Ady Endre 3. Şcoala Gimnazială Nr.200
Vlahuţă 4. Liceul Tehnologic Sfântul Pantelimon 4. Şcoala Gimnazială Nr.195
4. Liceul Teoretic Nicolae Iorga 5. Şcoala Gimnazială nr.24 5. Şcoala Gimnazială Nr.55
5. Şcoala Gimnazială Herăstrău 6. Şcoala Gimnazială nr.85 6. Şcoala Gimnazială Nr.149
6. Şcoala Gimnazială Uruguay 7. Şcoala Gimnazială Nr.46 7. Şcoala Gimnazială Barbu
7. Şcoala Gimnazială Nr.179 8. Şcoala Gimnazială Nr.31 Delavrancea
8. Şcoala Gimnazială Nr.181 9. Şcoala Gimnazială Petre Ghelmez 8. Şcoala Gimnazială Nr.84
9. Şcoala Gimnazială Nr.192 10. Şcoala Gimnazială Nr.4 9. Şcoala Gimnazială Mexic
10. Şcoala Gimnazială Nr.118 10. Şcoala Gimnazială Nr.92
Sectorul 4 Sectorul 5 Sectorul 6
1. Şcoala Gimnazială George 1. Liceul Teoretic Dimitrie Bolintineanu 1. Liceul Teoretic Eugen Lovinescu
Bacovia 2. Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr 2. Şcoala Gimnazială Nr.153
2. Şcoala Gimnazială Nr.194 3. Liceul Teoretic Ion Barbu 3. Şcoala Gimnazială Sf.Andrei
3. Şcoala Gimnazială George 4. Liceul Teoretic Ştefan Odobleja 4. Şcoala Gimnazială Nr.59
Topârceanu 5. Şcoala Gimnazială Nr.150 5. Şcoala Gimnazială Nr.163
4. Şcoala Gimnazială Emil Racoviţă 6. Şcoala Gimnazială Principesa 6. Şcoala Gimnazială Nr.169
5. Şcoala Gimnazială Nr.133 Margareta 7. Şcoala Gimnazială Nr.279
6. Şcoala Gimnazială Ienăchiţă 7. Şcoala Generală Nr.280 8. Şcoala Gimnazială Nr.157
Văcărescu 8. Şcoala Gimnazială Nr.135 9. Şcoala Gimnazială Nr.117
7. Şcoala Gimnazială Nr.189 9. Şcoala Gimnazială Mircea 10. Şcoala Gimnazială Nr.156
8. Şcoala Gimnazială Ionel Sântimbreanu
Teodoreanu 10. Şcoala Gimnazială Nr.128
9. Şcoala Gimnazială Nr.113
10. Şcoala Gimnazială Nr.79
Pag 5


3. Analiza şi interpretarea rezultatelor

3.1. Continuarea studiilor după absolvirea clasei a VIII-a
La primul item din chestionarele administrate, elevii şi părinţii au avut de încercuit o singură variantă de răspuns
referitoare la alegerea cu privire la continuarea studiilor după clasa a VIII-a. Aşa cum reiese din cele două
grafice de mai jos, atât părinţii (fig.2- 99,5%) cât şi elevii (fig.1- 93,3%) valorizează educaţia şi continuarea
studiilor după finalizarea clasei a VIII-a, exprimând mai mult de 90% pentru DA. Se observă diferenţe
nesemnificative între opiniile părinţilor, elevilor şi cadrelor didactice, deşi părinţii sunt mai tranşanţi comparativ
cu elevii în ceea ce priveşte continuarea studiilor. De asemenea, cadrele didactice, la acest item cu răspuns
dihotomic, şi-au manifestat opinia în mod categoric către preferinţa pentru continuarea studiilor după
finalizarea clasei a VIII-a. (fig.3- 96,2%)
NU NU ŞTIU
4,0% 2,7%
DA
93,3%
Fig. 1. Elevi
NU ŞTIU NU
0,0% 0,5%
DA
99,5%
Fig. 2. Părinţi
NU
3,8%
DA
96,2%
Fig. 3. Cadre didactice

Pag 6


3.2. Informarea despre includerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial, măsură

prevăzută în Legea Educaţiei 1/2012
93,0% 94,4%
7,0% 5,6%
Nu Da Nu Da
Elevi Părinţi
Fig. 4. Gradul de informare despre includerea clasei a IX-a/ elevi şi părinţi
Acest item investigează la nivelul elevilor şi părinţilor gradul de informare despre includerea clasei a IX-a în
învăţământul gimnazial. Părinţii se consideră mai informaţi decât elevii cu o diferenţă nesemnificativă din punct
de vedere statistic (1,4%). Se constată un nivel foarte bun, peste 90%, în ceea ce priveşte informaţiile pe care
elevii şi părinţii le-au primit, fie în cadrul şcolii, din mass media sau din reţeaua de contacte personale. Gradul
de informare creează plus valoare şi stabilitate în luarea unei mai bune decizii.
În opinia cadrelor didactice, din punct de vedere al dezvoltării psihosomatice a elevilor, includerea clasei a IX-a
în învăţământul gimnazial este considerată inoportună în marea majoritate a cazurilor (70,8%). Numai 21,5%
din respondenţi apreciază că elevii sunt pregătiţi din punct de vedere psihosomatic. Aproape 8% din profesori
exprimă o atitudine incertă faţă de această iniţiativă raportată la dezvoltarea psihosomatică a elevilor.
70,8%
21,5%
7,7%
Da Nu Nu ştiu
Fig. 5. Cadre didactice/ Includerea clasei a IX-a în Î gimanzial- dezvoltarea psihosomatică a elevilor
3.3. Surse de informare

Aşa cum reiese din graficul de mai jos, sursele de informare cele mai importante pentru elevi în ceea ce priveşte
includerea clasei a IX-a sunt din cadrul şcolii (62,9%): de la profesorul diriginte, de la profesorul consilier sau de
la alte cadre didactice din şcoală. Mass media ocupă locul imediat (45,7%), urmat îndeaproape de părinţi
(42,5%). Grupul de relaţii personale, prietenii şi cunoştinţele cuprinde 10.4% din respondenţi, iar Internetul
numai a patra poziţie, cu 8,2%.
Pag 7


şcoală 62,9%
părinţi 42,5%
prieteni, cunoştinţe 10,4%
mass media 45,7%
Internet 8,2%
alte surse 0,71%
Fig. 6. Surse de informare/ elevi
În cazul părinţilor, şcoala deţine locul al doilea (65,4%) faţă de mass media care se află în top (70.9%). La şcoală,
importante sunt considerate şedinţele cu părinţii, consultaţiile oferite de alte cadre didactice din şcoală. Părinţii
au aflat informaţii şi de la copiii lor (13,7%), reţeaua personală de cunoştinţe şi prieteni (9,9%). Internetul are
un dublu procent, în cazul părinţilor comparativ cu elevii (19,2%).
De la şcoală 65,4%
Cunoştinţe, prieteni 9,9%
Mass media 70,9%
Internet 19,2%
De la copilul dvs. 13,7%
Alte surse 2,7%
Fig. 7. Surse de informare/ părinţi
3.4. Acord cu privire la trecerea clasei a IX-a din învăţământul liceal în învăţământul
gimnazial
Atât elevii, cât şi părinţii, mai mult de 65% exprimă opinii categorice cu privire la dezacordul faţă de trecerea
clasei a IX-a din învăţământul liceal în învăţământul gimnazial. Un sfert din respondenţi, 26,2% părinţi şi 30,5%
elevi consideră că sunt de acord cu introducerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial. Numărul indecişilor,
pentru categoriile investigate, variază între 4-5%.
elevi
30,5% părinţi
da 26,2%
65,4%
nu 68,2%
4,0%
nu ştiu 5,6%
Fig. 8. Acordul elevilor şi părinţilor/ clasa a IX-a în învăţământul gimnazial

Pag 8


3.5. Avantajele aplicării acestei măsuri, în cazul acordului cu referire la trecerea

clasei a IX-a din învăţământul liceal în învăţământul gimnazial.
Respondenţii elevi la această categorie sunt cei care şi-au exprimat acordul faţă de trecerea clasei a IX-a din
învăţământul liceal în învăţământul gimnazial, respectiv mai puţin de jumătate din eşantionul total al elevilor.
Cele mai importante trei avantaje bifate de elevii care au participat la studiu se înscriu în 85,60% din cazuri
pentru participarea încă un an într-un mediu familiar, cunoscut, care creează astfel o atmosferă confortabilă
pentru învăţare şi lipsită de stresul de adaptare. Elevii sunt de acord că acest aspect, respectiv păstrarea sau
menţinerea spaţiului şcolar, a relaţiilor cu colegii de la începutul gimnaziului contribuie în mod pozitiv la
maturizare şi la o escaladare mai puţin “agresivă” în ceea ce priveşte trecerea de la gimnaziu la liceu.
De asemenea, peste jumătate din respondenţi, respectiv 59,20% consideră că la finalul clasei a IX-a, dacă ar fi
aplicată măsura, ar fi mai pregătiţi pentru susţinerea examenului de admitere în liceu şi totodată, 39,20%
apreciază că ar fi mai “conştienţi”, ar alege cu mai mult discernământ filiera/profilul pentru care optează în
dezvoltarea carierei. Un avantaj important menţionat de 36,80% dintre elevi se referă la faptul că rezultatele la
învăţătură nu ar fluctua foarte mult, deoarece clasa a IX-a nu ar constitui o schimbare majoră în traseul
educaţional. Elevii remarcă o oarecare stabilitate şi siguranţă deoarece “drumul spre şcoală” ar rămâne acelaşi
încă un an (23,20%). În acelaşi timp, 11,20% dintre elevi consideră că dacă nu ar accesa liceul după finalizarea
clasei a IX-a ar rămâne cu mai multe achiziţii de cultură generală şi „soft skills” (comunicare, responsabilitate)
importante pentru dezvoltarea personală. Pe acelaşi palier procentual, respectiv 8,80%, elevii evaluează
avantajele acestei măsuri, pe de o parte, după absolvirea clasei a IX-a, din perspectiva obţinerii unui certificat
de absolvire util pentru o posibilă integrare pe piața muncii (angaja re mai devreme, existenţa suportului pentru
familie). Pe de altă parte, conform Art.30 alin. (3) din Legea Educației Naționale ar putea finaliza, până la vârsta
de 18 ani, cel puțin un program de pregătire profesională care ar permite dobândirea unei calificări
corespunzătoare “Cadrului Național al Calificărilor” şi angajarea ulterioară pe un post specific acestei calificări.
Fig. 9. Opinii ale elevilor cu privire la avantajele trecerii clasei a IX-a din Î liceal în Î gimnazial
În cazul părinţilor care şi-au exprimat acordul pentru introducerea clasei a IX-a la gimnaziu, în topul celor trei
avantaje se situează: menţinerea într-un mediu familiar, securizant, ca spaţiu şi relaţii sociale (76,36%), mai
buna pregătire pentru susţinerea examenului de admitere la liceu (67,27%) şi mai mult discernământ în
alegerea filierei/profilului liceului pe care-l vor urma (63,64%). Efecte benefice mai sunt sesizate de către părinţi
în ceea ce priveşte: siguranţa drumului către şcoală care ar rămâne aceeaşi (36,36%), rezultatele la învăţătură
nu ar fi afectate de schimbările cauzate de efortul de adaptare la un nou ciclu de învăţământ (23,64%). Se
Pag 9
constată valori aproximativ asemănătoare cu ale elevilor referitoare la obţinerea unui certificat de absolvire util


pe piaţa muncii, furnizarea suportului pentru familie (10,91%) şi existenţa unui nivel de achiziţii mai bun după
finalizarea clasei a IX-a (10,91%). Un procent de 7,27% din părinţi apreciază că dacă elevii nu merg la liceu, după
absolvirea clasei a IX-a, pot să obţină o calificare profesională până la 18 ani.
Fig. 10. Opinii ale părinţilor cu privire la avantajele trecerii clasei a IX-a din Î liceal în Î gimnazial
Referitor la trecerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial, în opinia cadrelor didactice, pe primele trei locuri se
listează următoarele avantaje: rămânerea într-un mediu familiar (42,31%), alegerea cu mai mult discernământ a
traseului educaţional viitor (30,77%) şi rămânerea în acelaşi spaţiu din unitatea şcolară unde învaţă elevii din
mediul rural, evitarea navetei şi a internatului (30,77%). Profesorii, în proporţie de 30%, consideră că elevii ar
obţine certificatul de absolvire pentru integrarea pe piaţa muncii şi astfel ar putea fi un suport pentru familie.
De asemenea, elevii ar fi mai pregătiţi cognitiv şi emoţional pentru susţinerea examenului de admitere în liceu
(25,38%), cât şi probabil s-ar constata creşterea ratei numărului elevilor din învăţământul obligatoriu (25,38%).
Rezultatele la învăţătură s-ar menţine probabil la acelaşi nivel, iar sentimentul de siguranţă datorat păstrării
aceleiaşi şcoli se încadrează în 20%, pentru ambele situaţii. Pe ultima poziţie (19,23%) se regăseşte nivelul
achiziţiilor crescut al culturii generale, al dezvoltării personale (abilităţi şi atitudini).
Pag 10


