Logistica

Definire, continut si functii

Definirea logisticii
Logistica - reprezinta procesul de gestionare strategica a achizitionarii,
deplasarii si depozitarii materialelor, semifabricatelor si produselor finite
(alaturi de fluxurile informationale corespunzatoare acestor procese) in interiorul
firmei si al canalelor de marketing, cu scopul satisfacerii comenzilor cu cele mai
mici costuri pentru un agent economic.

Logistica - este arta coordonarii supply chain-ului si stiinta administrarii

fluxului de bunuri, energie, informatie si alte resurse precum produse, servicii si
oameni din sursa productiei pietei. Este dificil daca nu chiar imposibil sa realizezi
comert international, procese de import/export globale, repozitionare
internationala de materiale/produse brute si productie fara un suport logistic
profesional.

In literatura de specialitate pentru a descrie activitati care compun astazi notiunea

de logistica au fost utilizate o serie de concepte precum logistica de afaceri,
distributia fizica, managementul resurselor materiale, logistica distributiei,
logistica marketingului, logistica interna, logistica externa ori distributie. O prima
definire a logisticii apartine unei asociatii de profil din Statele Unite.In 1976
aceasta considera logistica ”ansamblul proceselor operative la care sunt supuse
marfurile in traseul lor catre consumator”. Limitele acestei definitii sunt evidente
– continutul logisticii era redus la doar una dintre fatetele actualului concept,
anume la distributia fizica.

Dupa 1980 logistica s-a bucurat de o atentie sporita, fapt demonstrat de

aparitia departamentelor de logistica in organigrama firmelor, alaturi de
compartimentele de marketing. Cu toate acestea, multi manageri executivi percep
inca simplist rolul logisticii, preocupati fiind de propria activitate si de bunul mers
al departamentului lor si neglijand impactul deciziilor lor asupra rentabilitatii si a
valorii adaugate a produselor si serviciilor firmei.

In 1991 aceeasi asociatie americana redefineste continutul logisticii astfel:

logistica este procesul planificarii si controlului eficient si eficace al fluxului de
materii prime si bunuri, de servicii si informatii aferente, de la sursa la destinatia
acestora, in vederea satisfacerii superioare a nevoilor consumatorilor.

