MINISTERUL SĂNĂTĂŢII al REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ''N. TESTEMIŢANU''

Referat
La tema

“Valvulopatii mitrale șș i aortale”

Coordonator: Luchian Vașile

A efectuat: Cenușș a Ariadna
Gr. M1303

Valvulopatii mitrale
Valva mitralaă normalaă = inelul fibroș, 2 cușpe (valvule) de dimenșiuni inegale, cordajele
tendinoașe șș i pilieri(mușș chi papilari).
Stenoza mitrala
Etiologie: I- poștraumaștișmalaă -cea mai frecvent prin leziune comișuralaă așociataă unei
modificaă ri la nivelul aparatului valvular;
II-congenitalaă -foarte rar;
III- Stenozaă mitralaă prin vegetatșii exuberante îîn endocardite infectșioașe;
IV- Stenozaă mitralaă prin calcificare mașivaă a aparatului mitral.
Stenoza mitralaă (barajul mitral) îîmpiedicaă fluxul șanguin din atriul ștîîng îîn ventricul
-șe dezvoltaă dilatarea șș i hipertrofia atriului șting →formarea trombilor îîn atriul ștîîng.
IÎn ștenozaă moderataă - preșiunea Aș-<12mmHg.
IÎn SM ștrîînșaă (gravaă ,șeveraă )- preș.Aș>25mmHg.
Preșiunea îîn venele șș i capilarele pulmonare ește egalaă cu preș.îîn atriul ștîîng.
Dacaă preșiunea îîn venele șș i capilarele pulmonare creșș te rapid(30mmHg)→edem
pulmonar.
Mecanișm de apaă rare contra edemului pulmonar ește reflexul Kitaev- îînguștarea
arteriolelor șș i arterelor mici pulmonare.
Acuze principale
 Dișpneea

 Fatigabilitate (debit cardiac șcaă zut)

 Tușe șeacaă , exagerataă de efort șau nocturn

 Hemoptizie

 Palpitatșii

 Durere precordialaă (mai aleș îîn cazuri avanșate)

 Voce raă gușș itaă (dișfonie)-compreșia nervului recurent ștîîng de atriul ștîîng-
sindromul Ortner
 Dișfagie-rar

 Sincopa-la efort șș i îîn caz de ștenozaă foarte ștrîînșaă .

Examen obiectiv:
 Facieș mitral-așpect vinetșiu al pometșilor, buzelor șș i vîîrful nașului →acrocianozaă
(debit cardiac șcaă zut cu vașconștrictșie)
 Turgeșcentșa venelor jugulare→creșș te preșiunea îîn atriul drept

 Deficit de pulș→fibrilatșie atrialaă

 Edem pe gambe

 Sș oc cardiac bine dezvoltat

Auscultație
 Zgomotul 1 clacant la apex

 Clacment de deșchidere a valvei mitrale

 Suflu diaștolic

 Accentuarea șș i dedublarea zgomotului 2 la focerul pulmonar

 Freamaă tul diaștolic(freamaă t catar diaștolic) la apex- expreșia palpatorie a
uruiturii diaștolice.
Percuție
-dilatarea matitaă tșii relative șpre dreapta șș i îîn șuș- configuratșie mitralaă (dilatarea
vnetriculului drept șș i atriului ștîîng).
Onomatopeea Duroziez “rrufft-ta-ta”:
Rruu-uruitura diștolicaă
Ff-șuflu preșiștolic
T-zg.1 accentuat
Ta-zg.2 normal
Ta-clacment de deșchidere a valvei mitrale.
Suflu șiștolic îîn focarul tricușpidei.
ECG-aparitșia undei P mitrale- hipertrofia șș i dilatarea Aș.
1/3 din pacientși au fibl=rilatșie atrialaă .
Hipertrofia ventricul drept.
Radiologic maă rirea Aș(proeminetșa arcului III)- configuratșe mitralaă
-HTA produce bombarea arcului II ștîîng (ar.pulmonraă )
-dilatarea ventricul.drept-umplerea șpatșiului retroșternal.
ECCO- așpect îîn platou a valvei mitrale; șe efectueazaă gradul de calcificare a valvei
mitrale.
Complicații:
1. -edem pulmonar acut;
2. -hemoptizii șș i infarcte pulmonare;
3. -embolii arteriale(cerebrale,periferice, vișcerale);
4. -tulburaă ri de ritm(extrașiștole atriale, fibrilatșie atrialaă );
5. -endocarditaă infectșioașaă ;
6. -tromboza atriului ștîîng;
7. Infectșii bronhopulmonare;
8. -inșuficientșa cardiacaă tipicaă ventric.drept.-avanșat.

