LISTA ABREVIERILOR

RM Republica Moldova
UE Uniunea Europeană
Etc. etcetera
Ex. exemplu
OMC Organizația Mondială a Comerțului
PCA Preferinţe Comerciale Autonome
ZLS Zonă de Liber Schimb
ZLSAC Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (RO)

DCFTA The Deep and Comprehensive Free Trade Area (EN)

APC Acordul de Parteneriat și Cooperare

PA Planul de Acțiuni

PESC Politica Externă și de Securitate Comună

PSAC Politica de Securitate şi Apărare Comună

EUBAM
Misiunea UE de asistența la frontiera

CE comunitatea europeana
ECE EUROPA CENTRALA SI DE EST
CAPITOLUL I. CE SUNT ACORDURILE DE ASOCIERE CU UNIUNEA EUROPEANĂ
1.1.Noțiunea de tratat internațional și Acord de Asociere
În sensul larg al cuvântului noțiunea de tratat se dă oricărui acord sau înțelegere care se
încheie între membri ai comunității internaționale și care este destinată să producă efecte de
drept internațional.
În mod obișnuit, în sensul foarte larg prin tratat se înțelege orice acord încheiat între
entitățile politice care au, din punct de vedere internațional, calitatea de state sau de persoane ale
dreptului ginților, acționând ca subiecte de drept internațional.1
Ca operațiune juridică (negotium iuris), acordul este un act juridic2, definit,în general, a fi
o înțelegere încheiată între doua sau mai multe state, prin care se determină drepturile și
obligațiile lor reciproce și se stabilesc norme de conduită pe care ele se obligă să le respecte3.
Dar tratatul mai poate fi definit și ca un instrument (instrumentum iuris), în care se încorporează
un acord de voințe între state4.
Tratat internațional înseamna orice fel de angajament consensual, făcut în baza dreptului
internațional și constituie unul dintre mijloacele prin care subiectele de drept internațional
dobândesc drepturi și își asumă unul față de altul, obligații prin care se leagă în conformitate cu
dreptul internațional.5
Oppenheim definea tratatele internaționale ca fiind înțelegerile cu caracter consensual
care intervin între state sau organizații de state și care creează drepturi și obligații juridice între
părți.6
În dreptul internațional, se înțelege prin tratat orice acord, convenție sau altă înțelegere în
sensul cel mai larg, încheiat între subiecte ale dreptului ginților, adică între membri ai
comunității internaționale.Tratatul sau acordul internațional constă într-o întâlnire a declarațiilor
de voință pe care doua sau mai multe subiecte de drept internațional le fac în scopul de a stabili
intre ele drepturi și obligații sub forma unei anumite conduite pe care și-o asumă fiecare.7
Tratatul reprezintă acordul de voință a doua sau mai multor state sau a altor subiecte de
drept internațional, prin care se stabilesc raporturi între ele, guvernate de dreptul internațional
sau, cum se mai spune în mod curent, se înțelege un acord de voință stabilit în scris prin care
două sau mai multe state sau organizații internaționale creează sauintenționează să creeze între

1
Anghel Ion M, Dreptul Tratatelor, vol I. București: Lumina Lex, 2000, p.3
2
V.J.P Jacque,Paris.1972
3
Gautier Ph, Essai sur l definition des traites entre Etats. Bruxelles. 1932, p.56
4
Deosebirea dintre ,,actul juridic,,-negotium iuris și instrumentul în care se încorporează el, se manifestă, printre
altele, și în aceea că, deși acordul juridic constituie un act unic, se întocmesc uneori, mai multe instrumente
(instrumentum iuris) pentru a-l constata: Jules Basdevant. La conclusion et la redaction des traites. În
R.C.A.D.I.,1926,P.539-643
5
Schwartenberger S. International Law, vol I, London,1957, p.421
6
Oppenheim L. International Law.Vol I,Peace,ed by H.Lauterpatcht,p.877
7
Anghel Ion M,Dreptul Tratatelor,vol I. București: Lumina Lex,2000,p.4
ele un raport care opereazăîn sfera dreptului internațional,deci cum spun unii autori de drept
internațional, ,,tratatele sunt acorduri de drept între state, inclusiv organizații de state, încheiate
în scopul de a crea drepturi și obligații juridice între părți,,.8
Îndreptul calsic, denumirea de tratat era dată numai acordurilor de o anumită importanță,
încheiate înmod solemnîntre state, mai târziu s-a produs ecoluții în ceea ce privește forma în care
se încheie, așa că noțiunea de tratat s-a extins considerabil.
Termenul de tratat este folosit:
-într-un sens restrâns-înțelegându-se prin ratat acele acorduri internaționale care poartă
acest titlu ca urmare a formei solemne în care au fost încheiate și a importanței conținutului lor,
sau
-într-un sens larg-spre a desemna cele maivariate categorii de înțelegeri și de instrumente
folosite în practica internațională: acord, convenție, act general, pact, schimb de note, protocol,
declarații, statut, act fibal, angajament etc.9 , având valoare juridică în egală măsură.
Tratatul – pact solemn între națiuni – constituie forma pe care o îmbracă actele juridice
bilaterale sau plurilaterale încheiate între state, iar în această privință nu are importanță denubire
sub care ele apar: pact, acord, convenție, declarație, protocol etc.
Conform art.2 din convenția de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 1969,10 prin
expresia “tratat”, se înţelege un acord internaţional încheiat în scris între state şi guvernat de
dreptul internaţional, fie că este consemnat într-un instrument unic, fie în două sau mai multe
instrumente conexe şi oricare ar fi denumirea sa particulară.
Există o regulă de drept internațional, general acceptată, în senslul că o înțelegere
internațională nu poate constitui un tratat, decât dacă conține obligații internaționale angajate11.
Așadar, trebuie să fie angajată (caracter juridic) și să fie internațională (caracter internațional).
Trataul internațional este menit să producă efecte de drept. Acest efect de drept poate
consta în stabilirea unei reguli, adică a unei norme de conduită permanent aplicabilă unui număr
nelimitat de situații. Dar efectul de drept poate consta și dintr-o obligație de a da, de a face sau de
a nu face: un tratat pentru efectuarea unei plăți sau acordarea unui drept sau a altui avantaj, ori
pentru a recunoaște o obligație ca stinsă etc.
Astfel instituția tratatului poate acoperi situații comparabile cu ceea ce în dreptul internse
numește contract,pe de o parte și legi sau regulamente, pe de altă parte. În doctrină se face

8
Rousseau Ch. Drept internațional public. Paris: 1970, p.62
9
Myers D.P. The names and scope of treaties. În A.J.I.L.,1957, p.574
10
Convențiea Nr. 1969 din 23.05.1969 de la Viena cu privire la dreptul tratatelor,
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=357022
11
Anghel Ion M,Dreptul Tratatelor,vol I. București: Lumina Lex,2000,p.7
distincția între tratatele-lege, în care părțile au o voință identică, vor același lucru și stabilesc o
regulă comună pentru toate și tratatele contract, în care părțile urmăresc lucruri diferite și
stipulează presații reciproce.
Făcând o analiză generală a noțiunii de tratat urmează în continuare sa vorbim despre
tratat ca Acord de Asociere. Baza juridică a acestui tip de acord o constituie, în principal art.
238 din Tratatul CEE12,care prevede dreptul Comunității Europene de a încheia acorduri cu state
terțe prin care să se stabilescă o asociere, acțiuni comune și proceduri speciale de cooperare. În
practică însă, cele mai multe acorduri de asociere implică și chestiuni comerciale, cum ar fi
reduceri tarifare sau eliminarea restricțiilor cantitative.13
Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană constituie un tratat dintre Uniune, pe de o
parte, și o țară care nu este membră a UE, pe de altă parte. Acordul de Asociere se încheie cu
scopul de a stabili un cadru larg de cooperare dintre părți. Practic de obicei domeniile stabilite în
AA se referă larelațiile comerciale, politice, cilturale, și nu în ultimul rând a acelor de securitate.
Într-o altă concepție Acordul de Asociere se poate defini ca un act de înțelegere dintre
Republica Moldova, pe de o parte, și UE cu statele sale membre, în conformitate cu
competențele lor care decurg din Tratatul privind Uniunea Europeană și din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene și, după caz, de asemenea, Euratom, în conformitate cu
competențele sale prevăzute de Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
pe de altă parte, ce creează un cadru juridic modern prin preluarea de componente esențiale ale
acquis-ului comunitar și bazîndu-se pe două elemente esențiale: asocierea politică și integrarea
graduală pe piața unică europeană.14
Acordurile de asociere uneori pot fi prezentate ca Acorduri Europene, acest tip de acord
este cel mai complet dintre toate actele internaționale bilaterale încheiate de Comunitatea
Europeană cu state terțe.
Baza sa juridică o formează simultan art.113,235 și238 din CEE, acordurile europene
fiind de fapt acorduri de asociere de nivel superior, concepute special pentru țările din Europa de
Est, post-sovietice precum Ucraina, Republica Moldova, Beslorusia și având drept obiectiv final
aderarea acestor state la Uniunea Europeană.15
Acordurile Europene conțin, pe lângă prevederi comerciale de cooperare economică și
tehnicăși de asistență financiară, o clauză privind eliminarea rapidă de către UE a barierelor
tarifare în relația cu statele asociate. Un capitol nou și extrem de important al acestor acorduri se

12
Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene din 25 martie 1957.
13
Popescu Andrei. Integrarea Europeană. București: Lumina Lex, 2000, p. 63
14
Creangă I,Bostan O,Beneficiile Acordului de Asociere UE-RM,p. 9
15
Popescu Andrei. Integrarea Europeană. București: Lumina Lex, 2000, p. 64
referă la dialogul politic între partenerii asociați, deci între UE și statele cu care a încheiat astfel
de acorduri.
1.2.Acordurile de Asociere la Comunitatea Europeană.Importanța și rolul lor
Încă de la constituirea Comunităților Europene a existat preocuparea pentru încheierea
unor acorduri cu diverse țări, fie pentru a le pregăti în vederea uneie eventuale aderări, fie pentru
a găsi modalități economice de colaborare, care să contrabalanseze efectele integrării pentru
statele din afara Comunităților Europene.
Astfel, în 1975, a fost încheiată, la 28 februarie, Convenția de la Lomé (Togo), între ţările
membre ale CEE şi 46 de țări în curs de dezvoltare din Africa, zona Caraibelor şi Pacificului.
Convenţia, încheiată pe o perioadă de cinci ani, prevedea măsuri concrete de colaborare şi
cooperare economică şi în domeniu schimburilor comerciale între ţările participante. Astfel,
aproape toate exporturile A.C.P. către C.E.E. au putut pătrunde pe piețele Comunităţii, exceptate
de taxe vamale sau alte taxe echivalente și fără a li se aplica restricţii cantitative, fără de
reciprocitate pentru ţările A.C.P.16
După cum s-a arătat în literatura de specialitate, tratatele comunitare cuprindeau iniţial
prevederi în favoarea unor teritorii dependente pe atunci - colonii sau foste colonii ale ţărilor
dezvoltate. Era instituit un regim distinct de asociere, având ca obiect promovarea dezvoltării
economice şi sociale a teritoriilor respective. Ca urmare a obtinerii independenţei de către
cvasiunanimitatea teritoriilor avute în vedere, dispoziţiile iniţiale nu se mai aplică decât unui
număr redus de teritorii.
După dobândirea de către Marea Britanie al statutului de membru al Comunității a fost
avută în vedere și situaţia fostelor sale colonii. Convențiile succesive de la Lome (I. II. III. IV) s-
au ocupat în mod special de relațiile Comunității cu țările africane din Caraibe și Mările Sudului
(denumite pe scurt ACS). Ele au reglementat atât problemele relațiilor comerciale, cât și cele ale
ajutorului pentru dezvoltare, de exemplu liberul acces pe piața europeană, definirea originii
produselor, lipsa obligației de reciprocitate din partea acestor țări, dispoziții speciale pentru
anumite produse,cât și ale stabilizării balanței comerciale și de plăți contra fluctuațiilor prețurilor
anumitor produse. Totodată a fost extinsă cooperarea indusrială și agricolă pe sectoare și pe
obiective, precum și cooperarea tehnică și financiară.17
În ceea ce priveşte ţările din Europa Centrală şi de Est, Comunitatea a avut în vedere
încheierea unor acorduri cu acestea. De altfel, încă înainte de 1990 o serie de țări din Europa de
răsărit,printre care și România,stabiliseră relații de colaborare cu CE.

16
Dicționar diplomatic. București: Editura politică, 1979, p.304
17
Manolache O. Drept comunitar, ediția a III-a, București: All Beck,2001, p. 48
 Se cuvine a fi subliniată în primul rând situația acordurilor de comerț și cooperare ce au
fost inițiate ca urmare a Declarației comune dintre CE și CAER (Consiliul de Ajutor Economic
Reciproc) din 25 iunie 1988. Astfel au fost încheiate acorduri comerciale şi de cooperare cu
Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria, România și Republica Moldova (între" octombrie
1988 şi martie 1994).
În 1992 au fost negociate acorduri cu ţările balcanice și cu Albania.
Toate acordurile la care ne-am referit au fost încheiate pe o perioadă de trei ani, cu
excepţia acordului încheiat cu Polonia, care avea în vedere o perioadă mai lungă - cinci ani.
Acordurile comerciale şi acordurile de cooperare economică au inclus dispoziţii
comerciale urmărind să promoveze comerţul reciproc, precum şi dispoziţii de cooperare
comercială, economică, în domeniul industriei, al minelor, al agriculturii, al energie, al cercetării,
al mediului înconjurător şi al serviciilor financiare, a1 pregătirii profesionale, al calităţii, al
statisticii şi în alte domeniidr interes comun. S-a perfectat totodată stabilirea unui comitet comun
cu rol de forum pentru consultări curente.18
În 1989 Comunităţile au hotărât să acorde un sistem generalizat de preferinţe comerciale
produselor importate din Polonia şi Ungaria şi să elimine restricţiile cantitative, începând de la
data de 1 ianuarie 1990. Aceste măsuri au fost aplicate mai târziu şi altor state. Ulterior practica
Comunităţilor a identificat exrstenţa a două tipuri de acorduri: acordurile "europene" şi
acordurile "de asociere".
Acordurile europene se referă la problemele comerciale, la dialogul politic, apropierea
legislaţiilor şi alte domenii de cooperare, vizând în special industria, mediul, transporturile şi
vămile. Ele şi-au propus să stabilească, în mod progresiv, într-o perioadă determinată, o zonă de
liber schimb între Uniunea Europeană şi ţările asociate.
În literatura de specialitate s-a arătat că "pentru fiecare ţară cu care există un Acord
european, începând cu 1994, s-a inaugurat un ciclu de reuniuni anuale ale Consiliului de asociere
(la nivel ministerial) şi al Comitetului de asociere (eşalon superior funcţiei publice), ca şi
frecvente reuniuni ale subcomitetelor multidisciplinare (nivel tehnic). Aceste "instanţe" ale
Acordurilor curcpene joacă un rol important în strategia de pre-aderare, în special în urmărirea
progreselor înregistrate de ţările asociate în adoptarea şi punerea în aplicare a acquis-ului, ca şi în
punerea în aplicare a parteneriatelor pentru aderare”.
În ce priveşte acordurile de asociere, după cum s-a arătat, acestea şi-au propus să
stabilească în mod progresiv o uniune vamală între Comunitatea Europeană şi statele avute în
vedere. Cât priveşte structura şi conţinutul acordurilor de asociere (acorduri europene), se
constată că acestea conţin prevederi generale, definesc obiectivele colaborării, consacrând

18
Fuerea A. Manualul Uniunii Europene. București: ACTAMI, 2001, p. 55
importante capitole dialogului politic, liberei circulaţii a mărfurilor (produse industriale, produse
agricole, produse piscicole), insituie prevederi legate de circulaţia muncitorilor, dreptul de
stabilire şi furnizarea de servicii, precum şi referitoare la plăţi, capital, concurenţă, existând şi
alte prevederi cu caracter economic, referitoare la armonizarea legislaţiei ş.a.19
Toate acordurile de Asociere au constituit importante mijloace de apropiere între
Comunitățile Europene și statele nemembre,facilitând pregătirea acestora pentru aderarea în
condițiile criteriilor stabilite în 1993 de Consiliul European de la Copenhaga. După cum este
bine cunoscut, statelor candidate li s-a cerut prin hotărârile adoptate la Copenhaga, să aibă
instituții stabile, care să garanteze democrația, primordialitatea dreptului, drepturile omului,
respectarea minorităților și protecția lor; să realizeze o economie de piață viabilă, care să aibă
capacitatea de a face față presiunii concurenșiale și forțelor pieței din interiorul Uniunii; să
dispună de capacitatea de a-și asuma obligațiile de aderare, în special prin subscriere la
obiectivele uniunii politic, economice și monetare.20
Efectele acordurilor de asociere. Efectele pozitive
Acordulrile de asociere au avut un impact important asupra relaţiilor dintre UE şi ECE
din mai multe puncte de vedere.
În primul rând, pe planul creşterii economice, ţările ECE, dependente in mare parte de
comerţul exterior, obţin acces la o nouă piaţă de desfacere, cea a UE, ceea ce le permite să
limiteze aprofundarea crizei economice. În plus, creşterea esenţială exporturilor spre UE a
contribuit la relansarea economiei şi apoi la creşterea acesteia.
La astea s-ar mai putea adăuga câştigurile indirecte provenite din economiile de
dimensiune sau din crearea noilor locuri de muncă. În al doilea rând, acordurile de asociere au
accelerat restructurarea geografica a schimburilor externe, care din unele puncte de vedere poate
fi interpretată ca o problemă strategica in termeni de interdependenţă, de dezvaluie a unor noi
oportunităţi şi a unui comerţ inter ramural.
În al treilea rând acordurile de asociere au contribuit la ameliorarea competivității țărilor
ECE, cel puțin pe piețele Europei Occidentale. Acordurile au permis eliminarea discriminării,
proprie perioadei comuniste, în țările occidentale vizavi de țările blocului comunist. O tratare
identică celorlalți parteneri a îmbunătățit climatul relațiilor bilaterale și a permis eliminarea
distorsiunilor structurale inițiale.
Efectele negative
În afară de efectele pozitive acordurile de asociere s-au soldat și cu unele consecințe
negative, printre care notez următoarele:

19
Duculescu V. Dreptul Integrării Europene-Tratat Elementar- București: Lumina Lex, 2003, p.348
20
Ibidem, p. 350
 În primul rând, acordurile de asociere nu se referă la sectorul agricol, care ocupă un rol
destul de important în țările ECE. Din contra, ţările est europene nu pot ţinea piept sistemului de
susţinere a exporturilor agricole existente în cadrul UE, ceea ce conduce la pierderi
considerabile, inclusiv, pe piaţa tradiţională a ţărilor CSI, unde produsele vest-europene
înlocuiesc tot mai mult pe cele est-europene.