Fig. 11. Opinii ale profesorilor cu privire la avantajele trecerii clasei a IX-a din Î liceal în Î gimnazial
3.6. Motivele/ cauzele dezacordului trecerii clasei a IX-a din învăţământul liceal în
învăţământul gimnazial
În opinia elevilor, cele mai importante trei motive sunt considerate: lipsa oricărui avantaj în ceea ce priveşte
rămânerea încă un an la gimnaziu, pentru peste jumătate din respondenţi (52,56%). Poziţia a doua cu acelaşi
procent, de 38,60%, în ierarhia realizată de elevi este ocupată de: prezenţa colegilor noi şi insuficienţa claselor,
laboratoarelor, materialelor necesare includerii clasei a IX-a în gimnaziu. Alţi factori de disconfort care contează
în tabloul descriptiv al motivelor dezacordului exprimat de elevi sunt: prezenţa noilor profesori (35,35%),
incertitudini legate de noile materii, modalităţile de evaluare, numărul de ore/ pe zi/ pe săptămână (31,63%),
cine anume va derula activităţile de predare-învăţare-evaluare, profesorii de gimnaziu sau profesorii de liceu
(28,84%).
Este un inconvenient legat de percepţia elevilor de către părinţi, ca persoane mai mature (20,93%). Aproape un
sfert din respondenţi (20%) cred că “vor fi prea mari pentru a rămâne în aceeaşi şcoală cu bobocii de clasă
pregătitoare”. Pe de altă parte, există un alt pericol, apreciat de elevi în proporţie de 7,44%, tentaţia de a nu
mai merge la liceu, de a nu continua studiile, deoarece se consideră “pregătiţi pentru muncă”, “au deja 1o
clase”.
Pag 11


Fig. 12. Cauze/ motive în opinia elevilor- dezacordul introducerii clasei a IX-a în Î gimnazial
Părinţii (54,42%), ca şi elevii invocă pe prima poziţie lipsa oricărui avantaj pentru rămânerea încă a unui an la
gimnaziu, prin introducerea clasei a IX-a. Pe poziţia a doua (51,70%) este menţionată lipsa claselor,
laboratoarelor, materialelor didactice necesare introducerii clasei a IX-a în cadrul gimnaziului. Poziţia a treia
(46,26%) se referă la dificultatea legată de cine anume va preda: profesorii de gimnaziu sau profesorii de liceu.
Varianta de răspuns “Intrarea la liceu îl va ajuta pe copilul meu să se maturizeze ” (38,10%), ca motiv pentru
respingerea introducerii clasei a IX-a la gimnaziu, probabil că este aleasă de părinţi din dorinţa inconştientă a
acestora de a “întârzia” procesul obţinerii independenţei şi câştigării autonomiei personale care din punct de
vedere al procesului psihologic implică atât succese, cât şi eşecuri.
O barieră subliniată de părinţi (37,41%) se referă la faptul că aceştia consideră că nu este binevenită trecerea la
viaţa de licean, încă din clasa a IX-a. Îngrijorarea părinţilor mai precizează şi aspecte (32,65%) legate de ce
materii vor fi, câte ore, cum vor fi evaluaţi. Dacă elevii subliniau ca importante relaţiile sociale (colegii,
profesorii), pentru părinţi, noii colegi (11,56%) şi noii profesori (10,58%) nu sunt consideraţi factori de stres, în
consecinţă aleg pe ultimele locuri, ca motive ale dezacordului. Şi părinţii, asemenea elevilor, remarcă acea
percepţie de elevi mai mari care nu pot convieţui cu bobocii din clasele primare, la liceu (12,24%), cât şi o
oarecare autosuficienţa referitoare la continuarea parcursului educaţional (8,16%).
Pag 12


Fig. 13. Cauze/ motive în opinia părinţilor- dezacordul introducerii clasei a IX-a în ciclul gimnazial
În figura 14 sunt prezentate motivele, în opinia cadrelor didactice investigate, care susţin dezacordul
introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial.
Profesorii (53,08%) apreciază ca principal motiv absenţa, insuficienţa infrastructurii necesare, urmat de climatul
creat în şcoală a elevilor de liceu (“elevii ar fi prea mari”) cu “bobocii” din clasa pregătitoare (43,08%). 40% din
profesorii din eşantion consideră drept motive: lipsa unui plan-cadru de învăţământ pentru clasa a IX-a din
gimnaziu, cât şi incompatibilitatea dintre dezvoltarea emoţional-afectivă, cognitivă şi socială şi trecerea la “viaţa
de licean”. 36.15% consideră ca o cauză importantă faptul că nu se ştie cine va preda la clasa a IX-a, profesorii
de gimnaziu sau profesorii de liceu. 35,38% dintre profesori nu identifică nici un avantaj pentru rămânerea
elevilor încă un an la gimnaziu.
Posibila apariţia a autosuficenţei în rândul elevilor este sesizată ca fiind un motiv pentru dezacordul faţă de
introducerea clasei a IX-a la gimnaziu de un sfert din profesorii respondenţi.
Totodată, profesorii extind aria de analiză asupra cauzelor prin bifarea inexistenţei unor măsuri viabile în
privinţa facilitării migrării personalului didactic în zonele rurale (23,83%), cât şi conştientizarea necesităţii
organizării şi parcurgerii unor cursuri de formare destinate cadrelor didactice pentru a preda la clasa a IX-a, din
perspectiva asigurării calităţii actului de predare-învăţare-evaluare (17,69%).
Pag 13


Fig. 14. Cauze/ motive în opinia profesorilor- dezacordul introducerii clasei a IX-a în Î gimnazial
O decizie informată presupune cunoaşterea situaţiilor concrete, dar şi suport din partea persoanelor
semnificative prezente în viaţa acestora. În proporţie de 76,85%, elevii de clasa a VI-a declară că s-au consultat
cu părinţii în legătură cu posibilitatea de a rămâne şi în clasa a IX-a în cadrul gimnaziului, iar 23,15% afirmă că
nu au discutat cu părinţii despre această măsură.
Fig. 15 Consultarea elevilor cu părinţii

Te-ai consultat cu părinţii în legătură cu posibilitatea de a rămâne şi în clasa a IX-a în cadrul gimaziului?
Investigarea opiniilor părinţilor asupra cunoaşterii de către copiii acestora asupra posibilităţii de a rămâne şi în
clasa a IX-a în cadrul gimnaziului relevă relaţiile de comunicare dintre cei doi actori. 92, 31% dintre părinţi
consideră că opţiunea sau posibilitatea de a finaliza gimnaziul cu clasa a IX-a este cunoscută de copiii lor, în timp
ce 5,64% afirmă că proprii copii nu ştiu despre această posibilitate.
Fig. 16. Posibilitatea de rămâne în clasa a IX-a, la gimnaziu/ Opiniile părinţilor
Pornind de la răspunsurile afirmative asupra posibilităţii de a rămâne în clasa a IX-a la gimnaziu, părinţii au
Pag 14
oportunitatea de a empatiza la acest item „Dacă ştie care credeţi că ar fi opţiunea lui?” Mai mult de 60%
consideră că elevii, copiii părinţilor investigaţi ar alege să acceseze clasa a IX-a în cadrul liceului, iar 27,18% să

meargă în clasa a IX-a în cadrul gimnaziului, dacă se va organiza în acest mod. 8,72% consideră poziţia lor din
perspectiva copilului că nu ştiu ce ar face în această situaţie.
Fig. 17. Dacă ştie, care credeţi că ar fi opţiune lui?
Un item („Dacă te-ai consultat cu părinţii care crezi că ar fi opţiunea acestora?”) din cadrul chestionarului invită
elevii la utilizarea abilităţii de a empatiza cu proprii părinţi în ceea ce priveşte opţiunea pentru cuprinderea sau
nu a clasei a IX-a ăn ciclul gimazial. În figura 18, de mai jos, elevii cred că părinţii optează mai degrabă pentru ca
aceştia să meargă în clasa a IX-a la liceu (63,09%), faţă de 18,46% care-şi exprimă părerea de a rămâne şi în
clasa a IX-a la gimanziu. Se remarcă un procent de aproape 20% dintre elevii chestionaţi care consideră că
părinţii lor sunt nehotărâţi, în urma consultărilor cu aceştia.
Fig. 18. Opinii ale părinţii din perspectiva elevilor, în urma consultării cu aceştia
Pe baza investigării anterioare a următoarelor aspecte: sursele de informare, interesul pentru continuarea
studiilor, avantajele şi motivele trecerii sau rămânerii clasei a IX-a la gimnaziu, elevii sunt solicitaţi să-şi exprime
în mod tranşant opţiunea cea mai potrivită, din punctul lor de vedere. Pe baza încercuirii numai a unei variante
de răspuns, 68,46% dintre elevi conchid că doresc să meargă în clasa a IX-a la liceu, 26,51%- vor să rămână în
clasa a IX-a la gimnaziu, iar 5,03% nu au luat încă decizia, nu ştiu ce să facă.
Pag 15
Fig. 19. Opiniile elevilor cu privire la opţiunea rămânerii în clasa a IX-a la gimanziu/ la liceu

Şi în opinia părinţilor, în ceea ce priveşte cea mai potrivită decizie pentru copiii acestora, în funcţie de
dezvoltarea lor fizică şi psihică, opţiunea înclină în favoarea accesării clasei a IX-a la liceu (70,26%). Sunt un
sfert de părinţi care consideră că elevii pot să rămână şi în clasa a IX-a la gimnaziu (25,13%). Un procent
nesemnificativ dintre părinţi afirmă că nu ştiu ce decizie să ia (4,62%).
Fig. 20. Opiniile părinţilor cu privire la opţiunea rămânerii în clasa a IX-a la gimanziu/ la liceu
Informarea elevilor asupra posibilităţii continuării clasei a IX-a în cadrul gimnaziului este evaluată şi la nivelul
cadrelor didactice care cred că elevii sunt informaţi în proporţie de 67,69%, aproape un sfert consideră că nu
deţin informaţii (22,31%), iar 10% dintre profesori nu ştiu dacă elevii sunt informaţi. În urma clarifcării gradului
de informare al elevilor, profesorii cred că opţiunea celor mai mulţi dintre ei, este de a merge în clasa a IX-a la
liceu (62,31%), 16,15% să acceseze clasa a IX-a la gimnaziu, iar 21,54% nu ştiu ce opţiuni pot avea elevii, aşa
cum se relevă în fig.22.
Fig. 21. Opiniile cadrelor didactice asupra nivelului de informare a elevilor despre posbilitatea continuării clasei
a IX-a în cadrul gimnaziului
Fig. 22. Opiniile cadrelor didactice cu privire la opţiunea elevilor, în măsura în care sunt informaţi
În rândul cadrelor didactice, se schimbă registrul adresabilităţii la nivelul părinţilor, pentru a evalua şi părerile
acestora. Astfel că, profesorii sunt întrebaţi dacă părinţii sunt informaţi despre posibilitatea continuării clasei a
Pag 16
IX-a în cadrul gimnaziului (fig.23), pe de o parte, iar pe de altă parte, dacă părinţii sunt informaţi, care sunt
preferinţele celor mai mulţi dintre părinţi pentru copiii lor. (fig.24) În majoritatea cazurilor, cadrele didactice


consideră că părinţii sunt informaţi despre posibilitatea continuării clasei a IX-a în cadrul gimanziului (63,08%).
De asemenea, în măsura în care părinţii cunosc problematica acestei măsuri din Legea Educaţiei Nr.1/2012,
aceştia consideră că preferinţele se îndreaptă către a merge în clasa a IX-a la liceu (60,77%). Remarcăm
procentele respondenţilor care se consideră nehotărâţi asupra nivelului de informare (14,62%) şi asupra
preferinţelor (18,46%) identificat de cadrele didactice la părinţi.
Fig. 23. Opiniile cadrelor didactice asupra nivelului de informare a părinţilor despre posbilitatea continuării
clasei a IX-a în cadrul gimnaziului
Fig. 24. Opiniile cadrelor didactice cu privire la opţiunea părinţilor, în măsura în care sunt informaţi
Poziţia faţă de cuprinderea clasei a IX-a în ciclul gimnazial este evaluată şi prin aprecierea disponibilităţii
cadrelor didactice de a preda la această clasă, în urma parcurgerii unor cursuri de formare, care să le ofere
cunoştinţe şi mai ales abilităţi de a derula activităţi de predare-învăţare-evaluare eficiente şi de calitate. 61,54%
consideră că sunt dispuşi să efectueze astfel de activităţi la aceasstă nouă clasă, în timp ce mai mult de un sfert
(26,92%) dintre respondenţi îşi exprimă dezacordul, iar 11,54% nu au luat încă o decizie.
Fig. 25. Disponibilitatea cadrelor didactice de a preda la clasa a IX-a, pe baza unui curs de formare
Poziţia faţă de cuprinderea clasei a IX-a în ciclul gimnazial este evaluată şi prin aprecierea disponibilităţii
cadrelor didactice de a preda la această clasă, în urma parcurgerii unor cursuri de formare, care să le ofere
cunoştinţe şi mai ales abilităţi de a derula activităţi de predare-învăţare-evaluare eficiente şi de calitate. (fig.25)
Pag 17


Trecerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial este un proces complex. În acest context este nevoie de o serie
de măsuri şi proceduri care să conducă la implementarea cu succes. În acest studiu, un prim pas se constituie
din investigarea opiniilor elevilor şi părinţilor cu privire la nevoia de informare în legătură cu trecerea clasei a IX-
a din învăţământul liceal în învăţământul gimnazial. Informaţiile puse în discuţie se referă la următoarele
domenii, evaluate pe o scală de la în foarte mare măsură la în foarte mică măsură:
• organizarea procesului de învățământ (săli de clasă, laboratoare, materiale didactice etc.)
• disciplinele de studiu, numărul de ore, evaluare etc.
• personalul didactic implicat în procesul instructiv-educativ (“cine va preda la clasa a IX-a din
gimnaziu?”)
• impactul asupra traseului educaţional şi profesional (posibilităţi de continuarea studiilor,
oportunităţi de angajare etc.)
• influenţa asupra dezvoltării personalităţii (“este benefică trecerea clasei a IX-a din învăţământul
liceal în învăţămîntul gimnazial?”)
• efectele acestei măsuri în ceea ce priveşte reducerea riscului de abandon/ absenteism şcolar
Elevii aleg în foarte mare măsură, informaţii despre traseul educaţional şi profesional (19,37%), în mare măsură
se regăseşte nevoia de informaţii despre discipline de studiu, număr de ore, evaluare (21,40%). Informaţiile
referitoare la organizarea procesului de învățământ (săli de clasă, laboratoare, materiale didactice etc.) sunt
apreciate într-o oarecare măsură (18,82%). Elevii acordă cea mai mare importanţă materiilor, orarului şi
modalităţilor de evaluare, cât şi viziunii asupra traseului educaţional şi profesional.
La categoria de răspuns “în mică măsură”, informaţiile despre personalul didactic implicat în procesul instructiv-
educativ sunt evaluate de 16,79% dintre respondenţi. Se observă că cel mai dezinteresaţi, “în foarte mică
măsură” sunt informaţiile referitoare la influenţele asupra dezvoltării personalităţii şi de efectele acestei măsuri
în ceea ce priveşte reducerea riscului de abandon/ absenteism şcolar (39.47%). Constatăm un oarecare
dezinteres, din partea elevilor, în ceea ce priveşte evaluările apreciative pentru nevoile de informare. În acelaşi
timp, pentru elevii respondenţi de clasa a VI-a din eşantionul reprezentativ, probabil că variantele de răspuns
sunt mult prea complexe pentru nivelul lor de înţelegere.
Pag 18


Fig. 26. Interes pentru domenii de informare- elevi
Părinţii consideră că cele mai mari nevoi de informare se regăsesc în următoarea ordine: personalul didactic
implicat în procesul instructiv- educativ (70,77%), impactul asupra traseului educaţional şi profesional
(posibilităţi de continuarea studiilor, oportunităţi de angajare etc.) (65,13%), disciplinele de studiu, numărul de
ore, evaluare etc. (61,03%), organizarea procesului de învățământ (săli de clasă, laboratoare, materiale
didactice etc.) (60%), influenţa asupra dezvoltării personalităţii (55,90%), efectele acestei măsuri în ceea ce
priveşte reducerea riscului de abandon/ absenteism şcolar (36,41%). Asemenea elevilor, şi părinţii apreciază ca
cel mai puţin important impactul trecerii clasei a IX-a la ciclul gimnanzial asupra creşterii ratei frecventării
cursurilor şi diminuării absentesimului şi abandonului şcolar. Părinţii sunt cei mai interesaţi de calitatea
resurselor umane din educaţie.
Pag 19


Fig. 27. Interes pentru domenii de informare- părinţi
Alte informaţii de care ar avea nevoie elevii sunt: ce colegi vor avea, numărul de ore, programul, metodologia
de admitere (dacă se dă examan sau nu?), profesorii (performanţe în lucrul cu elevii, metode şi tehnici de
predare, specializări), sălile de clasă, echipamentul modern în educaţie, modalităţile de examinare şi testare,
sistemul de acordare al burselor, examenele să aibă legătură cu profilul în care vor studia, mai multă
mediatizare (pliante, broşuri etc.) a avantajelor introducerii clasei a IX-a la gimnaziu. Mulţi elevi cred că
informaţiile puse la dispoziţie sunt suficiente, dar mai sunt şi alţii la care transpare o anumită nesiguranţă “Ce se
va întâmpla, dacă aş rămâne în gimnaziu? Aş avea aceeaşi colegi sau am fi organizaţi în clase în funcţie de
preferinţe, interese, profiluri, specializări?”. În acelaşi timp, mulţi afirmă că nu ştiu ce fel de informaţii ar fi utile
pentru ei, pe când o mare parte nu menţionează nimic, consideră că ceea ce li s-a oferit este suficient.
Importante sunt şi informaţiile despre impactul asupra „drumului meu în viaţă”. Se remarcă obţinerea unei mai
mari perioade de timp pentru bacalaureat şi facultate. Se doreşte o paletă mai extinsă a opţionalelor („să ne
alegem materiile de care avem nevoie în viitor!”, „se va preda tehnologia aparatelor de zbor?”). Elevii consideră
că uneori schimbările destul de frecvente pot produce bulversări în deciziile viitoare ale traseului educaţional şi
profesional, asupra meseriilor pe care le vor practica.
Şi în registrul informaţiilor de care au nevoie părinţii se menţionează: procesul educaţional, normele

metodologice, programa pentru examenul de admitere la liceu, activităţile extraşcolare (voluntariat, cursuri
etc.), securitatea în şcoli, prezentări ale liceelor. Sunt şi părinţi care au opinii cum ar fi: “Acest sistem de
Pag 20
învăţământ, cu clasele 9-12 la liceu, este testat de peste 50 ani în România. Din acest sistem au ieşit milioane de


oameni valoroşi. Nu doresc o schimbare a învăţământului pentru copilul meu, nu doresc ca generaţia copilului
meu să fie generaţie de testări şi sacrificii. Ştiu şi sunt convinsă că la ora actuală învăţământul românesc nu este
pregătit din niciun punct de vedere pentru această schimbare.” Alţi părinţi, consideră că fiind textul unei legi,
nu ar mai trebui realizat niciun sondaj, trebuie aplicată.
Elevii respondenţi de clasa a VI-a sunt din Bucureşti, iar ca distribuţie în unităţile de învăţământ din cele 6
sectoare ale capitalei se prezintă ca în fig. 27. Cei mai mulţi elevi sunt din sectorul 1 (26,17%), iar cei mai puţini
se regăsesc în sectorul 2 al capitalei (12,75%), deşi este sectorul cu cele mai multe unităţi şcolare. Se constată o
medie de 15% elevi respondneţi pentru fiecare sector.
Fig. 28. Distribuţia elevilor pe sectoare

Profesorii care predau la clasa a VI-a sunt preponderent cei din sectorul 5 (21,54%), urmaţi de cadrele didactice
din sectorul 4 (20%) şi sectorul 1 (19,23%). Cel mai puţin numeric implicaţi în studiu sunt cei din sectorul 2,
numai 10%.
Fig. 29. Distribuţia profesorilor pe sectoare
Mediile generale obţinute de elevii implicaţi în studiu, în clasa a V-a se prezintă ca în fig. 29. Elevii respondenţi
se înscriu într-o plajă a performanţelor şcolare din anul şcolar anterior de la 5.00-5.99 la 9.00- 10.00. Însă aşa
cum se desprinde din grafic, cei mai mulţi elevi, respectiv peste 60% (66,11%), care au răspuns la chestionar,
sunt elevi cu media generală între 9-10.00. Un procent aproape de un sfert din elevi, 20, 13% sunt elevi cu medii
între 8-8.99. Se remarcă un profil al elevilor care valorizează educaţia, care manifestă interes pentru
dezvoltarea unui traseu educaţional, motivaţie pentru învăţare.
Pag 21


Fig. 30. Mediile elevilor/ performanţele şcolare obţinute în clasa a V-a

Constatăm un oarecare echilibru (gender balance) între numărul de fete şi numărul de băieţi respondenţi. Mai
mulţi băieţi (52,01%) faţă de fete (47,99%) sunt implicaţi în studiu, deşi din punct de veder statistic, diferenţa
este nesemnificativă.
Fig. 31. Genul elevilor respondenţi
Caracteristicile socio-demografice investigate în rândul cadrelor didactice implicate în studiu au cuprins:

statutul profesional (titular, suplinitor), nivelul dezvoltării profesionale (debutant, definitivat, gradul didactic II,
gradul didactic I), “vechimea”/ experienţa profesională în educaţie/ învăţământ, vârsta şi genul.
Fig. 32. Sunteţi titular, suplinitor?

Profesorii respondenţi sunt titulari într-o majoritate covârşitoare 81,54%, iar suplinitorii 18,46%, despre care
putem afirma că opiniile exprimate de aceştia se înscriu într-un spectru al stabilităţii. În consecinţă sunt cadre
didactice care probabil că vor preda peste câţiva ani la clasa a IX-a cuprinsă în ciclul gimnanzial, dacă măsura
legislativă va fi aprobată.
În fig.32, profesorii care ocupă prima poziţie sunt cei care deţin gradul didactic I (42,31%), urmaţi de profesorii
cu gradul didactic II (28,46%), ceea ce conferă un nivel de maturitate profesională opiniilor acestora.
Răspunsurile se mai distribuie şi la profesorii care au definitivatul (22,31%) şi un procent de aproape 7% pentru
debutanţi (6,92%).
Pag 22


Fig. 33. Gradul didactic
23,85% dintre profesori bifează peste 25 ani vechime/ experienţă profesională în educaţie, iar 8,46% se
încadrează între 21-25 ani. Prin urmare, peste 30% dintre profesori deţin o vechime considerabilă în domeniul
educaţional, ceea ce implică o cunoaştere detaliată a sistemului de educaţie, aspect care contează atunci când
se iau decizii de politică educaţională importante pentru viitorul traseu educaţional şi profesional al elevilor.
Fig. 34. Vechimea/ experienţa profeisonală în educaţie/ învăţământ

Peste jumătate dintre profesorii care au răspuns la chestionar (55,38%) se înscrie în intervalul de vârstă 30-40
ani, iar 44,62% cuprinde categoria 41-60 ani. Profesorii, indiferent de vârstă, sunt motivaţi să-şi exprime
părerile cu privire la cuprinderea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial. Referitor la genul respondenţilor
profesori, 85,38% sunt femei, iar 14,62% sunt bărbaţi, ceea ce reflectă distribuţia de gen la nivelul angajaţilor în
domeniul educaţional din România, respectiv mai multe femei, în mod semnificativ decât bărbaţi.
Pag 23
Fig. 35. Vârsta


Fig. 36. Genul profesorilor respondenţi
Părinţii care au completat on-line chestionarul sunt 84,10%, respectv 164 mame, taţi- 22,56%, anume 44 şi 1
tutore (0,51%). Şi acest chestionar dovedeşte implicarea categoric mai mare a mamelor în educaţia copiilor,
decât a taţilor, fapt tributar stereotipurilor de gen din societatea românească.
Fig. 37. Cine sunt părinţii?
Nivelul studiilor părinţilor înclină net, conform datelor statistice în favoarea studiilor superioare, respectiv
71,79%. Absolvenţi de studii liceale sunt 21,54%, iar procentele pentru 10 clase (5,13%), 8 clase (2,56%) sunt
mici. Nu avem respondenţi în categoria- mai puţin de 8 clase. În mod evident, nivelul de studii este crescut dat
fiind şi modalitatea de administrare a chestionarelor care solicită un anumit nivel de pregătire, de exemplu,
utilizarea computerului. Valorizarea educaţiei, ca atitudine pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (lifelong
learning) decurge şi din numărul respondenţilor, absolvenţi de studii superioare, care probabil că au analizat în
detaliu acesată măsură de cuprindere a clasei a IX-a în învăţământul gimnazial.
Fig. 38. Nivelul de studii al părinţilor
Aşa cum reiese din fig.36, părinţii sunt angajaţi pe piaţa muncii într-o proporţie de aproape 90%. Într-un
procent de 10%, numeric 21, sunt cuprinşi părinţii care sunt şomeri cu ajutor de şomaj (1,54%), părinţii care nu
lucrează (5,13%) şi persoanele casnice (4,10%). Statutul de angajat/angajată pe piaţa muncii contribuie la o
imagine pozitivă în ceea ce priveşte importanţa educaţiei în dezvoltarea carierei.
Pag 24


Fig. 39. Statutul profesional pe piaţa muncii al părinţilor
Principalele domenii de muncă ale părinţilor sunt: servicii (25,13%), economic (18,46%), educaţie (13,85%),
tehnic (12,82%), management (8,21%). Domeniile IT/ comunicaţii şi financiar/bancar se prezintă cu acelaşi
procent: 6,67%, urmate de asistenţă socială (5,13%), domeniul juridic (4,62%). Domeniile de lucru ale părinţilor
acoperă o paletă largă a profesiilor practicate de părinţi.
Fig. 40. Domenii de muncă ale părinţilor
Cei mai mulţi respondenţi dintre părinţi au vârsta între 41 şi 50 ani, respectiv jumătate din eşantion (50,77%),
imediat urmat de categoria 30-40 ani (45,13%). Vârsta părinţilor poate fi considerată o “certitudine” pentru
opiniile exprimate, în sensul unor idei bine conturate, cu deschidere către starea de bine a copiilor.
Pag 25


Fig. 41. Vârsta părinţilor
82,56% dintre părinţii respondenţi sunt mame, iar 17,44% sunt taţi. În acest item se relevă predominanţa
implicării mamelor în educaţia copiilor, ceea ce confimă o mai mare preocupare a acestora pentru frecventarea
şcolii, alegerea traseului educaţional şi profesional, participarea la activităţile şcolare şi extraşcolare (întâlniri/
şedinţe cu părinţii, excursii, vizite etc.).
Fig. 42. Genul părinţilor
Pag 26


