Design-ul in ambalare

Student: Profesor coordonator:

Gheorghe Cristian Alexandru Ionelia Voiculescu
Grupa: 632CB

1
Ambalajul este ultimul contact pe care consumatorii îl au cu un produs înainte de a-l cumpăra și
de aceea este de foarte multe ori un factor decisiv în decizia de cumpărare. Însă dincolo de
exigențele pe care trebuie să le atingă privind aspectul, un ambalaj trebuie să respecte o serie de
criterii specifice și uneori rigide privind fiabilitatea și funcționalitatea sa.

Un ambalaj pe raftul unui supermarket are nevoie de mai putin de 3 secunde pentru a atrage
atentia cosumatorului. Aceste 3 secunde sunt extrem de importante atunci cand se ia in
considerare faptul ca mai mult de 70% din deciziile de cumparare se iau la raft. Adaugand la
aceasta faptul ca in supermarketuri poti gasi, in medie, 40.000 de ambalaje din care sa alegi.

Tocmai din aceste considerente, designul de ambalaj presupune acordarea unei atenții deosebite
atât componentei estetice, cât și celei pragmatice. Calitatile pe care trebuie sa le avem in vedere
intr-un proces de design de ambalaj sunt urmatoarele:

Util

Dintr-o perspectivă pragmatică, ambalajul unui produs are menirea de a proteja produsul, de a îi
facilita consumatorului experiența cu acesta și de a oferi suficiente informații – la modul mai
mult sau mai puțin explicit – despre proprietățile și modul de întrebuințare a produsului
respectiv. Așadar, se impun o serie de principii care să vă ghideze modul în care gândiți un astfel
de proiect.

2
Practic

E important ca ambalajul unui produs să fie practic. La modul concret, asta se traduce prin
formă, dimensiune și funcționalitate. Cu alte cuvinte, dimensiunea, forma și modul în care va fi
manipulat ambalajul de consumator au rolul de a facilita experiența acestuia cu produsul. În plus,
ambalajul trebuie să protejeze produsul de umiditate, temperaturi extreme sau impactul cu
anumite obiecte. De aceea, dacă vă raportați la contextul și modul de întrebuințare a produsului
respectiv, puteți obține o perspectivă mai complexă asupra variantelor în care acesta poate fi
prezentat.

Nu pierdeți din vedere nici modalitatea în care produsul va fi depozitat și transportat, căci și
aceste două aspecte pot aduce modificări designului inițial.

2. Flexibil

E bine ca modul în care este conceput designul unui ambalaj să fie flexibil și să permită o
eventuală extindere a produsului respectiv: introducerea unei linii noi, diversificate sau a unui
sub-brand. E recomandat, din acest motiv, să aveți mereu o viziune pe termen lung asupra
produsului și să proiectați un design care să lase loc de mici schimbări ulterioare, fără ca acestea
să pericliteze esența identității de brand.

3. Realizabil

Dincolo de constrângerile menționate mai sus, mai există o limitare în ceea ce privește designul
de ambalaje, și anume aceea impusă de companiile cu care colaborați pentru execuție. Mai
precis, se prea poate ca forma pe care voi ați proiectat-o pentru un ambalaj să nu poată fi
realizată așa cum ați proiectat-o, la acea dimensiune sau din acel material. De aceea, informați-vă
care sunt posibilitățile de execuție încă din faza de concept, pentru a evita să depuneți eforturi
inutile.

4. În conformitate cu prevederile legale

Contactul foarte direct dintre ambalaje și consumatorul final mai are o consecință cu caracter
restrictiv asupra designului, și anume alinierea la prevederile legale. Fiind un mijloc de
depozitare a produselor și totodată un mijloc de informare a consumatorilor, ambalajele trebuie
să respecte o serie de reglementări legale privind nu doar materialele din care sunt confecționate,
ci și cantitatea de informație pe care o pun la dispoziția consumatorilor și uneori chiar modul în
care aceasta trebuie afișată.

