Kurt Vonnegut, Abatorul cinci ABATORUL CINCI (S.U.A., 1969) Kurt VONNEGUT, Jr. (1922-2007) e Autorul si opera sa Scriitorul american Kurt Vonnegut, Jr. s-a nascut la 11 noiembrie 1922, in Indianapolis, intr-o familie de origine germana. Copiliria si adolescenfa si le petrece in oragul natal. In 1943 igi ia licenta in biochimie la Cornell University. in acelasi an se va inrola in armatd. Un an mai tarziu va fi luat prizonier in Germania si trimis intr-un lagir de munca la Dresda. fn 13 februarie 1945 este martorul unuia dintre cele mai atroce evenimente ale celui de-al Doilea Razboi Mondial: bombardarea devastatoare a Dresdei, care a ucis 135.000 de oameni. Episodul va constitui nucleul romanului Abatorul cinci. intorcAndu-se in far, Vonnegut se c&satoreste si se stabileste in Chicago. Va lucra apoi intr-un alt oras ca agent publicitar al unei mari companii. in 1950 fi apare prima povestire, si de acum va publica nefntrerupt (proz& scurté sau romane), devenind un autor popular, citit mai ales de tinerii cu afinitati junderground”, dar nerefinand atentia criticii decat dupa 1966. Publica deci in acesti ani: Pianul mecanic (roman, 1952), Sirenele de pe Titan (roman, 1959), Canar in cusca pisicii (nuvele, 1961), Mama noapte (roman, 1962), Leagdnul pisicii (roman, 1963), Fii binecuvdntat, domnule Rosewater (roman, 1965), Bun venit in cusca mai- murelor (nuvele, 1968). Consacrarea definitiva i-o va aduce Abatorul cinci (1969). Intre timp, Vonnegut isi dezvolt& in paralel o carier didactic’, predind cursuri de creative writing” la diverse universitati americane. Urmeazi in 1970 aparitia unei piese de teatru, La mulfi ani, Wanda June. in 1971, Chicago University ii acorda o licent& in antropologie. Scrie, in medie, cam un roman la dot ani: /ntre timp si Timbuktu (1972), Breakfast of Champions (1973), Slapstick; Or Lonesome No More (1976), Jailbird (1979), Palm Sunday (1981), Dead-Eye Dick (1982), Galapagos (1985), Blue Beard (1987). Autorul a desfigurat de-a lungul anilor si 0 bogat& activitate publicistica, o parte din articolele si inter- viurile sale fiind stranse in 1974 in volumul Wampeterrs, Foma & Granfallons. Ultima carte publicati de Vonnegut este romanul autobiografic Timequake (1997), fn care reapare celebrul personaj Kilgore Trout, considerat un dublu al autorului sau. Cu ocazia aparitiei cArfii, Vonnegut a ficut surprinz&toarea declaratie c& acesta e ultimul sau roman.Kurt Vonnegut, Abatorul cinci e Geneza si aparitia romanului. Traduceri romanesti Abatorul cinci sau Cruciada copiilor — Un dans obligatoriu cu moartea aparea in Statele Unite in 1969, fiind al saptelea roman al lui Kurt Vonnegut, Jr., ,american dintr-o familie de nemti stabiliti in America de patru generasif’. Cartea va avea un mare succes si il va scoate pe autor din pozitia de marginal in lumea literar4 ame- rican, impundndu-I drept un romancier important, mentionat adesea alaturi de mari nume ale prozei americane contemporane, precum John Barth, Thomas Pynchon, Ken Kesey. Abatorul cinci apare la noi la Editura Univers, in traducerea semnata de Rodica Mihaila, in 1983. @ Rezumat Primul capitol al c&rfii reprezint& de fapt un prolog. Este 0 meditatie autobio- graficd a autorului care-si aminteste de razboiul care I-a adus in postura de prizonier si supravieuitor al holocaustului de la Dresda. El se hotardiste s4 pun fn aplicare un vechi proiect: sa scrie o carte despre Dresda, despre bombardament. Inca din aceasta parte a cirjii se vadeste stilul detasat, care evita orice patetism si nu-gi pierde umo- rul, al lui Vonnegut. Folosirea aceluiasi ton pentru redarea atat a episoadelor grave”, ct si a celor banale, plaseazi toate evenimentele pe acelasi nivel, ele pier- zandu-si semnificatia. Odat& cu capitolul al doilea incepe povestea protagonistului Billy Pilgrim (,Pelerinul”), care ,,s-a desprins din strdmtoarea timpului” posedand extraordinara capacitate de a calatori in spafiul propriei viefi, reviziténd momente diferite: ,,s-a culcat vaduv senil si s-a trezit in ziua propriei cununii. A intrat pe o usd in 1955 sia iesit pe alta in 1941. S-a reintors pe aceeasi usd sia nimerit in 1963. Si-a vazut de multe ori nasterea si moartea, pretinde el, si viziteazd la intémplare toate evenimentele cuprinse intre ele”. ,,Asa stand lucrurile” (dup& cum spune naratorul dupf fiecare din numeroasele decese survenite de-a lungul c&rfii), romanul se va structura urménd salturile in timp ale lui Billy, intr-o juxtapunere de imagini gi