TEMPERAMENTUL, CARACTERUL SI

CELE 4 TIPURI DE PERSONALITATE

Oamenii de stiinta spun ca aproximativ jumatate din variatiile personalitatii umane sunt
definite de factorii genetici. Cu toate acestea, personalitatea este construita din doua
trasaturi complet diferite: caracterul si temperamentul. Cei mai multi dintre dintre noi
suntem un amestec unic al celor patru tipuri diferite de personalitate, si toate trasaturile
acestora sunt prezente, intr-o anumita masura, in noi. Unele trasaturi de personalitate
sunt insa predominant, iar acestea dicteaza personalitatea noastra de baza.

Diferenta dintre caracter si temperament

Trasaturile de caracter se nasc in urma experientelor de viata pe care le-am avut fiecare dintre
noi, si sunt influentate de obiceiurile, preferintele si valorile parintilor nostrii, de normele
societatii in ceea ce priveste exprimarea iubirii si urii, de ceea ce considerau a fi normal si
acceptabil persoanele apropiate si multe alte aspecte culturale.
Temperamentul, spre deosebire de caracter, este trasatura care echilibreaza personalitatea.
Trasaturile de temperament sunt tendinte innascute, mostenite de la parinti si se manifesta
prin modul personal de a vedea lucrurile, de a gandi si de a simti care isi face aparitia in
copilaria timpurie.

Cele 4 tipuri principale de personalitate

Inca de pe vremea Greciei Antice se stie ca existau patru tipuri de personalitate: sangvinic,
flegmatic, coleric si melancolic. Aceste patru tipuri de personalitate sunt, mai mult sau mai
putin, prezente in fiecare dintre noi si definesc modul in care gandim, simtim si ne purtam.
Cu mult timp in urma, fiecare din aceste tipuri de personalitate a fost asociat cu existenta unei
umori dominante, prezente in organism: tipul sangvin - sange, tipul flegmatic - flegma, tipul
coleric - bila galbena si tipul melancolic - bila neagra. Cercetarile recente arata ca aceste patru
tipuri de personalitate de baza sunt asociate cu anumite substante chimice, cum ar
fi dopamina pentru tipul sanvinic, estrogen pentru tipul flegmatic, testosteron pentru
tipul coleric şi serotonina pentru tipul melancolic.
Caractersticile celor 4 tipuri de personalitate
Sangvinicul

Personalitatea sangvinica este caracterizata prin spontaneitate, optimism, entuziasm, energie

la cote maxime, flexibilitate in modul de gandire, cautarea de nou, impulsivitate si curiozitate.
Toate aceste trasaturi sunt asociate cu anumite gene influentate de nivelul de dopamina.
Oamenii sangvinici au de obicei fete expresive. Cuvintele lor preferate sunt ''aventura'',
''energie'', ''nou'', ''distractie'', ''activitate'', ''calatorie''.

Flegmaticul

Personalitatile de tip flegmatic sunt in principal definite prin aptitudinile lor sociale,
capacitatea de a-si exprima sentimentele si a citi alte persoane dupa expresiile fetei si limbajul
corpului. Flegamticii se pricep de minune sa faca legatura intre fapte si au capacitatea de a
vedea "imaginea de ansamblu" a unei probleme sau situatii. Ei au o mare capacitate de
empatie, de a-i ingriji pe ceilalti, sunt agreabili si expresivi din punct de vedere emotional.
Unele dintre aceste trasaturi de personaliatte sunt legate de estrogen, care este prezent atat la
femei, cat si la barbati. Din punct de vedere fizic, flegmatici au pielea neteda, buze pline, fata
rotunda si nas mic. Cuvintele lor preferate sunt "pasiune", "pasional", "sensibilitate" si
"dulce".

Colericul

Tipul coleric este asociat cu nivelul de testosteron din organism, care, de asemenea, este
prezent la barbati si femei. Colericii sunt oameni directi, concentrati asupra sarcinii pe care o
au de indeplinit, duri, analitici, logici si au o mare capacitate de a elabora strategii. Sutn foarte
curajosi si le place competitia. Fizic, ei au adesea maxilare patrate, pometi mari si fruntea
mare. Folosesc des cuvinte ca "inteligenta", "ambitie", "provocare".