Utilizată pentru prima dată în domeniul militar, logistica s-a extins treptat
şi în activitatea economică, în prezent constituind un domeniu de cercetare
distinct, iar la nivelul multor organizaţii o structură separată, diferită de cea de
marketing, producţie sau comercială. Secolul al XXI-lea a debutat cu o creştere,
fără precedent, a gradului de globalizare a pieţelor, conceptul de management
logistic constituind o arie managerială deosebit de importantă pentru organizaţie.
Schimbările produse în organigrame, precum şi dorinţa de a cunoaşte şi utiliza
cele mai noi instrumente şi aplicaţii în acest domeniu confirmă ascensiunea
logisticii.
„Logistica cuprinde mijloacele şi aranjamentele cu care se pun în aplicare tacticile
şi strategiile. Strategia decide unde să se acţioneze; logistica aduce trupele în
punctul respectiv“ (Antoine Jomini).
Termenul „logistică“ a fost utilizat pentru prima oară în domeniul militar,
logistica fiind considerată acea ramură a artei războiului care se ocupă de mişcarea
şi aprovizionarea trupelor. Conceptul a evoluat din nevoia forţelor militare de a
se aproviziona în timpul războaielor.
Astfel, acest termen relativ nou defineşte o practică foarte veche. Apariţia
logisticii militare, aşa cum este ea înţeleasă în zilele noastre, coincide cu apariţia
armatelor organizate, cu care diversele naţiuni sau state au încercat să îşi impună
forţa militară asupra vecinilor.
În Grecia Antică, Roma sau Imperiul Bizantin, existau militari ce purtau numele
de „Logistikas“. Aceştia erau responsabili cu problemele financiare şi de
aprovizionare. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, armatele participante
au elaborat şi utilizat diferite modele de sisteme logistice, pentru ca materialele să
ajungă la locul potrivit, atunci când era necesar. După terminarea celui de-Al
Doilea Război Mondial, conceptul şi metodele logistice au fost ignorate temporar,
firmele producătoare având ca principal obiectiv satisfacerea cererii sporite de
mărfuri din anii postbelici. Anii ’50 au adus cu ei recesiunea economică şi astfel,
oamenii de afaceri, în contextul reducerii drastice a profiturilor firmelor, au fost
nevoiţi să identifice sisteme
de control al costurilor, apte să menţină sau să sporească eficienţa activităţii
proprii.
Apropierea dintre scopurile şi mijloacele conflictelor armate şi politicile
economice expansioniste este suficientă pentru a explica interesul acordat
conştientizării şi dezvoltării logisticii începând cu a doua jumătate a secolului al
XX-lea. Treptat, utilizarea termenului de logistică s-a extins şi în activitatea
economică, precum şi în alte domenii. În anii ’80 eforturile de eradicare a foametei
în Etiopia au impus aplicarea principiilor logistice în desfăşurarea activităţii de
aprovizionare cu alimente. Importanţa şi amploarea logisticii militare a evoluat
concomitent cu dezvoltarea industriei de apărare şi reconsiderarea conceptelor
despre război, ajungând să trebuiească să facă faţă unor cerinţe din ce în ce mai
mari, cantitativ şi calitativ. Spre exemplu, pentru operaţiunile forţelor terestre, în
timpul războiului din Irak, o divizie blindată a SUA consuma zilnic: 5.000 tone
de muniţie, aproximativ 2,1 milioane litri de combustibil, peste 1,1 milioane litri
de apă şi 80.000 porţii de mâncare. Aceste nevoi de aprovizionare au fost şi sunt
în continuare îndeplinite de structuri logistice specifice, de multe ori în parteneriat
cu firme private, în baza unor contracte de prestări servicii încheiate cu ministerul
de resort.
În abordarea conceptului de logistică, specialiştii armatelor moderne pornesc de
la ideea că acesta trebuie să definească totalitatea condiţiilor materiale şi de
asistenţă necesare realizării cu succes a acţiunilor militare. În războiul modern,
logistica are valenţe noi, având în vedere reorientarea strategiilor de desfăşurare
a acestuia, calitatea factorului uman angajat, precum şi nivelul tehnic ridicat
încorporat în mijloacele de luptă.
Conform Manualului NATO:
a. Logistica este ştiinţa planificării şi asigurării mişcării şi întreţinerii forţelor.
b. Logistica este responsabilă de planificarea şi executarea deplasării şi de
menţinerea forţelor la capacitate ridicată de luptă.
Este din ce în ce mai evident ponderea mare pe care o deţine, în obţinerea victoriei
în teatrele de operaţii, gradul înalt de înzestrare tehnico-materială şi
aprovizionarea continuă a forţelor cu tot ceea ce este necesar pentru trai şi pentru
luptă. Conflictele „moderne“ au evidenţiat pe deplin rolul dezvoltării tehnologice
(sisteme integrate de arme de nivel tehnologic ridicat, digitizarea câmpului de
luptă etc.), dar şi al logisticii militare (calitatea materialelor, cantităţile, viteza de
transport, costurile ş.a.). Introducerea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi
tehnologiei, precum şi reconsiderarea atitudinii
managerilor/liderilor (militari şi politici) faţă de individ au dus la schimbarea
consistenţei acţiunilor militare, dar şi la creşterea considerabilă a consumurilor de
resurse.
Noile condiţii create implică o răspundere deosebită pentru logistica militară şi
acest lucru se concretizează într-o serie de misiuni principale:
- încheierea contractelor cu furnizorii pentru achiziţionarea materialului militar de
toate felurile;
- transportul, depozitarea şi păstrarea materialului militar;
- organizarea, planificarea şi executarea transportului în scopul distribuirii
materialului militar al forţelor;
- organizarea şi realizarea hrănirii trupelor;
- întreţinerea, completarea şi repararea tehnicii militare;
- construirea, repararea şi întreţinerea căilor de comunicaţii;
- asigurarea asistenţei medicale, evacuarea şi spitalizarea militarilor răniţi sau
bolnavi;
- asigurarea spitalelor de campanie şi punctelor de prim-ajutor cu medicamente şi
tehnică medicală;
- asigurarea fondurilor băneşti necesare plăţilor;
- asigurarea serviciilor poştale etc.

Aceasta abordare largeste semnificativ continutul logisticii. Logistica nu

mai este privita exclusiv ca un ansamblu de procese operative la care sunt supuse
marfurile de la producator catre consumator (vechiul concept de logistica). Un alt
avantaj major al noului concept vizeaza abordarea activitatilor care compun
logistica in stransa legatura cu contributia lor la rentabilitatea si valoarea adaugata
a produselor oferite consumatorului.