3
5. Simplu

Ambalajul unui produs ar trebui să sugereze, în cele câteva secunde în care o persoană îi acordă
atenție, care e funcția principală a produsului respectiv și, la modul ideal, care este brandul din
spatele produsului. Faceți un exercițiu de imaginație și treceți prin fața ochilor câteva ambalaje
ale unor produse cunoscute. Câte reușesc să bifeze ambele cerințe?

Secretul eficienței unui ambalaj este, ca în multe alte aspecte ale designului, simplitatea. Asta nu
înseamnă că e de preferat să apelați la o abordare explicită și descriptivă a designului, eliminând
orice formă de simbolistică, ci doar să nu pierdeți din vedere semnificația produsului pentru
consumator și să vă lăsați ghidați de acest reper.

…Și plăcut

Așa cum spuneam în partea introductivă, designul de ambalaj e cel care diferențiază produsul pe
raft. E cel care îl ajută să se detașeze de produsele concurente, să atragă atenția consumatorilor și
să îi determine să ia o decizie de cumpărare favorabilă. Și toate acestea de la o distanță
considerabilă față de consumatorul aflat în grabă și cu ochii împărțiți între zeci de produse
similare. Are o misiune cam grea, nu-i așa? Să vedem așadar ce calități are un ambalaj care
reușește să îndeplinească toate aceste criterii.

4
6. Diferit

Multitudinea de produse similare face ca originalitatea și memorabilitatea să fie unele dintre cele
mai valoroase calități ale unui ambalaj bun. De aceea, se prea poate ca un design de ambalaj
realizat impecabil să nu reușească să se distingă cu nimic pe raft, din simplul motiv că se
încadrează într-un tipar reprezentativ pentru categoria respectivă de produse.

E greu să dai sfaturi concrete legate de ce anume poți face pentru a fi diferit, pentru că acest
proces este unul subiectiv, de descoperire și extindere a limitelor creativității. Ar putea însă să
găsiți utilă următoarea sugestie: odată ce ați terminat de cercetat ce face competiția directă,
căutați inspirația pentru proiectul vostru în afara liniei de produse concurente: în artă, în natură
sau în designul produselor total diferite de cel la promovarea căruia lucrați voi la un moment dat.
Alegeți elemente „proaspete”, dar care reușesc să redea vizual esența produsului pe care îl aveți
în vedere și respectă așteptările consumatorilor de la acesta.

O altă cale de a reflecta în ambalaj personalitatea unui produs este să vă luați inspirația din
produsul însuși. Identificați proprietățile prin care acesta se diferențiază de produse similare și
încercați să găsiți corespondente ale acestora pe care să le puteți reda la nivel grafic, în ambalaj.
Poate fi vorba de formă, textură, gust, senzație etc.

7. Sugestiv

Nu subestimați puterea sugestivă a elementelor grafice atunci când realizați un design de

ambalaj. Alegeți culorile, formele și simbolurile în funcție de senzația pe care vreți să o
transmiteți consumatorilor. Dintre toate, cele care vă ajută cel mai mult să ieșiți în evidență sunt
culorile. Numai că lucrurile sunt aici puțin delicate.

Pe de-o parte, oamenii asociază anumite produse cu anumite culori, în ceea ce privește
ambalajele: guma de mestecat cu verde sau albastru, berea cu verde, produsele IT cu gri, alb și
negru, cosmeticele pentru femei cu roz și mov etc. Așadar, anumite culori îi ajută să își dea
seama despre ce fel de produs este vorba.

Însă pe de altă parte, așa cum am văzut mai devreme, pentru a vă distinge trebuie să faceți ceva
diferit. Dar dacă sunteți de părere că apelarea la o gamă diferită de culori ar putea determina
consumatorii să nu remarce produsul, atunci puteți păstra culorile pe care acesta le „revendică” și
să încercați să aduceți ceva diferit la nivelul altor elemente, precum forma ambalajului sau
typography.

5
8. Inventiv

Dacă e o calitate pe care oamenii să o aprecieze în unanimitate, aceea e inventivitatea. Dar nu o

inventivitate doar de dragul inventivității, ci una care să le facă experiența utilizării unui produs
mai agreabilă. Aceasta poate privi modul în care produsul este manipulat, modul în care se
desface ambalajul, felul în care se poate purta sau depozita, maniera în care sunt prezentate
informațiile despre produs, ș.a.m.d. Acestea ar fi principalele calități pe care ar trebui să le aibă
un ambalaj de produs, pentru a atrage atenția și a influența în mod pozitiv decizia de cumpărare.