Melancolicul

Cei care apartin tipului melancolic, tind sa fie calmi, loiali si ordonati. Melancolicii sunt
precauti si se poarta intotdeauna dupa normele conventionale ale societatii. Acest tip de
personalitate este legat de nivelul de serotonina. Cuvintele preferate ale melancolicilor sunt
"familie", "loial", "respect", "grija", "valori" si "moral".

Personalitatea si comportamentul profesional

Tipuri de personalităţi şi influenţe ale acestora asupra procesului muncii.
În literatură există mai multe clasificări ale tipurilor de personalitate. Dacă luăm în
consideraţie tipul de temperament deosebim:

1. Tipul de personalitate colerică: se caracterizează prin manifestări inegale, atitudini

extremiste, trecând cu uşurinţă de la entuziasm la pesimism, de la activism debordant la
abandon. Având o rezistenţă inconstantă în activităţile de muncă datorită consumului
energetic neeconomic, colericul acţionează cu toată energia de care dispune la un moment
dat fără să-şi dozeze eforturile în funcţie de mărimea dificultăţilor sau a obstacolelor.
Din această cauză curba randamentului la coleric are numeroase neregularităţi prin
intersectarea cu curba oboselii. Neliniştiţi, agitaţi, plini de elan, acţionează sub impulsul
momentului fiind oamenii marilor iniţiative şi având o mare capacitate de mobilizare proprie
şi a altor persoane. Datorită însă a oboselii sau a plictiselii survenite prin scăderea
caracterului de noutate, al acţiunilor întreprinse, colericul abandonezaă activitatea înainte de
a o finaliza.
Din acest motiv este necesar să fie însoţit de persoane echilibrate care să preia şi să ducă la
bun sfârşit lucrul început.

Surprinzător prin tot ceea ce face, colericul dovedeşte în ciuda caracteristicilor sale
temperamentale multă răbdare chiar şi atunci când activitatea îi captează interesul mai mult
timp (cazul cercetării ştiinţifice). Inconstant şi impulsiv, împărţind oamenii în buni şi răi,
prieteni şi duşmani, om al extremelor şi nu al nuanţelor, colericul este un factor de stres
pentru cei din jur, creind stări tensionale în colectivul de muncă.

2. Tipul de personalitate sangvinică are o mare rezistenţă în activitatea de muncă în

sensul nu al unei robusteţi fizice deosebite, ci al rezistenţei faţă de fenomenul de oboseală.
Reacţiile persoanelor aparţinând acestui temperament sunt rapide şi adecvate stimulilor,
semnalelor venite din mediu sau de la echipamentul tehnic, având o bună adaptabilitate şi
stăpânire de sine.
Sangvinicul acţionează prompt pentru găsirea de soluţii, pentru depăşirea dificultăţilor şi
învingerea obstacolelor, dar măsurile luate de el în acest sens au adesea un caracter de
moment, nu sunt de durată şi profunzime.

În relaţiile interpersonale se remarcă ca o persoană agreabilă, deschisă sufleteşte, cu valenţe

pentru integrarea în grup şi închegarea de prietenii. Robust psihic, suportă mai uşor decât
alte temperamente dificultăţile muncii şi ale vieţii. Cu persoanele aparţinând acestui
temperament se poate discuta în mod deschis, direct, ei având tăria de a privi adevărul în
faţă. Mobil, agreabil, prompt, cu resurse energetice deosebite, sangvinicul reuşeşte cu eforturi
mai mici şi de aceea nu este deosebit de perseverent, uneori manifestând chiar o anumită
superficialiate în muncă şi în raporturile interumane.

3. Tipul de personalitate flegmatică are şi el o mare rezistenţă în activităţi, însă

întregul său comportament este dominat de inerţie. Aceasta face ca atât startul cât şi sfârşitul
activităţii să aibe o latenţă foarte mare. Reacţiile lui sunt lente însă adecvate. Înclinat spre
meditaţie, spirit analitic şi înzestrat cu multă răbdare, flegmaticului i se pot încredinţa lucrări
de anvergură, care se pot realiza în tempoul propriu şi nu presat de termene scurte.
Cântăreşte mult până să adopte o decizie, dar odată decis trece hotărât la acţiune şi este
perseverent până la încăpăţânare în îndeplinirea ei. Refuză compromisurile luptându-se
pentru propriile idei. Adaptabil mai greu la situaţii noi preferă lucrurile cunoscute, este
reticent faţă de inovaţii, fiind cunoscut ca o persoană cu manifestări conservatoare. În cazul
raporturilor interpersonale, este reţinut şi reticent, şi din acest motiv se integrează mai greu
în colectivitate. Are prieteni puţini, aleşi după îndelungate reflexii, faţă de care manifestă
devotament.