Logistica comporta planificarea, implementarea si controlul fluxurilor

fizice de materiale si de produse finite, de la punctele de provenienta ale acestora
la punctele de utilizare, astfel incat sa se satisfaca cerintele clientilor in conditii
de eficienta si de eficacitate.

Termenul si conceptul de logistica au aparut pe piata in ultimii 10 ani. In opinia

mea, domeniul logisticii acopera urmatoarele activitati principale:

• depozitare (manuire, stocare, etichetare, inventariere, pick-ing, livrare etc);

• vama – formalitati vamale, intrastat etc;

• transport (international, national, local);

• distributie;

• alte servicii logistice dezvoltate si adaptate nevoilor clientului;

Din punct de vedere al domeniului de aplicare, putem descoperi cateva categorii

ale logisticii:

• Logistica industriala– legata direct de procesul productiei – asigura intregul

proces supply chain din care logistica face parte

• Logistica serviciilor – toate serviciile logistice sunt oferite si adaptate nevoilor

si cerintelor clientilor cu toate detaliile particulare pentru fiecare client;

• Logistica de suport a clientilor ( servicii dupa vanzare ) – aici vorbim despre

o parte a logisticii oferite clientilor, de cele mai multe ori companiile apeleaza la
outsourcing pentru astfel de servicii, inclusiv la serviciile de merchandising care
sunt incluse in serviciul de logistica;

• Logistica generala – acopera domeniul in care clientii cu mai putina experienta

in logistica denumesc tot procesul ca „logistica”, un termen general care acopera
mai mute functii ale companiei ( administratie, managementul parcului auto,
achizitii, plati, contabilitate, etc ) – acest mod de organizare al departamentului
logistic nu aduce bune rezultate deoarece riscul de a pierde controlul si de a
declansa un mic haos este mai ridicat, din experienta mea;

Legat de functiile acoperite de departamentul logistic in structura organizationala,

am descoperit in multe companii un mix de functii inclus in „departmentul
logistic” sau in alte companii functii in afara sa care trebuiau incluse in acest
departament.

In acest timp am aflat ca majoritatea clientilor cauta sau cer suport logistic fara sa
aiba vreo idee despre acest domeniu de aceea specialistii care vor sa faca oferte ar
trebui sa le faca clientilor un minim training introductiv, ca sa identifice impreuna
cu acesta nevoile lui exacte, sa-i explice fiecare proces din supply chain si sa il
convinga ca solutia oferita este cea mai buna pentru el din punct de vedere al
raportului pret calitate.

Logistica reprezinta asadar capacitatea de organizare si realizare a fluxurilor

de persoane sau de marfuri pentru a obtine ceea ce se doreste intr-un timp si
spatiu optim cu costuri minime.

In final putem definii logistica ca totalitatea activitatilor organizatorice, de

gestiune si strategice care coexista in cadrul companiilor, fluxul de materiale (si
de informatii adiacente) de la originea lor, prin intermediul furnizorilor si pana la
livrarea produselor finite catre clienti precum si service-ul post-vanzare”.

CONTINUTUL LOGISTICII
In opinia unora,logistica implica planificarea, implementarea si controlul fluxului
fizic de materiale, produse finite, informatii intre punctul de origine si punctul de
consum, in scopul satisfacerii nevoilor clientului si obtinerii unui profit
corespunzator.

In era moderna, logistica are in vedere nu numai fluxul parcurs de o marfa de

la producator la client, ci si fluxul produselor si al materialelor de la furnizori la
producatori. Logistica implica de fapt conducerea intregului lant de furnizare,
construit din fluxurile care contribuie la formarea si adaugarea de valoare de catre
participantii la acest lant (incepand cu furnizorul si terminand cu consumatorul
final sau utilizatorul industrial).In asemenea conditii, activitatea de logistica
implica administrarea intregului sistem de distributie fizica al canalului de
marketing, respectiv activitatea furnizorilor, a agentilor de aprovizionare, a
operatorilor de piata, a membrilor canalului si a clientilor. Aceste activitati includ
prognoza, achizitia, planurile de productie, inregistrarea comenzilor, gestiunea
stocului, depozitarea si organizarea transporturilor, toate acestea constituind, de
fapt, componentele logisticii. Avand in vedere aceste considerente rolul logisticii
este vital in activitatea economica.