9. Culoarea

Joaca un rol esential in memorarea unui brand, fiind primul lucru pe care ti-l aduci aminte. O
culoare judicios aleasa face ca produsul tau sa fie usor de recunoscut. Nu de putine ori cele mai
eficiente ambalaje sunt cele simple. Mai multe culori pe un ambalaj pot atat distrage atentia
consumatorului, cat si creste pretul productiei, motiv pentru care rationalizarea culorilor devine
un deziderat in proiectarea unui brand.

10 REGULI DE AUR

Sugerate de Jonathan Sands (UK Design Council) pentru cei ce vor sa obtina un ambalaj de
succes

1. Analizeaza in detaliu intreaga concurenta de pe piata inainte de orice si asigura-te ca ai

inteles exact principalele atribute si pozitia pe care o ocupa pe piata fiecare dintre competitori.
Apoi defineste-ti atributele proprii si pozitia pe care vrei sa o ocupi pe piata.
2. Priveste la ce se intampla pe alte piete si ia in considerare posibila evolutie a produsului tau
pe terte piete, luand in calcul si specificul cultural al acestora. Pune-ti intrebari de genul: acest
produs nu ofenseaza oare un utilizator din Orientul Mijlociu?
3. Stabileste marcaje care sa te ajute sa masori tot ce faci, spre exemplu masoara awareness-ul si
atitudinea fata de ambalajul produsului tau. O agentie de cercetare de piata buna iti poate spune
cum sa faci.
4. Alege o agentie de design bazandu-te pe reputatia sa, nu pe preturi si incearca sa vorbesti
direct cu cel putin trei clienti existenti ai acesteia. Asigura-te ce oamenii din agentia aleasa iti
plac si poti lucra cu ei.
5. Fii diferit si asigura-te ca ambalajul tau are propria indentitate vizuala, precum si o
persoanlitate puternica si o atitudine aparte.
6. Asigura-te ca ambalajul tau functioneaza optim in toate stadiile vietii sale, de la parasirea
fabricii si pana ce ajunge in mainile consumatorului.
7. Protejeaza-ti ambalajul inregistrand marca si copywright-ul si asigura-te ca nu incalci vreun
astfel de drept al competitorilor tai.

6
8. Incearca sa vizualizezi aspectul ambalajului tau alaturi de concurenta. Dace este posibil
testeaza asta intr-un magazin si asigura-te ca iese cu adevarat in evidenta.
9. Proiecteaza pentru viitor. Creaza un ambalaj care este conform cu tendintele actuale si
viitoare ale pietei.
10. Incearca sa testezi inainte de lansarea produsului daca publicul este atras de ambalajul
tau. Dar fii atent cum testezi pentru ca i general consumatorii nu stiu exact ce cauta pana cand
cineva le arata ceva nou. Henry Ford spunea odata: „Daca as fi ascultat ce voiau oamenii, as fi
construit un cal mai rapid!”

TIPOLOGIA AMBALAJELOR

Operatiile principale de ambalare sunt: dozarea produsului in vederea ambalarii; umplerea

ambalajului; inchiderea ambalajului; constituirea ambalajului colectiv sau de grupare. Dintre
operatiile auxiliare de ambalare amintim:pregatirea produsului pentru ambalare ;formarea
ambalajului sau preagtirea lui; conditionarea ambalajului (marcare, etichetare, inscriptionare).

Ambalarea ,ca notiune,insumeaza operatiile de aranjare a produselor in spatii delimitate

prin pereti din diferite materiale numite ambalaje.

Ambalajele ca insotitori ai produselor ,reprezinta corpuri confectionate din materiale

corespunzatoare avand o forma potrivita,destinate a contine produse alimentare si mealimentare
pentru indeplinirea scopurilor mentionate anterior,precum si pentru:

-facilitarea aplicarea procedeelor tehnice moderne de transport,manipulare,refrigerare

,desfacere,etc.