eve- nimente din Germania anilor de razboi, din Ilium, orasul de provincie din America postbelica in care locuieste acum Billy, si de pe planeta populata cu fiinfe extra- terestre, numit Tralfamadore. Billy este, chiar si in tinerefe, un personaj caraghios, inalt, slab, semandnd cu o sticlé de Coca-Cola”, dar care capata un farmec deosebit provenit din singuratatea care-] inconjoara in mijlocul oamenilor. Iaté care ar fi istoria lui, culeasi din aceste fragmente ce se succed la intamplare: ndscut in Ilium in 1922, Billy va fi un copil linistit. Dupa liceu va urma timp de un semestru Scoala de optometrie din Ilium, dup care va fi recrutat. Va fi infanterist in Europa si va ajunge prizonier in mfinile nemfilor, dupa ce ratacise alituri de un camarad grotesc si jalnic, Roland Weary, un tanar de optsprezece ani care viseaza la brave actiuni armate concepute pe modelul celor din Cet trei mus- chetari. Impreun& cu un mare-grup de prizonieri americani, Billy trece printr-un lagar de captivi englezi (care o duceau foarte rau, in contrast cu starea americanilor)Kurt Vonnegut, Abatorul cinci si ajunge apoi la munca in Dresda, Americanii sunt gizduifi intr-o cladire pustie si pe care serie ,,Abator cinci”. intr-o camera frigorificd subterana a acestui abator se vor ad&posti de urgia care va ucide 130.000 de persoane. Billy va lucra apoi la Dresda la ,,minele de cadavre”, adic& la scoaterea mortilor din subteranele unde i-a ajuns moartea, Dupi terminarea razboiului se intoarce acasi, isi reia pregitirea de optometrist si se logodeste cu fiica proprietarului scolii. fn urma unui usor atac de nervi, se va trezi internat intr-un spital pentru veterani, unde fl va cunoaste pe Eliot Rosewater, un fost capitan de infanterie, prin care descoper& opera, necunos- cuta de public si vandut& printre revistele pornografice, a lui Kilgore Trout, care va deveni filosoful si unicul care va infelege viata lui Billy. Trout este un autor de S.F. si un creator de sisteme politice, sociale $i existentiale paralele. in spital Billy este tratat cu socuri electrice. Intors acas’, se cAsatoreste cu logodnica lui, Valecia, iar socrul lui il ajutd s&-si deschidd propria afacere, care ajunge sA prospere incredibil si Billy se imbogiteste. I se nasc doi copii. Barbara, fiica lui, se marit& tot cu un optometrist. Fiul lui Billy pleaca sa lupte in Vietnam. La inceputul anului 1968, un avion plin cu optometristi indreptandu-se spre un congres de specialitate — printre ei find si Billy — se prabuseste in munfi, in Vermont. Singurul supravietuitor este Billy. Recuperat, acesta se intoarce acasd unde sta linistit 0 vreme, ingrijit de o menajerd si de fiica lui, care-1 umilea tratdn- du-l ca pe un iresponsabil. Apoi, deodata, neanuntand pe nimeni, Billy vorbeste la radio, la New York, o emisiune de dezbateri culturale si literare, relatand ,,cum ajun- sese sd scape din stramtoarea timpului”. El povesteste ci in 1967 fusese rapit de un O.Z.N. care il dusese pe planeta Tralfamadore, Acolo fusese expus dezbracat intr-un fel de gradin& zoologica si imperecheat cu frumoasa Montana Wilshack, stea de cinema, rapita si ea de pe pimént. Arat& cum, printr-o deformare a timpului, stiituse acolo cativa ani buni, traind foarte fericit, in timp ce din lumea paménteand lipsise doar o ,,microsecund@”. De la locuitorii din Tralfamadore a invatat Billy ca, datorita mobilitafii individului in timp, moartea nu este decat o aparenfa. Persoana se afla doar in acel moment intr-o stare mai proasta, dar ea este foarte vie in trecut, pentru c ,,foate clipele, trecute, prezente sau viitoare au existat si vor exista vegnic”. © Piste de lectura »Aproape ca nu existé personaje in aceasta narajiune, si nici confruntari dramatice” — se spune in Abatorul cinci — ,,ctici majoritatea indivizilor sunt foarte bolnavi ori simple fantose ale unor forfe coplesitoare”. in alt& parte a cArtii, se mentioneazi c4 in haosul distrugator al razboiului iti piere cheful de a mai fi personaj principal. Toate lucrurile sunt privite in acest roman dintr-un unghi secun- dar, de pe o pozifie marginala, detasati nu prin indiferenta, ci prin ,nebunia” inocent& a lui Billy Pilgrim, care nu participa, de fapt, la evenimentele vietii lui. Raticirea in timp este modul lui ideal de a evada de sub presiunea si teroarea clipei care-si perpetueaza aberant atrocitatea. Razboiul la care iau parte niste copii, precum Billy sau Roland Weary, care nu infeleg absolut nimic din ceea ce se petrece, este 0