Sunt lenţi, calmi, meticuloşi. Nu ocolesc detaliile şi nu abandonează activitatea până nu ajung
la rezultat, deşi pentru aceasta cheltuiesc mai mult timp decât sangvinicii şi colericii.
Schimbă greu activitatea, sunt ataşaţi de ceea ce fac şi sunt disciplinaţi. Se adaptează greu la
situaţii noi. De regulă au sentimente foarte durabile şi stabile.

4. Tipul de personalitate melancolică este puţin rezistent din punct de vedere nervos.
Persoanele aparţinând acestui tip obosesc uşor şi sunt susceptibile la stări depresive în
condiţii de suprasolicitare, sau stări conflictuale.

Este un excelent muncitor pentru activităţile de rutină, desfăşurate în condiţii cunoscute şi

obişnuite, care nu necesită decizii prompte şi reacţii rapide, ei putând desfăşura activităţi de
 mare fineţe, dar fără presiune exterioară. Înzestrat cu multă răbdare, melancolicul are
înclinaţie spre analiză, precizie şi minuţiozitate. Fire anxioasă, întră în panică în faţa unor
situaţii noi faţă de care reacţiile lui sunt lente, nu întotdeauna adecvate şi uneori chiar
paradoxale. Timid în relaţiile interpersonale, subapreciindu-şi posibilităţile se integrează cu
dificultate în grup, ataşându-se mai degrabă de persoane şi nu de colectivitate. El trebuie
încurajat chiar prin supraestimarea calităţilor sale pentru a putea face faţă muncii şi
problemelor care apar.

C.G.Jung (1997) luând drept criteriu relaţionarea la mediu clasifică tipurile de personalitate
în:
1. Tipul de personalitate extrovertită care se caracterizează prin expansivitate, sociabilitate,
tendinţe spre relaţionare şi contact, comunicativitate, etc. Persoanele aparţinând acestui tip
de personalitate
lucrează bine în grup şi îşi asumă cu uşurinţă responsabilităţi sociale. Preferă mişcarea, au un
control redus al sentimentelor, sunt optimişti, veseli şi au un simţ practic deosebit.
2. Tipul de personalitate introvertită: persoanele care fac parte din această categorie sunt
introspectivi, liniştiţi, rezervaţi, distanţi. Au o lume interioară foarte bogată. Ei evită riscurile
şi responsabilităţile sociale. Serioşi, exigenţi, îşi controlează bine sentimentele şi atitudinile.

Personalitate şi comportament profesional În funcţie de tipul de personalitate se pot

defini mai multe tipuri de comportament profesional:

1. Ambiţiosul: are un dezvoltat spirit de competiţie, lucrează într-un ritm alert, având un
randament mare în muncă, îşi asumă responsabilităţi, poziţia în sistemul (organizaţia) din
care face parte este importantă pentru el, manifestând tendinţe de ascensiune socială

2. Conformistul: are o personalitate care aderă la normele grupului, evită să-şi exprime ideile,
fiind de acord cu ceilalţi, este loial şefului, îl preocupă beneficiile companiei şi caută căi de
reducere a costurilor, nu declanşează conflicte, manifestă dorinţa de a fi în asentimentul
celorlalţi.

3. Dependentul: este interesat de stabilitatea locului de muncă, având nevoie de un mediu

securizant şi de un salariu fix, evită în mod sistematic situaţiile de competiţie, nu este
preocupat de ascensiunea socială.

4. Profesionistul: caută o profesie corespunzătoare aptitudinilor sale profesionale şi nivelului

de cunoştinţe de care dispune, în care meritele să-i fie recunoscute şi în care să existe condiţii
pentru schimb de experienţă; vrea să fie în contact cu noile descoperiri; este creativ, preferă
probleme abstracte, teoretice; apreciază un şef competent cel puţin egal, dacă nu superior;
dispune de o motivaţie cognitivă.