-cresterea vitezei de circulatie a produselor si reducerea costurilor de distributie;

-asigurarea consumatorului cu produse de calitate definite si constanta,prezentate intr-o

forma atragatoare;

-ridicarea valorii produselor,inaintea de expedierea lor,si eliminarea din comert a

produselor de calitate mediocre.

Datorita interactiunilor ambalajului cu mediul ambient care determina modificari ale

proprietatilor acestuia nu numai la suprafata ci si in profunzime ,influentand caracteristicile
produsului ambalat ,atat ambalajul cat si produsul trebuie private in ansamblu,ca un tot unitar, si
nu individual.

Sistemul de ambalare reprezinta metoda sau modul de realizare a operatiunilor de

ambalare a produselor ,indiferent de natural or.

7
 Accesoriile de ambalaj sunt materiale sau dispozitive care completeaza sau preiau unele
functiuni ale ambalajelor,cum ar fi:imobilizarea continutului ,amortizarea socurilor,etansarea
,inchiderea,consolidarea sau identificarea ambalajului,fara a constitui insa invelis de protectie a
produsului.

Materialul de ambalaj este materialul destinat pentru confectionarea ambalajelor si

accesoriilor de ambalaj,in timp ce materialul de ambalare este materialul destinat sa inveleasca
temporar produsul de ambalat.

Prin produsul ambalat se intelege produsul care necesita o protectie temporara de la locul
de productie la locul de cosum si a carui manipulare,transport,depozitare si desfacere trebuie
inlesnite prin ambalare.

Produsul ambalat reprezinta unitatea din produsl de ambalat si ambalajul respective.

Multi economisti considera ambalarea ca pe un element important al politicii de

management al companiei deoarece pe langa calitatile sale intrinseci, care sunt de protectie a
bunului, ambalajul mai presupune si o serie de alte calitati deosebit de importante cum ar fi
promovarea produsului respectiv.

Ambalajul transmite un mesaj foarte puternic in cazul produselor de marca. Ambalajul

este un material (hartie, carton, masa plastica etc.) in care se impacheteaza ceva pentru a fi
pastrat sau transportat.

Dar in spatele un astfel de ambalaj care sa aduca importante contributii la vanzarea

produsului respectiv se afla o munca imensa, care presupune cunostiinte bine stapanite de
management, curajul de ati asuma riscul si, nu in ultimul rand, multa imaginatie.

La prima vedere pentru un cumparator oarecare ambalajul nu reprezinta mare lucru. El

uremeaza a fi oricum indepartat dupa folosirea produsului. Dar, de fapt lucrurile nu stau de loc
asa, ci, fara a exagera, lucrurile stau cu totul invers. De foarte multe ori ambalajul este ales, el
ofera informatii despre produsul pe care il contine, el ne ofera confortul utilizarii produsului, el
ne ofera o garantie a calitatii (de exmplu sunt considerate mai de calitate bauturile imbuteliate in
sticla, de cat cele in PET) etc.

In spatele producerii unui ambalaj viabil stau numeoase elemente de estetica si design care sunt
deosebit de importatnte.

Introducerea autoservirii a determinat o schimbare in modul in care consumatorii iau

deciziile de cumparare. Produsele, cu ambalajele lor atractive, au devenit adevarati
reprezentanti comerciali, contactul direct dintre vanzatori si marfa expusa fiind eliminat.
Comercializarea cu amanuntul s-a maturizat sub forma supermarket-urilor, clientul acestora fiind
astazi individul cu cel mai studiat comportament comercial.

Imaginea produsului din punct de vedere al inovatiei si al costului determina asteptarile

consumatorului in materie de ambalare, noutatea ambalajului fiind practic un

8
semnal pentru consumator in ceea ce priveste: preocuparea pentru echilibrul intre produs si
ambalaj, grija pentru un aspect cat mai functional posibil, preocuparea estetica in crestere,
dorinta de a fi cat mai bie informat, preocuparea pentru echilibru ecologic etc

Ambalajele de prezentatre si desfacere a produselor, inclusiv ambalarea, constitue in

conditiile actuale un factor important in diversificarea sortimentala, contribuie la aprecierea
calitativa a produselor si stimularea vanzarilor.