1.3 Nivele ale Integrării Economice

Dacă e să vorbim despre originea termenului de „integrare”atunci acesta provine de la
cuvântul latinesc ,,integro’’ -integra, respectiv ,,integrasio’’ ceea ce înseamnă a pune la un loc,
a reuni mai multe părţi într-un tot unitar sau a constitui un întreg, a restabili, a întregi. Respectiv
din punct de vedere etimologic,prin integrare înțelegem acțiunea de formare a unui întreg prin
unirea părților componente.
În limba franceză ,,integrer’’ și înlimba engleză ,,to integrate’’ provin tot din latinescul
integro și au cam același sens.
Analizând literatura străină, am constatat că unii autori englezi acceptă sensul de Concise
Oxford Dictionary, după care integrarea este combinarea părților într-un întreg și uniunea este un
întreg rezultat din combinarea unor părți ori a unor membri. Astfel integrarea este procesul de
atingere a stadiului de uniune21.
Prin integrarea economică se înțelege un proces greu si complex,caracteristic etapei
actuale de dezvoltare a societății ce concentrează totalitatea acțiunilor, vizând realizarea unei
uniuni și un obiectiv final de creare a unei unități totale ce se profilează ca un ideal static. În
literatura de specialitate,conceptul de integrare economică este definit in mod diferit ținând cont
de părerile împărțite ale autorilor,de exemplu G.Haberler definește integrarea drept relație
economică mai strânsă între arii aflate în legătură22,iar B.Balassa consideră integrarea economică
ca proces și situație de fapt,ca ansamblu de măsuri destinate să suprime discriminările între
unitățile economice aparținând diferitor țări participante,presupunând absența oricărei forme de
discriminare între economiile naționale respective.23 După același autor, integrarea economică
totală,generală presupune unificarea monetară,fiscală,socială a politicii anticiclice și presupune
înființarea unei autorități supranaționale, ale cărei decizii să fie obligatorii pentru statele
membre.24

21
Pinder J.Problems of European Integration published in Economic Integration In Europe.London:Edited
G.R.Denton,1964,p.164
22
Haberler G. Integration and Growth of the Worl Economy.AER, nr 3,1964, p. 1-2.
23
Balassa B.The Theory of Eonimic Integration.Londra:Allen and Unwin,1961,p. 1-2.
24
Ibidem,p.4
 Integrarea economică presupune eliminarea barierelor economice dintre două sau mai
multe state, bariere care, la rândul lor, pot fi definite ca reprezentând orice tip de obstacole care
împiedică sau distorsionează mobilitatea factorilor de producţie,respectiv integrarea economică
europeană este un proces istoric condiţionat de dorinţa şi necesitatea a două sau mai multe ţări de
a se uni şi a forma un spaţiu unic economic, o piaţă unică, mai eficientă şi mai productivă.
Relațiile comerciale dintre UE și Republica Moldova reprezintă un factor important în
procesul de întărire a economiei țării. În ultimii ani, comerțul bilateral dintre UE și Republica
Moldova s-a dezvoltat rapid grație hotărârii UE din 2008 de a-și deschide piața unilateral față de
Republica Moldova în cadrul Preferințelor Comerciale Autonome
Astfel,liberalizarea comerţului între state prin înlăturarea parțial sau deplină a tarifelor
vamale în schimburile comerciale are drept scop crearea unor condiţii optime pentru dezvoltarea
economică. Integrarea economică contribuie la înlesnirea competitivităţii economice și are loc
gradual, realizându-se treptat prin crearea zonei comerţului preferenţial, zonei de liber
schimb,uniunii vamale (piaţă comună), uniunii economice, uniunii economice și monetare.
În continuare voi supune analizei nivelele de integrare economică a unui stat în cadrul
general al economiei Uniunii Europene,astfel voi începe cu :
Zona comerțului preferențial care reprezintă primul nivel de integrare economică și
prevede crearea unui bloc comercial care permite participanţilor accesul preferenţial pe piaţă la o
totalitate prestabilită de bunuri. Deseori, este prevăzută reducerea, dar de cele mai multe ori acest
lucru nu se întâmplă, și înlăturarea totală a tarifelor. Tarifele preferenţiale generează conflicte,
fiindcă prin acestea se face abstracţie de regulile OMC privind uniformizarea tarifelor pentru
statele membre ale OMC. În cadrul Acordului de Parteneriat și Cooperare cu UE, Republica
Moldova a profitat de sistemul general de preferinţe (GSP) comerciale, și chiar de preferinţe
extinse (GSP+), iar pe 21 ianuarie 2008, Consiliul UE a dat curs propunerii Comisiei Europene
de acordare a Preferinţelor Comerciale Autonome (PCA) pentru Republica Moldova. PCA a fost
un sistem mai avantajos chiar decât GSP+, în sensul că a extins până la 12 mii numărul tipurilor
de produse care puteau fi exportate fără taxe și cote de către Republica Moldova pe piaţa UE.
Așadar, până la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu UE, Republica Moldova rămânea
pe prima treaptă, cea inferioară, de integrare economică cu UE. Treapta comerţului preferenţial a
fost necesară pentru pregătirea avansării pe treapta următoare a integrării economice– zona de
liber schimb.
 Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare reprezintă cea de a doua treaptă de
integrare economică și prevede crearea unui bloc comercial, ai căror membri au semnat un Acord
de Liber Schimb (Free Trade Agreement)25.
Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) este un acord între UE și
Republica Moldova care urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual
avantajoase, acordând fiecărei din aceste părți un acces mai bun pe piață, decât ce este oferit
altor parteneri de comerț. Acordul de Liber Schimb urmărește eliminarea taxelor vamale de
import și export, daca există în comerțul produselor între aceste părți. Acesta are ca scop
eliminarea barierelor în comerțul serviciilor și un acces mai bun al companiilor pe piețele
respective. Zonele de Liber Schimb (ZLS) stabilite de UE în relație cu partenerii săi comerciali,
de obicei includ un număr de domenii, care depășesc „comerțul” obișnuit. Este o abordare
„cuprinzătoare” vis-a-vis de comerț, legată de faptul că comerțul nu mai este decuplat de
politicile interne privind achizițiile, concurența, proprietatea intelectuală sau dezvoltarea
durabilă. Aceste aspecte sunt prin urmare incluse în DCFTA cu Republica Moldova.
Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC/DCFTA)26 dintre Republica
Moldova și Uniunea Europeană este parte a Acordului European de Asociere și presupune
liberalizarea graduală(până la 10 ani din momentul semnării) a comerțului cu bunuri și servicii,
libera circulație a forței de muncă, reducerea taxelor vamale,a barierelor tehnice și netarifare,
abolirea restricțiilor cantitative și armonizarea legislației RM la Acquis UE. Prin urmare, se
preconizează ca DCFTA să contribuie la o îmbunătățire a balanței comerciale pentru Republica
Moldova pe termen scurt. Pe termen lung, reducerea măsurilor netarifare ar trebui să rezulte în
obținerea de beneficii pentru Republica Moldova în valoare de circa 283 milioane euro.27
O dimensiune specifică a politicilor are referință cu aspectul „aprofundat” al acestei Zone
de Liber Schimb cu Republica Moldova. Fiind membrul al Parteneriatului Estic, Republicii
Moldova i-a fost oferit un statut avansat de parteneriat cu UE, orientat să creeze legături politice
și economice mai strânse cu UE. Pe această bază, DCFTA include o serie de prevederi care
vizează reformarea comerțului și politicilor comerciale ale Republicii Moldova, în conformitate
cu acquis-ul comunitar. Acestea vor viza modernizarea economiei, atragerea investițiilor UE în
țară, pentru un mediu mai previzibil al politicilor.
Uniunea vamală reprezintă cea de a treia treaptă de integrare economică și prevede
crearea unui bloc comercial între ţările ce fac parte dintr-o zonă de liber schimb, care au stabilit
tarife externe comune. Uniunea vamală este una dintre primele realizări ale UE și reprezintă un
25
Boțan I. Prevederile Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.Chișinău:Editura
Arc,2014,p.16.
26
ZLSAC - Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (RO)
DCFTA - The Deep and Comprehensive Free Trade Area (EN)
27
Sumar Internațional DCFTA.2016,p.2
element fundamental în lumea globalizată a secolului al XXI-lea. Într-o uniune vamală, țările
participante aplică aceleași tarife vamale pentru mărfurile importate pe teritoriul lor din celelalte
țări din lume și nu aplică tarife vamale pentru cele importate din țările participante. Uniunea
vamală a UE este foarte complexă: se aplică deja numeroase norme comune privind importurile
și exporturile și au fost eliminate integral toate controalele între statele membre.28
Scopul aderării la uniunile vamale ţine de creșterea eficienţei economice, consolidarea
relaţiilor politice și culturale între statele membre. Uniunile vamale se stabilesc prin intermediul
pactelor comerciale. În cadrul uniunilor vamale are loc promovarea unor politici comerciale
externe comune,dar cu utilizarea (uneori) a diferitor cote de import, precum și promovarea unor
politici comune în domeniul concurenţei. La crearea uniunilor vamale se stabilesc structuri
supranaţionale,cărora li se deleagă anumite împuterniciri conforme acordurilor respective.
Serviciile vamale joacă un rol esențial în lupta împotriva mărfurilor periculoase, traficului ilegal,
fraudei,terorismului și criminalității organizate, facilitând, în același timp,comerțul legitim.
Uniunea economică aceasta reprezintă cea de a patra treaptă de integrare economică și
prevede crearea unui bloc comercial cu o piaţă comună și uniunea vamală. În cadrul uniunilor
economice au loc reglementări comune referitoare la producerea bunurilor, libertatea de mișcare
a bunurilor și serviciilor, precum și a factorilor de producţie – capitalul și forţa de muncă –, dar
și adoptarea unei politici comerciale externe comune (adesea, adoptarea unei valute comune).
Delegarea împuternicirilor structurilor supranaţionale este mult mai pronunţată în cazul uniunilor
economice.29
Uniunea economică și monetară este cea de a cincea treaptă a integrării economice și
reprezintă un pas important în procesul de integrare a economiilor statelor membre ale UE.
Lansată în 1992, uniunea presupune coordonarea politicilor economice și bugetare, aplicarea
unei politici monetare comune și utilizarea unei monede unice, euro. Toate cele 28 de state
membre ale UE fac parte din uniunea economică, dar unele dintre ele și-au aprofundat și mai
mult integrarea și au adoptat moneda euro. Împreună, aceste țări alcătuiesc zona euro. Moneda
unică prezintă avantaje incontestabile: reduce costurile tranzacțiilor financiare, facilitează
călătoriile și consolidează rolul UE la nivel internațional.30
Prin integrare economică, atât economia UE, cât și economiile statelor membre luate
separat dobândesc dimensiuni sporite, eficiență pe plan intern și robustețe. Apar astfel mai multe

28
Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Vamă.2014,p.3 file:///C:/Users/user/Downloads/customs_ro.pdf
29
Boțan I. Prevederile Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.Chișinău:Editura
Arc,2014,p.17
30
http://publications.europa.eu/webpub/com/factsheets/emu/ro/ Uniunea economică și monetară
oportunități de a asigura stabilitatea economică, de a accelera creșterea economică și de a crea un
număr mai mare de locuri de muncă, toate acestea aducând beneficii directe cetățenilor UE.

Totodată uniunea economică și monetară nu este un scop în sine, ci doar un instrument

menit să ajute la atingerea obiectivelor Uniunii Europene și să îmbunătățească viața cetățenilor
din țările Uniunii Europene. Prin urmare, elaborarea unor politici economice sănătoase devine o
chestiune de interes comun pentru toate țările UE. Pentru a asigura buna funcționare a economiei
UE în ansamblul său, este important ca toate țările să își coordoneze politicile economice și
bugetare, cu obiectivul comun de stabilitate și creștere economică.
 CAPITOLUL II. EVOLUȚIA REPUBLICII MOLDOVA SPRE ÎNCHEIEREA
ACORDULUI DE ASCOCIERE CU UNIUNEA EUROPEANĂ
2.1 Acordul de Parteneriat și Cooperare
Guvernul Republicii Moldova consideră că este în interesul național al țării noastre de a
ne apropia de Uniunea Europeană și acest fapt reprezintă scopul primordial al politicii externe a
Republicii Moldova. Ținând cont de această idee pot spune că Relaţiile Republicii Moldova cu
UE au deja o istorie etapizată cu o durată de aproximativ douăzeci și patru de ani. Etapele sânt
caracterizate de nivelul de profunzime și complexitate al relaţiilor bilaterale, fiind reflectate în
acordurile și documentele semnate.
Menţionarea istoricului relațiilor de cooperare dintre RM și UE este necesară pentru a ne
convinge că actualul stadiu al relaţiilor bilaterale, marcat de încheierea Acordului de Asociere și
continuarea reformelor și a programelor propuse de Uniunea Europeană, a fost precedat de
semnarea documentelor anterioare, de importanţă majoră pentru statul Republica Moldova.
Așadar, progresul a fost unul succesiv. Acest parcurs succesiv reprezintă dovada că semnarea
Acordului de Asociere este un pas bine chibzuit ce reiese dintr-o necesitate obiectivă, firească,
argumentată și testată de UE în raporturile sale cu alţi subiecţi internaţionali, care au urmat un
traseu similar, finalizat cu succes. O primă constatare în acest sens este că nu există cauze de
ordin obiectiv ca Republica Moldova să nu poată beneficia de pe urma asocierii cu UE. Totuși
trebuie să se recunoască existenţa unui șir de obstacole de ordin subiectiv,economic și
contextual, create de actori interni și regionali influenţi, interesaţi în subminarea procesului de
integrare europeană a Republicii Moldova și menținerea societății într-o stare de stagnare atât
economica cât și culturală.
Așadar Republica Moldova și Uniunea Europeană au o relație de cooperare care datează
începând cu anul 1994 data de 28 noiembrie când a fost semnat Acordul de Parteneriat şi
Cooperare dintre Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Republica
Moldova, pe de altă parte. Acest acord a fost ratificat de către parlament un an mai târziu, prin
Hotărârea nr. 627-XIII, din 3 noiembrie 1995, intrând în vigoare pe 1 iulie 1998, fiind valabil pe
o periadă de 10 ani. Este de remarcat că APC-urile semnate de UE cu fostele republici sovietice
au urmărit scopul de a consolida și extinde relaţiile stabilite anterior prin semnarea, pe 18
decembrie 1989, a Acordului dintre UE și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS)
privind comerţul și colaborarea comercială și economică.31

