Olivier Russbach ONU CONTRA ONU Dreptul international confiscat (Cuvant inainte de prof. univ. Adrian NASTASE (MLA 2, Editura C.N.L. ,CORESI* Bucuresti 1999tn drepi international poperad oat Pte ye de altA parte. De ase, Nen e de< few hia les yer? nitare . sestiens phamarhe tue erijine! diplomal * mrociati acCOordat dr ™: tre, ng conte tm “a = penoadA mai ales in Frante 9! modul efecti, in “Ptuy, jor ; dha “ Care ofe igs teres gery padre cota A shu - RE Al E ORGANIZA een eile REZOLUTULE UMANITA®n™ “ATIF ort tare) NATIUNILOR UNITE | omnia ; j Mario Betta i aU AITAS He trie! wie ° in 1987, Bernard Kou de partea proiectului lor. In ites rane, in ber ae "We 1, are Mitterrand si pe Jacque C maris-Sud. —a desfasurat ,,Prima Cong % yer sub egide Universitap! de norala umanitara“, care a fost deschier® arma Internafionald de drept . ~ Be Anale apartinand primului ministry, isa ¢ 5 = ‘ere presedintele Frantel, CO" adevar, Prims manifestare ampla desi; “cordare Nu se ste daca a fost, a insd ca a contribuit din plin la lansarea , . arribul’ acestu) sublec’. i eo ce tului care, in epoca, inca se mai py Ue amanital dezbateri publice asuPls de *) Volumul Iu Bernard Kouchner gj M ; gcpone™ ~indatorire d¢ ingen confine diversele comunicari prezenta aig astfel Je Bettati, apart ee = ; avut inserat in titlu, vechiul conctie] sistent ivei confer! , , . ; : inegr!) ocazia poco la conferinfa au adoptat, simbolic, o ,,Rezolutie privig si ne I : ad eeu at cat’ Se indatoririi de 4 acorda asistenfa umanitara $1 a dreptului |, L aso! § rest tip de asiste nti; incd din titlul documentulu1 apar cele doua cuviny Act amdarorire $i drept, care VOr intretine ulterior confuzia, cu atat mai mult q, inti. eft cuvantul asistenfa s-a transformat in ingerin{a. teritor Denumirea conceptului a fost, inca de la inceput, defectuoasa, chia; revine autorii acestuia incercand si o modifice. Chiar si astaz1, dreptul j probl indatorirea, asistenfa si ingerinfa se confunda in mintea initiatorilor acesty, excep proiect, care prezinta interes atat pentru Franta, cat $1 la nivelul Uniuni cw Furopene sau al Consiliului de Securitate al ONU. in pr Documentul din ianuarie 1987 a stat la baza altor doua rezolutii adoptate at de Adunarea Generala a ONU, in decembrie 1988 si in decembrie 1990 ara considerate ca reprezentand concretizarea dreptului de ingerinta. Propunerile po ) concrete cuprinse in respectivele rezolufii merita 0 atentie aparte. ca 3 [ ; sa | - In documentul din 8 decembrie 1988, Adunarea Generala a ONU epe prin a reaminti ca . 7 diatr P fori int! ca respectarea drepturilor omului reprezinta unul cal e felurile Nafiunilor Unite. In al doil a suveranitatea, integritatea terit iald oiles pagal 2 ean se ? itor i : ~ fiecérui stat ii revine datoria de. 4 $1 unitatea statelor”, cu precizarea ca a e a avea, cu prioritate, grijé de victimele 1 Me TTATI «i p ” ano BETTATI si Bernanrd KOUCHNER, Le devoir d’ineé ir aisser mourtr?, Denoél, Paris 1987 : ‘R, Le devoir d ingérence. Peut-on les , a 24Ingerinta si deturnarea sensului dreptului umanitar catastrofelor naturale gi ale stirilor exceptionale de acelagi gen apirute pe reritoriul su" La distanga de nous paragrate, Adunarea GeneralA a ONU afirmaé cf este ,conghenté de faptul ef, al itun de actiunile guvernelor $1 organizafiilor mterguvernamentale, rapiditatea gi eficienta |[asistenjei umanitare] se intemeiazA, deseori. pe concursul ayutorului acordat de organizatitte locale g1 de cele Hhonguvernamentale, care actioneazé in scop strict wrmannlar™ In baza acestor constatari, Adunarea Generala a ONU . adopta, apo, urmatoarele: /) ..reafirma importan ; {a asistenjei umanitare pentru victimele catastrofelor naturale gi ale starilor excepfionale de acelagi gen”; 2) ,reafirma, de asemenea, suveranitatea statelor afectate si rolul lor primordial care le revine in Inifierea, organizarea, coordonarea i demararea actiunii de acordare de asisten{a umanitara pe teritoriile respective’, 3) \subliniaza contribufia importanté pe care o au, in domeniul acordarii asistentei umanitare, organizatuile interguvernamentale §i nonguvernamentale care actioneaza in scop strict umanitar; 4) | invita toate Statele care au nevoie de o astfel de asistenta sa le faciliteze ace Stor organizajii demararea actiunilor de asisten{a umanitara, constand mai ales in aportul de alimente, medicamente si ingrijire medicala, pentru care se impune contactul direct cu victimele [...]*. Unmeaza cateva apeluri si rugaminti insistente adresate statelor, in sensul sprijinirii $1 participarii la aceste eforturi. Aceasta rezolutie este un monument al nuan{arilor si al prudentei. Mai intai, s-a ,reafirmat™ insistent suveranitatea Statelor .afectate, cele pe teritoriul carora va trebui, eventual, acordata asistenta umanitard. Lor le revine ,,cu prioritate indatorirea de a se ocupa de rezolvarea problemei problema insagi era concretizata prin ,,catastrofa naturala sau situatie exceptionala de acelasi gen“. Le revine, cu prioritate, chiar $i ,,Inifiativa® (cuvantul este de o importanta capitala si vom reveni asupra lui) de a decide in privinta acordarii de asistenté umanitard. Odata lini stite asupra propriei suveranitati, statele sunt considerate ,,constiente de faptul ca — , alaturi® de actiunile lor — organizatiile ,,locale sau nonguvernamentale“ sunt tapide si eficiente", ,,subliniind“ ,,importanta contributie‘ a acestora $1 invita‘ celelalte state — in masura in care au ,nevoie de o astfel de asistenta“ — sa faciliteze activitatea organizatiilor care actioneaza in scop , strict umanitar“; sa le usureze, astfel, contactul direct cu victimele. Cartitorii ar putea spune cA recunosc, in acest document, stilul caracterizarilor oficiale eliberate catre acei angajati de care se doreste sa se scape in mod politicos. Cea de-a doua rezolutie, adoptata in 14 decembrie 1990, seamana cu prima in ceea ce priveste reafirmarea suveranitatii statelor si recunoasterea importantei contributiei organizatiilor nonguvernamentale. Se considera ca acest document il intareste pe cel din 1988, precizand si conditiile formarii rm mn