26.APR.

2018 – Curs 9

𝐶𝑠𝑗
𝐶𝑓𝑖𝑗 = 𝑚 × 𝑛𝑖
∑𝑘=1 𝑛𝑘
Identificarea funcțiilor cu costuri antecalculate supradimensionate
Se folosește criteriul proporționalității care precizează că dacă o funcție are de n ori mai
multe nivele de importanță față de o altă funcție atunci între costurile acestora este aceeași
relație:
𝑛𝑓𝑖 𝐶𝑜𝑠𝑡𝑓𝑖 𝑛𝑓𝑖 𝐶𝑜𝑠𝑡𝑓𝑖
= 𝑃 <=> = 𝑃 =≫ =
𝑛𝑓𝑗 𝐶𝑜𝑠𝑡𝑓𝑗 𝑛𝑓𝑗 𝐶𝑜𝑠𝑡𝑓𝑗
Conform acestui criteriu, dacă notăm cu 𝑌̅ valoarea calculată a costului unei funcții și
𝑌 ̅
cu x numărul nivelelor sale de importanță => 𝑌̅ = 𝑎 × 𝑥, (𝑥 = 𝑎). Ne propunem să determinăm

valoarea lui a astfel încât valoarea calculată a costului 𝑌̅ să fie cât mai aproape posibil de
valoarea reală (Y) antecalculată a acestui cost. Altfel spus, a=?, astfel încât abaterea costului
calculat de la valoarea costului antecalculat să tindă spre 0.
𝑎 =? , 𝑎. î. 𝑌 − 𝑌̅ → 0 => 𝑌 = 𝑎 × 𝑥 → 0
𝑌𝑖 = 𝑎 × 𝑥𝑖 → 0; ∀ 𝑖 = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛
Conform analizei numerice, această condiție este îndeplinită  suma pătratelor
abaterilor valorilor calculate ale costurilor funcției de la valorile reale antecalculate își atinge
valoarea minimă.
𝑛

𝑌𝑖 − 𝑎 × 𝑥𝑖 → 0 <=> ∑(𝑌𝑖 − 𝑎 × 𝑥𝑖 )2 → 𝑚𝑖𝑛

𝑖=1

Condiția de minim este îndeplinită dacă și numai dacă derivata parțială a lui S
(estimatorul abaterilor) în raport cu a este egală cu 0.
@𝑆 ∑𝑛
1 𝑥𝑖 ×𝑦𝑖
( ) = 0 <=> −2 ∑ 𝑥𝑖 (𝑌𝑖 − 𝑎 × 𝑥𝑖 ) = 0 => 𝑎 = ∑𝑛 2
@𝑎 1 𝑥𝑖

Coeficientul a astfel determinat se numește coeficient de regresie.

2𝑥 𝑦
𝑌̅ = 𝑎 × 𝑥 => 𝑦̅ = ∑𝑛𝑖𝑥 2𝑖 => Pentru orice număr de nivele de importanță x, putem afla
1 𝑖

costul calculat Y. Ex: nfs = 12; a = 2,4 => Y = 2,4 * 12 => Y = 28,8
Pentru identificarea funcțiilor cu costuri antecalculate supradimensionate se reprezintă
costurile calculate mai sus într-un sistem de axe în 2 coordonate, analizând poziția acestor
costuri în raport cu bisectoarea I.
 Y = cost Toate funcțiile care au
costurile antecalculate deasupra
Y=X
bisectoarei sunt costuri supra-
dimensionate. Astfel, obligă
proiectantul să reanalizeze
structura produsului, astfel încât
costurile supradimensionate să
X – nivele de se situeze sub bisectoarea I. În
importanta momentul în care costurile
calculate ale tuturor funcțiilor
se situează sub bisectoare, se poate lua decizia de lansare în fabricație a produsului.