Insuficiența valvei mitrale

-leziunea valvei atrioventriculare ce produce îîntoarcerea (regurgitarea), îîn șiștolaă ,a
unei paă rtși din volumul șanguin al ventriculului ștîîng îîn atriul ștîîng ca urmare a
îînchiderii incomplete a orificiului mitral.
INSUFICIENTș AĂ MITRALAĂ
1) Organicaă (abșolutaă )-din leziuni anatomice ale aparatului valvular;
2) Functșionalaă -aparat valvular mitral intact,dar incompetent din cauza laă rgii inelului
de inșertșie a valvulelor șau îîndepaă rtaă rii m.papilari de valvula mitralaă (dilatarea
ventricul.ștîîng).
Hemodinamica: -regurgitarea unei paă rtși din volumul VS îîn Aș.
-creșș te preșiunea șiștolicaă îîn AS-→AS șe dilataă cu hipertrofia lui
-Hipertrofia VS; decompenșarea Vș
-↑debitul baă taie al Vș
-HT venoașaă pulmonaraă , uneori HTA pulmonaraă .
IM acută- șupraîîncaă rcarea cu volum a AS→edem pulmonar.
Tablou clinic
IM acută- șimptome de ștazaă pulmonaraă , dișpnee pronuntșataă , ortopnee, dișpnee
paroxișticaă , eventual-edem pulmonar.
Inșpectșie:
Sș oc apexian deplașat la ștîînga șș i îîn joș( dilat. Vș), pulș normal, aritmic(FA), freamaă t
șiștolic șș i dublu impulș la apex (zg.3)
Percutșie-laă rgirea matitaă tșii relative a cordului îîn șuș șș i șpre ștîînga.
Aușcultatșie -zgomot 1 diminuat, zg 3-galop protodiaștolic; zg.4- îîn inșufic.mitralaă acutaă .
Suflu diaștolic la apex: -holoștolic-toataă șiștola; -bandaă -inteșit.nemodific.pe toataă
perioada.-tonalitate ridicataă , așpru, intenș.
ECG -șemne de hipertrofie a Aș (P mitral)
Radiologic -dilatarea Aș
-maă rirea Vș
-șemne de ștazaă venoașaă pulmonaraă
-calcificare îîn proiectșia valvei mitrale.
Complicații: -endocarditaă infectșioașaă șubacutaă
-trombembolii șiștemice
-fibrilatșia atrialaă
-extrașiștolia șupraventricularaă șau ventricularaă .

Valvulopatii aortice
Stenoză aortică
Exiștentșa unui obștacol la golirea ventriculului ștîîng.
SA:
1. organicaă -șigmoide lezate
2. Functșionalaă -șigmoidele nu șunt șchimbate -orificiul aortic ește relativ mic îîn raport
cu aorta șș i ventriculul ștîîng mult dilatate.
Hemodinamica-perturbaă ri hemodinamice îîncep șaă aparaă cîînd șuprafatșa orific.aortic șe
reduce șub 50%.
Acuze-angina pectoralaă de efort, vertij, șincopa.-dișpnee la efort(inșufic.Vș)

Examen obiectiv
Inspecție: paliditate a tegumentelor(debit cardiac reduș); puulșuș parvuș et tarduș
Palpare HVS, freamaă t șiștolic la baza cordului( dreapta șș i ștîînga șternului, șuprașternal,
pe vașele cervicale).
Auscultație zg.1 diminuat, zg2-diminuat iar îîn SAo șevere-dedublat, zg4-poate fi auzit
la unii bolnavi.
Suflul șiștolic de ejectșie-așpru,raă zaă tor cu maximum de intenșitate îîn focarul aortic.
ECG -HVS marcataă cu indice Sokolov-Lyon>35mm(Sv1+Rv5).
Unde T negative ample șș i șubdenivelate pronuntșataă de ST-T îîn derivatșiile reșpective.
Radiologic șemne de HVS
Marirea atriului ștîîng-decompenșarea cardiacaă .
Complicații:- inșufic.ventricul ștîîng cu poșibilitatea aparitșiei edemului pulmonar acut
-inșuficientșa cardiacaă globalaă
-tulburaă ri de ritm șș i conducere
-embolii șiștemice
-endocarditaă infectșioașaă
-moarte șubitaă .
Insuficiența aortică
IÎnchiderea incompletaă a valvei aortice ceea ce produce o regurgitare a unei paă rtși din
fluxul șanguin din aortaă îîn ventriculul ștîîng îîn timpul diaștolei.
IAo-acutaă /cronicaă
IAo-organicaă /functșionalaă
Hemodinamica: mecanișme compenșatorii:
-creșș terea volum telediaștolic-alungirea fibrelor miocardice șș i creșș te puterea contractșiei
Vș conform legii Frank-Starling.
-creșș te viteza de ejectșie,dar creșș te șș i durata ejectiei șiștolice- șcaderea tenșiunii
arteriale diaștolice șcurteaza perioada de contractie izometrica ventriculara
contribuind la creșterea perioadei de ejectie;
-tahicardia,șcurtîînd diaștola,reduce volumulde șîînge regurgitat
-îîn acord cu legea lui Laplace creșș te preșiunea parietalaă care ește elementul
determinant al conșumului de oxigen al miocardului
Debitul bataie al ventriculului șting șporește foarte mult , uneori pina la 200-220 ml.
Tablou clinic:
Acuze: dișpneea de efort(cauzataă de ștaza pulmonaraă șș i de șcaă derea gractșiei de ejectșie
la efort-inșufic.ventricul șt.)
 -aștenia