Aceste cerinte alaturi de elementele tehnico-functionale ale ambalajelor sunt, de

asemenea, studiate de estetica produselor.

Forma ambalajelor are in vedere, in principal, cerinte de varietate sortimentala, dozarea si

proportionarea produselor conform cererii pe piata, eliminand in final uniforminatea si
monotonia sortimentala.

Culoarea realizata in srtansa legatura cu forma si grafica acestora, are ca obiective:

· stimularea vanzarilor;

· continutul si ambianta estetica a spatiilor comerciale;

· personalitatea produselor;

· promovarea unor elemente cu specific national, zonal;

· crearea din punct de vederea psihologic a unui climat comercial;

· contributia direcata la crearea unei traditii a produselor, intreprinderii etc.

Grafica adanceste aspectele legate de individualitatea bunurilor de consum, in raport cu

destinatia acestora, alaturi de celelalte elemente de estetica, fiind o contributie importanta la
cresterea desfaceriilor de marfuri, stimuland concurenta in conditii optime, sporind cracteristicile
merceologice ale mafurilor.

Forma, culoarea si grafica ambalajului – elemente de sinteza in cadrul esteteicii produselor –

realizate in conditii optime au contributii efective, cu eficienta majora, in cadrul relatiilor
competitive de comert interior si exterior, accelerand penetratia etc.

Dezvoltarea productiei si diversificarea sortimentala a produselor in conditiile modernizarii

continue a productiei, a largirii pietei interne si a schimburilor economice cu alte tari, precum
promovarea formelor rapide si eficiente de servire in comert impun ca o necesitate obiectiva
perfectionarea activitatii de ambalare si preambalare a produselor.

Ambalajul marfurilor, pe langa sarcina de a pastra sau maturiza insusirile calitative ale
produselor, constiuie un mijloc important de reclama, de imbunatatire a prezentatrii si, in ultima
analiza, o forma activa a vanzarilor.

9
 Daca forma ambalajului reprezinta un element estetic subordonat formei produsului,
culoarea si grafica reprezinta calitati estetice proprii ambalajului.

Pentru produsele mai deosebite se remarca si folosirea unor ambalaje din carton, mase
plastice care confera produselor o eleganta si o tinuta estetica deosebita.

Se remarca rolul deosebit prin care forma ambalajelor pare sa varieze, din cauza formei
etichetelor, coloritul si modul interesant cum au fost rezolvate acoperirile pe capac si gatul
sticlei.

CLASIFICAREA AMBALAJELOR

Ambalajele se clasifica in functie de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent in practica:

· dupa modul de folosire:

o de unica folosinta

o refolosibile (returnabile)

· dupa materialul folosit in confectionarea ambalajelor:

o ambalaje din hartie si carton;

o ambalaje din sticla;

o ambalaje din metal;

o ambalaje din materiale plastice;

o ambalaje din lemn, inlocuitori din lemn si impletituri;

o ambalaje din materiale textile;

o ambalaje din materiale complexe.

· dupa sistemul de confectionare:

o ambalaje fixe;

o ambalaje demontabile;

o ambalaje pliabile.

· dupa tip:

10
 o plicuri;

o pungi;

o plase;

o lazi;

o cutii;

o flacoane;

o borcane etc.

· dupa domeniul de utilizare:

o ambalaje de transport;

o ambalaje de desfacere si prezentare.

· dupa specificul produsului ambalat:

o ambalaje pentru produse alimentare;

o ambalaje pentru produse nealimentare;

o ambalaje pentru produse periculoase;

o ambalaje individuale;

o ambalaje colective.

· dupa gradul de rigiditate:

o ambalaje rigide;

o ambalaje semirigide;

o ambalaje suple.

· dupa modul de circulatie al ambalajului:

o ambalaje refolosibile;

o ambalaje nerefolosibile – tip pierdut.

11
· dupa sistemul de circulatie:

o sistem de restituire a ambalajelor;

o sistem de vanzare – cumparare a ambalajelor.

· dupa sistemul de confectionare:

o ambalaje fixe;

o ambalaje demontabile;

o ambalaje pliante.