4. Concluzii
În urma prelucrării primare a informaţiilor emise de respondenţii participanţi la studiu (elevi, părinţi, cadre
didactice) se desprind următoarele concluzii:
• Toţi respondenţii: elevi, părinţi, cadre didactice exprimă ferm intenţia de a continua studiile după
finalizarea clasei a VIII-a.
• Se constată un grad de informare foarte bun, peste 90% în ceea ce priveşte informaţiile pe care
elevii, părinţii le-au primit, fie în cadrul şcolii, din mass media sau din reţeaua de contacte
personale.
• În opinia cadrelor didactice, din punct de vedere al dezvoltării psihosomatice a elevilor, includerea
clasei a IX-a în învăţământul gimnazial este considerată inoportună în marea majoritate a cazurilor
(70,8%). Numai 21,5% din respondenţi apreciază că elevii sunt pregătiţi din punct de vedere
psihosomatic.
• Sursele de informare cele mai importante pentru elevi în ceea ce priveşte includerea clasei a IX-a la
gimnaziu sunt din cadrul şcolii (62,9%): de la profesorul diriginte, de la profesorul consilier sau de la
alte cadre didactice din şcoală. Mass media ocupă locul imediat (45,7%), urmat îndeaproape de
părinţi (42,5%). În cazul părinţilor, şcoala deţine locul al doilea (65,4%) faţă de mass media care se
află în top (70.9%), referitor la sursele de informare.
• Atât elevii, cât şi părinţii, mai mult de 65% exprimă opinii categorice cu privire la dezacordul faţă de
trecerea clasei a IX-a din învăţământul liceal în învăţământul gimnazial. Un sfert din respondenţi,
26,2% părinţi şi 30,5% elevi consideră că sunt de acord cu introducerea clasei a IX-a în învăţământul
gimnazial.
• Avantajul principal în rândul elevilor: 85,60% consideră participarea încă un an într-un mediu
familiar, cunoscut, care creează astfel o atmosferă confortabilă pentru învăţare şi lipsită de stresul
de adaptare. 59,20% consideră că la finalul clasei a IX-a, dacă ar fi aplicată măsura, ar fi mai
pregătiţi pentru susţinerea examenului de admitere în liceu şi totodată, 39,20% apreciază că ar fi
mai “conştienţi”, ar alege cu mai mult discernământ filiera/profilul pentru care optează în
dezvoltarea carierei.
• În cazul părinţilor care şi-au exprimat acordul pentru introducerea clasei a IX-a la gimnaziu, în topul
celor trei avantaje se situează: menţinerea într-un mediu familiar, securizant, ca spaţiu şi relaţii
sociale (76,36%), mai buna pregătire pentru susţinerea examenului de admitere la liceu (67,27%) şi
mai mult discernământ în alegerea filierei/profilului liceului pe care-l vor urma (63,64%).
• În opinia cadrelor didactice, pe primele trei locuri se listează următoarele avantaje: rămânerea într-
un mediu familiar (42,31%), alegerea cu mai mult discernământ a traseului educaţional viitor
(30,77%) şi rămânerea în acelaşi spaţiu din unitatea şcolară unde învaţă elevii din mediul rural,
evitarea navetei şi a internatului (30,77%).
• Printre motivele dezacordului, pentru elevi, lipsa oricărui avantaj în ceea ce priveşte rămânerea încă
un an la gimnaziu, pentru peste jumătate din respondenţi (52,56%). Poziţia a doua cu acelaşi
procent, de 38,60%, în ierarhia realizată de elevi este ocupată de: prezenţa colegilor noi şi
insuficienţa claselor, laboratoarelor, materialelor necesare includerii clasei a IX-a în gimnaziu.
• Părinţii (54,42%), ca şi elevii invocă pe prima poziţie lipsa oricărui avantaj pentru rămânerea a încă
unui an la gimnaziu, prin introducerea clasei a IX-a. Pe poziţia a doua (51,70%) este menţionată
lipsa claselor, laboratoarelor, materialelor didactice necesare introducerii clasei a IX-a în cadrul
ciclului gimnazial. Poziţia a treia (46,26%) se referă la dificultatea legată de cine anume va preda:
profesorii de gimnaziu sau profesorii de liceu.
Pag 27
• Profesorii (53,08%) apreciază ca principal motiv al conservarii actualei structuri a sistemului de

invatamant preuniversitar absenţa/ insuficienţa infrastructurii scolii gimnaziale necesare care sa

permita desfasurarea adecvata a procesului educativ, urmat de climatul creat în şcoală ca urmare a
interactiunilor dintre elevi cu diferente de varsta (43,08%). 40% dintre profesorii din eşantion
consideră drept motive pentru conservarea actualei structuri a sistemului de invatamant
preuniversitar: lipsa unui plan-cadru de învăţământ pentru clasa a IX-a din gimnaziu, cât şi
incompatibilitatea dintre dezvoltarea emoţional-afectivă, cognitivă şi socială şi trecerea la “viaţa de
licean”.
• 68,46% dintre elevi conchid că doresc să meargă în clasa a IX-a la liceu, 26,51%- vor să rămână în
clasa a IX-a la gimnaziu, iar 5,03% nu au luat încă decizia, nu ştiu ce să facă.
• Şi în opinia părinţilor, în ceea ce priveşte cea mai potrivită decizie pentru copiii acestora, în funcţie
de dezvoltarea lor fizică şi psihică, opţiunea înclină în favoarea accesării clasei a IX-a la liceu
(70,26%). Sunt un sfert de părinţi care consideră că elevii pot să rămână şi în clasa a IX-a la gimnaziu
(25,13%). Un procent nesemnificativ dintre părinţi afirmă că nu ştiu ce decizie să ia (4,62%).
• Elevii aleg în foarte mare măsură, informaţii despre traseul educaţional şi profesional (19,37%), în
mare măsură se regăseşte nevoia de informaţii despre discipline de studiu, număr de ore, evaluare
(21,40%). Informaţiile referitoare la organizarea procesului de învățământ (săli de clasă,
laboratoare, materiale didactice etc.) sunt apreciate într-o oarecare măsură (18,82%). Elevii acordă
cea mai mare importanţă materiilor, orarului şi modalităţilor de evaluare, cât şi viziunii asupra
traseului educaţional şi profesional.
• Părinţii consideră că cele mai mari nevoi de informare se regăsesc în următoarea ordine: personalul
didactic implicat în procesul instructiv- educativ (70,77%), impactul asupra traseului educaţional şi
profesional (posibilităţi de continuarea studiilor, oportunităţi de angajare etc.) (65,13%), disciplinele
de studiu, numărul de ore, evaluare etc. (61,03%), organizarea procesului de învățământ (săli de
clasă, laboratoare, materiale didactice etc.) (60%), influenţa asupra dezvoltării personalităţii
(55,90%), efectele acestei măsuri în ceea ce priveşte reducerea riscului de abandon/ absenteism
şcolar (36,41%). Asemenea elevilor, şi părinţii apreciază ca cel mai puţin important impactul trecerii
clasei a IX-a la ciclul gimnanzial asupra creşterii ratei frecventării cursurilor şi diminuării
absentesimului şi abandonului şcolar. Părinţii sunt cei mai interesaţi de calitatea resurselor umane
din educaţie.
Pag 28


5. Anexe
5.1. Clasa a IX-a între gimnaziu şi liceu - Elevi

1. Doreşti să-ţi continui studiile după absolvirea clasei aVIII-a? Încercuieşte o variantă de răspuns:
Opțiuni răspuns Procentul răspunsurilor Numărul respondenților
Da 93,3% 278
Nu 4,0% 12
Nu ştiu 2,7% 8
au răspuns la întrebare 298
nu au răspuns la întrebare 0
2. Ai fost informat/ă despre includerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial, măsură prevăzută în Legea Educaţiei
1/2012? Încercuieşte o variantă de răspuns:
Da 93,0% 277
Nu 7,0% 21
3. Dacă răspunsul tău la întrebarea anterioară este „Da”, care sunt sursele din care ai aflat despre includerea clasei a
IX-a în învăţământul gimnazial?
Procentul Numărul
Opțiuni răspuns
răspunsurilor respondenților
De la şcoală (de la profesorul diriginte, de la profesorul consilier sau de la
62,9% 176
alte cadre didactice din şcoală )
De la părinţi 42,5% 119
De la cunoştinţe, prieteni 10,4% 29
Din mass-media (ziare, TV etc.) 45,7% 128
De pe Internet 8,2% 23
Din alte surse; care 2
4. Eşti de acord cu trecerea clasei a IX-a din învăţământul liceal în învăţământul gimnazial? Încercuieşte o variantă
de răspuns:
Procentul Numărul
Opțiuni răspuns
Da 30,5% 91
Nu 65,4% 195
Nu ştiu 4,0% 12
5. Dacă eşti de acord cu trecerea clasei a IX-a din învățământul liceal în învăţământul gimnazial, care consideri că ar
fi avantajele de care ai beneficia în cazul aplicării acestei măsuri? Încercuieşte în lista de mai jos 3 avantaje care ţi se
par foarte importante:
Pag 29


Procentul Numărul
Opțiuni răspuns
Ai rămâne încă un an într-un mediu familiar, cunoscut (colegi, spaţiu şcolar etc.),
aspect ce ar contribui în mod pozitiv la maturizarea ta şi te-ar ajuta să treci mai uşor 85,6% 107
de la gimnaziu la liceu
Rezultatele tale la învăţătură nu s-ar schimba foarte mult pentru că intrarea în clasa
aIX-a nu ar constitui o schimbare majoră în traseul tău educaţional (regulile şcolii ar 36,8% 46
fi aceleaşi, cadrele didactice ar fi, probabil, aceleaşi etc.)
La finalul clasei a IX-a ai fi mai pregătit pentru susţinerea examenului de admitere la
59,2% 74
liceu
La finalul clasei a IX-a ai alege cu mai mult discernământ filiera/profilul liceului pe
39,2% 49
care îl vei urma
Dacă nu ai putea/nu ai dori să mergi la liceu după absolvirea clasei aIX-a, conform
Art. 30, alin. (3) din Legea Educației Naționale ai putea finaliza, până la vârsta de 18
ani, cel puțin un program de pregătire profesională care ţi-ar permite dobândirea unei 8,8% 11
calificări corespunzătoare “Cadrului național al calificărilor”, putându-te angaja
ulterior pe un post specific acestei calificări
Dacă nu ai putea/nu ai dori să mergi la liceu, ai rămâne, după finalizarea clasei a IX-
a, cu mai multe achiziţii (cultură generală, responsabilitate) decât după finalizarea 11,2% 14
clasei aVIII-a, ceea ce ar contribui la dezvoltarea ta personală
După absolvirea clasei aIX-a ai obţine un certificat de absolvire util pentru posibila ta
integare pe piața muncii (te-ai putea angaja mai devreme şi ai putea fi un suport 8,8% 11
pentru familie)
Drumul (naveta) spre şcoală ar rămâne acelaşi încă un an, ceea ce ar însemna mai
23,2% 29
multă siguranţă pentru tine
Alte avantaje; care 9
6. Dacă nu eşti de acord cu trecerea clasei a IX-a din învăţământul liceal în învăţământul gimnazial, precizează care
sunt motivele/cauzele acestui dezacord. Încercuieşte 3 motive/cauze care sunt foarte importante pentru tine în lista de
mai jos:
Procentul Numărul
Opțiuni răspuns
La liceu vei avea colegi noi 38,6% 83
La liceu vei avea profesori noi 35,3% 76
Dacă mergi la liceu părinţii te vor trata ca pe o persoană mai matură 20,9% 45
Vei fi prea mare pentru a rămâne în aceeaşi şcoală cu „bobocii” din clasa
20,0% 43
pregătitoare
Nu găseşti nici-un avantaj în rămânerea încă un an la gimnaziu 52,6% 113
Vei fi tentat să nu mai mergi la liceu („Am 10 clase, pot să muncesc deja!”) 7,4% 16
Nu ştii cine va preda la clasa aIX-a din gimnaziu - profesorii de gimnaziu sau
28,8% 62
profesorii de liceu?
Nu ştii ce materii vei avea, câte ore, cum vei fi evaluat etc. 31,6% 68
Nu sunt suficiente clase, laboratoare, materiale didactice necesare includerii clasei
38,6% 83
Alt motiv/cauză; care 17
7. Te-ai consultat cu părinţii în legătură cu posibilitatea de a rămâne şi în clasa a IX-a în cadrul gimnaziului?
Încercuieşte o variantă de răspuns:
Procentul Numărul
Opțiuni răspuns
Pag 30
Da 76,8% 229


Nu 23,2% 69
8. Dacă te-ai consultat cu părinţii, care crezi că ar fi opţiunea acestora? Încercuieşte o singură variantă:
Procentul Numărul
Opțiuni răspuns
Să rămâi şi în clasa a IX-a în gimnaziu 18,5% 55
Să mergi în clasa a IX-a la liceu 63,1% 188
Nu ştiu 18,5% 55
9. În opinia ta, care opţiune este mai potrivită pentru tine? Încercuieşte o singură variantă:
Procentul Numărul
Opțiuni răspuns
Să rămâi şi în clasa aIX-a la gimnaziu 26,5% 79
Să mergi în clasa aIX-a la liceu 68,5% 204
Nu ştiu 5,0% 15
10. Care sunt informațiile de care ai avea nevoie în legătură cu trecerea clasei a IX-a din învăţământul liceal în
învăţământul gimnazial? Bifează în tabelul următor în căsuţa care corespunde interesului tău. De exemplu, dacă
informaţiile despre personalul didactic implicat în procesul instructiv-educativ te interesează în foarte mare măsură,
bifează în căsuţa corespunzătoare indicaţiei „În foarte mare măsură”; dacă informaţiile despre organizarea
procesului de învățământ te interesează într-o oarecare măsură, bifează în căsuţa corespunzătoare indicaţiei „Într-o
oarecare măsură” etc.
În foarte Într-o În foarte
În mare În mică Numărul
Opțiuni răspuns mare oarecare mică
măsură măsură respondenților
măsură măsură măsură
Informaţii despre organizarea procesului de
învățământ (săli de clasă, laboratoare, 116 84 67 18 13 298
materiale didactice etc.)
Informaţii despre disciplinele de studiu,
130 101 44 15 8 298
numărul de ore, evaluare etc.
Informaţii despre personalul didactic
implicat în procesul instructiv-educativ
127 75 58 23 15 298
(„cine va preda la clasa a IX-a din
gimnaziu?”)
Informaţii despre impactul asupra traseului
tău educaţional şi profesional (posibilităţi
130 67 56 23 22 298
de continuare a studiilor, oportunități de
angajare etc.)
Informaţii despre influenţa asupra
dezvoltării personalităţii tale (este benefică
pentru tine trecerea clasei a IX-a din 104 75 64 21 34 298
învăţământul liceal în învăţământul
gimnazial? în ce fel?)
Informaţii despre efectele acestei măsuri în
ceea ce priveşte reducerea riscului de 64 70 67 37 60 298
abandon/absenteism şcolar
Pag 31


