Taj Mahal

Așezarea geografică a ansamblului Taj Mahal Situat în regiunea considerată cândva

sacră Brij Bhoomi, azi în statul Uttar Pradesh, oraşul Agra, fostă capitală a Marilor Moguli, cuprinde
numeroase monumente. La 2 km depărtare de oraş, pe malul drept al râului Jumna (Jamuna), se află
mausoleul Taj Mahal.

Inițiatori și constructori Ridicat la porunca împăratului Khurram Şihab ad-din Muhammad (Şah
Jahan) (1628—1657), monumentul a fost construit de cei mai vestiţi arhitecţi ai Orientului, printre care
Ustab-Ibn Han Effendi sau, conform unui epigraf persan, de Ustad Ahmed. Este posibil ca şi arhitectul francez
Austin de Bordeuse, autor al marelui palat din Agra, să fi colaborat la realizarea acestui monument.

ISTORIC Simbol ai dragostei conjugale, Taj Mahal a fost destinat ca lăcaş de veci pentru frumoasa
Arjumand Bano Begun (Mumtaz Mahal), soţia împăratului. Construcţia mausoleului a început în anul 1632 și
a necesitat munca a 20.000 de lucrători timp de 15 ani. Ultima perioadă de domnie a împăratului a fost
tulburată de războiul de succesiune dintre cei patru fii ai săi, el însuşi find închis în fortul de la Agra, unde a
şi murit. I s-a îndeplinit totuşi ultima dorinţă de a fi înmormântat la Taj Mahal, alături de soţia sa.

Structură, stil și arhitectură Intrarea în ansamblul Taj Mahal se face printr-o poartă
monumentală care conduce în marele parc, înconjurat de ziduri din gresie roşie, cu bogate plantaţii şi oglinzi
de ape a căror valoare decorativă o egalează pe cea a vegetaţiei. Alei întrerupte de bazine şi fântâni conduc
spre clădirea de marmură albă, strălucitoare, străjuită de patru minarete circulare, suple, de 42 m înălţime,
ce par a face de gardă la mormântul împărătesei.

Clădirea este plasată pe o platformă pătrată, cu latura de 95,5 m, executată din marmură albă. Suprafaţa
faţadei principale are încrustate versete din Coran, ale căror dimensiuni cresc pe măsură ce privirea se
apropie de partea superioară a faţadei, astfel încât apar de aceeaşi mărime. Faţadele sunt ornate cu flori,
ramuri, arabescuri şi diverse alte elemente decorative încrustate cu pietre preţioase şi semipreţioase.
Dimensiunile faţadei principale sunt egale, atingând aproape 75 m de la marginea piedestalului de marmură
şi până în vârful cupolei; aceasta atrage prin graţia şi puritatea formelor.

Accesul la Taj se poate face prin 3 porţi din piatră roşie de Agra, perfect aliniate cu centrul monumentului.
Fiecare poartă e că un văl care îţi dezvăluie treptat frumuseţea ascunsă în spate. După ce treci de poartă vezi
la depărtare superba bijuterie albă de care te apropii traversând grădina, charbagh(char=patru,
bagh=gradina), ca un covor persan. În Islam, grădina are o simbolistică spirituală. Potrivit Coranului, paradisul
este o grădină minunată iar grădină de pe pământ trebuie să fie o reflectare a paradisului.

În interiorul clădirii se găsesc doar cele două morminte din marmură, ornate cu muluri înflorate şi sute de
pietre preţioase (agate, porfir, lazulit, malahit). Atunci când au fost executate, mormintele erau înconjurate
de un grilaj din aur încrustat cu pietre preţioase, iar deasupra lor atârna un policandru de aur, podoabe care
nu s-au păstrat.

De o mare unitate compoziţională, mausoleul Taj Mahal constituie o operă arhitectonică desăvârșită,
perfect proporţionată, şi, în acelaşi timp, cel mai important monument funerar al artei islamice în India.
* În 1983, Taj Mahal a fost inclus în lista monumentelor protejate de Unesco şi este considerat una dintre cele şapte
minuni ale lumii moderne.

De-a lungul timpului a circulat o legendă potrivit căreia Shah Jahan a vrut să construiască un mausoleu identic
pentru sine, unul făcut din marmura neagră. A fost însă detronat înainte de a putea începe construcția.