· dupa caile de transport:

o ambalaje pentru transport terestru;

o ambalaje pentru transport fluvial-maritim;

o ambalaje pentru transport aerian.

· dupa destinatie:

o ambalaje pentru piata externa;

 ambalaje pentru piata interna.

Principii de proiectare si estetica ambalajelor

Proiectarea ambalajelor este unul dintre cele mai importante elemente ale comercializarii
produselor. Proiectarea ambalajului trebuie integrata procesului de productie a produsului de ambalat,
numai asa fiind satisfacute functiile ambalajului de: protectie, manipulare, informare, prezentare.

Pe baza conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca ambalajul, se poate trece la

determinarea ambalajului optim si apoi la alegerea metodei de ambalare.

Ambalajul optim este acela care, pe langa indeplinirea rolului functional, implica un consum
minim de material si manopera, iar pentru operatiile de umplere, manipulare, inchidere, etc. necesita
utilaje cat mai putin costisitoare, cu efort minim (eventual sa permita automatizarea procesului), si
este, evident, economic.

12
Etapele generale ale proiectarii ambalajelor sunt:

- explorarea preliminara in timpul careia se aduna idei si se fac schite cu privire la

dimensiunile si aspectul exterior al ambalajului;

- alegerea variantei optime de ambalaj si punerea la punct a elementelor grafice;

- modificarile finale, cu includerea specificatiilor tipografice, a ilustratiilor si a altor

implementari grafice;

- finalizarea, din punct de vedere al productie si pregatirea imprimarii.

Prin forma si dimensiunile sale, ambalajul trebuie sa faciliteze operatiile de manipulare, sa

proteje produsul ambalat si sa contribuie la comercializarea usoara a acestuia. Este necesar ca
prin calitatile estetice pe care le confera, ambalajul sa determine impulsul de cumparare a
produsului.

Indicatorii de calitate ai unui ambalaj se impart in doua categorii:

- indicatorii tehnico-economici: caracteristicile functionale si tehnico-constructive,

materialele, economicitatea;

- indicatorii de ordin estetic: raport forma-finalitate, forma-material, grafica, compozitie,

influenta psihologica.

Cum se proiecteaza un ambalaj?

Pentru ca in general proiectarea unui ambalaj se face in stransa legatura cu produsul pe

care urmeaza sa-l contina, designerii se pot folosi in demersul lor de datele acumulate in urma
cercetarii de piata facuta pentru a afla daca produsul nou creat corespunde nevoilor
consumatorilor.

Totul incepe de la produsul ce urmeaza a fi ambalat si de la nevoile pe care acesta trebuie

sa le satisfaca pe piata, pentru ca ambalajul trebuie sa reflecte caracteristicile produsului in
totalitate, dar mai ales sa-l faca usor de vandut.

La inceput se stabilesc dimensiunile si greutatea produsului, pentru a vedea cat de mare si

mai ales din ce material va fi facut ambalajul, pentru a putea sa sustina greutatea produsului in
primul rand, si in al doilea rand pentru a putea fi rezistent la factorii externi si a proteja produsul.
Apoi se stabileste forma ambalajului, in stransa legatura cu forma produsului, pe baza formei
creandu-se stanta, care va deveni un suport pentru grafica.

Cand se porneste la construirea graficii trebuie avute in vedere o serie de aspecte si de

elemente obligatorii pe care trebuie sa le contina ambalajul (atat cele obligatorii prin lege, cat si
cele pe care producatorul le vrea tiparite pe ambalaj):

13
- denumirea produsului

- denumirea producatorului, a importatorului, a distribuitorului si adresa

- locul de provenienta al produsului

- marca, logo

- ingrediente

- instructiuni de folosire

- gramaj

- data fabricarii

- termenul de valabilitate

- codul de bara

- traducerea in limba romana pentru produsele importate.

Abia dupa ce sunt plasate elementele obligatorii se trece la partea de creatie propriu-zisa, unde
trebuie sa se aiba insa in vedere publicul tinta caruia ii este adresat produsul si categoria din care
acesta face parte (premium, medium, low), pentru a stii intre ce linii trebuie plasat ambalajul.
Apoi se fac mai multe scheme, iar pe baza schemelor se pun in practica ideile creative, in urma
carora rezulta mai multe variante de propuneri de ambalaj.