11. Menţionează şi alte informaţii de care consideri că ai nevoie:
Opțiuni răspuns Numărul respondenților
298
12. Sectorul în care funcţionează instituţia școlară în care înveţi:
SECTORUL 1 26,2% 78
SECTORUL 2 12,8% 38
SECTORUL 3 15,1% 45
SECTORUL 4 17,8% 53
SECTORUL 5 14,1% 42
SECTORUL 6 14,1% 42
13. Media generală obţinută în clasa a V-a
5 - 5,99 1,0% 3
6 - 6,99 2,3% 7
7 - 7,99 10,4% 31
8 - 8,99 20,1% 60
9 - 10.00 66,1% 197
14. Genul:
Masculin 52,0% 155

Feminin 48,0% 143
Pag 32


5.2. Clasa a IX-a între gimnaziu şi liceu – Părinţi

1. Doriţi ca fiul/fiica dvs. să-şi continue studiile după absolvirea clasei a VIII-a? Încercuiţi o variantă de răspuns:
Da 99,5% 194
Nu 0,5% 1
Nu ştiu 0,0% 0
2. Aţi fost informat/ă despre includerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial, măsură prevăzută în Legea
Educaţiei 1/2012? Încercuiţi o variantă de răspuns:
Da 94,4% 184
Nu 5,6% 11
3. Dacă răspunsul dvs. la întrebarea anterioară este „Da”, care sunt sursele din care aţi aflat despre includerea clasei
a IX-a în învăţământul gimnazial?
De la şcoală (şedinţe cu părinţii, consultaţii oferite de către

57,7% 105
profesorul diriginte sau de
către alte cadre didactice din şcoală etc.) 7,7% 14
De la cunoştinţe, prieteni 9,9% 18
Din mass-media (ziare, TV etc.) 70,9% 129
De pe Internet 19,2% 35
De la copilul dvs. 13,7% 25
Alte surse; care 5
4. Sunteţi de acord cu trecerea clasei a IX-a din învăţământul liceal în învăţământul gimnazial? Încercuiţi o variantă
de răspuns:
Da 26,2% 51
Nu 68,2% 133
Nu ştiu 5,6% 11
Pag 33


5. Dacă sunteţi de acord cu trecerea clasei a IX-a din învățământul liceal în învăţământul gimnazial, care consideraţi
că ar fi avantajele de care ar beneficia copilul dvs. în cazul aplicării acestei măsuri? Încercuiţi în lista de mai jos 3
avantaje care vi se par foarte importante:
Ar rămâne încă un an într-un mediu familiar, cunoscut (colegi,

spaţiu şcolar etc.), aspect ce ar contribui în mod pozitiv la
76,4% 42
maturizarea lui şi l-ar ajuta să treacă mai uşor de la gimnaziu la
liceu
Rezultatele lui la învăţătură nu s-ar schimba foarte mult pentru că
intrarea în clasa aIX-a nu ar constitui o schimbare majoră în traseul
23,6% 13
său educaţional (ar rămâne în aceeaşi şcoală, personalul didactic ar
fi, probabil, acelaşi etc.)
La finalul clasei aIX-a ar fi mai pregătit pentru susţinerea
67,3% 37
examenului de admitere la liceu
La finalul clasei a IX-a ar alege cu mai mult discernământ
63,6% 35
filiera/profilul liceului pe care îl va urma
Dacă nu ar putea/dori să meargă la liceu după absolvirea clasei
aIX-a, conform Art. 30, alin. (3) din Legea Educației Naționale ar
putea finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puțin un program de
7,3% 4
pregătire profesională care i-ar permite dobândirea unei calificări
corespunzătoare “Cadrului național al calificărilor”, putându-se
angaja ulterior pe un post specific acestei calificări
Dacă nu ar putea/dori să meargă la liceu, ar rămâne, după
finalizarea clasei a IX-a, cu mai multe achiziţii (cultură generală,
10,9% 6
responsabilitate) decât după finalizarea clasei aVIII-a, ceea ce ar
contribui la dezvoltarea lui personală
După absolvirea clasei aIX-a ar obţine un certificat de absolvire
util pentru posibila lui integare pe piața muncii (s-ar putea angaja 10,9% 6
mai devreme şi ar putea fi un suport pentru familie)
Drumul (naveta) spre şcoală ar rămâne acelaşi încă un an, ceea ce
36,4% 20
ar însemna mai multă siguranţă pentru el
6. Dacă nu sunteţi de acord cu trecerea clasei a IX-a din învăţământul liceal în învăţământul gimnazial, precizaţi care
sunt motivele / cauzele acestui dezacord. Încercuiţi 3 motive/cauze care sunt foarte importante pentru dvs. în lista de
mai jos:
Cred că pentru copilul meu este binevenită trecerea la „viaţa de

37,4% 55
licean” încă din clasa a IX-a
La liceu copilul meu va avea colegi noi 11,6% 17
La liceu copilul meu va avea profesori noi 10,9% 16
Intrarea la liceu îl va ajuta pe copilul meu să se maturizeze 38,1% 56
În clasa aIX-a copilul meu ar fi prea mare pentru a rămâne în
12,2% 18
aceeaşi şcoală cu „bobocii” din clasa pregătitoare
Nu găsesc nici-un avantaj în rămânerea încă un an la gimnaziu 54,4% 80
Copilul meu va fi tentat să nu mai meargă la liceu („Am 10 clase,
8,2% 12
pot să muncesc deja!”)
Nu ştiu cine va preda la clasa aIX-a din gimnaziu - profesorii de
46,3% 68
gimnaziu sau profesorii de liceu?
Nu ştiu ce materii vor fi, câte ore, cum vor fi evaluaţi elevii în
32,7% 48
clasa aIX-a de gimnaziu
Nu sunt suficiente clase, laboratoare, materiale didactice necesare
Pag 34
51,7% 76
includerii clasei a IX-a în cadrul gimnaziului
Alt motiv/cauză; care 15



7. Copilul dvs. ştie despre posibilitatea de a rămâne şi în clasa a IX-a în cadrul gimnaziului? Încercuiţi o variantă de
răspuns:
Da 92,3% 180
Nu 5,6% 11
Nu ştiu 2,1% 4
8. Dacă ştie, care credeţi că ar fi opţiunea lui? Încercuiţi o variantă de răspuns:
Să rămână şi în clasa a IX-a în gimnaziu 27,2% 53

Să meargă în clasa a IX-a la liceu 64,1% 125
Nu ştiu 8,7% 17
9. În opinia dvs., care opţiune este cea mai potrivită pentru copilul dumneavoastră, ţinând cont de dezvoltarea lui
fizică şi psihică? Încercuiţi o variantă de răspuns:
Să rămână şi în clasa a IX-a la gimnaziu 25,1% 49

Nu ştiu 4,6% 9
10. Care sunt informațiile de care ați avea nevoie, ca părinte, în legătură cu trecerea clasei a IX-a din învăţământul
liceal în învăţământul gimnazial? Bifaţi în tabelul următor în căsuţa care corespunde interesului dvs. De exemplu,
dacă informaţiile despre personalul didactic implicat în procesul instructiv-educativ vă interesează în foarte mare
măsură, bifaţi în căsuţa corespunzătoare indicaţiei „În foarte mare măsură”; dacă informaţiile despre organizarea
procesului de învățământ vă interesează într-o oarecare măsură, bifaţi în căsuţa corespunzătoare indicaţiei „Într-o
În foarte Într-o În foarte
În mare În mică Numărul
Opțiuni răspuns mare oarecare mică
măsură măsură respondenților
măsură măsură măsură
Informaţii despre organizarea procesului
de învățământ (săli de clasă, laboratoare, 117 46 21 2 9 195
materiale didactice etc.)
Informaţii despre disciplinele de studiu,
119 57 9 3 7 195
număr de ore, evaluare etc.
Informaţii despre personalul didactic
implicat în procesul instructiv-educativ
138 34 14 1 8 195
(„cine va preda la clasa aIX-a din
gimnaziu?”)
Informaţii despre impactul asupra
traseului educaţional şi profesional al
127 44 11 4 9 195
copilului dvs. (posibilităţi de continuare
Pag 35
a studiilor, oportunități de angajare etc.)

Informaţii despre influenţa asupra 109 44 21 6 15 195

dezvoltării personalităţii copilului dvs.

(este benefică pentru el trecerea clasei a
IX-a din învăţământul liceal în
învăţământul gimnazial? în ce fel?)
Informaţii despre efectele acestei măsuri
în ceea ce priveşte reducerea riscului de 71 44 41 9 30 195
abandon/absenteism şcolar
11. Menţionaţi şi alte informaţii de care consideraţi că aveţi nevoie:
Opțiuni răspuns Numărul respondenților
79
12. Chestionarul este completat de ...
mama 84,1% 164

tata 22,6% 44
tutore 0,5% 1
13. Nivelul dumneavoastră de studii este:
mai puţin de 8 clase 0,0% 0

8 clase 2,6% 5
10 clase 5,1% 10
liceu 21,5% 42
studii superioare 71,8% 140
14. Statutul dvs. pe piaţa muncii este...
angajat/ angajată 89,2% 174

şomer cu ajutor de şomaj 1,5% 3
nu lucrez 5,1% 10
casnic/ casnică 4,1% 8
au răspuns la întrebare
Pag 36
195


15. Statutul dvs. pe piaţa muncii este...
angajat/ angajată 90,3% 176

şomer cu ajutor de şomaj 1,5% 3
nu lucrez 5,1% 10
casnic/ casnică 3,1% 6
16. Bifaţi domeniul în care lucraţi:
educaţie/ învăţământ 13,8% 27

tehnic 12,8% 25
economic 18,5% 36
financiar/ bancar 6,7% 13
asistenţă socială 5,1% 10
juridic 4,6% 9
servicii 25,1% 49
IT/ comunicaţii 6,7% 13
agricol/ zootehnic 1,5% 3
jurnalism 1,5% 3
management 8,2% 16
sportiv 0,5% 1
artistic 2,6% 5
teologic 1,0% 2
17. Vârsta:
30 – 40 ani 45,1% 88
41 – 50 ani 50,8% 99
51- 60 ani 3,6% 7
61 – 70 ani 0,5% 1
18. Genul:
Masculin 17,4% 34
Feminin 82,6% 161
Pag 37


5.3. Clasa a IX-a între gimnaziu şi liceu – Profesori

1. Aţi fost informat/ă despre includerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial, măsură prevăzută în Legea
Educaţiei 1/2012? Încercuiţi o variantă de răspuns:
Da 96,2% 125
Nu 3,8% 5
2. Din punct de vedere al dezvoltării psihosomatice a elevilor, consideraţi oportună includerea clasei a IX-a în
învăţământul gimnazial? Încercuiţi o variantă de răspuns:
Da 21,5% 28
Nu 70,8% 92
Nu ştiu 7,7% 10
3. Dacă sunteţi de acord cu trecerea clasei a IX-a din învățământul liceal în învăţământul gimnazial, care
consideraţi că ar fi avantajele aplicării acestei măsuri? Încercuiţi în lista de mai jos 3 avantaje care vi se par foarte
importante:
Elevii ar rămâne încă un an într-un mediu familiar, cunoscut

(colegi, spaţiu şcolar, etc.), aspect ce ar contribui în mod pozitiv
42,3% 55
la maturizarea lor şi i-ar ajuta să treacă mai uşor de la gimnaziu
la liceu
Rezultatele elevilor la învăţătură nu s-ar schimba foarte mult
pentru că intrarea în clasa aIX-a nu ar constitui o schimbare
20,0% 26
majoră în traseul lor educaţional (ar rămâne în aceeaşi şcoală,
personalul didactic ar fi, probabil, acelaşi etc.)
La finalul clasei a IX-a elevii ar fi mai pregătiţi (cognitiv,
25,4% 33
afectiv) pentru susţinerea examenului de admitere la liceu
La finalul clasei a IX-a elevii ar alege cu mai mult discernământ
30,8% 40
filiera/profilul liceului pe care îl vor urma
Dacă nu ar putea/dori să meargă la liceu după absolvirea clasei
aIX-a, elevii, conform Art. 30, alin. (3) din Legea Educației
Naționale ar putea finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puțin un
program de pregătire profesională care le-ar permite dobândirea 23,8% 31
unei calificări corespunzătoare “Cadrului național al
calificărilor”, putându-se angaja ulterior pe un post specific
acestei calificări
Dacă nu ar putea/dori să meargă la liceu, elevii ar rămâne după
finalizarea clasei a IX-a cu mai multe achiziţii (cultură generală,
19,2% 25
responsabilitate) decât după finalizarea clasei aVIII-a, ceea ce ar
contribui la dezvoltarea generală a personalităţii acestora
După absolvirea clasei aIX-a elevii ar obţine un certificat de
absolvire util pentru posibila lor integare pe piața muncii (s-ar
30,0% 39
putea angaja mai devreme şi ar putea fi un suport pentru
familie)
Drumul (naveta) spre şcoală ar rămâne acelaşi încă un an, aspect
Pag 38
ce ar contribui la sentimentul de siguranţă al părinţilor şi al 20,0% 26

elevilor


Ar creşte numărul elevilor care parcurg învăţământul obligatoriu 25,4% 33

Elevii din mediul rural ar rămâne încă un an în aceeaşi şcoală,
fără a fi nevoiţi să apeleze la naveta spre oraş sau să locuiască la 30,8% 40
internat
4. Dacă nu sunteţi de acord cu trecerea clasei a IX-a din învățământul liceal în învăţământul gimnazial, care sunt
motivele/cauzele acestui dezacord? Încercuiţi în ista de mai jos 3 motive/cauze care sunt foarte importante pentru
dvs.:
Apariţia autosuficienţei în rândul elevilor („Am 10 clase, pot să

