METODE ȘI TEHNICI DE LUCRU

FOLOSITE ÎN ORELE DE ABILITĂȚI

PRACTICE

INSTITUTOR: VLAICU
ELZA MARIA

Școala Generelă Nr.5 Petrila

A mânui instrumente de muncă, simple, precum
acul, foarfeca, dar și sapa, grebla și cazmaua, a
utiliza materiale naturale (paie, semințe, piatră,
lut, plante) sau prelucrate (hârtie, textile) sunt
abilități strict necesare. .
Nicolae Grigorescu afirma: ,,Cu acul ne-a
crescut biata mamă”. .
Multe din aceste deprinderi sunt realizate și-n
familie, mai ales acolo unde copiii trebuie să
contribuie la creșterea potențialului material
 Marele Brâncuși spunea: ,, Am fost tâmplar,
dulgher, pietrar, fierar și ce n-am mai fost, o,
Doamne! Am fost și foarte sărac, dar din sărăcie
a plecat înclinația mea către muncă, căci altfel,
dac-aș fi avut moștenire materială mai acătării,
poate nu m-aș fi apucat de cioplit”
(N.I.Stoenescu: ,, La sfat cu Coloana Infinită”).
Școala, unde toți copiii au drepturi egale, este
datoare a-i învăța să muncească, prin muncă
înțelegând nu neapărat efort mare. .
Această motivație ne dă dreptul de a afirma
că ,,Abilitățile practice” reprezintă un segment
al educației prin muncă, pentru viață .
 METODE FOLOSITE ÎN
PREDAREA ABILITĂȚILOR
PRACTICE
,,Abilitățile practice” nu se îndepărtează de
metodele clasice de învățare, dar unele au o
pondere mai mare, dat fiind că, prin acest
obiect de învățământ, trebuie dezvoltate în
primul rând, deprinderile utilizând imaginația și
creativitatea ca instrumente de activizare și
conștientizare a procesului muncii, având în
vedere caracterul practic- aplicativ al
dișciplinei. .
 Astfel, dacă exercițiul este metoda
principală de formare și dezvoltare a
d e p r i n d e r i l o r, b a z a t p e m u n c a
independentă, individuală sau în echipă,
demonstrarea, însoțită, neapărat , de
explicație asigură pregătirea
,,tehnologică” a elevilor. .
Și, cum orice comunicare se bazează
pe dialog, conversația are rolul ei în
demersul didactic. .
 DEMONSTRAREA

Pentru ca elevul să știe cum să realizeze o

lucrare,un obiect,după intuirea acesteia/acstuia,
învățătorul trebuie să arate etapele de lucru
(procesul tehnologic). Este acel moment al
actului didactic în care elevul receptează și
înțelege, pe baza explicaților și a intuirii
concrete, modul de a lucra . .
 EXPLICAȚIA

În cadrul lecților , de abilități practice, prin

explicații, elevii își lărgesc orizontul de cunoaștere,
aflând date cu privire la proveniența, calitățile,
importanța și utilizarea diferitelor materiale și
ustensile, la regulile de respectat pe parcursul
realizării etapelor procesului tehnologic, de prevenire
a accidentelor și de păstrare a curățeniei la locul de
muncă. .
Explicația este o metodă de învățământ necesară
care are eficiență numai împreună cu alte metode.
 CONVERSAȚIA
Conversația este o metodă de învățământ bazată
pe dialog. .
În lecțile de abilități practice, dar nu numai, deține
un rol destul de important deoarece ea ne convinge că
elevii au înțeles explicațiile, și-au însușit etapele de
realizare a obiectului, tehnica de lucru, că știu ce, de
ce și cum să lucreze. Ea este cea care demonstrează
că elevii operează în mod conștient și că înțeleg
utilitatea activității. .
Când elevul pune întrebări suplimentare,
învățătorul trebuie să se bucure pentru că a reușit să
s t âr n ească in ter esu l, cu riozitatea a ces t u i a.
 EXERCIȚIUL

Pentru a dezvolta o abilitate, omul trebuie să

exerseze. .
Elevul, adult în devenire, trebuie să învețe, să
exerseze, pentru formarea și dezvoltarea deprinderilor
practice de lucru, atât de necesare în viață, deprinderi
care, în timp, vor deveni abilități.
În cadrul lecției, etapa feed-back-ului este de
lungă durată, timp în care se obțin și performanțele.
Acum elevii exersează, operează practic, utilizând
instrumentele, decupează, mototolesc hârtia , lipesc,
modelează etc . .
 TEHNICI DE LUCRU FOLOSITE

-Lipire
-Împletire
-Rulare(înfășurare)
FIRELE TEXTILE -Tăiere (forfecare)
-Coasere
-Șnuruire
-Înnodare
- Țesutul
LUCRĂRI DIN FIRE
 -Decuparea după
contur(croirea după
tipar)
TEXTILE (pânză, mătase -Asamblarea
etc.) materialelor textile
croite prin însăilare
LUCRĂRI DIN TEXTILE
 - Ruperea și mototolirea
hârtiei
-Trasare după șablon
-Tangram
HÂRTIA -Ruperea hârtiei pe contur
-Decupare, lipire, vopsire,
asamblare
-Îndoire, pliere, tăiere
 -Lipirea combinată cu
elemente învățate în
cadrul orelor de
MATERIALE DIN educație plastică
NATURĂ (frunze, -Măsurare
semințe, crenguțe, pene -Dimensionare
etc.) -Tăiere
-Lipire prin presare

Plastilina, aluatul, lutul
-Tehnica formelor spațiale
-Tehnica basoreliefului
(colorarea cu plastilină,
desenarea și scrierea cu
plastilină, plăci prin
adăugire, plăci prin apăsare
și deformare, plăci prin
eliminarea din volumul
inițial)
(transformarea unui volum
inițial prin strângere, prin
despicare, plierea
materialului tăiat)
 Lucrările prezentate au fost realizate la
clasă cu actuali și foști elevi. .
 BIBLIOGRAFIE
-L. STAN, G. DOROBANȚU, I. STAN, E.
GHIȚĂ, ABILITĂȚI PRACTICE, GHID
METODOLOGIC, CLASELE I-IV, EDITURA
ARAMIS, 2002 ; .
-MARIA BOJNEAG, MODELAJUL
ÎNCEPUTUL UNEI PASIUNI, EDITURA
TEHNO- ART 2007. .