1. Distributia se constituie intr-un element de prima insemnatate in servirea

clientilor, in satisfacerea cerintelor tot mai exigente ale acestora. De altfel,
din ce in ce mai mult, o logistica bine pusa la punct se constituie in elementul
 castigator pentru atragerea si pastrarea clientilor. Firmele de prestigiu,
firmele serioase stiu ca pot atrage tot mai multi clienti, ca ii pot pastra numai
in conditiile in care distributia fizica se ridica la pretentiile acestora.
2. In acelasi context, logistica reprezinta un important element de costuri
in activitatea oricarei firme. Costurile activitatilor logistice sunt tot mai
ridicate, iar in aceste conditii, firmele trebuie sa-si intensifice preocuparile
pentru desfasurarea unei logistici eficiente, pentru a-si dezvolta eficienta
sistemului de distributie fizica, astfel incat sa-si reduca vizibil costurile, cu
implicatii pozitive, atat pentru ele, cat si pentru clienti. In acest domeniu
exista inca serioase rezerve, in prezent utilizandu-se destul de putin
instrumentele moderne de decizie pentru coordonarea activitatilor de
transport, pentru gestionarea eficienta a stocurilor, pentru o depozitare si o
manipulare eficienta a marfurilor.
3. In alta ordine de idei, evolutiile pe planul tehnologiei informatiilor
influenteaza in mod hotarator activitatea logistica, contribuind din plin la
imbunatatirea distributiei fizice a marfurilor. In acest sens, utilizarea intr-o
tot mai mare masura a calculatoarelor, a sistemelor electronice de scanare la
locul de vanzare, a codurilor uniforme de produse, a inregistrarilor prin
satelit, a schimburilor electronice de date si a transferurilor electronice de
fonduri au permis firmelor sa-si creeze sisteme avansate pentru procesarea
comenzilor, pentru controlul stocurilor, pentru planificarea si optimizarea
transporturilor si a rutelor de transport. In asemenea conditii, orice
comerciant cu amanuntul, conectat la furnizorii sai, poate sa-si comande si
sa primeasca in cel mai scurt timp posibil marfurile de care are nevoie. La
randul lor, producatorii si angrosistii pot dispune de informatii exacte si
pertinente legate de nivelul si structura stocurilor aflate in reteaua cu
amanuntul, de nevoile acestora, avand astfel posibilitatea sa raspunda intr-
un timp optim cerintelor lor si implicit ale populatiei.
4. Un alt element important este nevoia perfectionarii activitatii logistice si a
fost impusa si de cresterea varietatii produselor, a diversificarii gamei
sortimentale a acestora. Daca la inceputul secolului trecut intr-un magazin
se gaseau la vanzare mai putin de 1000 de marci de produse, in prezent, intr-
un magazin de genul Bucur Obor, Unirea etc. se comercializeaza zeci sau
chiar sute de mii de sortimente de produse. In aceste conditii, activitatile
aferente comercializarii acestora (comandarea, transportul, depozitarea,
manipularea, controlul stocurilor etc.) ridica foarte multe probleme.
Pornind de la asemenea considerente legate de caracteristicile si importanta
logisticii in perioada actuala, vom remarca faptul ca si obiectivele acesteia sunt
tot atat de complexe.

Este de la sine inteles ca punctul de plecare in punerea la punct a unui

sistem logistic ramane studierea nevoilor de servire a consumatorilor si atentia
deosebita ce trebuie acordata serviciilor si satisfacerii clientului. Acesta este de
fapt primul obiectiv al activitatii de logistica, obiectiv care, reformulat, ar fi
oferirea de maximum de servicii la cele mai mici costuri. Desigur, acest lucru
ramane un ideal, obiectivul in cauza trebuie privit doar ca o tendinta, nici un
sistem logistic neputand sa maximizeze serviciile oferite clientilor concomitent
cu maximizarea costurilor de distributie. Aceasta deoarece maximizarea
serviciilor presupune o livrare rapida, stocuri relativ mari, o varietate larga a
produselor, precum si multe alte servicii, care luate la un loc conduc la cresterea
costurilor de distributie. In contrast, minimizarea costurilor presupune o livrare
mai rara, stocuri mai mici etc., toate acestea, alaturi de altele, insumand servicii
mai reduse oferite clientilor. In aceste conditii, principalul obiectiv al sistemului
logistic trebuie sa fie si sa ramana asigurarea nivelului planificat de servicii la cel
mai redus cost.

Alaturi de acest obiectiv, un alt obiectiv al logisticii are in vedere

micsorarea distantelor de spatiu si de timp dintre oferta si cererea de marfuri.