3.MAI.2018 – Curs 10

Cerința managerială nr. 4

Managementul societății din studiul de caz inițial este interesat să cunoască evoluția
probabilă viitoare a vânzărilor societății în vederea îmbunătățirii politicii economice și a
strategiei acesteia.
Pentru rezolvarea acestei cerințe se folosesc funcții de regresie numerică, ce permit
extrapolarea evoluției unor indicatori sau fenomene economice.
Conceptul de extrapolare pleacă de la ipoteza îndeplinirii simultane a două condiții:
a) Dacă intervalul de extrapolare = [t0;tn], iar momentul în care se dorește anticiparea
evoluției unui fenomen este ti ∈[t0;tn], atunci valorile reale ale indicatorului
extrapolării ∈[t0;ti) trebuie să se formeze un nor statistic suficient de dens pentru o
identificare corectă a funcției de extrapolare;
b) Dacă previziunea/extrapolarea se face pe [ti;tn], atunci factorii principali de influență
care au existat în intervalul [t0;ti) trebuie să rămână neschimbați și în interiorul [ti;tn].
Explicații:
1) Capetele intervalului [t0;tn], adică momentele t0 și tn sun pragurile de rentabilitate
sau punctele critice ale societății vis-a-vis de procesul de desfacere și vânzare al
produselor;
 2) Prin ”nor statistic” se înțelege mulțimea valorilor reale care redau evoluția reală
a unui fenomen pentru o perioadă anterioară.
Pentru exemplificarea și explicitarea fenomenului de extrapolare considerăm ca evoluția
vânzărilor produselor societății este dată de următorul tabel:
t\Q CA semestrială
2006 420, 200, 220
2007 1100. 600, 500
2008 980, 400, 580
2009 630, 230, 400
2010 500, 250, 250
... ...
2016 1600, 700, 900
2017 1800, 800, 1000
I sem 2018 630

Ne propunem să explicităm modalitatea de extrapolare a acestei evoluții pe următorii 3

ani [2018, 2020].
Observație! Pentru a putea lua în considerare cantitatea de produse vândută la sfârșitul
semestrului I 2018 este obligatoriu ca pentru toți anii anteriori să se cunoască cantitățile
semestriale.
Pentru o observare mai bună se recomandă divizarea intervalului pe unități de timp
pentru care se cunosc nivelele vânzărilor.
În această situație, norul Ns = {210, 220, 600, 500, ..., 1000, 630}

Metoda extrapolării – pași

1. Se reprezintă într-un sistem de axe cu 2 coordonate evoluția norului statistic pe
intervalul [2006; sem I 2018].
- Figura caiet
Pentru similitudine cu cazul principal [t0, tn]  [2006; 2020]. De asemenea, [t0, ti] 
[2006; sem I 2018].
Vas și CTs trebuie să evolueze astfel încât compania să fie rentabilă. Acest lucru
presupune că pentru un interval, valoarea vânzărilor va depăși costul total al produselor.
[2006, tp] se numește durata de viață a afacerii, adică intervalul în care afacerea este
profitabilă. De ce? Deoarece observăm ca după tp costurile sunt mai mici decât CA.
Pentru a cunoaște evoluția celor 2 indicatori (CA și CTs), se reprezintă grafic valorile
reale ale acestora în [2006, 2018].
 2. Ne propunem să identificăm o funcție matematică, prin care să exprimăm cel mai
bine fiecare din cei doi indicatori și ale căror valori calculate să fie cât mai apropiate
de cele reale.
CAs = y => y = f (Q, Pv)  Cele două redau forma implicită
CTs = z => z = g (Cost dir., Cost ind.) a CA și CT.