5. Omul companiei: vrea să lucreze într-o organizaţie cunoscută, cu clădiri şi utilităţi

moderne, fără program fix, unde activitatea să aibă un status ridicat; confortul, condiţiile de
lucru foarte bune sunt aspecte vizate atunci când caută un loc de muncă (birou elegant, grup
recunoscut, securitate, climat geografic plăcut).

6. Tigrul orientat spre sarcină: preferă un ritm alert, dinamic chiar situaţiile tensionate;
este potrivit pentru activităţile care cer luarea deciziilor într-un timp scurt, asumarea
responsabilităţilor; obţine satisfacţii reale prin munca sa.

7. Analistul: îi place să lucreze singur; este un spirit reflexiv, analizează problemele în

profunzime, căutând soluţia optimă; face totul cu pasiune, preferând problemele interesante;
în echipă este omul căruia i se cere frecvent ajutorul.

8. Tehnicianul: este priceput în ceea ce face; execută operaţiile în ordine, preferă să lucreze
în probleme de natură aplicativă, să utilizeze îndemânările tehnice decât să descopere lucruri
noi; doreşte opoziţie într-un grup de lucru permanent cu sarcini bine circumscrise.

9. Omul de echipă: îşi pune cel mai bine în valoare aptitudinile când lucrează în grup, în
situaţii de rezolvare a unor probleme; elaborează planuri, are o bună viziune de ansamblu;
este bine organizat, găseşte soluţii de ieşire din situaţii dificile; este autonom; caută o profesie
care să-i dea libertatea de care are nevoie (program lejer, climat de lucru liber); preferă o
muncă în care să nu fie nevoit să adere la politica companiei; preferă situaţiile necompetitive,
unde salariul şi promovările vin automat.

10. Business man-ul: are un spirit practic, este inteligent, dinamic, energic, preferă să
lucreze într-o organizaţie eficientă din punct de vedere administrativ; preferă poziţia de lider
sau de membru al unei echipe lider, este interesat de politica firmei; îşi exprimă ideile chiar
dacă există divergenţe de opinie; îi place să dezvolte idei şi tehnici noi.

Tipuri de personalitate Carl Jung

Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii sistemelor de
personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile
care si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care oamenii relationeaza cu aceasta, aici vom
face referire doar la teoriile sale privind intelegerea personalitatii.

Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru
temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetarile sale in aceasta
privinta sunt incluse in volumulTipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un
set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul caruia Jung a dezvoltat concepte importante
pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al
lui Sigmund Freud, un alt ganditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului
uman. Oameni de stiinta pasionati, Jung si Freud erau preocupati de descoperirea, dezvoltarea si
cunoasterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta functioneaza.

Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor
psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice
utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.

Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit

Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si
extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea tipurile
de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui
Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate
moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.

extravertit introvertit

energia psihica este directionata extern, spre

energia psihica este directionata intern
lumea din afara persoanei

obiectiv - spre exterior subiectiv - spre interior

"... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. Isi

afirma importanta atat de pregnant, incat ".... atitudinea fata de obiect este de
atitudinea sa subiectiva este orientata si abstractie.. se confrunta permanent cu dilema
relationata in mod continuu fata de obiect...." distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
(Jung)

"o atitudine extravertita este motivata din "un introvertit este motivat din interior si
exterior si este directionata de factori obiectivi directionat de chestiuni subiective, interne"
si externi, precum si de relatii" (Hyde) (Hyde)

"comportamentul este directionat spre "comportamentul este directionat spre interior,

exterior, pentru a influenta factorii si pentru intelegerea si administrarea sinelui si a
evenimentele din afara" (Benziger) experientelor" (Benziger)

Cele `patru tipuri functionale`

Pe langa cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru
tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca (au fost numite functii `rationale`), precum si
- senzorial si
- intuitv,

despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informatia si a
decide), in scopul de a supravietui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului
elvetian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
 analitic,
obiectiv,
ceea ce semnificatia
Reflexiv principii,
este ceva si intelegere
standarde, ambele se opun functiilor
criterii de judecata sirationament - oamenii
prefera in mod constient una sau
subiectiv, cealalta - Jung a numit aceste
personal, functii `rationale`
daca este greutate si
Afectiv apreciaza
bun sau nu valoare
intimitatea,
uman

realistic,
perceptie rational,
Senzorial ceva exista
senzoriala practic,
ambele se opun functiilor de perceptie -
sensibil
oamenii prefera in mod constient una
sau cealalta - Jung a numit aceste
de unde intuitii, viitor,
functii`irationale`
vine si posibilitati si speculativ,
Intuitiv
unde se atmosfera fantezie,
indreapta imaginativ

Functia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a

realitatii, implicatiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si
Reflexiv analitic. Este sistematic, evalueaza adevarul si este atat de
obiectiv, incat evaluarea este bazata pe inteligenta si intelegerea judecativ
personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.
(functiile
Functia `Afectiv` emite judecati pe baze subiective si personale. `rationale` ale
Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective lui Jung)
Afectiv personale in legatura cu un lucru: daca este bun sau rau,
acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si
umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.