31
Boțan I. Prevederile Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.Chișinău:Editura
Arc,2014,p.19
 Odată cu intrarea în vigoare a “Acordului de Parteneriat şi Cooperare” dintre RM şi UE,
la 1 iulie 1998 relaţiile celor două entităţi au fost plasate într-un cadru legislativ oficial. Noul
acord propunea şi bazele juridice aplicării programului TACIS32 (Technical Aid to the
Commonwealth of Independent States) de asistenţă în Moldova.
Acordul de Partneriat şi Cooperare instituit pentru o perioadă de 10 ani, avea următoarele
obiective ample:33
 Asigurarea și continuarea dialogului politic;
 Promovarea comerţului și investiţiilor, precum și a relaţiilor economice armonioase între
părţi, pentru a încuraja astfel dezvoltarea lor economică durabilă;
 Asigurarea bazei pentru colaborarea în domeniile legislativ, economic, social, financiar și
cultural;
 Susţinerea eforturilor Republicii Moldova de a consolida democraţia, a dezvolta economia și
a finaliza tranziția la economia de piaţă.
Atingerea obiectivelor menţionate a necesitat instituţionalizarea relaţiilor dintre UE și
Republica Moldova prin intermediul celor trei structuri responsabile pentru intensificarea
dialogului politic și monitorizarea implementării APC:34
 Consiliul de Cooperare RM-UE;
 Comitetul de Cooperare RM-UE și Subcomitetele de
 Cooperare RM-UE;
 Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE.
La 18 septembrie 2000, la Bruxelles, a avut loc o nouă întrunire a Comitetului de
Cooperare Parlamentară între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În urma discuţiilor,
s-a ajuns la concluzia că nu există altă cale pentru aderarea la structurile europene decât cea a
modernizării sistemului legislativ şi a consolidării statului de drept. Se impuneau, aşadar,
ample reforme la nivelul legislativului şi a sistemului judiciar. În anul 2001, când RM a
devenit membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi a Pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est,35 ţara a fost invitată la Conferinţa Europeană ce reprezenta un for
consultativ la nivel de miniştri ai afacerilor externe ai ţărilor candidate la aderare în UE.

32
TACIS a fost un program al Uniunii Europene pentru a promova accelerarea procesului de reforme economice în
CSI. Programul oferă granturi pentru transferul de know-how către țările CSI. Organizat în 1991.
33
Afanas N, Morari C. Uniunea Europeană: Procese, instituții și interacțiune cu RM. Chișinău, 2012, p. 113
34
http://www.infoeuropa.md/puncte-de-reper/

35
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pactul_de_Stabilitate_pentru_Europa_de_Sud-Est
 Pentru a constitui cadrul instituţional intern, care să sprijine politica europeană a
guvernului RM, la 13 noiembrie 2002, era emis Decretul cu privire la crearea Comisiei Naţionale
pentru Integrare Europeană, iar la 28 februarie 2003, in cadrul Parlamentului RM, a fost
constituită Comisia Naţională pentru Integrare Europeană, apoi şi Departamentul Integrării
Europene pe lângă Ministerul Afacerilor Externe (8 august 2003). În prima jumătatea a anului
2004 au avut loc o serie de runde de negocieri şi consultări privind elaborarea Planului individual
de Acţiuni RM-UE pentru 2004-2007, pentru ca la 9 decembrie, 2004 Comisia Europeană să
aprobe Planul de Acţiuni RM-UE.
2.2 Planul de Acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană
În scopul îndeplinirii prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare şi al încurajării
şi susţinerii obiectivului Republicii Moldova vizând integrarea în structurile economice şi sociale
europene, în conformitate cu Politica Europeană de Vecinătate36, a fost aprobat în anul 2004,
Planul de Acţiuni Republica Moldova-UE.
Planul individual de Acţiuni UE-RM reprezinta un document politic încheiat între UE şi
Republica Moldova şi care stabilea programul, obiectivele strategice şi priorităţile relaţiilor
dintre UE şi RM pentru 2004 – 200737. PA nu înlocuia cadrul contractual de atunci dintre UE şi
RM, care rămânea a fi Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), ci îl complementa pe acesta,
atribuind mai multă importanţă şi urgenţă procesului de reforme economice şi politice stipulate
în APC. Astfel, PA nu era doar o hartă de parcurs pentru apropierea RM de UE şi realizarea
obiectivului strategic de integrare europeană, ci şi un program de reforme politice şi economice
interne pe care autorităţile moldoveneşti s-au angajat să le realizeze.38
PA a fost semnat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), iar lansarea, în 2004,
a PEV de către UE a însemnat adaptarea relaţiilor bilaterale dintre UE și vecinii săi la o realitate
nouă, marcată de extinderea UE din 2004, precum și de așteptarea extinderii din 2007, spre Estul
și Sud-Estul Europei.
Extinderea UE a necesitat stabilirea unor relaţii noi cu vecinii săi. În acest scop, UE a
elaborat planuri de acţiuni tipizate, pe care le-a negociat cu noii săi vecini. Așa a ajuns și
Republica Moldova să semneze PA, care a avut menirea să aducă după cum am menționat și mai
sus o valoare adăugată APC-ului, precizând obiectivele acestuia și oferind un instrumentar nou,
necesar pentru atingerea lor, inclusiv instrumentarul financiar, pus la dispoziţie de UE.

36
Politica Europeană de Vecinătate (PEV) a apărut ca urmare a aderării la UE a zece noi state membre în mai 2004.
Obiectivul principal al PEV era de a împărtăşi beneficiile acestei extinderi cu statele din vecinătatea apropiată pentru
care, pe termen mediu, nu exista perspectiva de aderare la UE. PEV a fost concepută în aşa fel încît să evite apariţia
unor linii de diviziune dintre Europa extinsă şi vecinii acesteia, oferindu-le statelor vecine posibilitatea de a participa
la activităţile UE prin intermediul unei colaborări politice şi economice mai strînse.
37
Ghid “Planul de Acţiuni Uniunea Europeană–Republica Moldova’’Chișinău:GUNIVAS,2006,p.33
38
Afanas N, Morari C. Uniunea Europeană: Procese, instituții și interacțiune cu RM. Chișinău, 2012, p. 115
 Intrarea Republicii Moldova în acest proces regional, remodulat de extinderea UE, a fost
urmată de un parcurs rapid. Au avut loc și un șir de evenimente interne foarte importante, care au
anticipat lansarea oficială a PEV. Astfel, încă pe 13 noiembrie 2002, Președintele Republicii
Moldova, Vladimir Voronin, a semnat decretul nr. 957 privind constituirea Comisiei Naţionale
pentru Integrare Europeană (CNIE), decretul a mai stabilit că această Comisie va: elabora și
prezenta parlamentului, spre aprobare, Strategia de integrare europeană a Republicii Moldova; va
elabora și aproba planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei de integrare europeană a
Republicii Moldova și va coordona îndeplinirea acestuia. De asemenea, decretul prezidenţial
prevedea că realizarea politicii de integrare europeană va fi efectuată de către un organ al
administraţiei publice, instituit în condiţiile legii.
Rolul de coordonare a politicii de integrare europeană i-a revenit Ministerului Afacerilor
Externe, redenumit Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. În același sens, în acest
context, a fost modificată și denumirea comisiei parlamentare de profil.
După semnarea PA, politica de integrare europeană a Republici Moldova s-a bazat pe doi
piloni principali: realizarea prevederilor PA în perioada 2005-2008; valorificarea posibilităţilor
ce derivau din participarea Republicii Moldova la iniţiativele regionale din Europa de Sud-Est –
Pactul de Stabilitate, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) și viitorul acord
modificat privind comerţul liber în Europa Centrală (CEFTA). Aceste două direcţii prioritare ale
proceselor de integrare europeană a Moldovei de multe ori se suprapuneau, dar și se completau
reciproc. Abordarea respectivă a avut un impact pozitiv în atingerea unui consens politic
naţional, care, pe 24 martie 2005, s-a manifestat prin votarea unanimă a Declaraţiei
Parlamentului Republicii Moldova privind parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor
integrării europene, care prevedea „promovarea consecventă și ireversibilă a cursului strategic
spre integrarea europeană“. În consecinţă, Parlamentul a adoptat un șir de măsuri legislative
importante pentru consolidarea democraţiei și statului de drept în Republica Moldova, care au
fost elaborate cu participarea societăţii civile și a opoziţiei.
În general, implementarea PA a reprezentat un succes moderat pentru Republica
Moldova, în pofida multiplelor restanţe ale guvernării de la Chișinău. Pe 4 mai 2006, Republica
Moldova a fost acceptată în calitate de membru cu drepturi depline în cadrul Procesului de
Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), ceea ce a confirmat apartenenţa Republicii Moldova
la spaţiul sud-est european, atît în viziunea autorităţilor RM, cît și în viziunea UE. Este important
de menţionat că atunci nu au existat niciun fel de probleme legate de vreun eventual pericol de
invadare a pieţei moldovenești cu produse din Europa Centrală sau de reexport în spaţiul CSI.
Făcând o retrospectivă generală asupra conținutului planului de acțiuni,determinăm ca
Planul prevedea intensificarea relațiilor politice, economice, de securitate și culturale și
împărtășirea responsabilității pentru prevenirea conflictelor și reglementarea acestora, unul din
obiectivele principale ale PA fiind sprijinirea de către UE a eforturilor de soluționare a
conflictului transnistrean. În plan erau recunoscute aspirațiile europene ale RM și se făcea
referință la concepția de Integrare Europeană a Republicii Moldova pe care Chișinăul a
prezentat-o comisiei Europene în septembrie 2003. În același timp, PA stipula că nivelul relțiilor
dintre UE și RM va depinde de atașamentul RM față de valorile comune și de capacitatea
acesteia de a implimenta prioritățile stabilite.
Planul prevedea o serie de perspective noi pentru dezvoltarea relațiilor de parteneriat
dintre UE și RM:39
 Intensificarea cooperării politice prin elaborarea unor mecanisme de dialog politic;
 Perspectiva de a trece de la cooperare la integrare prin participarea RM la piața inyternă a
UE și la politicile și programele ei;
 Asistență financiară sporită pentru realizarea acțiunilor propuse în PA;
 Convergența legislativă, deschiderea economică, reducerea barierelor comerciale;
 Stabilirea unui dialog în domeniul vizelor și posibilitatea acordării RM a unor facilități cu
privire la vize etc.
Observăm că PA ajusta cadrul de relaţii dintre RM şi UE la cerinţele şi conjunctura internă şi
externă a acelor vremuri şi anume: Introducea mai multă claritate şi precizie in ceea ce privea
domeniile de cooperare bilaterală şi stabilea nişte acţiuni prioritare in acest sens; Încearca să
echilibreze aspectul preponderent economic al relaţiilor UE-RM prevăzut in APC printr-o serie
de prevederi cu privire la cooperarea politică şi de securitate, inclusiv prevedea posibilitatea
alinierii RM la poziţiile de politică externă luate de UE; Lua seama de programele şi strategiile
naţionale in vigoare ale RM ca SCERS, Planul Naţional de Acţiune in domeniul Drepturilor
Omului, Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere a Corupției etc.
Planul acorda o atenţie deosebită eforturilor de soluţionare a conflictului transnistrean şi
prevedea participarea UE la acestea, reconoscând indirect că problema transnistreană era un
obstacol pentru dezvoltarea RM; PA ținea cont de aspiraţiile europene ale RM, dar in acelaşi
timp conţinea un puternic element de condiţionalitate: parteneriatul dintre UE şi RM urma a fi
construit in baza valorilor comune, perspectiva de integrare europeană fiind pusă in relaţie direct
cu mersul şi succesul reformelor interne.
Responsabilitatea principală pentru realizarea PA îi revinea Republicii Moldova, marea
majoritate a obiectivelor conţinute în acesta fiind angajamente asumate de RM. În acest sens,
acel program guvernamental prevedea adoptarea unui Program Naţional de Implementare a PA
RM – UE, care prevedea măsurile necesare, instituţiile responsabile şi termenele de realizare ale

39
Afanas N, Morari C. Uniunea Europeană: Procese, instituții și interacțiune cu RM. Chișinău, 2012, p. 115-116
obiectivelor PA. În acelaşi timp, autorităţile RM beneficiau de asistenţă tehnică şi financiară din
partea UE pentru implementarea PA.40
Chiar dacă nici Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre UE şi RM, şi nici PA nu
prevedeau aderarea RM la UE, aceste două acorduri formau baza juridică şi politică a relaţiilor
dintre UE şi RM, iar prioritatea absolută a autorităţilor de la Chişinău era realizarea obiectivelor
trasate în acestea. Realizarea deplină şi în termen a acestor acorduri, însoţită de un proces
viguros de reforme politice şi economice interne, dar şi de eforturi susţinute pe plan diplomatic,
au permis negocierea în 2008 – an în care atît APC, cît şi PA expirau – a unui cadru de relaţii cu
UE mult mai corespunzător aspiraţiilor noastre de integrare europeană.
2.3 Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană
În iunie 2008 a expirat termenul de zece ani care era prevăzut pentru APC și totodată a
expirat și Planul de Acțiuni RM-UE, existând necesitatea substituirii acestor acorduri cu altul.
Pentru UE, această problemă era comună în raporturile cu toate republicile ex-sovietice, care au
semnat acorduri de parteneriat și cooperare. De aceea, UE a decis să propună partenerilor din
Europa de Est, pe care îi trata nu ca pe vecini ai Europei, ci ca pe vecini în Europa, o nouă
„generaţie“ de acorduri.
Astfel la data de 15 iunie 2009, Comisia Europeană a fost autorizată de către Consiliu să
demareze negocieri pentru încheierea unui acord consolidat între UE și Republica Moldova,
acord care sa înlocuiască Acordul de Parteneriat şi Cooperare. În acest context, pe 12 ianuarie
2010, Republica Moldova și Uniunea Europeană s-au angajat în negocierea unui document
ambiţios – Acordul de Asociere – care să înlocuiască APC. Paralel, autorităţile europene au
negociat și, la finele anului 2010, au definitivat cu Guvernul Republicii Moldova Planul de
Acţiuni în domeniul liberalizării regimului de vize41 , care conţinea patru blocuri importante:
securitatea documentelor; imigraţia ilegală; ordinea publică și securitatea; relaţiile externe și
drepturile fundamentale. Pînă la semnarea noului document juridic privind relaţiile UE cu
Republica Moldova au rămas valabile priorităţile și angajamentele de reformă necesare pentru a
corespunde criteriilor politice de implementare a standardelor și principiilor comunitare:
drepturile omului; standardele democratice; o justiţie independentă și eficientă; probitatea
guvernării, capacităţi administrative și combaterea corupţiei etc.
Ca urmare a negocierilor noi demarate începând cu 12 ianuarie 2010 până pe 15 martie 2013
au avut loc 15 runde de negocieri,după care a urmat un succes remarcabil pe calea integrării
europene a Republicii Moldova și anume semnarea la 27 iunie 2014 la Bruxelles a Acordului de

40
Raport intern de evaluare semestrială a implementării Planului de Acţiuni RM-UE, Guvernul Republicii Moldova,
septembrie 2005, www.mfa.md
41
Guvernul RM a aprobat un Program Naţional de implementare a Planului de Acţiuni în domeniul liberalizării
regimului de vize (HG 122/04.03.2011)
Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Rundele de negocieri, in baza carora este
conceput Acordul de Asociere, au luat sfarsit după parafarea lui la 29 noiembrie 2013 în cadrul
celui de-al 3-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius.
Pe document şi-au pus semnătura prim-ministrul Iurie Leancă, Înaltul Reprezentant UE
pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton şi comisarul european al Comerţului, Karel De Gucht.
La eveniment au fost prezenţi şefi de state şi de guverne din cele 28 de ţări membre ale UE, care
la fel şi-au pus semnătura pe Acord. Alături de Moldova, un document similar a fost semnat de
către Georgia, iar Ucraina a semnat partea economică a Acordului de Asociere.
Cu o zi mai tîrziu, după semnarea Acordului de Asociere, la 28 iunie 2014 Guvernul
Republicii Moldova a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Asociere între
Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte și la prezentat Parlamentului Republicii
Moldova spre examinare. Ratificarea Acordului de Asociere a avut loc la ședința în plen a
Parlamentului Republicii Moldova în ziua de 2 iulie 201442,iar ratificarea de către Parlamentul
European pe 13 noiembrie 2014.
Acordul de Asociere poate fi definit ca un act de înțelegere dintre Republica Moldova, pe de
o parte, și UE cu statele sale membre, în conformitate cu competențele lor care decurg din
Tratatul privind Uniunea Europeană și din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și,
după caz, de asemenea, Euratom, în conformitate cu competențele sale prevăzute de Tratatul de
instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, pe de altă parte, ce creează un cadru
juridic modern prin preluarea de componente esențiale ale acquis-ului comunitar și bazîndu-se pe
două elemente esențiale: asocierea politică și integrarea graduală pe piața unică europeană.
Acordul de Asociere nu specifică aderarea Republicii Moldova la UE, ci mai curînd
recunoaşte aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi prevede realizarea unei serii de
reforme politice, economice şi sociale care vor permite o integrare graduală a țării în UE43
Prin Acordul de Asociere, R. Moldova și-a asumat un număr mare de angajamente. Acest
document conține 395 de directive și regulamente, care, odată puse în aplicare în legislația
națională, va face Moldova o țară cu un Acquis comunitar integrat UE. Totusi, acordurile
negociate cu țările Parteneriatului estic nu ofera perspectiva de aderare. În timp ce documentele
de asociere devin mai cuprinzătoare și mai mari, perspectiva europeană pentru membrii de est se
bazează numai pe articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se referă la aderare.