26,2% 34
muncesc deja”)
Pentru dezvoltarea emoţional-afectivă, cognitivă şi socială a
elevilor este binevenită trecerea la „viaţa de licean” încă din 40,0% 52
clasa aIX-a
Nu se ştie cine va preda la clasa aIX-a din gimnaziu - profesorii
36,2% 47
de gimnaziu sau profesorii de liceu?
În clasa aIX-a elevii ar fi prea mari pentru a rămâne în aceeaşi
43,1% 56
şcoală cu „bobocii” din clasa pregătitoare
Nu găsesc nici-un avantaj în rămânerea elevilor încă un an la
35,4% 46
gimnaziu
Necesitatea parcurgerii unor cursuri de formare pentru a preda
17,7% 23
la clasa aIX-a
Absenţa/insuficienţa infrastructurii necesare includerii clasei a
53,1% 69
IX-a în cadrul gimnaziului
Lipsa unui plan-cadru de învăţământ pentru clasa aIX-a de
40,0% 52
gimnaziu
Inexistenţa unor măsuri viabile în privinţa facilitării migrării
23,8% 31
personalului didactic în zonele rurale
Alte motive/cauze; care: 1
5. Credeţi că elevii sunt informaţi despre posibilitatea continuării clasei a IX-a în cadrul gimnaziului? Încercuiţi o
variantă de răspuns:
Da 67,7% 88
Nu 22,3% 29
Nu ştiu 10,0% 13
6. Dacă sunt informaţi, care credeţi că ar fi opţiunea celor mai mulţi dintre ei? Încercuiţi o variantă de răspuns:
Să rămână şi în clasa a IX-a în gimnaziu 16,2% 21

Nu ştiu 21,5% 28
Pag 39


7. Credeţi că părinţii sunt informaţi despre posibilitatea continuării clasei a IX-a în cadrul gimnaziului? Încercuiţi o
Da 63,1% 82
Nu 22,3% 29
Nu ştiu 14,6% 19
8. Dacă părinţii sunt informaţi, ce credeţi că ar prefera cei mai mulţi dintre ei pentru copiii lor? Încercuiţi o
Să rămână şi în clasa aIX-a în gimnaziu 20,8% 27

Să meargă în clasa aIX-a la liceu 60,8% 79
Nu ştiu 18,5% 24
9. Personal, aţi fi dispus/ă să predaţi la clasa a IX-a, chiar dacă ar trebui să parcurgeţi un curs de formare în acest
sens? Încercuiţi o variantă de răspuns:
Da 61,5% 80
Nu 26,9% 35
Nu ştiu 11,5% 15
10. Sectorul în care funcţionează instituţia şcolară unde vă desfăşuraţi activitatea...
Sectorul 1 19,2% 25
Sectorul 2 10,0% 13
Sectorul 3 15,4% 20
Sectorul 4 20,0% 26
Sectorul 5 21,5% 28
Sectorul 6 13,8% 18
11. Sunteţi...
titular 81,5% 106

suplinitor 18,5% 24
Pag 40
12. Gradul didactic...


debutant 6,9% 9
definitivat 22,3% 29
grad didactic II 28,5% 37
grad didactic I 42,3% 55
13. "Vechimea"/ Experienţa profesională în educaţie/ învăţământ...
0- 2 ani 5,4% 7
3- 5 ani 12,3% 16
6- 10 ani 20,8% 27
11- 20 ani 29,2% 38
21- 25 ani 8,5% 11
peste 25 ani 23,8% 31
14. Vârsta:
30 – 40 ani 55,4% 72
41 – 50 ani 23,1% 30
51- 60 ani 21,5% 28
61 – 70 ani 0,0% 0
15. Genul:
Masculin 14,6% 19
Feminin 85,4% 111
5.4 Exportul chestionarelor on-line

Pag 41

Clasa a IX-a între gimnaziu şi liceu - Elevi
Q1 Doreşti să-ţi continui studiile

după absolvirea clasei aVIII-a?
Answered: 298 Skipped: 0
Da 278
Nu 12
Nu ştiu 8
0 60 120 180 240 300
Answer Choices Responses
Da 93.29% 278
Nu 4.03% 12
Nu ştiu 2.68% 8
Total 298
1 / 17
Q2 Ai fost informat/ă despre

includerea clasei a IX-a în
învăţământul gimnazial, măsură
prevăzută în Legea Educaţiei
1/2012? Încercuieşte o variantă de
răspuns:
Da 92.95%
Nu 7.05%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da 92.95% 277
Nu 7.05% 21
Total 298
2 / 17
Q3 Dacă răspunsul tău la întrebarea

anterioară este „Da”, care sunt
sursele din care ai aflat despre
învăţământul gimnazial?
De la şcoală
(de la 62.86%
profesorul...
De la părinţi 42.50%
De la
cunoştinţe, 10.36%
prieteni
Din
mass-media 45.71%
(ziare, TV...
De pe
Internet 8.21%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
De la şcoală (de la profesorul diriginte, de la profesorul 62.86% 176

consilier sau de la alte cadre didactice din şcoală )
De la părinţi 42.50% 119
De la cunoştinţe, prieteni 10.36% 29
Din mass-media (ziare, TV etc.) 45.71% 128
De pe Internet 8.21% 23
Total Respondents: 280
Din alte surse; care ( 2 )
3 / 17
Q4 Eşti de acord cu trecerea clasei a

IX-a din învăţământul liceal în
Da 30.54%
Nu 65.44%
Nu ştiu 4.03%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
4 / 17
Q5 Dacă eşti de acord cu trecerea

clasei a IX-a din învățământul liceal
în învăţământul gimnazial, care
consideri că ar fi avantajele de care
ai beneficia în cazul aplicării acestei
măsuri? Încercuieşte în lista de mai
jos 3 avantaje care ţi se par foarte
importante:
Ai rămâne
încă un an 85.60%
într-un me...
Rezultatele
tale la 36.80%
învăţătură...
La finalul
clasei a IX-a 59.20%
ai fi mai...
La finalul
ai alege c...
Dacă nu ai
putea/nu ai 8.80%
dori să me...
Dacă nu ai
putea/nu ai 11.20%
dori să me...
După
absolvirea 8.80%
clasei aIX...
Drumul
(naveta) spre 23.20%
şcoală ar...
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Ai rămâne încă un an într-un mediu familiar, cunoscut (colegi, 85.60% 107

maturizarea ta şi te-ar ajuta să treci mai uşor de la gimnaziu la
liceu
Dacă nu ai putea/nu ai dori să mergi la liceu după absolvirea 8.80% 11

clasei aIX-a, conform Art. 30, alin. (3) din Legea Educației
Naționale ai putea finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puțin
un program de pregătire profesională care ţi-ar permite
dobândirea unei calificări corespunzătoare “Cadrului național
al calificărilor”, putându-te angaja ulterior pe un post specific
acestei calificări
Dacă nu ai putea/nu ai dori să mergi la liceu, ai rămâne, după 11.20% 14

finalizarea clasei a IX-a, cu mai multe achiziţii (cultură
generală, responsabilitate) decât după finalizarea clasei aVIII-
a, ceea ce ar contribui la dezvoltarea ta personală
Drumul (naveta) spre şcoală ar rămâne acelaşi încă un an, 23.20% 29

ceea ce ar însemna mai multă siguranţă pentru tine
După absolvirea clasei aIX-a ai obţine un certificat de 8.80% 11

absolvire util pentru posibila ta integare pe piața muncii (te-ai
putea angaja mai devreme şi ai putea fi un suport pentru
familie)
Alte avantaje; care ( 9 )
5 / 17
La finalul clasei a IX-a ai alege cu mai mult discernământ 39.20% 49

filiera/profilul liceului pe care îl vei urma
La finalul clasei a IX-a ai fi mai pregătit pentru susţinerea 59.20% 74

Rezultatele tale la învăţătură nu s-ar schimba foarte mult 36.80% 46

majoră în traseul tău educaţional (regulile şcolii ar fi aceleaşi,
cadrele didactice ar fi, probabil, aceleaşi etc.)
Alte avantaje; care ( 9 )
6 / 17
Q6 Dacă nu eşti de acord cu

trecerea clasei a IX-a din
gimnazial, precizează care sunt
motivele/cauzele acestui dezacord.
Încercuieşte 3 motive/cauze care
sunt foarte importante pentru tine
în lista de mai jos:
La liceu vei
avea colegi 38.60%
noi
La liceu vei
avea 35.35%
profesori noi
Dacă mergi la
liceu 20.93%
părinţii t...
Vei fi prea
mare pentru a 20%
rămâne în...
Nu găseşti
nici-un 52.56%
avantaj în...
Vei fi tentat
să nu mai 7.44%
mergi la...
Nu ştii cine
va preda la 28.84%
clasa aIX-...
Nu ştii ce
materii vei 31.63%
avea, câte...
Nu sunt
suficiente 38.60%
clase,...
0% 20% 40% 60% 80% 100%
La liceu vei avea colegi noi 38.60% 83
La liceu vei avea profesori noi 35.35% 76
Dacă mergi la liceu părinţii te vor trata ca pe o persoană mai 20.93% 45

matură
Vei fi prea mare pentru a rămâne în aceeaşi şcoală cu 20% 43

„bobocii” din clasa pregătitoare
Nu găseşti nici-un avantaj în rămânerea încă un an la gimnaziu 52.56% 113
Vei fi tentat să nu mai mergi la liceu („Am 10 clase, pot să 7.44% 16

muncesc deja!”)
Nu ştii cine va preda la clasa aIX-a din gimnaziu - profesorii de 28.84% 62

gimnaziu sau profesorii de liceu?
Nu ştii ce materii vei avea, câte ore, cum vei fi evaluat etc. 31.63% 68
Nu sunt suficiente clase, laboratoare, materiale didactice 38.60% 83

necesare includerii clasei a IX-a în cadrul gimnaziului
Alt motiv/cauză; care ( 17 )
7 / 17
Q7 Te-ai consultat cu părinţii în

legătură cu posibilitatea de a
rămâne şi în clasa a IX-a în cadrul
gimnaziului? Încercuieşte o variantă
de răspuns:
Da 76.85%
Nu 23.15%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da 76.85% 229
Nu 23.15% 69
Total 298
8 / 17
Q8 Dacă te-ai consultat cu părinţii,

care crezi că ar fi opţiunea
acestora? Încercuieşte o singură
variantă:
Să rămâi şi
în clasa a 18.46%
IX-a în...
Să mergi în
clasa a IX-a 63.09%
la liceu
Nu ştiu 18.46%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Să rămâi şi în clasa a IX-a în gimnaziu 18.46% 55
Să mergi în clasa a IX-a la liceu 63.09% 188
Nu ştiu 18.46% 55
Total 298
9 / 17
Q9 În opinia ta, care opţiune este

mai potrivită pentru tine?
Încercuieşte o singură variantă:
Să rămâi şi
în clasa 26.51%
aIX-a la...
Să mergi în
clasa aIX-a 68.46%
la liceu
Nu ştiu 5.03%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Să rămâi şi în clasa aIX-a la gimnaziu 26.51% 79
Să mergi în clasa aIX-a la liceu 68.46% 204
Nu ştiu 5.03% 15
Total 298
10 / 17
Q10 Care sunt informațiile de care ai

avea nevoie în legătură cu trecerea
clasei a IX-a din învăţământul liceal
în învăţământul gimnazial? Bifează
în tabelul următor în căsuţa care
corespunde interesului tău. De
exemplu, dacă informaţiile despre
personalul didactic implicat în
procesul instructiv-educativ te
interesează în foarte mare măsură,
bifează în căsuţa corespunzătoare
indicaţiei „În foarte mare măsură”;
dacă informaţiile despre
organizarea procesului de
învățământ te interesează într-o
oarecare măsură, bifează în căsuţa
corespunzătoare indicaţiei „Într-o
11 / 17
17.29%
19.37%
În foarte 18.93%
mare măsură 19.37%
15.50%
9.54%
17.80%
21.40%
În mare 15.89%
măsură 14.19%
15.89%
14.83%
18.82%
Într-o 12.36%
oarecare 16.29%
măsură 15.73%
17.98%
18.82%
13.14%
10.95%
În mică 16.79%
măsură 16.79%
15.33%
27.01%
8.55%
5.26%
În foarte 9.87%
mică măsură 14.47%
22.37%
39.47%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Informaţii Informaţii Informaţii Informaţii Informaţii Informaţii