Pentru a găsi forma explicită a celor 2 funcții se folosește principiul regresiei lui y și z
în funcție de Q și Pv, respectiv Cd și Cind, utilizând metoda celor mai mici pătrate.
Pentru a crește gradul de accesibilitate a unui număr cât mai mare de utilizatori care
doresc să extrapoleze evoluția unor indicatori economici, sociali, etc, companiile de software
pun la dispoziție soluții IT dedicate fenomenului de exrapolare (CURVE EXPERT).
Utilizând softul Curve Expert, se determină forma explicită a funcțiilor Y și Z.
Presupunem de exemplu că:
𝑦̅ = 6,1𝑄 + 2𝑃𝑣 Cele 2 funcții permit calcularea CA și CT
𝐶𝑖𝑛𝑑 pentru fiecare semestru din [2018, 2020]
𝑧̅ = ln 𝐶𝑑 + 𝑒
|𝑦 − 𝑦̅| → 0
Observație! Soluția IT de mai sus permite identificarea acelei forme explicite ale
funcțiilor y și z care îndeplinește simultan condițiile:
a) Coeficientul de corelație dintre variabila dependentă (y și z) și variabila
independentă (CA și Pv, Cd și Cind) să fie ≥ 0.9
b) Coeficientul de covarianță (care redă abaterea medie pătratică) ≤ 0.5.
Dacă aceste două condiții sunt simultan îndeplinite, putem alege drept formă explicită a
funcției expresia care reflectă valorile convenabile pentru cei 2 coeficienți.

Curs 12 – 17.MAI.2018
Modulul 2
Sistemele informatice in organizatia numerica
2.1 Sisteme informatice functionale