42
LEGE Nr. 112 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova,pe de o parte, şi
Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.
43
Creangă I,Bostan O,Beneficiile Acordului de Asociere UE-RM,p.9
http://www.viitorul.org/files/library/4946294_md_ghid_ue_final_.pdf
 Acordul de Asociere urmareste să contribuie la dezvoltarea politică și social-economică a
Republicii Moldova, prin cooperarea cât mai amplă într-un șir vast de domenii de interes comun,
inclusiv în domeniile de bună guvernare, justiție, libertate și securitate, integrare comercială și
cooperare economică sporită, politică de încadrare în câmpul muncii și socială, management
financiar, administrare publică și reforma serviciului public, participarea societății civile,
dezvoltarea instituțională, reducerea sărăciei și dezvoltarea durabilă.
Acordul are scopul de a accelera aprofundarea relaţiilor politice şi economice, precum şi
integrarea graduală a Moldovei pe piaţa comunitară.
Prin urmare, atat UE, cat si R.Moldova si-au asumat o serie de angajamente. Astfel, Acordul
va crea un nou climat pentru relațiile economice dintre Părți, și în special pentru dezvoltarea
comerțului și investițiilor, precum și va stimula concurența, care constituie factori hotărâtori
pentru restructurarea și modernizarea economiei. Partile s-au declarat „DORITOARE să
realizeze integrarea economică treptată în piața internă a UE precum este prevăzut în prezentul
Acord, inter alia, prin Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA), ca parte
integrală a prezentului Acord” La eveniment au fost prezenţi şefi de state şi de guverne din cele
28 de ţări membre ale UE, care la fel şi-au pus semnătura pe Acord. Alături de Moldova, un
document similar a fost semnat de către Georgia, iar Ucraina a semnat partea economică a
Acordului de Asociere. Cu o zi mai tîrziu, după semnarea Acordului de Asociere, la 28 iunie
2014 Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de
Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte și la prezentat
Parlamentului Republicii Moldova spre examinare. Ratificarea Acordului de Asociere a avut loc
la ședința în plen a Parlamentului Republicii Moldova în ziua de 2 iulie 201444,iar ratificarea de
către Parlamentul European pe 13 noiembrie 2014.
Urmare a realizării plenare a tuturor obiectivelor stabilite, Republica Moldova va consolida
instituțiile democratice şi va contribui la ridicarea nivelului de viață apropiindu-l de cel al
statelor UE, şi prin urmare va exista un grad mai mare de interdependenţă dintre Republica
Moldova şi UE ce va oferi mai multe pîrghii de promovare a statutului de stat candidat pentru
aderare la UE.
AA conține prevederi cu caracter obligatoriu, norme regulatorii și aranjamente de
cooperare mai extinse, în toate sectoarele de interes. O atenție sporită se acordă implementării și
aplicării prevederilor AA, inclusiv prin stipularea termenelor clare și stabilirea unui cadru

LEGE Nr. 112 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova,pe de o parte, şi
44

Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.
instituțional și administrativ adecvat, creând astfel premisele necesare pentru o implementare
eficientă.45

CAPITOLUL III. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA STRUCTURII ȘI

CONȚINUTULUI ACORDULUI DE ASOCIERE RM-UE
3.1 Structura Acordului de Asociere
Negocierile privind Acordul de Asociere au fost încheiate în iunie 2013, după 15 runde
de negocieri, inclusiv 7 runde de negocieri separate privind DCFTA. După parafarea Acordului
la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, care a avut loc pe 29 noiembrie 2013, au fost
parcurse un şir de etape tehnice adiţionale (în special traducerea), necesare pentru pregătirea
semnării Acordului de Asociere, inclusiv DCFTA, în 2014.
Acordul de Asociere UE-RM are aproximativ 850 pagini și cuprinde din punct de vedere
structural următoarele elemente constitutive:un Preambul, șapte Titluri, Anexe și Protocoale.În
continuare o sa realizez o analiză introductivă de informare a elementelor de structură a
Acordului de Asociere pe care le-am numit mai sus,respectiv:
PREAMBULUL reprezintă o selecţie a celor mai importante aspecte în cooperarea
moldo-comunitară, confirmând intenţia părţilor de a dezvolta o relație apropiată și de durată.
Preambulul Acordului recunoaște aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, precum şi faptul
că Republica Moldova, ca ţară europeană, are o istorie şi valori comune cu statele membre ale
UE şi se angajează să pună în aplicare şi să promoveze aceste valori care inspiră Republicii
Moldova la alegerea sa europeană.Aici se fac referinţe importante la valorile comune și alte
elemente cheie care „dau tonul” întregului Acord.46 Printre acestea se numără următoarele:
 O referință la valorile comune care stau la baza funcţionării Uniunii Europene și
anume democrația, respectul drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
statul de drept.
 O referință privind recunoașterea Moldovei ca fiind o țară europeană cu o istorie
și valori comune cu cele ale statelor membre UE.
 O referință la aspirațiile europene ale Moldovei. UE salută alegerea europeană a
Moldovei, inclusiv angajamentul de a dezvolta o democrație durabilă și o
economie de piață.

45
http://dcfta.md/continutul-acordului-de-asociere-dintre-rm-si-ue
46
Ghidul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană p.6-7
http://www.mfa.gov.md/data/8032/file_498189_0.pdf
  O recunoaștere a faptului că asocierea politică și integrarea economică a Moldovei
în cadrul UE depinde de progresul în implementarea AA, precum și de rezultatele
obținute de Moldova în asigurarea respectului faţă de valorile comune și progresul
în convergența cu domeniile politice, economice și legale ale UE
Obiectivele asocierii se axează pe promovarea unei apropieri etapizate între Republica
Moldova și UE, pe baza valorilor comune, inclusiv prin creșterea participării Republicii
Moldova la politicile, programele și agențiile Uniunii Europene, consolidarea cadrului pentru un
dialog politic consolidat, promovarea, menținerea și consolidarea păcii și a stabilității atât la
nivel regional, cât și pe plan internațional, stabilirea condițiilor pentru consolidarea relațiilor
economice și comerciale care să conducă la integrarea economică treptată a Republicii Moldova
pe piața internă a UE în domeniile convenite, intensificarea cooperării în domeniul justiției,
libertății și securității în vederea consolidării statului de drept, a respectării drepturilor omului și
a libertăților fundamentale, precum și crearea condițiilor pentru o cooperare tot mai strânsă în
alte domenii de interes comun.
TITLUL I definește principiile generale care vor forma baza politicilor interne și externe
de cooperare dintre UE și Republica Moldova, și anume:
 Respectul pentru principiile democratice, drepturile omului, libertățile
fundamentale și statul de drept,astfel cum sunt proclamate în Declarația
Universală a Drepturilor Omului și definite în Convenția europeană pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în Actul final de la
Helsinki din 1975 al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa,
precum și în Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990.
 Promovarea respectului pentru principiul suveranității și al integrității teritoriale,
inviolabilitatea hotarelor și independență,părțile reafirmându-și respectul față de
principiile statului de drept și ale bunei guvernanțe, precum și obligațiile lor
internaționale, în special în cadrul ONU, al Consiliului Europei și al OSCE.
precum și combaterea proliferării armelor de distrugere în masă.
 Principiile unei economii de piață, buna guvernare, lupta cu corupția, lupta
împotriva diferitor forme de crimă organizată transnațională și a terorismului,
promovarea unei dezvoltări durabile.
Toate acestea sunt importante pentru consolidarea relațiilor dintre UE și Moldova și vor
sta la baza acestei cooperări.
TITLUL II se referă la dialogul politic și reforme, cooperarea în domeniul politicii
externe și de securitate. În cadrul acestui Titlu, Acordul de Asociere prevede întarirea
dialogului politic UE-RM și cooperarea în vederea convergenței graduale în sectoarele
 acoperite de Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) și Politica de Securitate şi
Apărare Comună (PSAC). Acordul prevede mai multe platforme pentru desfăşurarea
dialogului politic, Consiliul de Asociere UE- Moldova fiind cel mai înalt nivel de
reprezentare.
Dialogul politic va avea scopul inter alia:47
 de a aprofunda asocierea politică și de a spori convergența și eficiența
politicilor, inclusiv a celei de securitate;
 de a promova stabilitatea şi securitatea internațională bazate pe un
multilateralism eficace;
 de a consolida cooperarea și dialogul privind securitatea internaţională
şi managementul conflictelor, în mod special pentru a aborda
provocările și amenințările cheie la nivel global și regional;
 de a încuraja o cooperare practică și orientată spre rezultate pentru a
consolida pacea, securitatea și stabilitatea pe continentul european;
 de a consolida respectul pentru principiile democratice, statul de drept
și buna guvernare, drepturile omului și libertățile fundamentale,
inclusiv drepturile minorităților naționale, nediscriminarea
persoanelor ce aparțin minorităților și respectul pentru diversitate, și
de a contribui la consolidarea reformelor politicilor interne.
 intensificarea dialogului și aprofundarea cooperării între părți în
domeniul securității și al apărării, precum și respectarea și promovarea
principiilor suveranității și integrității teritoriale, a inviolabilității
frontierelor și a independenței.
Ceea ce ține de reforma internă părțile cooperează în următoarele domenii prevăzute de accord:
 dezvoltarea, consolidarea și creșterea stabilității și a eficacității instituțiilor democratice
și a statului de drept;
 asigurarea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
 realizarea de noi progrese în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și a legislației,
astfel încât să se asigure independența sistemului judiciar, să se consolideze capacitatea
administrativă a acestuia și să se garanteze imparțialitatea și eficacitatea organismelor de
asigurare a respectării legii;

47
Ghidul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană ,p.8-9
http://www.mfa.gov.md/data/8032/file_498189_0.pdf
  continuarea reformei administrației publice și crearea unui corp al funcționarilor publici
responsabil, eficient, transparent și profesionist, precum și asigurarea eficacității în lupta
împotriva corupției, îndeosebi în vederea îmbunătățirii cooperării internaționale privind
combaterea corupției, precum și a asigurării unei puneri în aplicare eficace a
instrumentelor juridice internaționale relevante, cum ar fi Convenția Organizației
Națiunilor Unite împotriva corupției din 2003.
TITLUL III acoperă aspectele ce țin de statul de drept și respectul drepturilor omului; protecția
datelor cu caracter personal; cooperarea în domeniul migrației, azilului și a managementului
frontierelor; mobilitatea; cooperarea în lupta împotriva drogurilor ilicite, crimei, corupției şi
spălării banilor; cooperarea în contracararea terorismului și cooperarea judiciară. În cooperarea
lor în domeniul libertății, securității și justiției, in conformitate cu Cap.III al AA, UE si
R.Moldova vor acorda o importanță deosebită promovării supremației legii, inclusiv
independenței sistemului judiciar, accesului la justiție și dreptului la un proces echitabil.
TITLUL IV reglementează cooperarea economică și alte tipuri de cooperare sectorială, precum,
reforma administrației publice; dreptul societăților comerciale, contabilitate și audit; ocuparea
forței de muncă, politica socială, egalitatea de șanse; protecția consumatorilor; politica bugetară
și de audit extern; agricultura; dezvoltarea rurală; transportul; mediul înconjurător; sănătatea
publică, protecția civilă; cooperarea în domeniul energetic ș.a. Acoperă teme ce țin de
cooperarea economică, și anume cele ce vizează dialogul economic, managementul finanțelor
publice, controlul financiar, politicile fiscale şi cooperarea în sectorul vamal, de statistică,
precum și o cooperarea sectorială extinsă în peste 25 de sectoare, atît în cele tradiţionale cum ar
fi transportul, energetica, protecţia mediului, precum şi în cele noi ca mineritul, afacerile
maritime şi pescuitul, cooperarea transfrontalieră și regională. De asemenea, Titlul respectiv
reconfirmă principiile şi modalităţile de participare a Moldovei la Agențiile și Programele
Comunitare.
TITLUL V se referă la Comerț și aspecte ce țin de Comerț. UE este cel mai important partener
comercial al Moldovei, acoperind circa 45% din comerțul extern al țării. O integrare economică
mai aprofundată prin intermediul DCFTA reprezentă un impuls puternic pentru creșterea
economiei țării. Fiind un element principal al AA, DCFTA creează oportunități de afaceri în
Moldova, promovează o modernizare economică reală şi facilitează integrarea în UE.
Rezultatul direct al stabilirii Zonei de Comerţ Liber şi Aprofundat cu UE este faptul că, în
Moldova, cetăţenii beneficiază de produse şi servicii de o calitate şi o siguranţă sporită, iar
producătorii vor fi susţinuţi în accesarea piețelor într-un mod mai eficient şi deschis. DCFTA,
prin intermediul unui proces mai intens de armonizare legislativă, contribuie la integrarea rapidă
a Moldovei pe piaţa internă a UE. Aceasta include eliminarea majorității taxelor și a barierelor în
comerțul cu bunuri, prestării serviciilor și circulaţiei capitalului şi investițiilor. DCFTA oferă un
nou mediu pentru dezvoltarea relațiilor economice dintre UE și Moldova. Noi oportunități
comerciale și de investiții sunt create pentru a stimula concurenţa. Toate aceste elemente
reprezintă factori cheie pentru restructurarea și modernizarea economică a Moldovei. Mai mult
decât atât, UE şi alţi parteneri internaţionali s-au angajat să susţină Moldova în promovarea celor
mai costisitoare reforme pe care le implică DCFTA, prin asistenţă financiară şi tehnică.
TITLUL VI se referă la asistența financiară;
TITLUL VII conține prevederi referitoare la aspecte instituționale.
Anexele,Prevederile Finale și Instituționale completează prevederile Acordului de Asociere48,
făcând referință la cadrul juridic al Uniunii Europene, în special la Directivele Consiliului UE și
ale Parlamentului European, care urmează a fi transpuse în legislația națională, fiind stabilit și un
calendar precis de implementare ale acestora. În esenţă, AA însumează o serie de angajamente
pe care Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi le-au asumat cu scopul de a aprofunda şi
întări legăturile existente. Astfel, pentru a asigura îndeplinirea acestor angajamente, prin Acord
părţile au consemnat să stabilească un mecanism instituţional de monitorizare a implementării,
dar şi luare a deciziilor asupra aspectelor ce cad sub incidenţa prevederilor Acordului
La nivel instituţional, este creat Consiliul de Asociere cu rolul de monitorizare a punerii
în aplicare a prevederilor, dar şi de revizuire periodică a funcţionării anumitor aranjamente.
Consiliul este format din reprezentanţi ai Consiliului Uniunii Europene, ai Comisiei Europene şi
ai Guvernului Republicii Moldova. Deciziile se iau prin comun acord şi sînt obligatorii pentru
părţi. Consiliul de Asociere se întruneşte periodic, dar nu mai rar de o dată pe an la nivel
ministerial.
În îndeplinirea funcţiilor sale Consiliul este asistat de Comitetul de Asociere, care este
format din reprezentanţi ai părţilor la nivel de înalţi funcţionari. Comitetul de Asociere poate
adopta decizii obligatorii în virtutea stipulărilor exprese din Acord sau a unei delegări din partea
Consiliului de Asociere.
Atât Consiliul, cât şi Comitetul de Asociere sunt prezidate, alternativ, de un reprezentant
al Uniunii sau al Guvernului RM.
De asemenea, AA stabileşte crearea unui Comitet de Asociere Parlamentar care va reuni
reprezentanţi ai Parlamentului Republicii Moldova şi ai Parlamentului European. Acest Comitet
are dreptul de a cere informaţii de la Consiliul de Asociere, de a face recomandări acestuia şi de
a stabili subcomitete parlamentare.