5 Tendinte in designul de ambalaje

14
Din dorinta de a satisface nevoile consumatorilor, designul de ambalaje este intr-o continua
schimbare, devenind unul dintre cele mai interesante si mai dinamice sectoare ale industriei de
packaging. Specialistii atrag atentia ca anumite trenduri incep sa se estompeze, astfel ca in
urmatorii ani putem sa uitam de ambalajele cu grafica excesiva sau de cele in culori plictisitoare.
Noile tendinte de design al ambalajelor sunt, cumva, la polul opus:

1. Simplitatea, in prim-plan. Tendinta spre minimalism se observa in toate categoriile de

design, astfel incat, in urmatorii ani am putea vedea ambalaje moderne, minimaliste,
departe de incarcatura brandurilor clasice, de “scoala veche”. Spatiul alb incepe sa
domine suprafata ambalajului, fiind inconjurat doar de cateva culori si cele mai relevante
informatii despre produs.

2. Tipografiile profesionale iau locul celor mici. Pe masura ce atentia consumatorilor scade,
devine din ce in ce mai important ca brandurile sa transmita mesajul cat mai clar si cat
mai repede posibil – design-ul ambalajului devenind, in acest caz, cel mai sigur mod de
“comunicare”. Nu este exclus sa vedem la raft, in urmatorii ani, un branding mai
indraznet, cu fonturi mari si o economie de cuvinte care transmit mesaje clare, cu “voce
tare”.

3. Ambalaje experimentale. Designerii isi asuma tot mai multe riscuri creative si vin cu
solutii de ambalare inovatoare si capricioase, din dorinta de a testa limitele mai mult ca
niciodata. Sa nu ne miram, asadar, atunci cand ambalajele experimentale vor inunda
scena si vor cuceri teritoriile

15
4. Ambalaje sustenabile. Pe masura ce consumatorii devin mai constienti de impactul
achizitiilor lor asupra mediului, tot mai multe marci opteaza pentru ambalaje ecologice.
Astfel, materialele plastice (ieftine si accesibile) sunt inlocuite cu materiale
biodegradabile precum hartia, canepa, bambusul si sticla. Progresele cercetatorilor au
ajuns pana-ntr-acolo incat s-au inventat ambalaje durabile realizate din gel pe baza de
alge (folosit la ambalarea apei) sau chiar ambalaje comestibile – film biodegradabil pe
baza de lapte.

5. Ambalaje cat mai feminine. Designul de ambalaje tinde spre o estetica generala cat mai
feminina, astfel incat este foarte posibil ca pe viitor, ambalajele explozive, hiper-
stimulative, asociate cu masculinitatea, sa dispara usor-usor din peisaj.

Designul de ambalaj si functiile acestuia

Se poate vorbi de mai multe categorii de ambalaje: ambalaje pentru transport,

ambalaje colective si ambalajul de vanzare sau de consum. Ambalajul este un mediu de
comunicare, fiind purtatorul unui mesaj intre producator si consumator, este o identitate
de marca, proiectand imaginea producatorului si totodata este un mijloc publicitar
eficient, constituind reclama produsului.

Functia de protectie consta in asigurarea protejarii calitatii si integritatii

produselor. Tehnica de protectie prin ambalare inregistreaza astazi progrese insemnate,
astfel incat integritatea produselor este asigurata, iar unele cazuri se realizeaza si
protejarea mediului inconjurator fata de eventuala influenta nociva a unor produse.

Functia de promovare a ambalajului se refera la capacitatea acestuia de a atrage

atentia asupra produsului, de a-l diferentia si de a-l convinge pe consumator sa-l cumpere.

Functia de informare

Produsul trebuie sa corespunda informatiilor transmise de ambalaj; daca

promisiunile sugerate de ambalaj nu sunt indeplinite, produsul nu poate avea succes.

Functia de reclama

Se spune adesea ca ambalajul este cea mai buna reclama a produsului. Atunci
cand produsul nu face parte dintr-o campanie publicitara, ambalajul devine singurul
mijloc de promovare pe care un producator il are la indemana.