Desi un asemenea obiectiv poate fi privit ca un obiectiv distinct, el este totusi

subsidiar primului, diminuarea distantelor in cauza conducand, de fapt, la
realizarea, la indeplinirea primului obiectiv, respectiv asigurarea nivelului
planificat de servicii la cel mai redus cost.

Un alt obiectiv, tot subsidiar primului, este reducerea costurilor de stoc

si de distributie. Si in acest caz se pot face aprecierile de mai inainte. Stabilirea
obiectivelor activitatii de logistica se constituie intr-o activitate de prima
importanta a managementului firmei, acest lucru contribuind, alaturi de alte
actiuni, la realizarea obiectivului general al firmei, a obiectivului pentru care
aceasta a fost infiintata.

Elemente de sprijin: Infrastructura firmei;

Organizare, oameni
Elementul pozitiv ce urmeaza este profitul.
Activitati primare: Logistica interna;
Marketing:
 Logistica externa
Astfel, cele cinci categorii de activitati primare implicate in obtinerea
avantajului competitiv sunt:

a) Logistica interna: aceasta cuprinde activitati asociate primirii, depozitarii si

sortarii intrarilor necesare realizarii produsului, cum ar fi manipularea
materialelor, depozitarea, controlul stocurilor, planificarea transportului.
b) Operatiile de suport al productiei: aceasta reprezinta activitatile asociate cu
transformarea intrarilor in produse finite, cum ar fi asigurarea necesarului de
materiale precum si prelucrarea, intretinerea echipamentului, testarea,
tiparirea indicatiilor pe ambalaj etc.; sporturilor si returnarea marfurilor la
furnizori;
c) Logistica externa: cuprinde activitati asociate cu colectarea, depozitarea si
distributia fizica a produsului catre consumatori, cum ar fi: distributia
produselor finite, organizareadepozitelor, manipularea materialelor,
ransportul, gestionarea comenzilor si activitatea de planificare a livrarilor;
d) Marketingul si vanzarile: cuprinde activitati legate de oferirea produsului si
convingerea consumatorului sa achizitioneze produsul (publicitatea,
promovarea, pregatirea personalului de vanzare, alegerea canalului de
distributie, relatiile in cadrul canalului si stabilirea pretului);
e) Serviciile: sunt menite sa sporeasca valoarea produsului (instalarea,
pregatirea, repararea, oferirea de piese de schimb, ajustari etc.).

Logistica asigura legatura unei intreprinderi cu clientii si furnizorii sai.Logistica

este vazuta ca interactiunea a doua fluxuri, cel informational si cel al materiilor
prime, materialelor, subansamblelor si produselor finite – produse finale sau
industriale.

1. Fluxul material:- Operatiile logistice incep cu aprovizionarea cu materii

prime si materiale si se incheie cu distributia fizica a produsului final catre
consumator

- Odata achizitionate materiile prime si materialele,

logistica adauga valoare acestora pe parcursul prelucrarii si distributiei acestora.In
conditii optime, materiile prime, materialele, subansamblele si produsele finite
castiga valoare pe parcursul fiecarei etape a transformarii lor in produs finit si mai
apoi a distributiei lor catre consumator. Cu alte cuvinte, un subansamblu va avea
o valoare mai mare odata incorporat intr-un produs ori un produs va fi mai valoros
decat suma partilor sale componente. De asemenea, in momentul intrarii in
consum, un produs va avea o valoare mai mare decat odata iesit pe portile fabricii.
Pentru un mare producator, vor exista mii de operatiuni care fiecare in parte va
contribui la sporirea valorii produsului final.Pentru un mare detailist, logistica
poate incepe cu achizitionarea produselor si se poate finaliza cu desfacerea
acestora catre consumatorul final. Pentru unspital logistica incepe cu procurarea
medicamentelor si a echipamentelor necesare si se incheie cu asistenta post-
operatorie. Indiferent de dimensiunea afacerii ori domeniul de activitate, logistica
este esntiala in satisfacerea superioara a nevoilor de consum.

2) Logistica interna- Logistica interna este denumita in unele lucrari de

specialitate „Achizitie” sau pur si simplu „Cumparare” sau
„Aprovizionare”.Aceste concepte insa nu surprind toate operatiile specifice
logisticii interne.Pe langa achizitia propriu-zisa, logistica interna priveste si
activitati asociate primirii, depozitarii si sortarii intrarilor necesare realizarii
produsului, cum ar fi manipularea materialelor, depozitarea, controlul stocurilor,
planificarea transporturilor si returnarea marfurilor la furnizori.In cele mai multe
cazuri logistica interna a unui producator este similara cu distributia fizica a
furnizorului la care acesta apeleaza – doar ca in cazul furnizorului operatiile
logistice vizeaza „produse” iar in cazul producatorului

3) Responsabilitatile logisticii privind productia nu privesc aspectele tehnice

ci mai degraba raspunsurile la unele intrebari:

Ce materii prime si materiale sunt necesare?