Consideratii metodologice privind realizarea sistemelor informatice de gestiune

economica
Etapele metodologice care trebuie parcurse trebuie sa raspunda la intrebarea
fundamentala „unde si cum se poate dezvolta un sistem informatic in sistemul de management
al unei organizatii?”. Pentru a raspunde la cele doua intrebari derivate din cerinta de mai sus
exista doua abordari distincte care, vom vedea insa ca, se intrepatrund la un moment dat.
 Pentru a raspunde la intrebarea unde se poate dezvolta un sistem informatic? Este
necesara parcurgerea urmatoarelor etape metodologice:
I. Analiza diagnostic/preliminara a sistemului de management.
Aceasta analiza se face in scopul identificarii activitatilor, grupelor de activitati sau
functiuni in care se justifica trecerea de la prelucrarea manuala la cea automata a datelor. La
baza identificarii zonelor de informatizare a prelucrarilor trebuie sa stea intotdeauna cerintele
manageriale in baza carora se doreste informatizarea unei firme. Aceste cerinte pot avea diverse
formulari, de exemplu:
a) Care este valoarea tranzactiilor facute de firma intr-un anumit interval de timp?
b) Care trebuie sa fie nivelurile stocurilor produselor pe care le vinde firma astfel
incat sa nu apara rupturi in procesul de satisfacere a cerintelor pietei?
c) Cum trebuie sa corelez programul de vanzari cu programul de productie si
implicit cu programul de aprovizionare tehnico-materiala?
d) Tinand cont de organizarea structurala a firmei, care trebuie sa fie structura
optima a personalului astfel incat firma sa faca fata cerintelor pietei intr-o
continua schimbare? Etc
Odata identificate si formulate aceste cerinte este necesara localizarea activitatilor
economice care le genereaza. De exemplu, pentru cerinta de evidentiere a tranzactiilor zilnice
facute de o firma, este necesara localizarea urmatoarelor activitati principale:
- evidentierea vanzarilor zilnice pe tipuri de produse;
- cunoasterea cantitatilor din fiecare produs cu care se aprovizioneaza zilnic firma;
- corelarea dinamicii vanzarilor de produse cu evolutia stocurilor acestora;
- implicatiile fiecarei tranzactii asupra gestiunii contabile a acesteia.
Dupa identificarea activitatilor este necesara analiza gradului de corelare a acestora in
ideea evidentierii influentei fiecarei activitati asupra celorlalte activitati. De exemplu activitatea
de ATM (aprovizionare tehnico-materiale) influenteaza oarecum simplu nivelul vanzarilor; in
realitate lucrurile sunt putin mai complicate daca tinem cont de realitatea ca o firma vinde de
regula produse cu caracteristici identice, dar la preturi diferite. Acest lucru ne obliga sa
dezvoltam viitorul sistem informatic intr-o maniera care sa evite alterarea tranzactiilor prin
inregistrarea vanzarilor unui produs la acelasi produs care are insa un pret diferit.
De toate aceste cerinte trebuie sa se tina cont la proiectarea logica si tehnica a sistemului
informatic.
Observație! Tot in aceasta etapa este necesara identificarea metodelor si tehnicilor de
management care sunt implementate in cadrul firmei si care fac obiectul componentei
metodologice a sistemului de management. In mod firesc, este necesar identificarea categoriilor
de decizii influentate de cerintele exprimate mai sus, decizii care trebuie abordate ca si
componente ale subsistemului decizional din cadrul sistemului de management. In fine, este
necesara localizarea verigilor organizatorice in care se defasoara activitatile economice
identificate in vederea revizuirii ulterioare a fiselor de post. Putem, deci, concluziona ca
abordarea necesitatii realizarii unui sistem informatic obliga la diagnosticarea tuturor celor 4
componente principale ale sistemului de management.
II. Analiza detaliata a sistemului informational in care se regasesc activitatile
economice identificate anterior.
De regula, analiza este orientata pe doua planuri:
a) Pe cel al identificarii suporturilor purtatoare de informatii, adica a documentelor al
caror continut influenteaza desfasurarea activitatilor economice;
b) Planul fluxurilor si circuitelor informationale care evidentiaza atat legaturile
existente intre diverse verigi organizatorice cat si tipologia si volumul informatiilor
care strabat circuitele informationale.
Observație! vezi detalii capitolul 5 din carte paragrafele 5.1 – 5.3.
Analiza detaliata se finalizeaza de regula cu evaluarea critica a functionarii sistemului
informational. Aceasta este orientata preponderent pe planul identificarii erorilor generale care
caracterizeaza functionarea unui sistem informational, dar si a erorilor generate de o codificare
defectuoasa a informatiilor. Astfel, prin evaluarea critica se identifica existenta:
a) Distorsiunii;
b) Filtrajului;
c) Redundantei;
d) Supraincarcarii canalelor de informatii.
III. In ceea ce priveste codificarea informatiilor, evaluarea critica trebuie sa
identifice gradul de acuratete al acesteia. Daca informatiile nu sunt codificate in
momentul analizei se recomanda propunerea ca nomenclatoarele viitoare
organizate in baze de date sa aiba informatiile codificate prin intermediul cifrelor
de control sau de securitate. De exemplu, poate fi folosita metoda companiei
IBM care asigura calculul cifrei de securitate prin intermediul a 6 ponderi: 8 7 5
4 2 1 in multimea claselor de resturi modulo noua. Pentru exemplificarea
calculului cifrei de control consideram urmatoarea structura de cod al unui
produs:
 6 3 9 0 4 5 7 8 3 x - x este cifra de control.
Se calculeaza urmand urmatorii pasi:
1. Se asociaza fiecarui caracter din cod cate o pondere in ordinea de mai sus. Daca nr
caracterelor din cod este mai mare decat nr ponderilor (6) se reia procesul de alocare,
astfel avem :
639045783x
875421875
2. Se inmulteste fiecare caracter din cod cu ponderea si se aduna rezultatele caracter
cu caracter: 6*8=48 3*7=21 45 0 8 5 56 56 15 => suma = 65
3. Suma obtinuta se imparte la 9 si se pastreaza restul 95/9 = 7 rest 2
4. Se determina cifra de control scazand restul obtinut din 9: CC=9-2=7, adica x=7 =>
Codul complet: 6 3 9 0 4 5 7 8 3 7
La citirea unei tranzactii corespunzatoare codului de mai sus, o subrutina de validare din
cadrul softului trebuie sa lucreze astfel:
a) Citeste optic codul produsului care se tranzactioneaza
b) Separa primele n-1 caractere din cod de ultimul caracter
c) Aplica algoritmul de mai sus pentru primele n-1 caractere si determina o noua cifra
de control calculata
d) Compara CC calculata cu CC reala aflata in pozitia n a codului; daca cele doua valori
coincid tranzactia este validata si este acceptat accesul la baza de date. In caz contrar
se afiseaza un mesaj de eroare si accesul este restrictionat