despre despre despre despre despre despre
organizarea disciplinel personalul impactul influenţa efectele
procesului e de didactic asupra asupra acestei
de studiu, implicat în traseului dezvoltării măsuri în
învățământ numărul de procesul tău personalită ceea ce
(săli de ore, instructiv- educaţional ţii tale priveşte
clasă, evaluare educativ şi (este reducerea
laboratoare etc. („cine va profesional benefică riscului de
, materiale preda la (posibilită pentru tine abandon/abs
didactice clasa a ţi de trecerea enteism
etc.) IX-a din continuare clasei a şcolar
gimnaziu?”) a IX-a din
studiilor, învăţământu
oportunităț l liceal în
i de învăţământu
angajare l
etc.) gimnazial?
în ce fel?)
Informaţii Informaţii Informaţii Informaţii Informaţii Informaţii Total

despre despre despre despre despre despre
organizarea disciplinele personalul impactul influenţa efectele
procesului de studiu, didactic asupra asupra acestei
de numărul de implicat în traseului dezvoltării măsuri în
învățământ ore, procesul tău personalităţii ceea ce
(săli de evaluare instructivundefinededucativ
educaţional tale (este priveşte
clasă, etc. („cine va şi benefică reducerea
laboratoare, preda la profesional pentru tine riscului de
materiale clasa a IX-a (posibilităţi trecerea abandon/absenteism
didactice din de clasei a şcolar
etc.) gimnaziu?”) continuare IXundefineda
a studiilor, din
oportunități învăţământul
de angajare liceal în
etc.) învăţământul
gimnazial?
în ce fel?)
12 / 17
În foarte 17.29% 19.37% 18.93% 19.37% 15.50% 9.54%

mare 116 130 127 130 104 64 671
măsură
În mare 17.80% 21.40% 15.89% 14.19% 15.89% 14.83%

măsură 84 101 75 67 75 70 472
Într-o 18.82% 12.36% 16.29% 15.73% 17.98% 18.82%

oarecare 67 44 58 56 64 67 356
măsură
În mică 13.14% 10.95% 16.79% 16.79% 15.33% 27.01%

măsură 18 15 23 23 21 37 137
În foarte 8.55% 5.26% 9.87% 14.47% 22.37% 39.47%

mică 13 8 15 22 34 60 152
măsură
13 / 17
Q11 Menţionează şi alte informaţii

de care consideri că ai nevoie:
14 / 17
Q12 Sectorul în care funcţionează

instituţia școlară în care înveţi:
SECTORUL 1 26.17%
SECTORUL 2 12.75%
SECTORUL 3 15.10%
SECTORUL 4 17.79%
SECTORUL 5 14.09%
SECTORUL 6 14.09%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
SECTORUL 1 26.17% 78
Total 298
15 / 17
Q13 Media generală obţinută în

clasa a V-a
5 - 5,99 1.01%
6 - 6,99 2.35%
7 - 7,99 10.40%
8 - 8,99 20.13%
9 - 10.00 66.11%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
5 - 5,99 1.01% 3
6 - 6,99 2.35% 7
7 - 7,99 10.40% 31
8 - 8,99 20.13% 60
9 - 10.00 66.11% 197
Total 298
16 / 17
Q14 Genul:
Masculin 52.01%
Feminin 47.99%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Masculin 52.01% 155
Feminin 47.99% 143
Total 298
17 / 17
Clasa a IX-a între gimnaziu şi liceu - Parinti
Q1 Doriţi ca fiul/fiica dvs. să-şi

continue studiile după absolvirea
clasei a VIII-a? Încercuiţi o variantă
de răspuns:
Da 99.49%
Nu 0.51%
Nu ştiu
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da 99.49% 194
Nu 0.51% 1
Nu ştiu 0% 0
Total 195
1 / 22
Q2 Aţi fost informat/ă despre

1/2012? Încercuiţi o variantă de
răspuns:
Da 94.36%
Nu 5.64%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da 94.36% 184
Nu 5.64% 11
Total 195
2 / 22
Q3 Dacă răspunsul dvs. la

întrebarea anterioară este „Da”,
care sunt sursele din care aţi aflat
despre includerea clasei a IX-a în
De la şcoală
(şedinţe cu 57.69%
părinţii,...
către alte
cadre 7.69%
didactice ...
De la
cunoştinţe, 9.89%
prieteni
Din
mass-media 70.88%
(ziare, TV...
De pe
Internet 19.23%
De la copilul
dvs. 13.74%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
De la şcoală (şedinţe cu părinţii, consultaţii oferite de către 57.69% 105

profesorul diriginte sau de
către alte cadre didactice din şcoală etc.) 7.69% 14
De la cunoştinţe, prieteni 9.89% 18
Din mass-media (ziare, TV etc.) 70.88% 129
De pe Internet 19.23% 35
De la copilul dvs. 13.74% 25
3 / 22
Q4 Sunteţi de acord cu trecerea

clasei a IX-a din învăţământul liceal
în învăţământul gimnazial?
Încercuiţi o variantă de răspuns:
Da 26.15%
Nu 68.21%
Nu ştiu 5.64%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da 26.15% 51
Nu 68.21% 133
Nu ştiu 5.64% 11
Total 195
4 / 22
Q5 Dacă sunteţi de acord cu

învățământul liceal în învăţământul
gimnazial, care consideraţi că ar fi
avantajele de care ar beneficia
copilul dvs. în cazul aplicării acestei
măsuri? Încercuiţi în lista de mai jos
3 avantaje care vi se par foarte
importante:
Ar rămâne
încă un an 76.36%
într-un me...
Rezultatele
lui la 23.64%
învăţătură...
La finalul
clasei aIX-a 67.27%
ar fi mai...
La finalul
ar alege c...
Dacă nu ar
putea/dori să 7.27%
meargă la...
Dacă nu ar
meargă la...
După
absolvirea 10.91%
clasei aIX...
Drumul
(naveta) spre 36.36%
şcoală ar...
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Ar rămâne încă un an într-un mediu familiar, cunoscut (colegi, 76.36% 42

maturizarea lui şi l-ar ajuta să treacă mai uşor de la gimnaziu
la liceu
Rezultatele lui la învăţătură nu s-ar schimba foarte mult 23.64% 13

majoră în traseul său educaţional (ar rămâne în aceeaşi
şcoală, personalul didactic ar fi, probabil, acelaşi etc.)
La finalul clasei aIX-a ar fi mai pregătit pentru susţinerea 67.27% 37

La finalul clasei a IX-a ar alege cu mai mult discernământ 63.64% 35

filiera/profilul liceului pe care îl va urma
Dacă nu ar putea/dori să meargă la liceu după absolvirea 7.27% 4

clasei aIX-a, conform Art. 30, alin. (3) din Legea Educației
Naționale ar putea finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puțin
un program de pregătire profesională care i-ar permite
dobândirea unei calificări corespunzătoare “Cadrului național
al calificărilor”, putându-se angaja ulterior pe un post specific
acestei calificări
5 / 22
Dacă nu ar putea/dori să meargă la liceu, ar rămâne, după 10.91% 6

finalizarea clasei a IX-a, cu mai multe achiziţii (cultură
a, ceea ce ar contribui la dezvoltarea lui personală
După absolvirea clasei aIX-a ar obţine un certificat de 10.91% 6

absolvire util pentru posibila lui integare pe piața muncii (s-ar
familie)
Drumul (naveta) spre şcoală ar rămâne acelaşi încă un an, 36.36% 20

ceea ce ar însemna mai multă siguranţă pentru el
6 / 22
Q6 Dacă nu sunteţi de acord cu

gimnazial, precizaţi care sunt
motivele / cauzele acestui dezacord.
Încercuiţi 3 motive/cauze care sunt
foarte importante pentru dvs. în
lista de mai jos:
Cred că
pentru 37.41%
copilul me...
La liceu
copilul meu 11.56%
va avea...
La liceu
copilul meu 10.88%
va avea...
Intrarea la
liceu îl va 38.10%
ajuta pe...
În clasa
aIX-a copilul 12.24%
meu ar fi...
Nu găsesc
nici-un 54.42%
avantaj în...
Copilul meu
va fi tentat 8.16%
să nu mai...
Nu ştiu cine
va preda la 46.26%
clasa aIX-...
Nu ştiu ce
materii vor 32.65%
fi, câte o...
Nu sunt
suficiente 51.70%
clase,...
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Cred că pentru copilul meu este binevenită trecerea la „viaţa 37.41% 55

de licean” încă din clasa a IX-a
La liceu copilul meu va avea colegi noi 11.56% 17
La liceu copilul meu va avea profesori noi 10.88% 16
Intrarea la liceu îl va ajuta pe copilul meu să se maturizeze 38.10% 56
În clasa aIX-a copilul meu ar fi prea mare pentru a rămâne în 12.24% 18

aceeaşi şcoală cu „bobocii” din clasa pregătitoare
Nu găsesc nici-un avantaj în rămânerea încă un an la gimnaziu 54.42% 80
Copilul meu va fi tentat să nu mai meargă la liceu („Am 10 8.16% 12

clase, pot să muncesc deja!”)
Nu ştiu cine va preda la clasa aIX-a din gimnaziu - profesorii 46.26% 68

de gimnaziu sau profesorii de liceu?
7 / 22
Nu ştiu ce materii vor fi, câte ore, cum vor fi evaluaţi elevii în 32.65% 48
clasa aIX-a de gimnaziu
Nu sunt suficiente clase, laboratoare, materiale didactice 51.70% 76

necesare includerii clasei a IX-a în cadrul gimnaziului
8 / 22
Q7 Copilul dvs. ştie despre

posibilitatea de a rămâne şi în clasa
a IX-a în cadrul gimnaziului?
Da 92.31%
Nu 5.64%
Nu ştiu 2.05%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da 92.31% 180
Nu 5.64% 11
Nu ştiu 2.05% 4
Total 195
9 / 22
Q8 Dacă ştie, care credeţi că ar fi

opţiunea lui? Încercuiţi o variantă
de răspuns:
Să rămână şi
în clasa a 27.18%
IX-a în...
Să meargă în
clasa a IX-a 64.10%
la liceu
Nu ştiu 8.72%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Să rămână şi în clasa a IX-a în gimnaziu 27.18% 53
Să meargă în clasa a IX-a la liceu 64.10% 125
Nu ştiu 8.72% 17
Total 195
10 / 22
Q9 În opinia dvs., care opţiune este

cea mai potrivită pentru copilul
dumneavoastră, ţinând cont de
dezvoltarea lui fizică şi psihică?
Să rămână şi
în clasa a 25.13%
IX-a la...
Să meargă în
clasa a IX-a 70.26%
la liceu
Nu ştiu 4.62%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Să rămână şi în clasa a IX-a la gimnaziu 25.13% 49
Nu ştiu 4.62% 9
Total 195
11 / 22
Q10 Care sunt informațiile de care

ați avea nevoie, ca părinte, în
legătură cu trecerea clasei a IX-a din
gimnazial? Bifaţi în tabelul următor
în căsuţa care corespunde
interesului dvs. De exemplu, dacă
informaţiile despre personalul
didactic implicat în procesul
instructiv-educativ vă interesează în
foarte mare măsură, bifaţi în căsuţa
corespunzătoare indicaţiei „În
foarte mare măsură”; dacă
informaţiile despre organizarea
procesului de învățământ vă
interesează într-o oarecare măsură,
bifaţi în căsuţa corespunzătoare
indicaţiei „Într-o oarecare măsură”
etc.
60%
Informaţii 23.59%
despre 10.77%
organizare... 1.03%
4.62%
61.03%
Informaţii 29.23%
despre 4.62%
discipline... 1.54%
3.59%
70.77%
Informaţii 17.44%
despre 7.18%
personalul... 0.51%
4.10%
65.13%
Informaţii 22.56%
despre 5.64%
impactul... 2.05%
4.62%
55.90%
Informaţii 22.56%
despre 10.77%
influenţa... 3.08%
7.69%
36.41%
Informaţii 22.56%
despre 21.03%
efectele... 4.62%
15.38%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
În foarte În mare Într-o În mică În foarte

mare măsurămăsură oarecare măsură mică măsură
măsură
12 / 22
În foarte În mare Întrundefinedo În mică În foarte mică Total

mare măsură măsură oarecare măsură măsură
măsură
Informaţii 60% 23.59% 10.77% 1.03% 4.62%

despre 117 46 21 2 9 195
organizarea
procesului de
învățământ
(săli de clasă,
laboratoare,
materiale
didactice etc.)
Informaţii 61.03% 29.23% 4.62% 1.54% 3.59%

despre 119 57 9 3 7 195
disciplinele de
studiu, număr
de ore,
evaluare etc.
Informaţii 70.77% 17.44% 7.18% 0.51% 4.10%

despre 138 34 14 1 8 195
personalul
didactic
implicat în
procesul
instructiv-
educativ
(„cine va
preda la clasa
aIX-a din
gimnaziu?”)
Informaţii 65.13% 22.56% 5.64% 2.05% 4.62%

despre 127 44 11 4 9 195
impactul
asupra
traseului
educaţional şi
profesional al
copilului dvs.
(posibilităţi de
continuare a
studiilor,
oportunități
de angajare
etc.)
Informaţii 55.90% 22.56% 10.77% 3.08% 7.69%

despre 109 44 21 6 15 195
influenţa
asupra
dezvoltării
personalităţii
copilului dvs.
(este benefică
pentru el
trecerea
clasei a IX-a
din
învăţământul
liceal în
învăţământul
gimnazial? în
ce fel?)
Informaţii 36.41% 22.56% 21.03% 4.62% 15.38%

despre 71 44 41 9 30 195
efectele
acestei
măsuri în
ceea ce
priveşte
reducerea
riscului de
abandon/absenteism
şcolar
13 / 22
Q11 Menţionaţi şi alte informaţii de

care consideraţi că aveţi nevoie:
14 / 22
Q12 Chestionarul este completat de

...
mama 84.10%
tata 22.56%
tutore 0.51%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
mama 84.10% 164
tata 22.56% 44
tutore 0.51% 1
15 / 22
Q13 Nivelul dumneavoastră de