Cand trebuie facuta aprovizionarea?
De unde vor fi achizitionate materiile prime?
Cu ce vor fi transportate?
Unde vor fi depozitate?
Unde se va realiza productia?
Logistica este deci raspunzatoare cu planificarea aspectelor mai sus entionate ale
productiei si cu procurarea materialelor necesare productiei, la momentul potrivit
si cu costuri cat mai mici.

4). Distributia fizica: fiind cunoscuta si sub numele de logistica externa.

Distributia fizica priveste miscarea produselor de la producator la

consumator.agentii economici grupati pe parcursul acestui traseu dau continutul
unui canal de distributie.Toate sistemele de distributie fizica au in comun o
caracteristica: ele leaga producatorii, detailistii, angrosistii, celelalte tipuri de
intermediari si consumatorii in canale de marketing a caror sarcina este livrarea
produsului in cantitatile dorite si in varietatea dorita, realizand concordanta cererii
cu oferta atat sub aspect temporal cat si spatial si sortimental.

5)Fluxul informational: Obiectivul Sistemului informational logistic este

identificarea nevoilor diferitelor domenii functionale si operationale ale
logisticii.Informatiile constituie suportul fundamentarii deciziilor.

In diferitele domenii functionale ale logisticii, miscarea materialelor presupune

nevoi diferite in privinta unor aspecte, precum marimea comenzii, disponibilitatea
materialelor ori urgenta unei anumite operatii. Obiectivul Sistemului
informational logistic este armonizarea tuturor acestor nevoi specifice. Cu alte
cuvinte desfasurarea fiecarui proces logistic, fie ca este vorba de functiuni sau de
operatii, implica nevoi informationale specifice, fiind de competenta Sistemului
informational logistic sa obtina aceste informatii in timp util.

In cadrul fluxului informational pot fi identificate doua fluxuri componente: un

flux informational functional si unul operational.Daca fluxul operational
furnizeaza date care faciliteaza integrarea performantelor operationale ale
logisticii, fluxul functional furnizeaza date esentiale indeplinirii functiilor
logisticii.

Functiile logisticii
Scopul logisticii este de a crea lanturi de livrare, adica fluxuri cu valoare adaugata
de la furnizori catre utilizatorii finali. Astfel, logistica coordoneaza activitatile
efectuate de furnizori, agentii de achizitie, specialistii in marketing, membrii
canalelor logistice si clienti.Prezentul capitol va analiza patru dintre functiile
logisticii:

1) proiectarea sistemului informational logistic.

2) coordonarea activitatilor de transport.
3) politica de stocuri si depozitarea
4) ambalarea si manipularea
 Cu toate ca proiectarea infrastructurii logisticii este de asemanea considerata
drept functie a logisticii,ea va fi tratata ulterior dat fiind rolul ei integrator al
activitatilor si operatiilor specifice celorlalte domenii functionale logistice.

SISTEMUL INFORMATIONAL LOGISTIC

Sistemul informational logistic este alcatuit din specialisti, surse de date, metode,
tehnici, procedee de identificare a datelor relevante, culegere, prelucrare, analiza,
interpretare si distributie a acestora. Rolul lui este de evaluare a nevoilor de
informatii logistice a managerilor si clientilor intreprinderii, de culegere si
distributie a acestora.

1. Rolul sistemului Informational logistic

Initial obiectivul logisticii il constituia eficienta fluxurilor de bunuri in

canalele logistice. Fluxurile informationale au fost neglijate deoarece nu erau
considerate importante pentru consumatori. In plus viteza, cu care circulau
informatiile era deficitara, limitata la viteza de circulatie a documentelor. In
prezent insa acuratetea si viteza cu care circula informatia este indispensabila
eficientei logisticii. Ca o recunoastere a importantei informatiei, conceptul
modern de logistica include fluxul de informatii, alaturi de fluxul de materii
prime, bunuri si servicii aferente.

Fluxurile informationale asigura caracterul integrator al operatiilor si

activitatilor logistice. Contributia sistemului informational la desfasurarea
activitatilor si opratiilor logistice poate fi surprinsa la patru nivele: tranyactional,
control, analiza si strategie.