IV. Proiectarea logica si tehnica a noului sistem (vezi exemplul de mai jos)
V. Implementarea sistemului informatic
VI. Exploatarea si mentinerea in functiune a sistemului informatic
Pentru a exemplifica in ce consta proiectarea logica si tehnica a sistemului informatic
consideram ca in urma cerintelor formulate de managementul comercial al firmei, acesta trebuie
sa puna la dispozitia beneficiarilor la cerere urmatoarea situatie informationala:
Balanta stocurilor si soldurilor de produse la data de zz.ll.aa
Nr Cod Denumire UM Pret Situatie Total Total
Situatie la
crt Produs Produs unitar inceput Intrari iesiri
finalul
perioada perioadei
Cant Val Cant Val Cant Val Cant Val

CURS 13 – 24 Mai 2018

 Posibile subiecte de examen (s-au dat la restanta)
1. Sistemul informational, componenta a sistemului de management. Definitie,
componente, deficiente.
2. Etapele metodologice pentru crearea unui sistem informatic – analiza preliminara,
evaluarea critica (se evidentiaza deficientele generale – 4 – si necesitatea codificarii
corecte a informatiilor, codificarea corecta asigura securitatea bazei de date, vezi cifra
de control), proiectarea logica si tehnica, implementarea sistemului si exploatarea si
mentinerea in functiune a acestora.
- Etapa de implementare -> trebuie sa se puna la dispozitia utilizatorilor un manual de
utilizare al sistemului informatic + in paralel cu crearea/incarcarea bazelor de date este
necesar trainingul persoanelor care il vor opera.
- Durata medie de viata a unui sistem informatic este de aproximativ 6 ani.

Continuare problema data trecuta

Pentru realizarea sistemului informatic care va genera situatia cu capul de tabel prezentat
anterior este necesara parcurgerea urmatorilor pasi:

1) Din analiza continutului situatiei dorite se identifica urmatoarele categorii de informatii:

a) Informatii cu caracter permanent si relativ constante pe intreaga durata de viata a
sistemului. Ex: denumirea unui produs
b) Informatii care caracterizeaza starea sistemului la un moment dat. Ex: cantitatile
vandute din fiecare produs intr-un anumit orizont de timp
c) Informatii rezultate din prelucrarile efectuate de sistem. Ex: calculul soldului total
al vanzarilor sau stabilirea stocului si soldurilor la sfarsitul unei perioade
d) Informatii care permit localizarea unor articole din baza de date in vederea
identificarii unor stari speciale ale informatiei. Ex: informatii care stocheaza data
ultimei iesiri/vanzari din fiecare produs astfel incat sa fie posibila identificarea
produselor fara miscare sau cu miscare lenta.
Aceste principale categorii de informatii se stocheaza si se organizeaza in colectii sub
forma de fisiere de date. In functie de natura informatiilor continute aceste fisiere se impart in:
a) Fisiere nomenclator sau fisiere permanente – acestea contin de regula informatii cu
caracter permanent
 b) Fisiere temporare – asociate informatiilor din categoriile b si c care stocheaza
tranzactiile efectuate prin procese de aprovizionare respectiv vanzare pe un anumit
orizont de timp
c) Fisiere statistice care stocheaza informatiile din ultima categorie de mai sus precum si
alte informatii care stau la baza analizelor de natura statistica
Modul de organizare a acestor informatii in fisiere sub forma fizica si logica va fi
prezentat in continuare:

Curs 14 – recuperare 29 MAI 2018

Examen -> 15 grile 2p + 1 aplicatie (facuta la curs) 4p

Consideram ca intr-o societate comerciala se afla in exploatare curenta un sistem

informatic functional destinat eficientizarii functiunilor financiar-contabile si comercial.
Managementul societatii doreste completarea acestui sistem cu un modul informatic care sa
evidentieze achizitiile si vanzarile zilnice de produse efectuate de societate. Acest nou modul
urmeaza sa furnizeze specialistilor din cele doua functiuni, printre altele, si o situatie
informationala referitoare la situatia stocurilor de produse la inceputul si sfarsitul fiecarei zile.
Structura raportului este data mai jos. Se doreste exemplificarea modului de stabilire a
colectiilor de date ce vor fi organizate in fisiere precum si formalizarea modului de lucru a
viitorului modul informatic.
Observatie! aceasta cerinta este parte componenta a etapei de proiectare a modulului
informatic, mai concret, a fazei de proiectare logica din cadrul acesteia.
Observatie! o data definita conceptualizarea detaliata a functionarii modulului
informatic se poate trece la scrierea programului care operationalizeaza in modul.
Observatie! precizam ca partea de conceptualizare logica a functionarii unui modul
informatic intra intotdeauna in atributiile viitorilor utilizatori, aceasta activitate facand parte din
definirea specificatiilor unui viitor sistem informatic.