48
Creangă I,Bostan O,Beneficiile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană,p.11
http://www.viitorul.org/files/library/4946294_md_ghid_ue_final_.pdf
 În afară de aceasta, AA presupune şi iniţierea unei Platforme a Societăţii Civile ca un for
de discuţii între reprezentanţii societăţii civile din RM şi UE.
La nivel național, Guvernul RM este responsabil de implementarea AA RM-UE.
Instituția colegială la nivel guvernamental care asigură monitorizarea și coordonarea procesului
de punere în aplicare a AA/DCFTA este Comisia Guvernamentală de Integrare Europeană
(CGIE) condusă de Prim-ministru. Secretariatul CGIE este asigurat de Ministerul Afacerilor
Externe și Integrării Europene (MAEIE). MAEIE în colaborare cu Ministerul Economiei (ME),
împreună cu Cancelaria de Stat a Guvernului asigură coordonarea procesului de implementare a
AA/DCFTA.
Atît în cadrul MAEIE, cît și în cadrul ME există unități speciale împuternicite cu sarcini
de monitorizare și coordonare a realizării, și anume Direcția generală integrare europeană
(MAEIE) și Direcția coordonarea politicilor economice (ME). Coordonarea operațională are loc
prin intermediul Grupurilor de lucru interministeriale, care sînt ajustate la cadrul dialogului
politic și sectorial stabilit de AA/DCFTA.
Centrul de armonizare a legislației pe lîngă Ministerul Justiției, asigură coordonarea
procesului de armonizare a legislației naționale la directivele, regulamentele și alte acte ale UE,
în baza unui program anual de armonizare.
La nivelul Parlamentului Republicii Moldova există Comisia parlamentară pentru
politică externă și integrare europeană, care are competența exercitării controlului parlamentar în
procesul de implementare a angajamentelor RM-UE.
În Titlul respectiv mai sunt incluse o serie de prevederi menite să asigure implementarea
corectă a AA, care vizează:
 Armonizarea graduală a legislației Republicii Moldova la normele și standardele UE.
Conceptul dat este important în contextul anexelor AA care prevăd preluarea legislaţiei
UE în anumite termene specifice, de pînă la 10 ani după în intrarea în vigoare a
Acordului.
 Armonizarea dinamică care reflectă caracterul dinamic al legislației UE ce se dezvoltă
continuu. Astfel, procesul de armonizare nu va fi unul static, ci va ține pasul cu
principalele reforme din UE într-un mod echilibrat, luîndu-se în considerare capacitatea
Moldovei de a implementa aceste norme.
 Monitorizarea, mecanism prin intermediul căruia părțile vor evalua realizarea
angajamentelor stabilite în AA. Procesul de monitorizare va avea o importanță aparte
pentru DCFTA, deoarece rezultatul pozitiv al acestuia va fi precondiția unei deschideri
mai avansate a pieței UE pentru agenții economici din Moldova. Monitorizarea va
 include evaluările procesului de armonizare a legislației Moldovei la actele UE (și acolo
unde va fi aplicabil, la instrumentele internaționale).
 Mecanismul de Soluționare a Litigiilor care va fi aplicat dacă unele obligații din cadrul
AA nu vor fi îndeplinite de către una dintre Părți. Pentru capitolul ce ține de DCFTA
este stabilit un Mecanism de Soluționare a Litigiilor specific comerțului, inspirat de
mecanismul de soluționare a litigiilor, reglementat de Organizaţia Mondială a
Comerţului (OMC).
 Durata Acordului de Asociere UE-Moldova este nelimitată.
 Textul AA este tradus în cele 24 de limbi ale statelor membre ale UE.

3.2 Asocierea și dialogul politic, Politica externă și de securitate

Întregul Acord de Asociere este bazat pe angajamentul comun faţă de valorile politice şi
democratice moderne europene, recunoscând în preambul că valorile comune pe care se
întemeiază Uniunea Europeană, şi anume democraţia, respectarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, precum şi statul de drept, constituie, de asemenea, însăşi esenţa
asocierii politice şi a integrării economice prevăzute în prezentul Acord. Astfel Republica
Moldova are posibilitatea să devină membră ale Uniunii, cu condiţia să adere la principiile
democraţiei, să respecte libertăţile fundamentale, drepturile omului și drepturile minorităţilor și
să garanteze statul de drept49.
Asocierea este o treaptă intermediară în raporturile UE cu Republica Moldova. Acordul
recunoaște aspiraţiile europene și alegerea europeană a Republicii Moldova, lasînd deschisă
calea pentru viitoarele evoluţii progresive în relaţiile bilaterale.
Scopul principal al Acordului este asocierea politică și integrarea economică a Republicii
Moldova în baza valorilor comune.
Valorile comune – democraţia, respectarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale,
supremaţia legii și economia de piaţă, au fost puse la baza Acordului de Asociere. Relaţiile
bazate pe aceste valori au fost stabilite acum douăzeci de ani, în 1994, prin Acordul de
Parteneriat și Cooperare, fiind dezvoltate în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, prin
PAUEM, semnat în 2005, și aprofundate în cadrul Parteneriatului Estic, lansat în 2009.50
Asocierea politică are la bază angajamentul reciproc de a respecta toate principiile și
prevederile Cartei ONU, Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), în

49
htt p://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+ MOTION+P7-RC-2014-
0436+0+DOC+XML+V0//RO
50
Boțan I. Prevederile Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.Chișinău:Editura
Arc,2014,p.27-30.
particular ale Actului Final de la Helsinki din 1975, ale Conferinţei pentru Securitate și
Cooperare în Europa, ale documentelor finale adoptate în cadrul Conferinţelor de la Madrid și
Viena din 1991 și 1992, respectiv, ale Cartei de la Paris pentru o Europă Nouă din 1990, precum
și ale Declaraţiei Universale a Naţiunilor Unite cu privire la drepturile omului din 1948 și
Convenţiei Europene pentru protecţia drepturilor omului și libertăţilor fundamentale din 1950.
Asocierea politică ţintește în promovarea păcii și securităţii la nivel internaţional,
soluţionarea pașnică a litigiilor, în special, prin cooperarea cu acest scop în cadrul Organizaţiei
Naţiunilor Unite (ONU) și Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). UE va
susţine efortul internaţional în consolidarea suveranităţii și integrităţii teritoriale a Republicii
Moldova, recunoscînd angajamentul Republicii Moldova privind soluţionarea viabilă a
conflictului transnistrean și angajamentul UE de a susţine reabilitarea în perioada post-conflict,
inclusiv în ceea ce privește aspectele regionale, luînd în consideraţie Politica Externă și de
Securitate Comună (PESC) a Uniunii Europene, inclusiv Politica de Securitate și Apărare
Comună (PSAC).
Integrarea economică a Republicii Moldova pe piaţa internă a UE, în Acordul de
Asociere, este prevăzută să fie realizată prin intermediul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzător (DCFTA). În acest scop, sunt promovate reformele economice, susţinute de UE,
avînd la bază principiile economiei de piaţă. Crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzător prevede armonizarea amplă a reglementărilor și liberalizarea accesului la piaţă, în
conformitate cu drepturile și obligaţiile care decurg din calitatea de membru al Organizaţiei
Mondiale a Comerţului (OMC) a UE și Republicii Moldova.
Prin aceasta, s-a creat un nou climat pentru relaţiile economice dintre UE și Republica
Moldova, ceea ce a înlesnit dezvoltarea comerţului și atragerea investiţiilor și a stimulat
concurenţa. Toţi acești factori urmează să contribuie, în mod hotărîtor, la procesul de
restructurare și modernizare a economiei.
Dialogul politic are loc într-un cadru instituţional, la orice nivel, permanent, și este
dezvoltat în privinţa chestiunilor bilaterale și internaţionale de interes mutual. Acest tip de dialog
politic este instituţionalizat și se desfășură în cadrul Consiliului de Asociere, creat în temeiul
articolului 434 al Acordului51, și de comun acord în cadrul reuniunilor dintre reprezentanţii UE și
Republicii Moldova, care se desfășoară regulat la nivel ministerial. Așadar, Acordul de Asociere
prevede înfiinţarea unui Consiliu de Asociere, care vine să înlocuiască Consiliul de Cooperare,
creat în cadrul Acordului de Parteneriat și Cooperare, fiind, de fapt, echivalentul acestuia în noul
cadru al relaţiilor bilaterale dintre UE și Republica Moldova.

51
http://dcfta.md/uploads/0/images/large/http-eur-lex-europa.pdf Acordul de Asociere,art.434
 Consiliul de Asociere are sarcina să supravegheze și să monitorizeze aplicarea AA,
examinînd orice fel de probleme majore apărute în cadrul implementării Acordului, precum și a
orice alte aspecte bilaterale sau internaţionale de interes comun. În acest scop, Consiliul de
Asociere se reunește la nivel ministerial, la intervale regulate, cel puţin o dată pe an, precum și
atunci cînd împrejurările sugerează necesitatea întrunirilor suplimentare.
Configuraţia și participarea la întrunirile Consiliului de Asociere se stabilește pornind de
la tematica discutată. Consiliul de Asociere este format din membri ai Consiliului Uniunii
Europene și membri ai Comisiei Europene, pe de o parte, și membri ai Guvernului Republicii
Moldova, pe de altă parte, și funcționează în baza unui regulament.
Lucrările Consiliului de Asociere sunt prezidate, în mod succesiv, de un reprezentat al
UE și, respectiv, al Republicii Moldova. Consiliul de Asociere are competenţa adoptării unor
decizii obligatorii pentru părţile contractante în domeniile prevăzute de Acordul de Asociere. De
asemenea, Consiliul de Asociere emite recomandări părţilor. Este de remarcat că deciziile și
recomandările Consiliului de Asociere sunt adoptate de comun acord, adică prin consens, după
urmarea unor proceduri prescrise. La baza deciziilor și recomandărilor vor sta angajamentele ce
reies din AA, gradul de evoluţie a aproximării legislaţiei Republicii Moldova cu cea a UE
(acquis comunitar) și gradul de implementare a măsurilor prevăzute. Toate aceste cerinţe vor fi
respectate pentru a oferi Consiliului de Asociere posibilitatea de a recurge inclusiv la competenţa
sa de a modifica anexele Acordului în partea referitoare la Zona de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzător, prevăzută în Titlul V (Comerţul și aspectele legate de comerţ) al AA.
Conţinutul Titlului II al Acordului de Asociere relevă că dialogul politic va fi concentrat
pe eficienţa reformei interne și a cooperării în domeniul politicii externe și de securitate.
Reforma internă ţintește spre asigurarea unei bune guvernări prin: • sporirea eficacităţii
instituţiilor democratice și a statului de drept; • respectarea drepturilor și libertăţilor
fundamentale ale omului; • continuarea reformelor în sistemul judiciar, asigurarea independenţei
sistemului judiciar, imparţialităţii și eficacităţii organelor de drept; • continuarea reformelor în
domeniul administraţiei publice și dezvoltarea unui serviciu public responsabil, eficient,
transparent și profesionist; • combaterea eficientă a corupţiei, inclusiv prin sporirea cooperării
internaţionale.
Politica externă și de securitate
Acordul de Asociere RM-UE, are ca scop principal facilitarea alinierii progresive a
politicilor externe, de securitate şi de apărare, ale Republicii Moldova la politicile Uniuni
Europene la nivel bilateral, regional şi multilateral. Acestea includ domenii reglementate de
Politica externă şi de securitate comună a UE şi de Politica de securitate şi apărare comună. În
PESC sunt cuprinse probleme legate de interesele şi obiectivele strategice ale UE, acţiunile
comune şi poziţiile comune adoptate de Uniune, precum şi procedurile pentru implementarea
acestor acţiuni şi poziţii. PSAC poate să desfăşoare o gamă largă de sarcini, inclusiv sarcini
umanitare, de prevenire a conflictului şi de menţinere a păcii, detaşarea forţelor combatante în
gestionarea situaţiilor de criză, operaţiuni de dezarmare şi de stabilizare postconflict.
Există prevederi legate de diplomaţia dedicată aspectelor de conflict în baza careia
părţile îşi propun să colaboreze pentru soluţionarea paşnică a conflictelor regionale şi îşi reafirmă
angajamentul faţă de principiile internaţionale ale suveranităţii, integrităţii teritoriale şi
inviolabilităţii frontierelor, în conformitate cu prevederile Cartei Naţiunilor Unite şi cu Actul
final de la Helsinki din 1975. În Acordul de Asociere este expusă iarăși necesitatea unei soluţii
temeinice pentru conflictul transnistrean, în contextul neutralității, suveranităţii şi integrităţii
teritoriale a Republicii Moldova.
În acest contex trebuie de menționat și Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră,deoarece
UE continuă misiunea EUBAM în Republica Moldova şi în Ucraina, care a fost lansată în anul
2005. Mandatul acestei misiuni a fost extins de câteva ori, ultima oară până la 30 noiembrie
2017. EUBAM oferă suport Republicii Moldova şi Ucrainei pentru a face faţă problemelor de
securitate legate de circulaţia persoanelor şi a bunurilor prin segmentul transnistrean al frontierei
moldo–ucrainene. Serviciul Vamal al Republicii Moldova primeşte suport pentru implementarea
prevederilor comerciale ale Acordului, cu privire la facilitatea procedurilor vamale şi comerciale,
administrarea contingentelor tarifare,eliminarea taxelor vamale,aproximarea legislaţiei în
domeniul vamal, dar şi pe chestiuni legate de regulile de origine. Activitatea Misiunii include
prevenirea și combaterea circulaţiei transfrontaliere ilegale, urmărind țelul major de a contribui
la soluţionarea pe cale paşnică a conflictului transnistrean.
Ceea ce ține de Republica Moldova în cadrul operaţiunilor PSAC conform prevederilor
AA, Republica Moldova şi UE s-au angajat să îşi fortifice cooperarea în gestionarea situaţiilor de
criză. Acordul acordă importanță în mod special îmbunătăţirii capacităţilor militare ale
Republicii Moldova, participarea sporită a Republicii Moldova la operaţiunile de gestionare a
situaţiilor de criză conduse de UE, sau în dependență de cazuri, la misiunile de instruire
desfăşurate în contextul PSAC. În programul de asociere UE-RM sunt prevăzute negocieri cu
privire la un acord al părţilor ce vizează procedurile de securitate pentru schimbul de informaţii
clasificate legat de PSAC. La ora actuală, Republica Moldova contribuie la desfăşurarea
Misiunilor UE de instruire în diferite zone, oferind asistenţă în chestiunile privind drepturile
omului.
Acordul de Asociere face referire și la Curtea Penală Internaţională,unde reafirmă faptul
că urmărirea penală în cazul celor mai grave infracţiuni ca genocidul sau crimele de război
inclusiv crimele împotriva umanităţii, ar trebui să aibă loc atât la nivel naţional, cât şi la nivel
internaţional. În acest sens, Acordul promovează implementarea Statutului de la Roma al Curţii
Penale Internaţionale din 1998, pe care Republica Moldova a ratificat-o în anul 2010.
În concluzie dacă e să vorbesc despre politica externă şi de securitate atunci pot spune că
rolul Rusiei și Conflictul Transnistrean au conturat în mare parte aspectele externe şi de
securitate ale cooperării dintre UE şi RM. Republica Moldova se apropie tot mai mult cu
Uniunea Europeană în privinţa PESC şi cooperării în misiunile PSAC, dar totodată îşi ajustează
atent poziţia în problemele legate de Federaţia Rusă, cum ar fi sancţiunile UE impuseca urmare
a conflictului din Crimeea. Cel mai important program operațional de securitate este Misiunea
UE de Asistenţă la Frontieră, care ușurează cooperarea practică la segmentul transnistrean al
frontierei moldo-ucrainene, contribuind în acelaşi timp la obiectivul mai mare - soluţionarea
conflictului Transnistrean.
3.3 Justiția,libertatea și securitatea
Statul de Drept
Justiția,libertatea și securitatea reprezintă trei elemente foarte importate care sunt
prevazute într-un titlu aparte din AA,titlul III și aceste elemente stabilesc că la baza cooperării
bilaterale în procesul de asociere stă respectarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale.
În cadrul cooperării în domeniul de libertate, securitate și justiție, părțile asociate acordă o
importanță deosebită promovării statului de drept, inclusiv independenței sistemului judiciar,
accesului la justiție și dreptului la un proces echitabil. Părțile cooperează pe deplin cu privire la
funcționarea eficace a instituțiilor în domeniul asigurării respectării legii și al administrării
justiției.Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale va ghida toate activitățile
de cooperare în domeniul libertății, al securității și al justiției.
În acest titlu al AA sunt abordate câteva categorii de probleme,care se relaționează:
prima,statul de drept,a doilea,lupta impotriva corupției,terorismului și a crimei organizate,al
treilea,cooperarea și managementul frontierei de stat inclusiv circulația persoanelor.
Statul de drept este un element foarte important și temeinic căruia, părțile acordă o
importanță deosebită. Scopul părților asociate este de a promova statul de drept, inclusiv
independența sistemului judiciar, accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil.În vederea
realizării acestor scopuri părțile cooperează pe deplin cu privire la funcționarea efectivă a
instituțiilor în domeniul asigurării respectării legii și a administrării justiției.
Principiul respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale guvernează toate
activitățile de cooperare în domeniul libertății, securității și al justiției.
Protecția datelor cu caracter personal
La acest capitol părțile asociate convin să coopereze în vederea asigurării unui nivel înalt de
protecție a datelor cu caracter personal în conformitate cu instrumentele juridice și cu standardele
internaționale, ale Uniunii EU și ale Consiliului Europei respectiv orice prelucrare a datelor cu
caracter personal intră sub incidența dispozițiilor legale menționate în anexa I la acordul de
asociere. Transferul de date cu caracter personal între părți are loc numai dacă acesta este necesar
pentru punerea în aplicare, de către autoritățile competente ale părților, a prezentului acord sau a
altor acorduri încheiate între părți.
Cooperarea părților în baza acordului de AA, pentru protecția datelor cu caracter personal
asigură un nivel adecvat de protecție a drepturilor și libertăţilor fundamentale ale persoanelor și
în special a dreptului la viaţa privată în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal,
iar în contextul acestei asigurări, libera circulaţie a datelor cu caracter personal între Republica
Moldova și statele membre ale Uniunii Europene prin implementarea principiilor colectării
datelor personale și a principalelor dispoziţii deja stabilite prin Convenţia pentru protecţia
persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal.
Totodată, ese edectuată o ajustare a standartelor de protecţie a datelor cu caracter
personal în contextul prelucrării lor de către autorităţile poliției și cele judecătorești în transferul
lor transfrontalier, inclusiv spre terţe state și către sectorul privat.O particularitate importantă
vizează armonizarea legislației cu privire la păstrarea datelor de trafic informaţional de către
operatorii de comunicaţii electronice pentru o perioadă între 6 luni și 2 ani. Datele reţinute
trebuie să fie puse la dispoziţia instituțiilor de aplicare a legii pentru detectarea, investigarea și
judecarea infracţiunilor grave, așa cum sunt acestea definite de către fiecare stat membru.
Apropierea graduală a Republicii Moldova de UE, asigură respectarea drepturilor migranților
conform principiilor internaţionale, normele de admitere, drepturile și statutul persoanelor
admise, tratamentul echitabil și integrarea cetățenilor străini cu ședere legală, precum și educația,
formarea și măsurile de combatere a rasismului și a xenofobiei.
Acordul de Asociere fixează premisele necesare pentru un dialog cuprinzător şi cooperare
privind migraţia legală şi ilegală, traficul ilicit de fiinţe umane şi contrabandă, managementul
frontierelor, azilul, politicile de repatriere şi circulaţia persoanelor.
Circulația persoanelor
Acordul de Asociere UE-RM determină premisele necesare unui dialog cuprinzător şi de
cooperare privind migraţia legală şi ilegală, traficul ilicit de fiinţe umane şi contrabandă,
managementul frontierelor, azilul, politicile de repatriere şi circulaţia persoanelor.
Aici trebuie de menționat faptul că în baza AA,părțile depun eforturi pentru creșterea
mobilității cetățenilor și iau măsuri progresive în direcția atingerii la momentul oportun, a
obiectivului comun de a avea un regim de călătorii fără viză, dacă sunt întrunite condițiile
necesare pentru asigurarea unei mobilități bine gestionate și desfășurate în condiții de siguranță,
prevăzute în cadrul Planului de acțiune privind liberalizarea vizelor52.
Liberalizarea vizelor este abordată superficial în Acordul de Asociere, însă Planul de
acţiuni privind liberalizarea vizelor53 oferă mai multe detalii în această privinţă. Republica
Moldova a trebuit să implementeze complet acordurile de facilitare a vizelor şi de readmisie
întreprizând măsuri progresive pentru a obţine regimul „liberalizat” de vize ce presupune
călătoriile fără vize în spațiul UE.. În acest scop, Republica Moldova a implementat măsuri
grupate în patru compartimente și anume securitatea documentelor, inclusiv a paşapoartele
biometrice;managementul integrat a frontierelor, gestionarea migraţiei şi politica de azil;
securitatea şi ordinea publică; şi relaţiile externe şi drepturile fundamentale.
De menționat că la capitolul circulația persoanelor, începând cu 28 aprilie 2014 cetățenii
Republicii Moldova pot călători fără vize spre 26 de țări din Spațiul Schengen (Austria, Belgia,
Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg,
Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și
Ungaria), spre Bulgaria, Croația, Cipru și România (țări care se aplică politica Schengen),
precum și spre Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein și, de asemenea, în Monaco, San
Marino și Vatican, țări care nu au control de frontieră. Scutirea de vize se aplică doar
deținătorilor de pașapoarte biometrice.Fac excepție Marea Britanie și Irlanda, pentru călătorii în
aceste țări non-Schengen fiind necesară o viză.54 Liberalizarea regimul de vize pentru cetățenii
RM este prevăzută de Regulamentul UE nr.259/201455 al Parlamentului European și al
Consiliului din 3 aprilie 2014 prin care a fost modificat Regulamentul nr. 539/2001 de stabilire a
listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie sau nu să dețină viză pentru trecerea frontierelor
externe ale Uniunii Europene.
Prevenirea și combaterea criminalității organizate, a corupției și a altor activități
ilegale
La acest capitol părțile cooperează în ceea ce privește prevenirea și combaterea tuturor
formelor de activități infracționale și ilegale, organizate sau nu, inclusiv cele cu caracter
transnațional, cum ar fi:56

