Deficitul structural

România, ca şi celalte state din UE care doresc schimbarea

tratatului european, vor trebui să îndeplinească un criteriu care
sună foarte bizar pentru români: să atingă un nivel de deficit
structural de 0,5% din produsul intern brut. Ce se ascunde în
spatele acestui termen? Comparaţie cu deficitul
bugetar Deficitul structural este un fel de termometru care
reflectă fidel modul în care un stat îşi gestionează veniturile şi
cheltuielile. În raport cu acesta, deficitul bugetar, adică diferenţa
dintre veniturile şi cheltuielile unui stat pe parcusul unui an,
prezintă un rezultat mult mai puţin transparent. Acesta este
marcat de tot felul de "bruiaje" care pot fi foarte înşelătoare atunci
când încerci să vezi dacă un stat este sau nu riguros în modul în
care îşi colectează veniturile sau cheltuieşte sumele de care
dispune. De exemplu, "într-un an de creştere economică este
foarte probabil ca încasările din taxa pe valoarea adăugată să fie
foarte mari. Lumea cumpără multe maşini, deci este normal să fie
venituri mari la buget", a explicat pentru EVZ Eugen Rădulescu,
şeful direcţiei de audit din cadrul Băncii Naţionale a României.
Bazându-se pe aceste venituri mari, care sunt doar conjuncturale,
respectiv au fost posibile doar pentru că economia a mers foarte
bine, un stat poate fi tentat să cheltuiască mai mult decât ar trebui
bazându-se pe faptul că, la final de an, va avea oricum un bilanţ
(deficit bugetar) bun pentru că veniturile sunt mari. De asemenea,
în recesiune, chetuielile cu bugetul de şomaj sunt mai mari,
pentru că mai multă lume este disponibilizată, a explicat
economistul. Atunci când se calculează deficitul struc tural toate
aceste "bruiaje" sunt eliminate. Cum se calculează Pentru
calcularea deficitului structural se porneşte de la nivelul celui
bugetar, din care sunt eliminaţi factorii de "bruiaj". "Din deficitul
bugetar se adaugă şi se scad diverse valori, în funcţie de modul în
care a funcţionat economia", a spus Eugen Rădulescu. Acesta a
explicat că, dacă economia a cunoscut o creştere puternică în acel
an, şi a înregistrat deficit bugetar, atunci deficitul structural se
consideră ca având o valoare mai mare. Asta deoarece se porneşte
de la premisa că, dacă economia nu ar fi crescut foarte puternic ci
doar la un nivel optim, veniturile nu ar fi fost la fel de mari şi nici
cheltuielile la fel de mici. Ce înseamnă creştere economică
optimă? Potrivit lui Eugen Rădulescu, creşterea optimă este aceea
în care inflaţia şi şomajul sunt stabile. Condiţiile optime de
funcţionare ale unei economii sunt însă ceva destul de abstract,
aşa încât nivelul deficitului structural nu poate fi stabilit foarte
exact. "La nivelul Uniunii se va institui însă o metodologie de
calcul aşa încât aceleaşi criterii să stea la baza valorilor obţinute
de toate statele UE", a spus Rădulescu. Avem şanse să ne
încadrăm? De exemplu, pentru acest an, România a convenit cu
FMI un deficit bugetar de 4,4% din PIB. "În aceste condiţii,
deficitul structural va fi de circa 3% sau puţin peste", a spus Eugen
Rădulescu. Va putea România să se încadreze anii viitori într-un
deficit structural de 0,5% din PIB? În opinia economistului, ţările
UE vor avea la dispoziţie o marjă de manevră. "Cred că nu va fi un
capăt de ţară dacă acesta va varia între 0,2 şi 0,7% din PIB, să
zicem. România şi-a fixat pentru la anul o ţintă de 1,9% deficit
bugetar, în termeni cash", spune economistul. Economistul sef al
Raiffeisen Bank Romania, Ionuţ Dumitru, a declarat recent că
ţinta de deficit structural de 0,5% nu va intra în vigoare începând
chiar de anul viitor, spunând că va exista un calendar pentru a se
atinge acest obiectiv. "La nivelul UE se va institui o
metodologie comună de calcul a acestui
indicator." EUGEN RĂDULESCU, director BNR