Totodata, ambalajul are capacitatea de a deveni o imagine testimoniala atunci

cand produsul satisface pretentiile consumatorului chiar daca acesta este sau nu o
persoana marcanta.

16
 Designul de ambalaj. Puterea imaginii

In ambianta actuala a magazinelor, a relatiilor specifice sistemului de autoservire,

ambalajul este perceput tot mai mult ca imagine, dincolo de functia elementara de a
pastra si proteja produsul: un manipulator subtil conceput sa starneasca curiozitatea, sa
fie luat in seama sin cele din urma cumparat.

Designul de ambalaj deopotriva industrial si grafic, poate crea o imagine aparte

produsului, astfel incat acesta sa atraga atentia sa fie memorabil, sa faca fata concurentei,
sa adauge valoare si personalitate si sa actioneze caun stimul la nivelul subconstientului
care sa-l determine pe cumparator sa revina.

Ambalajul este un mijloc ideal de a crea imaginea produsului, folosind forma,

desenul, culoarea si structura materialului. Daca imaginea nu este clara sau daca include
elemente contradictorii, ambalajul are o sarcina cu atat mai grea in transmiterea
mesajelor. Serviciului de marketing ii revine responsabilitatea de a identifica imaginea si
de a o comunica in mod clar designerului. Odata ce imaginea necesara a fost identificata,
rolul designerului este de a o realiza in conformitate cu specificatiile.

Un aspect important este sa se recunoasca rolul pe care il are forma in potrivirea

ambalajului cu imaginea, aspect adeseori neglijat in favoarea tratarii in exclusivitate a
elementelor grafice de suprafata.

Cele mai bune solutii de design se obtin cand se dezvolta in acelasi timp designul
structural si grafica ambalajului fiecare din ele punandu-l in valoare pe celalalt. De fapt
cele doua tipuri de design tehnic si grafic, nu pot fi niciodata complet separate.
Specialistii in designul tehnic cunosc limitele proceselor si materialelor cu care lucreaza,
in timp ce, nestanjeniti de astfel de constrangeri, graficienii pot vizualiza mai bine
efectele finale dorite.

Nu trebuie ratata nici o oportunitate dea incorpora in ambalaj avantaje pentru

consumator.

Ambalajul trebuie sa fie nu numai performant, dar sa si arate ca a fost conceput

pentru performanta. Intregul ansamblu al designului trebuie sa indice cum functioneaza
produsul.

Daca acum la acest sfarsit de secol, se poate vorbi despre ambalaje ca despre una
din cele mai puternice imagini ce compun mozaicul vizual cotidian, acest lucru se
datoreaza interesului atat de clar exprimat de a conferi personalitate si stil produselor
destinate consumului.

17
Eticheta este prețioasa hârtie care consolidează uniunea dintre cumpărător și produs,
motiv pentru care știm bine că trebuie să fie impecabilă, cu un echilibru optim între
estetic și informativ. Însă rețeta magică din spatele acestui echilibru este departe de a fi
una standard și depinde mereu de doi factori esențiali – produsul și tipul de consumator
căruia i se adresează. Partea de design se elaborează abia după delimitarea unui concept,
iar cel din urmă se stabilește mereu în urma unei analize riguroase a celor doi factori
menționați anterior.

18
 BIBLIOGRAFIE

https://www.pack-expo.ro/5-tendinte-designul-de-ambalaje/

https://ctrl-d.ro/tips-and-tricks/designul-de-ambalaj-un-melanj-intre-util-si-placut/

http://www.referatele.com/marketing/PROIECT-MARKETING-Design-si-es448.php

http://www.dualmind.ro/home/despre-noi/package-design/

https://mastradovanu.wikispaces.com/file/view/71628448-39477689-Ambalaje-Si-Design-in-
Industria-a-Gitin-L.pdf

http://newelite.ro/design-de-ambalaj/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ambalaj

http://www.magazinulprogresiv.ro/articles/importanta-si-rolurile-ambalajului

https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/merceologie/design-ul-ambalajului-marketing-148257.html

http://referategratuit.blogspot.com/2012/05/designul-industrial.html

19