52
Planul de acțiune privind liberalizarea vizelor. http://infoeuropa.md/files/dialogul-ue-republica-moldova-privind-
liberalizarea-regimului-de-vize-planul-de-actiuni-privind-liberalizarea-regimului-de-vize.pdf
53
http://infoeuropa.md/files/dialogul-ue-republica-moldova-privind-liberalizarea-regimului-de-vize-planul-de-
actiuni-privind-liberalizarea-regimului-de-vize.pdf
54
https://ro.wikipedia.org/wiki/Regimul_de_vize_pentru_cet%C4%83%C8%9Benii_moldoveni
55
Regulamentul UE nr.259/2014 http://infoeuropa.md/files/regulamentul-ue-nr-259-2014-al-parlamentului-
european-si-al-consiliului-din-3-aprilie-2014-de-modificare-a-regulamentului-ce-nr-539-2001-al-consiliului.pdf
56
Titlul III,art.16 ,Acordul de Asociere RM-UE http://dcfta.md/uploads/0/images/large/http-eur-lex-europa.pdf
-traficul de migranți și traficul de persoane;
-contrabanda și traficul de bunuri, inclusiv în domeniul armelor de calibru mic și al drogurilor
ilicite;
-activitățile economice și financiare ilegale, cum ar fi contrafacerea, frauda fiscală și fraudele
legate de achizițiile publice;
- frauda, astfel cum se specifică în titlul VI (Asistență financiară și Dispoziții antifraudă și de
control) din prezentul acord, referitoare la proiecte finanțate de către donatori internaționali;
-corupția activă și cea pasivă, atât în sectorul privat, cât și în cel public, inclusiv abuzul de funcții
și traficul de influență;
-falsificarea de documente și prezentarea de declarații false, precum și criminalitatea informatică.
Totodată părțile acordului intensifică cooperarea bilaterală, regională și internațională
între organele de asigurare a respectării legii, inclusiv consolidarea cooperării dintre Oficiul
European de Poliție și organele competente ale Republicii Moldova. Părțile se angajează să pună
în aplicare în mod eficient standardele internaționale relevante și, în special, cele consacrate în
Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate
(UNTOC) din 2000 și cele trei protocoale la aceasta, în Convenția Organizației Națiunilor Unite
împotriva corupției din 2003 și în instrumentele relevante ale Consiliului Europei privind
prevenirea și combaterea corupției.
În vederea respectării prevederilor și îndeplinirii angajamentelor din AA cu referire la
domeniile expuse mai sus, Republica Moldova și-a luat angajamentul oficial în ceea ce privește
realizarea unor reforme specifice.
Astfel, strategia de reformare a sectorului justiţiei57 pentru anii 2011– 2016,fiind
prelungită prin Hotărârea Parlamentului nr.259 din 08.12.201658 cu privire la asigurarea
continuității reformelor în sectorul justiției, până la 31.12.2017, a vizat legislaţia anticorupţie şi
reforma instituţională, însă implementarea acesteia nu este transparentă şi coerentă, iar termenele
limită nu au fost respectate. Chiar dacă Ministerul Justiţiei dispune de destule mecanisme pentru
implementarea strategiei, autorităţile au creat în anul 2015 Centrul pentru Reforma în Sistemul
Judecătoresc (CRSJ), ceea ce după mine pare mai mult o deviere de la implementarea reformelor
prevăzute de strategie. Delegaţia UE şi organizaţiile societăţii civile s-au plâns că CRSJ59 că nu

57
Republica Moldova PARLAMENTUL LEGE Nr. 231 din 25.11.2011 privind aprobarea Strategiei de reformă a
sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016, http://lex.justice.md/md/341748/
58
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=368066
59
A se vedea http://crjm.org/wp-content/uploads/2015/09/2015-09-29-Appeal-on-Jud-andCorruption.pdf
s-a asigurat o transparenţă suficientă şi o consultare publică în procesul de pregătire a unui set de
proiecte de legi.
Cele mai importante preocupări ale reformei se referă la: înfiinţarea instanţelor de
judecată specializate pentru examinarea infracţiunilor de corupţie, în locul creării mecanismelor
pentru specializarea judecătorilor din instanţele existente;restructurarea Curţii Supreme de
Justiţie prin înlocuirea a 16 judecători din 33 cu reprezentanţi ai mediului academic, societăţii
civile şi profesiei juridice; şi abilitarea Consiliului Superior al Magistraturii să verifice bunurile
judecătorilor, suprapunându-se astfel cu competenţele Comisiei Naţionale de Integritate. În
prezent, Ministerul Justiţiei lucrează la elaborarea modificărilor la Constituţie cu privire la
numirea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiţie şi la rolul Consiliului Superior al
Magistraturii.60
În concluzie la acest compartiment pot menționa că democraţia, respectul pentru
drepturile omului şi pentru statul de drept sunt considerate principii fundamentale ale Acordului
de Asociere. Consider că respectul pentru statul de drept și democrație în Republica Moldova
este afectat foarte mult din cauza politizării instituțiilor statului.Ce ține de reforma sistemului de
justiţie,aceasta are loc cu întârzieri semnificative în privinţa aspectelor de urmărire penală.
Datele cu privire la respectarea drepturilor omului în Republica Moldova demonstrează unele
îmbunătăţiri, dar totuși mai există probleme majore, în special în privinţa eliminării tuturor
formelor de discriminare cum ar fi împotriva femeilor, minorităţilor, persoanelor sărace şi
persoanelor în etate. Plus la acesta respectarea drepturilor omului este problematică în regiunea
transnistreană, fiind înregistrate încălcări ale dreptului la educaţie, interzicerii tratamentelor
degradante şi dreptului la libertate şi securitate, fapt reflectat în hotărârile Curţii Europene a
Drepturilor Omului.
Reformarea Procuraturii. Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei a dus la
adoptarea unei noi legi cu privire la Procuratură61 în februarie 2016, după nenumărate întârzieri
în 2015. Legea nouă se referă la funcţionarea Procuraturii Generale şi a Consiliului Superior al
Procurorilor, precum şi la numirea, transferul şi promovarea procurorilor şi reducerea nivelurilor
ierarhice. Aceasta mai prevede numirea Procurorului General de către Preşedinte la propunerea
Consiliului Superior al Procurorilor, contrar practicii anterioare de numire de către Parlament.
Mandatul Procurorului General durează acum 7 ani în loc de 5. Această lege a intrat în vigoare
pe data de 01.08.2016, dar pentru a deveni complet funcţională este necesară adoptarea

60
Emerson M,Cenușă D,APROFUNDAREA RELAŢIILOR UE – RM: CE? DE CE? CUM?,p.23
61
Republica Moldova ,Parlament,Lege Nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură
http://lex.justice.md/md/363882/
legislaţiei secundare şi a Legii cu privire la procuraturile specializate. Totodată, este necesară
modificarea Constituţiei referitor la condiţiile de alegere a Procurorului General.62
3.4 Cooperarea economică și sectorială
Cum am și menționat,prin semnarea Acordului de Asociere s-a deschis o noua etapă
legată de dezvoltarea relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană,bazată pe cooperarea
economică și pe cooperarea sectorială,într-o rețea variată de domenii.Pentru înțelegerea mai
amplă a esenței acestei cooperări,voi prezenta în continuarea schimbările care rezultă și care vor
apărea din implimentarea AA.
Administraţia publică
Cooperarea economică și sectorială se axează pe dezvoltarea unei administrații publice
eficiente și responsabile în Republica Moldova, cu scopul de a sprijini instituirea statului de
drept, de a garanta faptul că instituțiile de stat funcționează în folosul întregii populații din
Republica Moldova și de a promova dezvoltarea armonioasă a relațiilor dintre Republica
Moldova și partenerii săi. Se acordă totodată o atenție deosebită modernizării și dezvoltării
funcțiilor executive, cu scopul de a oferi servicii de calitate pentru cetățenii Republicii Moldova.
Respectiv prin AA, Republica Moldova își propune să dezvolte o administrație publică
responsabilă,eficientă,transpatentă,credibilă și deschisă în raporturile cu beneficiarii serviciilor
sale,contribuind,astfel,la mărirea capacităților instituționale și ale resurselor umane a
administrației publice de toate nivelele,pentru a spori eficiența activitații acestora. O astfel de
administrație își va stabili ca obiectiv efortul în punerea în aplicare a legii și furnizarea de
servicii publice calitative. În acest sens, cetățenii Republicii Moldova vor avea parte de procese
decizionale coerecte, resurse umane competente și bine administrate, o structură instituțional
administrativă adecvată, proceduri de funcționare transparente, simple,o atitudine și cultură
organizațională centrate pe promovarea interesului public, precum și un management eficient și
transparent al cheltuielilor publice. .
Accentul principal este stabilit pe modernizarea și dezvoltarea funcţiilor executive, în
scopul prestării serviciilor calitative pentru cetăţenii Republicii Moldova.
Chestiunile principale ale cooperării în domeniul administraţiei publice sunt:
-dezvoltarea instituţională și funcţională a autorităţilor publice pentru a mări eficienţa
activităţii lor, și asigurarea unui proces decizional și de planificare strategică eficient,
participativ;