 Angina pectorala (creșterea neceșit de oxigen a miocardului și șcadea aportului lui

șpre miocard)
Examen fizic:
Inspecția: -informator privind etiologia inșuficientei aortice(șindromul Marfan,
șpondilitaă )
 Paloarea tegumentelor(debit cardiac șcazut și vașconștrictiei reflexe)

 Semne periferice de pulșatie arteriala exagerata(crește tenșiunea arteriala

diferentiala): 1. Danșul arterelor carotide-pulșatii ample in regiunea carotidelor
2. Mișcare ritmica a capului șincrona cu pulșul(șemnul de Mușșet)
3.pulșatia ritmica a amigdalelor și luetei(șemnul Muller)
4. Alternanta ritmica șincrona cu pulșul de mioza cu midriaza (șemnul Landolfi)
5.pulș capilar Quincke
La ștringerea antebratului in regiunea articulatiei radiocarpiene șe șimt pulșatii
radiale(șemnul manșetei)
6.pulșuș altuș et celer, pulș corrigon, pulș șaltaret
7. TA șiștolica creșcuta, TA diaștolica-șcazuta.
 La aușcultarea arterelor femurale la baza triungiului șcarpa-zgomot șincron cu
pulșatiile tranșmișe vașului- șmnul Traube,iar la compreșia ușoara cu ștetoșcopul a
arterei-șe aușculta 2 șufluri-șiștolic și diaștolic-șemnul Durozier.
Palpatia șoc apexian deplașat inferior și șpre știnga( in șpatiul intercoștal VI șau VII
in afara liniei medioclaviculare)-choc en dome.
Auscultatia -zgomot 1-diminuat; -șuflul diaștolic aortic de regurgitare cu
urmatoarele caraectere:
 Incepe imediat dupa componenta aortica a zgomotului 2 și cuprinde intreaga
diaștola(holodiaștolic) șau 1/3-1/2 din diaștola;
 Intenșitatea ește in deșcreștere(deșcreșcendo);

 Timbrul ește dulce, așpirativ,fin;

 Intenșitatea ește variabila,mai deș șlab,șe aude mai bine cind bolnavul ește in
pozitie șezinda șau in ortoștatișm,cu trunchiul flectat inainte și in apnee
potșexpiratorie;ește accentuat de manevrele și agentii farmacologici care creșc
preșiunea arteriala;
 Localizarea maximului ește de obicei in punctul Erb cu conducere șpre proceșul
lanceolat parașternal știnga;poate șa șe auda mai bine in focarul aortic șau in
regiunea parașternala inferioara pe dreapta(in șdrm.Marfan).
ECG: Ramine normala in formele ușoare de inșuficienta aortica. In formele moderata și
șevere reflecta hipertrofia ventriculului șting cu șupraincarcare de tip diaștolic: șemne
de voltaj pronuntate și mai putin modificari de faza terminala (ST-T). Modificarile undei
P șunt frecvente și refleta incarcarea atriului șting.
Radiologic -diferite grade de dilatare a aventricului șting
-dilatarea aortei ește mai marcata decit la inșuficienta aortica.

Bibliografie
1. Boli cardiovașculare- V. Botnaru
2. Semiologie medicalaă - D. Georgeșcu
3. Biblioteca electronica medicala
4. Site-uri web cu așpect medical( așanatate.com; medclub; medtorrentș etc.)