Informatiile de la nivel tranzactional privesc inregistrarea si procesarea

comenzilor, facturarea, transportul marfurilor si serviciile oferite clientilor.Ele
constituie fundamentul derularii tuturor activitatilor si operatiilor
logistice.Intregul proces incepe prin primirea si inregistrarea unei comenzi. In
baza comenzii se intocmeste o dispozitie de livrare care este transmisa magaziei
de produse finite. La magazia de produse finite, pe dispozitia de livrare se
opereaza cantitatea livrata pe baza careia mai departe se va intocmi factura de
livrare, in departamentul desfacere.

Informatiile de la nivelul al doilea privesc controlul productivitatii muncii,

eficienta diferitelor activitati desfasurate, serviciile oferite clientilor si calitatea
produselor oferite. Sunt deci informatii tactice, menite sa determine performantele
inregistrate si eventualele alternative operationale, la acest nivel se identifica
potentialele probleme operationale de procesare a comenzilor.

La al treilea nivel se realizeaza analiza si decizia, urmarindu-se identificarea,

evaluarea si compararea alternativelor tactice. Concret este vorba de optiuni
privind mijloacele de transport folosite, rutele si orarele curselor de transport,
amplasarea si amenajarea spatiilor, dotarea lor cu echipamente si deservirea cu
personal, analiza cost-beneficiu a activitatilor si operatiilor logistice desfasurate
precum si metodele, instrumentele folosite in analiza si interpretarea datelor.

Ultimul corespunde planificarii strategice.Informatiile furnizate de acest nivel

asigura fundamentarea strategiilor logistice ale intreprinderii.

Principiile Sistemului Informational Logistic:

1) principiul disponibilitatii informatiilor logistice – implica rapiditatea cu

care informatiile sunt transmise factorilor de decizie precum si posibilitatea
de acces la informatiile necesare.In acest sens informatiile trebuie sa poata
fi accesate nu numai de factorii de decizie interni , ci si de clienti, indiferent
de momentul in care datele sunt solicitate sau de locatia clientilor.
2) principiul acuratetii informatiilor - poate fi definita de gradul in care
informatiile utilizate sau furnizate de SIL corespund realitatii; de ex.
Cerintele unui SIL modern necesita ca datele privind nivelul si miscarile
stocurilor sa fie corecte cu o probabilitate mai mare de 99 %. In cazul in
care datele furnizate de SIL nu sunt precise, se impune supradimensionarea
nivelului stocurilor pentru a face fata eventualelor fluctuatii ale cererii. Prin
urmare precizia datelor furnizate de SIL reduce incertitudinea si costurile
activitatilor si operatiilor logistice.
3) principiul oportuni 646c25g tatii informatiilor logistice – pentru a
compensa lipsa unor informatii oportune, solutia este invariabil cresterea
nivelului stocurilor, ceea ce are un efect negativ asupra eficientei operatiilor
logistice.
4) principiul flexibilitatii – un sistem informational logistic flexibil trebuie sa
poata satisface nevoile tuturor clientilor, aducandu-si astfel contributia la
valoarea oferita acestora.

STOCURILE

Stocul reprezinta un ansamblu de bunuri sau de articole acumulate in vederea

unei utilizari ulterioare, care permite alimentarea utilizatorului pe masura nevoilor
sale, fara ca acesta sa fie perturbat de intarzieri in livrari sau de incapacitatea
temporara a furnizorului de a fabrica respectivele bunuri.

Deciziile privind stocurile au un risc ridica.t si un mare impact asupra eficientei

activitatii logistice. Riscurile pe care le presupune politica de stocuri a
intreprinderii sunt determinate de mai multi factori:

-nivelul cheltuielilor cu stocurile;

-imobilizarea unei parti insemnate din capital in stocuri; intreprinderea nu va

putea folosi o mare parte din capitalul sau pentru alte investitii;

-posibilitatea degradarii bunurilor depozitate;

- posibilitatea uzurii morale a bunurilor depozitate.

Functiile stocurilor:

-Specializarea „geografica” a agentilor economici este o prima functie a

stocurilor.Existenta stocurilor permite agentilor economici o specializare
teritoriala. Eficienta operationala este de multe ori rezultatul unor costuri
reduse.

-„Decuplarea” operatiunilor de aprovizionare – productie – desfacere este cea

de a doua functie a stocurilor. In esenta „decuplarea” operatiilor logistice
permite aprovizionarea cu materii prime, productia si desfacerea produselor
finite in cantitati mai mari decat nivelul curent al cererii, realizandu-se astfel
reducerea cheltuielilior prin transporturi consolidate si diferite discounturi la
cantitatile mari achizitionate.