62
Declaraţia reprezentanţilor societăţii civile cu prilejul celei de-a doua reuniuni a Comitetului de Asociere
Parlamentară UE - Republica Moldova, 16 mai 2016
http://ipn.md/infoprim/UserFiles/Image/PDF/DeclaratieSocietateCivilaComitetParlamentar.pdf
 -îmbunătățirea serviciilor publice, care include introducerea și implementarea guvernării
electronice, cu scopul sporirii eficienţei privind prestarea serviciilor pentru cetăţeni și reducerii
timpului și costurilor.
-crearea unui serviciu public profesionist, bazat pe principiul răspunderii manageriale și
delegării efective a competenţelor, precum și angajării echitabile și transparente, instruirii,
evaluării și remunerării;
-managementul eficient și profesionist al resurselor umane și dezvoltarea profesională;
-promovarea valorilor profesionale în serviciul public
-extinderea cooperării asupra fiecărui nivel a dministraţiei publice, inclusiv asupra
administraţiei locale.
Deci reformarea administrației publice după principiile AA,contrinuie la reducerea
birocrației și eliminarea corupției,acest fapt este realizat nemijlocit de Uniunea Europeana prin
intermediul diferitor proiecte de profil precum: Proiectul „Promovarea planificării şi
implementării participative ca mecanism eficient de abilitare a comunităţii şi dezvoltare locală
sustenabilă”63acest proiect este implementat în colaborare cu autoritățile publice locale ale
orașelor Orhei și Telenești și cu sprijinul financiar al Uniunii Europene care a acordat 150 mii
euro. Proiectul are funcția să consolideze capacitatea de cooperare a autorităților publice locale
cu societatea civilă, pentru participarea activă a acesteia la dezvoltarea locală și dezvoltarea
durabilă a comunităților.Un alt proiect în acest sens este proiectul „Suport pentru modernizarea
serviciului public din Republica Moldova în corespundere cu cele mai bune practici
europene”64care a fost în valoare de 1,2 milioane de euro, și finanţat de Uniunea Europeană şi în
parteneriat cu Guvernul Republicii Lituania pe parcursul a doi ani. Scopul acestuia consta în
consolidarea capacităţilor instituţionale şi funcţionale ale autorităţilor publice de nivel central şi
local din Republica Moldova.Cele patru componente de bază ale proiectului vizează
-ajustarea cadrului normativ conform celor mai bune practici europene,-planificarea şi
implementarea programului naţional de instruire a funcţionarilor publici,-crearea unei reţele de
experţi în domeniul resurselor umane şi dezvoltarea capacităţilor tuturor secretarilor de stat din
cadrul ministerelor Republicii.
Dialogul Economic
Mai departe urmează Dialogul Economic și aici textul AA stabilește că UE și Republica
Moldova facilitează procesul de reformă economică, îmbunătățind înțelegerea mecanismelor
fundamentale ale economiei fiecăreia dintre ele. Cooperarea dintre părți are drept scop
63
http://www.orhei.md/index.php?pag=news&id=736&rid=341&l=ro
64
http://www.infoeuropa.md/proiecte-europene/suport-pentru-modernizarea-serviciului-public-din-republica-
moldova-in-corespundere-cu-cele-mai-bune-practici-europene
promovarea unor politici economice pertinente pentru economiile de piață funcționale, precum și
elaborarea și punerea în aplicare a acestor politici economice. Totodată Republica Moldova
depune eforturi în sensul instituirii unei economii de piață funcționale și al apropierii treptate a
politicilor sale de cele ale UE, în conformitate cu principiile directoare ale unor politici fiscale și
macroeconomice solide, inclusiv independența băncii centrale și stabilitatea prețurilor, soliditatea
finanțelor publice și sustenabilitatea balanței de plăți.65
Tot la acest capitol conform prevederilor Acordului de Asociere,părțile convin să
coopereze în următoarele domenii:schimbul de informații privind politicile macroeconomice și
reformele structurale, precum și privind rezultatele și perspectivele macroeconomice și strategiile
de dezvoltare economică; analiza în comun a aspectelor economice de interes reciproc, inclusiv
elaborarea unor măsuri de politică economică și a instrumentelor necesare pentru punerea în
aplicare a acestora, cum ar fi metode de previziuni economice și elaborarea de documente
strategice privind politicile, în vederea consolidării procesului de elaborare a politicilor
Republicii Moldova în conformitate cu principiile și cu practicile UE, precum și schimbul de
expertiză în sfera macroeconomică și macrofinanciară, inclusiv în ceea ce privește finanțele
publice, evoluția și reglementările aferente sectorului financiar, politicile și cadrele monetare și
cele privind cursul de schimb, asistența financiară externă și statisticile economice. Cooperarea
include, de asemenea, schimbul de informații cu privire la principiile și funcționarea uniunii
economice și monetare europene.
Astfel prevederile acordului privind cooperarea macroeconomică este scurt şi concis.
Acesta presupune dialogul regulat privind politica macroeconomică. Republica Moldova are ca
scop aproximarea treptată a regulamentelor sale financiare şi economice cu cele ale UE,
asigurând în acelaşi timp politici macroeconomice solide (art. 24).66 Totodată, nu există un
calendar de aproximare sau trimiteri precise la legislaţia UE. În mod surprinzător, în textul
Acordului nu se menţionează nimic despre o cooperare financiară importantă între Republica
Moldova, UE şi instituţiile financiare europene, în special despre împrumutul macro-financiar şi
despre finanţarea pe bază de granturi din partea Comisiei Europene, finanţarea pe bază de
granturi din bugetul UE şi finanţarea pe bază de investiţii din partea Băncii Europene de
Investiţii (BEI) şi Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Din punct de
vedere strict juridic, aceste activităţi nu sunt derivate din Acord, dar sunt importante pentru că
completează şi contribuie la finanţarea implementării Acordului.
Serviciile Financiare

65
Acordul de Asociere RM-UE,art.24 Dialogul economic http://dcfta.md/uploads/0/images/large/http-eur-lex-
europa.pdf
66
Emerson M,Cenușă D, Aprofundarea relațiilor UE-Republica Moldova,Chișinău,p.110
 Acordul de Asociere cu UE, prevede o adoptarea aprofundată şi cuprinzătoare de către
Republica Moldova a sistemului european de reglementare a sistemului bancar şi cel financiar
nebancar, prin adaptarea, pe un termen lung, a legislaţiei comunitare în domeniu. Obiectivul ce
se urmărește este ca pieţele financiare să devină sigure şi eficiente pentru consumatori şi solide
sistemic pentru economie, precum şi să aibă acces liber și garantat la pieţele europene pentru a-şi
asigura competitivitatea şi modernizarea.
Conform Acordului de Asociere, Republica Moldova îşi ia îndatorirea să-şi alinieze
treptat cadrul normativ al pieţei financiare la normele comunitare privind sectorul bancar,
sectorul valorilor mobiliare şi cel financiar nebancar și sectorul asigurărilor. Un număr mare de
legi comunitare - 39 de directive şi regulamente şi o recomandare specificate în anexa XXVIII-
A67 urmează a fi transpuse in viață. Totodată, o parte din acestea reprezintă regulamente
esenţiale de importanţă sistemică, iar altele conţin prevederi de implementare tehnică de bază.
Tratamentul naţional, În linii generale, Acordul de Asociere prevede tratamentul naţional
pentru dreptul de stabilire şi prestare transfrontalieră a serviciilor financiare, ceea ce înseamnă că
fiecare parte va oferi operatorilor celeilalte părţi un tratament la fel de favorabil ca şi propriilor
operatori. Aceasta corespunde principiilor standard ale OMC/GATS, conform cărora tratamentul
naţional se aplică abia după ce un prestator de servicii a intrat legal pe piaţă
Deci sectorul financiar este unul din principalele domenii de cooperare pentru promovarea
economiei de piaţă din cadrul Acordului de Asociere, chiar dacă Uniunea Europeană nu oferă
Republicii Moldova o deschidere completă a pieţelor în domeniul serviciilor financiare, imediat
şi necondiţionat. Procesul de armonizare legislativă este de asemenea o premisă pentru ca UE să-
şi deschidă piaţa. După cum a fost menţionat mai sus, doar sectorul bancar al pieţei financiare a
Republicii Moldova pote fi considerat cât de cât dezvoltat. Astfel, adoptarea standardelor
internaţionale în domeniile slab dezvoltate sau care nu prezintă nici o evoluţie ar fi foarte
dificilă, dar realizarea acestor obiective este necesară pentru construirea unei economii de piaţă
funcţionale în timp util.
Dreptul societăților comerciale, contabilitate,audit și guvernanța corporativă
Titlul dat din Acordul de Asociere stabilește reglementări cu privire la dreptul
societăților comerciale, contabilitate și audit și guvernanța corporativă. Crearea și dezvoltarea
economiii de piaţă funcţionale și stimularea comerţului presupune acceptarea de către Republica
Moldova a unui set efectiv de reguli și practici în domeniile dreptului societăţilor comerciale,
contabilităţii și auditului precum și guvernării corporative.
Pentru atingerea acestor obiective, Republica Moldova urmează să asigure:

67
Anexa XXVIII-A http://dcfta.md/uploads/0/images/large/http-eur-lex-europa.pdf
 -protecţia acţionarilor, creditorilor și altor actori econimici în conformitate cu normele
Uniunii Europene din domeniu. Această protecţie presupune stabilirea și oferirea garanţiilor
respective pentru protejarea intereselor asociaţilor și terților, reglementarea juridică a activităţii,
fuziunilor și divizărilor societăţilor comerciale,etc.
- introducerea unor standarde internaţionale relevante la nivel naţional și armonizarea
treptată cu regulile UE din domeniul contabilităţii și auditului.Asemenea, urmează să fie
rezolvate în conformitate cu standardele internaţionale problemele referitoare la conturile anuale
și cele consolidate ale societăţilor comerciale, auditul legal și asigurarea calităţii pentru auditorii
legali și firmele de audit care auditează entităţi de interes public, limitarea răspunderii civile a
auditorilor legali și societăţilor de audit.
-dezvoltarea in continuare a politicilor de guvernanţă corporativă în conformitate cu
standardele internaţionale, precum și apropierea treptată cu regulile și recomandările UE în acest
domeniu. Potrivit principiilor Organizaţiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică,
guvernarea corporativă specifică este împărțirea drepturilor și responsabilităţilor dintre diferite
categorii de persoane implicate în companie, cum ar fi: consiliul de administraţie, directorii,
acţionarii și alte categorii, și stabilește regulile și procedeele de luare a deciziilor privind
activitatea unei companii. De asemenea, guvernarea corporativă se referă la modul în care
companiile pot deveni mai eficiente, prin folosirea unor structuri instituţionale, cum ar fi actele
constitutive, organigramele și cadrul legislativ, modul în care proprietarii de acţiuni pot să
asigure și să motiveze șefii companiilor, astfel încît să cîstige beneficiile așteptate de pe urma
investiţiilor lor.
Ocuparea forței de muncă, politica socială și egalitatea de șanse
În domeniul ocupării forței de muncă, politică socială și egalitatea de șanse părțile
asociate își consolidează dialogul și cooperarea cu privire la promovarea agendei privind munca
decentă a Organizației Internaționale a Muncii,politica privind ocuparea forței de muncă,
sănătatea și securitatea la locul de muncă, dialogul social, protecția socială, incluziunea socială,
egalitatea de șanse între femei și bărbați, combaterea practicilor de discriminare și drepturile
sociale, contribuind astfel la promovarea unui număr sporit de locuri de muncă și de o calitate
mai bună, la reducerea sărăciei, la consolidarea coeziunii sociale, la dezvoltarea durabilă și la
îmbunătățirea calității vieții. În acest scop, părţile asociate se ocupă de promovarea
responsabilității și răspunderii corporative și sociale și încurajează practicile de afaceri
responsabile.
Egalitatea între membrii societății este unul dintre principalele principii fundamentale ale
dreptului Uniunii Europene. Prin urmare, Republica Moldova promovează egalitatea dintre
persoane fără deosebire de rasă, origine etnică sau sex,cît si din punct de vedere al altor criterii
de discriminare, în ceea ce privește încadrarea în muncă a persoanelor, la formare și promovarea
lor profesională, la condiții de muncă decente și egale. Totodată, în baza acordului este aplicat
principiul egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale prin
creșterea perioadei de contribuție, îndeosebi a femeilor la fondul de asigurări sociale de stat, se
stabilește un stagiu minim egal de cotizare pentru femei și bărbați, sunt acoperite și alte riscuri
asigurate prin plata contribuției cum ar fi pensia de urmaș, pentru oricare dintre soții
supraviețuitori, maternitatea și concediul de creștere și îngrijire a copilului în vîrstă de pînă la doi
ani, precum și concediul de îngrijire a copilului bolnav.
Transpunerea prevederilor comunitare în domeniul sănătății și securității la locul de
muncă determină schimbarea mentalităţii angajatorilor şi lucrătorilor, care trebuie să devină
actori conştienţi ai activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
Angajatorul este obligat să asigure sănătatea şi securitatea lucrătorilor în toate aspectele
referitoare la muncă. În acest sens, angajatorul evaluează riscurile, prevede măsuri pentru
eliminarea sau diminuarea acestora şi informează lucrătorii asupra riscurilor şi a măsurilor
dispuse, asigurând participarea acestora la procesul prevenirii lor.
Astfel cooperarea în baza acordului de asociere,în materia de ocuparea forței de muncă,
politică socială și egalitate de șanse, bazată pe schimbul de informații și de cele mai bune
practici, poate acoperi o serie de aspecte care urmează să fie identificate printre următoarele
domenii precum:reducerea sărăciei și îmbunătățirea coeziunii sociale;politica privind ocuparea
forței de muncă,al cărei obiectiv este sporirea numărului și a calității locurilor de muncă, prin
asigurarea unor condiții de muncă decente, inclusiv în vederea reducerii economiei informale și a
muncii nedeclarate; promovarea unor măsuri active pe piața forței de muncă și a unor servicii de
ocupare a forței de muncă eficiente în vederea modernizării piețelor forței de muncă și a
adaptării la necesitățile acestei pieței; încurajarea unor piețe ale forței de muncă și a unor sisteme
de securitate socială mai favorabile incluziunii care să integreze persoanele dezavantajate,
inclusiv persoanele cu handicap și cele care aparțin minorităților;gestionarea eficientă a migrației
forței de muncă, al cărei obiectiv este consolidarea impactului pozitiv al acesteia asupra
dezvoltării;egalitatea de șanse, care vizează îmbunătățirea egalității de gen și asigurarea egalității
de șanse între bărbați și femei, precum și combaterea discriminărilor de orice tip; politica socială,
care vizează sporirea nivelului de protecție socială, inclusiv în domeniul asistenței sociale și al
asigurărilor sociale, precum și modernizarea sistemelor de protecție socială în ceea ce privește
calitatea, accesibilitatea și viabilitatea financiară;consolidarea participării partenerilor sociali și
promovarea dialogului social, inclusiv prin consolidarea capacității tuturor părților interesate,
precum și promovarea sănătății și a siguranței la locul de muncă;68
Protecția consumatorilor
În aest sens părțile cooperează pentru a asigura un nivel înalt de protecție a
consumatorilor și pentru a se ajunge la compatibilitatea dintre sistemele lor de protecție a
consumatorilor. Astfel pentru a atinge aceste obiective, cooperarea poate include, după caz:
urmărirea apropierii legislației în materie de protecție a consumatorilor, care să aibă la bază
prioritățile menționate în prezentul acord, evitând totodată barierele în calea comerțului pentru a
garanta consumatorilor posibilitatea reală de a alege; promovarea schimbului de informații
privind sistemele de protecție a consumatorilor, inclusiv legislația în materie de protecție a
consumatorilor și asigurarea respectării acesteia, siguranța produselor de consum, inclusiv
supravegherea pieței, sisteme și instrumente de informare a consumatorilor, instruirea
consumatorilor, abilitarea și despăgubirea acestora, precum și contracte de vânzare și de prestări
de servicii încheiate între comercianți și consumatori; promovarea activităților de formare a
funcționarilor din administrație și a altor reprezentanți ai intereselor consumatorilor, precum și
încurajarea dezvoltării asociațiilor independente de consumatori, inclusiv a organizațiilor
neguvernamentale de consumatori,și a contactelor între reprezentanții grupurilor de consumatori,
precum și colaborarea dintre autorități și ONG-urile care își desfășoară activitatea în domeniul
protecției consumatorilor.
Republica Moldova deci tinde și realizează apropierea legislației sale naționale de actele
normative ale Uniunii Europene și de instrumentele internaționale menționate în prezentul acord,
în conformitate cu dispozițiile generale ale politicii de integrare euroopeană.

3.5 Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător

Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) între Republica Moldova și

UE este parte componentă a Acordului de Asociere și constă în liberalizarea treptată și graduală
pe o perioadă de pâna la 10 ani din momentul semnării AA, a comerțului cu bunuri și servicii,
reducerea taxelor vamale, libera circulație a forței de muncă, eliminarea barierelor tehnice și
netarifare, abolirea restricțiilor cantitative și ajustarea legislației RM la Acquis-ul UE. Respectiv
prin urmare se preconizează ca ZLSAC să contribuie la o îmbunătățire a balanței comerciale
pentru Republica Moldova pe termen scurt. Pe termen lung, reducerea măsurilor netarifare ar
trebui să rezulte în obținerea de beneficii pentru RM în valoare de sute de milioane de euro.