studii este:
mai puţin de
8 clase
8 clase 2.56%
10 clase 5.13%
liceu 21.54%
studii
superioare 71.79%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
mai puţin de 8 clase 0% 0
8 clase 2.56% 5
10 clase 5.13% 10
liceu 21.54% 42
studii superioare 71.79% 140
16 / 22
Q14 Statutul dvs. pe piaţa muncii

este...
angajat/
angajată 89.23%
şomer cu
ajutor de 1.54%
şomaj
nu lucrez 5.13%
casnic/
casnică 4.10%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
angajat/ angajată 89.23% 174
şomer cu ajutor de şomaj 1.54% 3
nu lucrez 5.13% 10
casnic/ casnică 4.10% 8
17 / 22
Q15 Statutul dvs. pe piaţa muncii

este...
angajat/
angajată 90.26%
şomer cu
ajutor de 1.54%
şomaj
nu lucrez 5.13%
casnic/
casnică 3.08%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
angajat/ angajată 90.26% 176
şomer cu ajutor de şomaj 1.54% 3
nu lucrez 5.13% 10
casnic/ casnică 3.08% 6
18 / 22
Q16 Bifaţi domeniul în care lucraţi:

educaţie/
învăţământ 13.85%
tehnic 12.82%
economic 18.46%
financiar/
bancar 6.67%
asistenţă
socială 5.13%
juridic 4.62%
servicii 25.13%
IT/
comunicaţii 6.67%
agricol/
zootehnic 1.54%
jurnalism 1.54%
management 8.21%
sportiv 0.51%
artistic 2.56%
teologic 1.03%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
educaţie/ învăţământ 13.85% 27
tehnic 12.82% 25
economic 18.46% 36
financiar/ bancar 6.67% 13
asistenţă socială 5.13% 10
juridic 4.62% 9
servicii 25.13% 49
IT/ comunicaţii 6.67% 13
agricol/ zootehnic 1.54% 3
jurnalism 1.54% 3
19 / 22
management 8.21% 16
sportiv 0.51% 1
artistic 2.56% 5
teologic 1.03% 2
20 / 22
Q17 Vârsta:
30 – 40 ani 45.13%
41 – 50 ani 50.77%
51- 60 ani 3.59%
61 – 70 ani 0.51%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
30 – 40 ani 45.13% 88
41 – 50 ani 50.77% 99
51- 60 ani 3.59% 7
61 – 70 ani 0.51% 1
Total 195
21 / 22
Q18 Genul:
Masculin 17.44%
Feminin 82.56%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Masculin 17.44% 34
Feminin 82.56% 161
Total 195
22 / 22
Clasa a IX-a între gimnaziu şi liceu - Profesori
Q1 Aţi fost informat/ă despre

1/2012? Încercuiţi o variantă de
răspuns:
Da 96.15%
Nu 3.85%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da 96.15% 125
Nu 3.85% 5
Total 130
1 / 17
Q2 Din punct de vedere al

dezvoltării psihosomatice a elevilor,
consideraţi oportună includerea
clasei a IX-a în învăţământul
gimnazial? Încercuiţi o variantă de
răspuns:
Da 21.54%
Nu 70.77%
Nu ştiu 7.69%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da 21.54% 28
Nu 70.77% 92
Nu ştiu 7.69% 10
Total 130
2 / 17
Q3 Dacă sunteţi de acord cu

gimnazial, care consideraţi că ar fi
avantajele aplicării acestei măsuri?
Încercuiţi în lista de mai jos 3
avantaje care vi se par foarte
importante:
Elevii ar
rămâne încă 42.31%
un an într...
Rezultatele
elevilor la 20%
învăţătură...
La finalul
elevii ar ...
La finalul
elevii ar...
Dacă nu ar
meargă la...
Dacă nu ar
meargă la...
După
absolvirea 30%
clasei aIX...
Drumul
(naveta) spre 20%
şcoală ar...
Ar creşte
numărul 25.38%
elevilor c...
Elevii din
mediul rural 30.77%
ar rămâne...
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Elevii ar rămâne încă un an într-un mediu familiar, cunoscut 42.31% 55

(colegi, spaţiu şcolar, etc.), aspect ce ar contribui în mod
pozitiv la maturizarea lor şi i-ar ajuta să treacă mai uşor de la
gimnaziu la liceu
Rezultatele elevilor la învăţătură nu s-ar schimba foarte mult 20% 26

majoră în traseul lor educaţional (ar rămâne în aceeaşi şcoală,
personalul didactic ar fi, probabil, acelaşi etc.)
La finalul clasei a IX-a elevii ar fi mai pregătiţi (cognitiv, 25.38% 33

afectiv) pentru susţinerea examenului de admitere la liceu
La finalul clasei a IX-a elevii ar alege cu mai mult discernământ 30.77% 40

filiera/profilul liceului pe care îl vor urma
3 / 17
Dacă nu ar putea/dori să meargă la liceu după absolvirea 23.85% 31

clasei aIX-a, elevii, conform Art. 30, alin. (3) din Legea
Educației Naționale ar putea finaliza, până la vârsta de 18 ani,
cel puțin un program de pregătire profesională care le-ar
permite dobândirea unei calificări corespunzătoare “Cadrului
național al calificărilor”, putându-se angaja ulterior pe un post
specific acestei calificări
Dacă nu ar putea/dori să meargă la liceu, elevii ar rămâne 19.23% 25

după finalizarea clasei a IX-a cu mai multe achiziţii (cultură
a, ceea ce ar contribui la dezvoltarea generală a personalităţii
acestora
După absolvirea clasei aIX-a elevii ar obţine un certificat de 30% 39

absolvire util pentru posibila lor integare pe piața muncii (s-ar
familie)
Drumul (naveta) spre şcoală ar rămâne acelaşi încă un an, 20% 26

aspect ce ar contribui la sentimentul de siguranţă al părinţilor
şi al elevilor
Ar creşte numărul elevilor care parcurg învăţământul 25.38% 33

obligatoriu
Elevii din mediul rural ar rămâne încă un an în aceeaşi şcoală, 30.77% 40

fără a fi nevoiţi să apeleze la naveta spre oraş sau să
locuiască la internat
4 / 17
Q4 Dacă nu sunteţi de acord cu

gimnazial, care sunt
motivele/cauzele acestui dezacord?
Încercuiţi în ista de mai jos 3
motive/cauze care sunt foarte
importante pentru dvs.:
Apariţia
autosuficienţ 26.15%
ei în rând...
Pentru
dezvoltarea 40%
emoţional-...
Nu se ştie
cine va preda 36.15%
la clasa...
În clasa
aIX-a elevii 43.08%
ar fi prea...
Nu găsesc
nici-un 35.38%
avantaj în...
Necesitatea
parcurgerii 17.69%
unor cursu...
Absenţa/insuf
icienţa 53.08%
infrastruc...
Lipsa unui
plan-cadru de 40%
învăţământ...
Inexistenţa
unor măsuri 23.85%
viabile în...
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Apariţia autosuficienţei în rândul elevilor („Am 10 clase, pot 26.15% 34

să muncesc deja”)
Pentru dezvoltarea emoţional-afectivă, cognitivă şi socială a 40% 52

elevilor este binevenită trecerea la „viaţa de licean” încă din
clasa aIX-a
Nu se ştie cine va preda la clasa aIX-a din gimnaziu - 36.15% 47

profesorii de gimnaziu sau profesorii de liceu?
În clasa aIX-a elevii ar fi prea mari pentru a rămâne în aceeaşi 43.08% 56

şcoală cu „bobocii” din clasa pregătitoare
Nu găsesc nici-un avantaj în rămânerea elevilor încă un an la 35.38% 46

gimnaziu
Necesitatea parcurgerii unor cursuri de formare pentru a 17.69% 23

preda la clasa aIX-a
Absenţa/insuficienţa infrastructurii necesare includerii clasei 53.08% 69

5 / 17
Lipsa unui plan-cadru de învăţământ pentru clasa aIX-a de 40% 52

gimnaziu
Inexistenţa unor măsuri viabile în privinţa facilitării migrării 23.85% 31

personalului didactic în zonele rurale
6 / 17
Q5 5. Credeţi că elevii sunt informaţi

despre posibilitatea continuării
clasei a IX-a în cadrul gimnaziului?
Da 67.69%
Nu 22.31%
Nu ştiu 10%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da 67.69% 88
Nu 22.31% 29
Nu ştiu 10% 13
Total 130
7 / 17
Q6 Dacă sunt informaţi, care credeţi

că ar fi opţiunea celor mai mulţi
dintre ei? Încercuiţi o variantă de
răspuns:
Să rămână şi
în clasa a 16.15%
IX-a în...
Să meargă în
clasa a IX-a 62.31%
la liceu
Nu ştiu 21.54%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Să rămână şi în clasa a IX-a în gimnaziu 16.15% 21
Nu ştiu 21.54% 28
Total 130
8 / 17
Q7 Credeţi că părinţii sunt informaţi

despre posibilitatea continuării
clasei a IX-a în cadrul gimnaziului?
Da 63.08%
Nu 22.31%
Nu ştiu 14.62%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da 63.08% 82
Nu 22.31% 29
Nu ştiu 14.62% 19
Total 130
9 / 17
Q8 Dacă părinţii sunt informaţi, ce

credeţi că ar prefera cei mai mulţi
dintre ei pentru copiii lor? Încercuiţi
o variantă de răspuns:
Să rămână şi
în clasa 20.77%
aIX-a în...
Să meargă în
clasa aIX-a 60.77%
la liceu
Nu ştiu 18.46%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Să rămână şi în clasa aIX-a în gimnaziu 20.77% 27
Să meargă în clasa aIX-a la liceu 60.77% 79
Nu ştiu 18.46% 24
Total 130
10 / 17
Q9 Personal, aţi fi dispus/ă să

predaţi la clasa a IX-a, chiar dacă ar
trebui să parcurgeţi un curs de
formare în acest sens? Încercuiţi o
Da 61.54%
Nu 26.92%
Nu ştiu 11.54%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Da 61.54% 80
Nu 26.92% 35
Nu ştiu 11.54% 15
Total 130
11 / 17
Q10 Sectorul în care funcţionează

instituţia şcolară unde vă
desfăşuraţi activitatea...
Sectorul 1 19.23%
Sectorul 2 10%
Sectorul 3 15.38%
Sectorul 4 20%
Sectorul 5 21.54%
Sectorul 6 13.85%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Sectorul 1 19.23% 25
Sectorul 2 10% 13
Sectorul 4 20% 26
Total 130
12 / 17
Q11 Sunteţi...
titular 81.54%
suplinitor 18.46%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
titular 81.54% 106
suplinitor 18.46% 24
Total 130
13 / 17
Q12 Gradul didactic...

debutant 6.92%
definitivat 22.31%
grad didactic
II 28.46%
grad didactic
I 42.31%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
debutant 6.92% 9
definitivat 22.31% 29
grad didactic II 28.46% 37
grad didactic I 42.31% 55
Total 130
14 / 17
Q13 "Vechimea"/ Experienţa

profesională în educaţie/
învăţământ...
0- 2 ani 5.38%
3- 5 ani 12.31%
6- 10 ani 20.77%
11- 20 ani 29.23%
21- 25 ani 8.46%
peste 25 ani 23.85%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
0- 2 ani 5.38% 7
3- 5 ani 12.31% 16
6- 10 ani 20.77% 27
11- 20 ani 29.23% 38
21- 25 ani 8.46% 11
peste 25 ani 23.85% 31
Total 130
15 / 17
Q14 Vârsta:
30 – 40 ani 55.38%
41 – 50 ani 23.08%
51- 60 ani 21.54%
61 – 70 ani
0% 20% 40% 60% 80% 100%
30 – 40 ani 55.38% 72
41 – 50 ani 23.08% 30
51- 60 ani 21.54% 28
61 – 70 ani 0% 0
Total 130
16 / 17
Q15 Genul:
Masculin 14.62%
Feminin 85.38%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Masculin 14.62% 19
Feminin 85.38% 111
Total 130
17 / 17

2013 Studiu Clasa A IX A Final PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2013 Studiu Clasa A IX A Final PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

3. Analiza şi interpretarea rezultatelor

Fig. 3. Cadre didactice

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

3.2. Informarea despre includerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial, măsură

3.3. Surse de informare

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

prieteni, cunoştinţe 10,4%

mass media 45,7%

alte surse 0,71%

Fig. 6. Surse de informare/ elevi

Cunoştinţe, prieteni 9,9%

Mass media 70,9%

De la copilul dvs. 13,7%

Alte surse 2,7%

Fig. 7. Surse de informare/ părinţi

Fig. 8. Acordul elevilor şi părinţilor/ clasa a IX-a în învăţământul gimnazial

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

3.5. Avantajele aplicării acestei măsuri, în cazul acordului cu referire la trecerea

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

Fig. 15 Consultarea elevilor cu părinţii

Fig. 16. Posibilitatea de rămâne în clasa a IX-a, la gimnaziu/ Opiniile părinţilor

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

Fig. 17. Dacă ştie, care credeţi că ar fi opţiune lui?

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

Fig. 26. Interes pentru domenii de informare- elevi

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

Fig. 27. Interes pentru domenii de informare- părinţi

Şi în registrul informaţiilor de care au nevoie părinţii se menţionează: procesul educaţional, normele

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011

CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

Fig. 28. Distribuţia elevilor pe sectoare

Fig. 29. Distribuţia profesorilor pe sectoare

www.cmbrae.ro Str. Heliade între vii Nr. 36 Tel./Fax : 021.23.23.071 ; 021.23.23.011