Structura situatiei informationale este urmatoarea: vezi cap de tabel curs 12

Etape:
 1) se analizeaza continutul situatiei informationale incercandu-se separarea informatiilor
cu caracter permanent de informatiile cu caracter temporar. Aceasta separare se face in
scopul de a incadra cele doua categorii de informatii in tipuri de fisiere diferite, dupa
cum urmeaza:
Cod produs – este o informatie care va asigura localizarea articolului produs atat in
fisierele permanente cat si in cele temporare;
Denumire produs – este o informatie cu caracter permanent;
UM – informatie permanenta;
Stocul si soldul la inceputul perioadei sunt de asemenea informatii cu caracter
permanent !!! Cand spunem ca o info este de tip permanent NU ne referim la valoarea asociata
ei ci la ea ca entitate.

Rationamentul de mai sus este valabil pentru toate campurile din situatia informationala.
Se impune totusi precizarea ca localizarea unui produs nu este corect sa se faca doar prin
intermediul codului sau. Deoarece dpdv economic pot exista produse identice, dar cu preturi
diferite. In aceasta situatie, modul de lucru al viitorului modul informatic va trebui sa asigure
localizarea unui produs printr-o cheie dubla de forma <cod produs.and.pret produs>.
In acest moment putem defini structura fisierului permanent de produse tinand cont de:
a) fiecarei informatii permanente i se asigura un nume simbolic
b) Pentru fiecare informatie permanenta trebuie definita natura acesteia si lungimea
maxima (nr max de caractere pe care il poate contine). Acest lucru se face prin
intermediul unui tabel ajutator:
Denumire camp Nume simbolic Natura Lungime
Cod Produs CODP numerica 13
Denumire Produs DENP sir de caractere 25
UM UM sir de caractere 3
Pret Unitar PRU numerica 7 D(2) =>9999,99

In acest moment, structura fisierului permanent va fi urmatoarea:

Nume simbolic Natura Lungime
CODP N 13
DENP C 25
UM C 3
PRU N 7 D (2)
STIP N 3
SLIP N 10 D (2)
CANTI N 3
VALI N 10 D (2)
 2) Pentru cuantificarea intrarilor si iesirilor in forma fizica si valorica este necesara
definirea unui nou fisier avand in vedere faptul ca valorile asociate acestor campuri au
o existenta temporara (limitata doar la perioada de timp pentru care se scoate situatia
informationala). Acest fisier are un caracter temporar si va stoca doar informatiile
necesare localizarii fiecarui produs din fisierul permanent care la un moment dat sufera
o intrare sau o vanzare. Pentru aceasta tinem cont de doua lucruri:
a) Localizarea produsului care intra sau se vinde in fisierul permanent trebuie sa se faca
prin cheia dubla CODP si PRU.
b) Fisierul temporar va delimita cantitatea intrata de cea vanduta prin intermediul valorii
unui camp care va evidentia natura tranzactiei. Ex: daca respectivul camp are valoarea
1 inseamna ca produsul respectiv intra in gestiune, daca respectivul camp are valoarea
2 inseamna ca produsul s-a vandut in cantitatea specificata.
Cu aceste comentarii, structura fisierului temporar asociat fisierul permanent este
urmatoarea: Fisier tranzactii temporar
Nume Simbolic
CODPT N (13) `1` - INTRARE
PRUT N (7) D (2) `2`- VANZARE
CANT N (3)
TIPT N (1)

3) Formalizarea modului a lucru a modulului informatic.

Definim urmatoarele simboluri (caiet)