68
Acordul de Asociere RM-UE,art.31 cap.IV http://dcfta.md/uploads/0/images/large/http-eur-lex-europa.pdf
 Titlul V al Acordului de Asociere se referă la ZLSAC, cuprinzând 15 capitole, 20 de
anexe inclusiv 2 protocoale care se referă la comerțul și accesul reciproc al mărfurilor pe piețele
Republicii Moldova și UE.

Titlul respectiv stabilește constituirea, în mod progresiv, a zonei de comerţ liber, dar de
fapt, a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, pe parcursul unei perioade de tranziţie
cu durata de cel mult zece ani, începînd cu data intrării în vigoare a Acordului de Asociere, în
conformitate cu Articolul XXIV al Acordului General pentru Tarife și Comerţ 1994 (GATT
1994), care prevede, printre altele, dreptul statelor semnatare de a participa la instituirea zonelor
de comerţ liber, avînd în vedere următoarele:

- prin zonă de comerţ liber se înţelege un grup de două sau mai multe teritorii vamale,
între care taxele vamale sau alte reglementări de comerţ restrictive sînt eliminate pentru cea mai
mare parte a comerţului cu produse originale din teritoriile sunt parte al zonei de comerţ liber;

- în cazul unei zone de comerţ liber, taxele vamale sau alte reglementări de comerţ,
menţinute în fiecare din teritoriile constitutive și aplicabile în comerţul părţilor contractante
neincluse într-o astfel de zonă sau neparticipante la un astfel de acord, la formarea unei astfel de
zone de comerţ liber, nu vor fi mai mari sau mai restrictive decît taxele vamale sau alte
reglementări de comerţ corespunzătoare care au existat în aceleași teritorii înainte de formarea
zonei de comerţ liber sau a acordului interimar, după cum este cazul (această prevedere poate fi
aplicabilă în cazul Transnistriei). Instituirea ZLSAC are menirea să devină principalul stimulent
al dezvoltării economice, prin ridicarea capacităţii Republicii Moldova la nivelul standardelor
UE în domeniul comerţului internaţional, atît din punct de vedere al legislaţiei, cît și al relaţiilor
cu partenerii internaţionali.

În continuare o sa supun analizei compartimentele cele mai importante la care se referă

ZLSAC, deoarece Zona de Liber Schimb A profundat și Cuprinzător este parte a AA dintre RM
și UE și acesta oferă Republicii Moldova un cadru necesar pentru modernizarea relațiilor sale
comeriale și pentru dezvoltarea sa economică grație deschiderii piețelor prin excluderea taxelor
vamale adică a acelor de import, export și după necesitate pentru comerțul cu bunuri și a cotelor,
și printr-o armonizare cuprinzătoare a legislației, normelor și reglementărilor RM la cerințele
europene. Astfel o să încep cu:

Accesul liber a bunurilor pe piață

Acest compartiment al ZLSAC ține de eliminarea taxelor pentru importul și exportul
preferențial de bunuri, în concordanță cu prevederile acordului GATT al Organizației Mondiale a
Comerțului. În acceași ordine de idei, pentru realizarea unui comerț liber, este important să se
determine originea mărfurilor, acest lucru fiind necesar pentru combaterea reexporturilor.
Măsurile respective sunt prevăzute în Protocolul nr.II al Acordului de Asociere. Astfel,
sunt considerate originale produsele obţinute integral pe teritoriul țării unei părți contractante, cu
condiţionările de rigoare, și produsele obţinute pe teritoriul țării unei părți contractante, dar care
pot conţine materiale ce nu au fost obţinute integral acolo, cu condiţia ca aceste materiale să fi
făcut obiectul unor prelucrări și transformări suficiente în respectiva țară a părții contractante.
Aceste prevederi sînt menționate în Acord. Mărfurile care sunt comercializate de către
Republica Moldova pe piaţa UE trebuie să corespundă normelor indicate în nomenclatura
tarifară prevăzută de Sistemul Armonizat de Denumire și Codificare a Mărfurilor. Pentru
exportul din Republica Moldova, taxele vamale sunt eliminate imediat după intrarea în vigoare a
Acordului de Asociere.
În același timp, Republica Moldova are la dispoziţie de la trei pînă la șapte ani pentru a
reduce gradual taxele privind anumite grupuri de produse. Pentru importul bunurilor agricole
sensibile, care pot face concurenţă serioasă produselor autohtone, Republica Moldova poate
menţine taxele timp de pînă la zece ani, cu posibilitatea negocierii extinderii acestor termene,
astfel încît producătorii moldoveni să se poată adapta la condiţiile concurenţiale referitoare la
preţul și calitatea produselor.
Deși comerţul a devenit liber, ajustarea acestui domeniu la cele mai înalte standarde
europene se face inclusiv prin măsuri numite anti-circumvenţie. Astfel, volumul mediu anual al
importurilor din Republica Moldova în UE pentru fiecare categorie a produselor este indicat într-
o Anexă la Acordul de Asociere. Cînd volumul de importuri al unei sau mai multor categorii de
produse vor atinge 70% din volumul indicat în Anexă, UE va notifica Republicii Moldova despre
volumul de importuri al produsului respectiv, pentru a putea verifica și pentru a se convinge că
capacităţile de producere corespund criteriilor privind originea mărfurilor. Respectiv, anexa
referitoare la volumul de exporturi va putea fi modifica tă. Astfel volumul poate fi modificat de
comun acord de Uniunea Europeană și Republica Moldova, în cadrul Comitetului de Asociere
pentru Comerţ, la solicitarea din partea Republicii Moldova, în scopul reflectării schimbărilor la
nivelul capacităţii de producere și export al Republicii Moldova pentru produsul (produsele) în
cauză.

Instrumente de protecție a comerțului

Acest compartiment se referă la instrumentele tradiționale de protecție a comerțului care
sunt măsurile antidumping, antisubvenție și salvgardare. Drepturile și obligațiile Organizației
Mondiale a Comerțului vor fi aplicate pentru a asigura un tratament nepărtinitor; spre exemplu,
taxele antidumping vor fi fixate la nivelul actual de dumping sau al valorii subvențiilor, și o taxă
redusă va fi aplicată dacă acesta va remedia adecvat daunele cauzate industriei afectate.
Măsurile de protecţie nu vor fi aplicate, dacă vor afecta interesul public, iar aplicabilitatea
lor, atunci cînd va fi cazul, va lua în consideraţie principiul afectării minime a comerţului. Astfel,
măsurile antidumping se vor aplica la nivelul existent actualmente. Măsurile de protecţie vor fi
adoptate în baza unor investigaţii de clarificare, efectuate în mod transparent.69

Bariere tehnice, standardizare și metrologie

Acest capitol prevede reducerea obstacolelor în fața comerțului care survin de la
Barierele Tehnice în calea Comerțului: reglementări tehnice, standarde, procedura de evaluare a
conformității și cerințele similare ce țin de bunurile industriale. Scopul urmărit este de a reduce
obstacolele în faţa comerţului prin consolidarea cooperării în domeniul metrologiei,
standardizării și supravegherii pieţei, pentru asugurarea accesului la pieţele respective.
Părțile își reiterează angajamentele în cadrul acordurilor OMC privind BTC și consimt să
coopereze în privința BTC pentru a simplifica și totodată pentru a evita divirgențele innutile
privind cerințele tehnice. Republica Moldova își adoptă progresiv reglementările și standartele
tehnice la cele europene.
Republica Moldova ia măsurile necesare pentru a se conforma treptat reglementărilor
tehnice, metrologiei, standardelor, evaluării conformității, acreditării și s-a angajat să urmeze
principiile și practicile stabilite în acquis-ul relevant al UE. Republica Moldova trebuie să
asimileze, în mod progresiv, standardele europene ca standarde naţionale și să excludă
standardele naţionale contradictorii. De asemenea, Republica Moldova trebuie să se conformeze
cerinţelor privind etichetarea și marcarea mărfurilor cu scopul evitării obstacolelor inutile în
calea comerţului internaţional.

Asistenţa financiară
În baza AA, Republica Moldova beneficiază de asistenţă financiară prin intermediul
mecanismelor și instrumentelor de finanţare relevante ale UE. Totodată, Republica beneficiază
de împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru
Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD) și alte instituţii financiare internaţionale. Domeniile
prioritare și volumul asistenţei financiare europene sunt convenite și își produc efectele în baza
la programe de acţiuni anuale, care reflectează priorităţile de finanțare convenite. Resursele vor
fi utilizate în conformitate cu scopurile declarate cu bună-credinţă de către Republica Moldova.

69
ZLSAC Ghid. http://www.infoeuropa.md/files/zona-de-liber-schimb-aprofundat-si-cuprinzator-ue-rm.pdf
UE întreprinde măsuri eficiente pentru combaterea și prevenirea fraudei, corupţiei și a altor
activităţi ilegale, printre altele, prin mijloace de asistenţă administrativă reciprocă și asistenţă
judiciară reciprocă în domeniile care cad sub incidenţa Acordului de Asociere.

Facilitarea procedurilor vamale și a comerțului

La acest capitol este consolidată cooperarea ce ține de vamă și simplificarea cerințelor și
a formalităților vamale, simultan prevenirea fraudelor vamale, spre exemplu declararea incorectă
a originii produselor.
Continuând dezvoltarea cooperării pe subiecte vamale, Protocolul privind asistența
administrativă reciprocă în domeniul vamal, oferă un cadru legal mai puternic pentru eforturile
de asigurare a aplicării corecte a legislației vamale și de luptă cu potențialele încălcări.
Republica Moldova și UE își vor consolida cooperarea în sectorul vamal, pentru a facilita
comerţul legal prin îmbunătățirea legislaţiei și a procedurilor relevante, a capacităţii
administrative și prevenirea fraudelor. Legislaţia și reglementările cu privire la regimul vamal
prevede adoptarea unor proceduri transparente, previzibile, nediscriminatorii, imparţiale și
aplicate în mod uniform și eficient; protejarea și facilitarea comerţului legitim pin aplicarea
eficientă și respectarea cerinţelor legislative; eliminarea constrîngerilor inutile sau discriminatorii
asupra operatorilor economici, prevenirea fraudelor și oferirea facilităţilor suplimentare
operatorilor economici, care au un nivel înalt de conformitate;aplicarea unui Document
Administrativ Unic (DAU) în scopurile declaraţiilor vamale; eficientizarea, transparentizarea și
simplificarea procedurilor și practicilor vamale la hotar; etc.

Proprietatea intelectială
În acest capitol se încadrează prevederile privind drepturile specifice proprietății
intelectule, precum copyright,patente și indicațiigeografice care complementează angajamentele
făcute de UE și de RM în cadrul Acordului TRIPS al OMC.
Republica Moldova și UE incurajează facilitarea producţiei și comercializarea produselor
inovatoare și creative pe teritoriile lor, dar și atingerea unui nivel acorespunzător și efectiv de
protecţie și de punere în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală. În acest scop, vor fi
aplicate prevederile tratatelor internaţionale care reglementează proprietatea intelectuală și la
care acestea sînt părţi, inclusiv ale Acordului OMC privind aspectele drepturilor de proprietate
intelectuală legate de comerţ denumit „Acordul TRIPS“. Acordul de Asociere expune detaliat
întreg instrumentarul de protejare a drepturilor de autor și modalitatea de aplicare a acestuia,
scopul principal fiind combaterea fenomenului de comercializare a produselor contrafăcute.În
cadrul acestui compartiment un loc aparte îl ocupă protecţia Mărcilor Comerciale și Indicaţiilor
Geografice, Republica Moldova obţinînd un instrument eficient pentru a-și proteja produsele
recunoscute pentru calităţile lor, dar și pentru denumirile geografice.

Achizițiile publice
Capitolul asigură reguli clare,minime și transparente cu privire la ofertele furnizării de
servicii și oferte pentru autoritățile publice din RM,conform practicii devoltate în UE. Capitolul
dat se referă la achizițiile publice realizate de autoritățile publice de diferite nivele,și se aplică
procedurilor de licitații publice care depășesc o anumită valoare. Republica Moldova și
promovează accesul reciproc la pieţele de achiziţii publice pe baza principiului de tratament
naţional la nivel naţional, regional și local pentru contractele publice și concesionările din
sectorul public, precum și din sectorul de servicii publice. Abordarea comună ţine de recunoaș-
terea contribuţiei ofertelor transparente, nondiscriminatorii, competitive și deschise pentru
dezvoltarea economică sustenabilă, unul dintre obiective fiind deschiderea eficientă, reciprocă și
graduală a pieţelor de achiziţii publice.70

Soluţionarea diferendelor
Republica Moldova și UE stabilesc un mecanism eficient și efectiv de soluționare și
evitare a litigiilor dintre părți privind interpretarea și aplicarea Titlului V al Acordului de
Asociere, dedicat ZLSAC, pentru a ajunge la soluţii acceptate de ambele părţi. Posibilele litigii
vor fi soluţionate prin consultări, cu bună-credinţă. Consultările se vor desfășura în termen de
treizeci de zile din data în care a fost recepţionată solicitarea. Pe chestiuni de urgenţă,
consultările se vor desfășura în termen de 15 zile. De asemenea, părţile asociate în baza
Acordului de Asociere pot solicita iniţierea unei proceduri de mediere referitoare la orice măsură
care afectează în mod advers comerţul sau investiţiile reciproce. În cazurile în care nu se va reuși
soluţionarea litigiilor prin intermediul consultărilor, se va putea solicita crearea unei comisii de
arbitraj în termen de zece zile de la solicitare. Comisia de arbitraj compusă din trei experți
selectați de către părți, va hotărî în ceea ce privește urgenţa examinării cauzelor.Ca exemplu,
litigiile din domeniul energetic vor fi considerate urgente în cazurile de întrerupere deplină sau
parţială a oricărui transport de gaze naturale, petrol sau energie electrică sau în cazul în care
există pericolul de întrerupere a transportului acestor produse. De asemenea, Comisia de arbitraj
va prezenta un raport interimar în care va constata faptele și aplicabilitatea prevederilor
relevante, justificarea de bază pentru orice constatări și recomandări pe care le va face nu mai

70
Boțan I. Prevederile Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.Chișinău:Editura
Arc,2014,p.64
tîrziu de nouăzeci de zile după data instituirii Comisiei de arbitraj.71Decizia comisiei de arbitraj
în cazul unui litigiu dintre părți, urmeazăa fi luată în termen de 120 de zile,și va fi obligatorie
pentru partea care se face vinovată, aceasta având posibilitatea de a se corecta.
Armonizarea legislaţiei
În interesul RM este să promoveze reformele de modernizare a ţării, inclusiv prin
armonizarea legislaţiei naționale cu cea europeană, adică prin asimilarea rapidă și adecvată a
acquis-ului comunitar. În aceste scop, este menţinut un dialog permanet cu UE, care evaluează
procesul de armonizare a procedurilor legislative. În acest sens, la cererea UE și în scopul
desfășurării unor discuţii eficiente pe această temă, Republica Moldova prezintă Comisiei de
Asociere pentru Comerţ sau unuia din subcomitetele acesteia, îm caz de necesitate, informaţia în
formă scrisă cu privire la progresul realizat în armonizarea și implementarea efectivă și aplicarea
legislaţiei naţionale cu cea a UE. În plus, ca parte a procesului de armonizare, RM retrage
prevederile din legislaţia sa naţională sau abrogă practicile naţionale care sînt în contradicție cu
legislaţia UE în domeniile legate de comerţ reglementate în Titlul V al Acordului de Asociere.
UE evaluează nu doar conformarea legislaţiei naționale cu cea europeană de către
Republica Moldova, dar și gradul de implementare și aplicarea adecvată și efectivă a acesteia.
Desfășurarea procesului de conformare a legislației RM la cea a Uniunii Europene
include: implementarea de către Republica Moldova a legislaţiei naţionale, armonizată cu cea
europeană, referitoare la comerţ; abținerea de la orice acţiune care subminează obiectivul sau
rezultatul ajustării la legislaţia UE în temeiul Titlului V al Acordului de Asociere; informarea de
către UE a modului și pozibilităților eficiente de armonizare etc.

71
Ibidem, p. 70