Functia `Senzorial` transforma semnalele simturilor in date perceptiv

efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rau,
Senzorial implicatii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau (functiile
concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `irationale` ale
`Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`. lui Jungs)
 Functia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile
in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati,
Intuitiv misticism si idei noi. Intuitia ignora in mare parte faptele si
detaliile esentiale, logica si adevarul. `Intuitiv` este opusul lui
`Senzorial`.

Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung

Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung,
construite adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de atitudine generala
introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale.
Acestea nu includ functiile auxiliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de personalitate
complete.

denumirea tipului caracteristicile tipului

Reflexiv Extravertit analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilalti

Reflexiv Introvertit contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea

Afectiv Extravertit sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social

Afectiv Introvertit inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara

Senzorial Extravertit practic, participativ, cauta placerea, inflexibil

Senzorial Introvertit intens, obsesiv, detasat, cunoscator, expert

Intuitiv Extravertit aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea

Intuitiv Introvertit idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung

Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a evidentiat in
mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung
si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor
tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni aditionale:
Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale
preferate, dupa atitudinile introvertit sau extravertit).
 1. Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
2. Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
3. Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
4. Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
5. Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
6. Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
7. Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
8. Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
9. Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
10. Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
11. Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
12. Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
13. Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
14. Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
15. Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
16. Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi
poate identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung.

Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de personalitate,
acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea afectiunilor
mintale, precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare Jung a pus un
accent mai profund pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile
comerciale ale personalitatii.

Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca

acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o
existenta sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de
catre sine sau de cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la
aparitia unor probleme.

Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte un
anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. Alte
exemple de iesire la suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient
sunt starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un element
principal in teoriile analizei tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o
perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului.
Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile
acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a accepta toate cele
patru functii ca facand parte integranta a unei persoane normale.

TIPURI DE PERSONALITATE A SI B

Personalitatea de tip A
Indivizii ce detin personalitatea de tip A sunt independenti si ies in evidenta prin faptul ca vor
sa fie remarcati oriunde se duc. Psihologii ii descriu ca fiind buldozere. Ei sunt constienti de
importanta atitudinii pozitive, a motivatiei si a stabilirii unui tel pe care sa il urmeze in viata.
Sunt competitivi din fire si recunoscuti pentru mintea agera. Cei cu personalitatea A stiu cand
trebuie sa isi asume riscuri si sunt buni antreprenori. Au un caracter pragmatic si rezolva cu
usurinta problemele in momentul in care le blocheaza calea spre succes. Veti descoperi ca
acest tip de oameni sunt deschisi catre orice este nou si intampina cu bratele deschise
schimbarea – fie ca este ea spirituala sau chiar tehnologica. Secretul acestor oameni de succes
consta in faptul ca nu le este frica sa isi scoata in evidenta propriile abilitati si personalitatea
colorata.

Personalitatea de tip B
Oamenii cu personalitate de tip B sunt cunoscuti de psihologi sub denumirea de bombardieri.
Acestia sunt indivizi extrovertiti si sunt de parere ca viata inseamna sa te faci remarcat. Pentru
cei din jur ei sunt ca un adevarat magnet si pot atrage atentia fara prea multe efortuti. Acest
lucru ii face speciali in comparatie cu celelalte tipuri de personalitate. Oamenii B sunt
comunicatori innascuti. Datorita abilitatii lor de a-si acapara semenii, ei sunt considerati plini
de carisma si umor. Se pricep cel mai bine in domeniul marketingului si al vanzarilor si sunt
profund raniti atunci cand nu reusesc sa acapareze atentia cuiva. Interactiunea este cuvantul
care defineste cel mai bine indivizii ce detin personalitatea de tip B. (suport curs psihologie
medicala)