-Amortizarea incertitudinii reprezinta a treia functie a stocurilor. Existenta

stocului de siguranta compenseaza discontinuitatile ce pot aparea fie in
privinta cererii de produse finite, fie a aprovizionarii cu materiale, rezultate din
intarzieri in inregistrarea comenzilor, in procesarea acestora sau in efectuarea
transporturilor.

-Asigurarea concordantei cererii cu oferta – impune cooperarea producatorilor

si a intermediarilor din cadrul unui canal logistic

TRANSPORTURILE
Transporturile reprezinta una dintre functiile logisticii firmei, asigurand
deplasarea bunurilor si depozitarea bunurilor in tranzit. Activitatile de transport
trebuie realizate cu respectarea principiilor economiilor de scara si de distanta

Locul si rolul transporturilor in activitatea firmei: Transporturile indeplinesc doua

functii: deplasarea bunurilor in cadrul canlului logistic precum si depozitarea
bunurilor in tranzit

Alternative in transportul marfurilor: In constituirea unui mix de transport, firma

are pentru inceput posibilitatea optarii intre mai multe moduri de transport: -
feroviare, rutiere, navale,aeriene, conducte, intermodal.

Fiecare dintre ele are avantajele si dezavantajele sale, prezentate in continuare

din perspectiva logisticii.Optiunea pentru unul dintre ele se face prin analiza
comparativa a acestora, in functie de mai multe criterii.

DEPOZITAREA

Rolul si locul depozitarii in activitatea firmei: Din punct de vedere tehnic,

depozitarea presupune existenta unor spatii special amenajate pentru primirea
materialelor si produselor de tot felul. Efectiv integrata in sistemul logistic al unei
intreprinderi, depozitarea faciliteaza viteza de desfasurare a activitatilor logistice
si usureaza fluxul materiilor prime, materialelor si produselor de la sursa la
destinatie.

Functiile depozitarii:
- Consolidarea transporturilor
- Formarea sortimentelor de marfuri
- Facilitarea unor operatii specifice
- Corelarea temporara a cererii cu oferta

O a doua categorie de functii ale depozitarii au implicatii asupra serviciilor

oferite clientilor, dintre care cele mai importante sunt:
-Formarea stocurilor conjuncturale
-Formarea sortimentelor de marfuri
-Suportul productiei
-Asigurarea prezentei pe piata
Principiile operationale ale depozitarii
Odata stabilita necesitatea folosirii unui depozit, urmatorul pas logic consta in
proiectarea acestuia. In proiectarea unui depozit trebuie avute in vedere:
-utilizarea la maximum a suprafetei utile
-eficientizarea miscarii materialelor;
-planificarea modalitatilor in care marfurile vor fi depozitate

MANIPULAREA MARFURILOR

Rolul si locul manipularii marfurilor in activitatea firmei:

-Manipularea marfurilor este o functie logistica ce nu se bucura de autonomie,

fiind intalnita si la nivelul celorlalte functii logistice. De exemplu, activitatile de
transport presupun manipularea marfurilor sau materialelor. In lipsa unor astfel
de operatiuni, incarcarea, descarcarea mijloacelor de transport si in cele din urma
transportul nu ar fi posibil. Cu toate ca operatiile de manipulare se regasesc la
nivelul mai multor functii logistice, depozitul constituie locul unde sunt realizate
majoritatea operatiilor de manipulare.

Alternative in manipularea marfurilor:

-semiautomatizate, automatizate, informatizate, mecanizate.

AMBALAREA

Ambalarea este procesul prin care se asigura protectia produsului in traseul sau
de la producator catre consumator. Ambalajul este un ansamblu de elemente
materiale care acopera un produs, asigurand calitatea si integritatea lui in decursul
manipularii, depozitarii, transportului, desfacerii si consumului, precum si
inlesnirea acestor operatii.
Necesitatea standardizarii dimensiunii ambalajelor: Proiectarea unui ambalaj
poate fi facuta fie potrivit opticii marketingului, fie avand in vedere eficienta
ambalajului din punctul de vedere al logisticii.
Functiile ambalajelor: a) protectia produselor
b) cresterea eficientei operationale logistice
c) comunicatia in legatura cu produsul

Definitia in cateva cuvinte a logisticii este: transportul si manipularea

marfurilor de la punctul de productiei la punctul de consum sau de utilizare.